Rezumat Chile
Teritoriul chilian este constituit dintr-o lungă și îngustă fâșie de teren (4.180 km lungime, de la Golful Arica până la capul Horn, în Tierra del Fuego, lățime medie 175 km, lățime maximă 435 km), care se extinde de la N la S pe coasta sud-americană a Oceanului Pacific. Orașele sunt raspândite în funcție de unitățile naturale astfel: Orașe din zona de câmpie și litoral, populația înregistrând un număr destul de mare datorat faptului că, climatul este mult mai favorabil atât pentru populație, dar si pentru culturile agricole care joacă un rol important în viața noastră asigurându-ne o sursă de hrană, iar zonele de litoral dau accesul la piscicultură și navigație. Dat fiind faptul că altudinile predomante sunt accentuate în zonele de podiș și montane fiind cele mai răspândite pe tot teritoriul țării, populația este dispusă la o adaptare, ocupația de baza a locuitorilor fiind cea de crescător de animale (în mod special oi), lucrarea în uzine pentru prelucrarea celulozei și lemnului, dar și silvicultură. O mare parte din nordul Chile este deșert. Partea centrală a țării este o regiune temperată în care trăiește cea mai mare parte a populației și unde se află orașele mai mari, inclusiv Santiago (vezi fig. 1). Partea central-sudică a statului Chile, cu un lac și regiune forestieră, este temperată, umedă și potrivită pentru cultivarea cerealelor, iar partea cea mai sudică a țării, tăiată de fiordurile profunde, este o regiune neprimitoare, rece, umedă, vântoasă și limitată în resurse. În ceea ce privește așezările urbane, majoritatea acestora au fost clădite în secolul al XVI-lea de către spanilii care au ajuns aici prin
procesul de colonizare. Astfel, cele mai importante orașe sunt: Santiago de Chile, Valparaiso, Valdivia, Arica, La Serena, Coneception etc. Populația statului Chile a avut de-a lungul timpului o creșterea foarte rapidă, cauza principală fiind creșterea speranței de viață ca urmare a revoluție industriale. La începutul secolui al XX-lea speranța de viață era de 35 de ani, după 10 ani, aceasta a ajuns la 78 de ani, însă în același timp a scăzut rata natalității. De aici rezultă rezultă ca a început procesul de îmbătrânire, care a avut loc deasemenea în toată America Latină. Chiar dacă populația acestui stat s-a mărit de cinci ori mai mult în secolul al XX-lea, rata de creștere intercenzală (interval de 10 ani) a fost de 1,24%/an. Începând cu anul 2002, creșterea populației și-a menținut același ritm, ceea ce denotă și o dezvoltare economică a acestui stat. Chile este un stat dezvoltat pe verticală cu un relief dispus pe trei benzi paralele în care orașele sunt răspândite în funcție de unitățile majore de relief. Acestea au fost distruse în nenumărate rânduri de cutremurele prezente pe suprafața țării.