Revista Businesspeople Iulie

PEOPLE

BUSINESS

CONSTANTA

www.business-people.ro

Anul II Nr. 10 national I 5,9 lei I 1 iulie I Anul I Nr. 4 regiunea

R

ERIK NORDLUND a adus 50 de mii de turişti pe litoralul românesc, dar a renunŃat la afacerile din România în 2007

Martin Roman: C E Z Cehia va invesŃii 1 miliard de euro până în 2010 la Cogealac şi Fântânele

NEW MEDIA:

A.N.A.F. ConstanŃa a declarat 4000 de firme inactive

RECEsiUNDE Criza economică a devenit o scuză

PEOPLE MEDIA a lansat prima campanie indoor în hotelurile din staŃiunea Mamaia

ANA YACHTING : 20 de yachturi participă la Regata Mării Negre

BUSINESSpeople octombrie 2008

BUSINESSpeople noiembrie 2008

BUSINESSpeople decembrie 2008

BUSINESSpeople ianuarie 2009

BUSINESSpeople februarie 2009

Revista BUSINESSpeople aduce în fiecare lună oameni de succes, interviuri, analize. În această ediŃie a lunii iulie vine domnul Erik Nordlund, omul care a adus o altă perspectivă asupra turismului românesc.

PEOPLE

BUSINESSpeople martie 2009

BUSINESSpeople aprilie 2009

BUSINESSpeople mai 2009

BUSINESSpeople iunie 2009

R

BUSINESSpeople iulie 2009

Citeşte BUSINESSpeople! Te poŃi abona prin SMS cu textul People la numărul: 7606 pentru abonament de 6 luni cu 5 euro 7575 pentru abonament de 1 an cu 10 euro.

www.business-people.ro

Sumar

CUPRINS 6 - InvestiŃii

6

CEZ - investiŃie de un miliard de euro Cel mai mare parc eolian din Europa se construieşte la Cogealac şi Fântânele.

8 - InvestiŃii

8

Rădăcini combate criza din vanzări cu creşteri în service Rădăcini Motors încearcă să combată criza deschizând un nou showroom la ConstanŃa pe când ceilalŃi dealeri auto cu greu reuşesc să se menŃină în aceste vremuri.

10 - Banii şi Statul

10

Peste 4000 de firme constănŃene declarate inactive Mii de societăŃi comerciale constănŃene au ajuns pe ”lista neagră” a firmelor inactive mai repede decât credeau, pentru că nu au respectat legislaŃia în vigoare.

12 - Interviu

12

Erik Nordlund şi turismul românesc Erik Nordlund a adus peste 50000 de turişti pe litoralul românesc, însp acesta renunŃând la afacerile din România în 2007.

16 - Financiar

16 4

BUSINESSpeople

RECEsiUNDE Fie că este vorba de credite imobiliare, auto sau de nevoi personale, clienŃii sistemului bancar românesc sunt induşi în eroare de birocraŃia din spatele ofertelor avantajoase promovate intens de creditori.

Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

IULIE 2009

18

Evenimente nautice Regatta Mării Negre, eveniment precedat de cea de-a doua ediŃie a Romanian Boat Show, la care au putut fi admirate unele din cele mai scumpe bărci din Romania

20 - Jucători hotelieri

20

Relaxează-te şi Străluceşte Hotelul IAKI lansează o noua ofertă pentru cei ce vor să petreacă un sejur minunat în această perioadă.

22 - New Media

HOTEL FLORA

L TE HO

R DE O

M

N

22 AL

L TE

IR AM

LiToRaL MeDiA Companiile People Media şi Brand Management au lansat prima campanie în hotelurile de pe litoralul românesc.

HO

26 - New Media

26

Tetatet - între profesionişti Tetatet este o nouă comunitate de socializare ce se adresează profesioniştilor din orice domeniu de activitate ce caută oportunităŃi de colaborare sau de carieră.

RedacŃie Redactor-şef - Valentin Ispas Redactor-şef adjunct - Valentin Sava Redactor - Cristian Anton Redactor - Marian Acatrinei Redactor - Radu Irimia Redactor - Marius Nacu Redactor - Maria Bahu Redactor - Nicu Ivan Redactor - Ioana Tabacaru Redactor - Silvia Zamfirescu Reporter acreditat - Florin Schimbeschi Reporter acreditat - Mihai Bratu Foto reporter - George Apostol Foto reporter - Violeta Marcu Agent Vânzări - Narcis Bari Agent Vânzări - Marius Vechiu Agent Vânzări - Amalia Manole Art director - Valeriu Popa Marketing - Constantin Voicu Marketing - Mircea Popescu Marketing - George Camarasu Preşedinte Victor MAXIM Preşedinte de onoare Erik NORDLUND BUSINESSpeople este o publicaŃie

PEOPLE I

28 - OrganizaŃii

28 34

Visuri îndrazneŃe. Cariere de excepŃie.

AIESEC - interacŃiunea dintre studenŃi şi companii Colaborarea dintre AIESEC şi companii şi beneficiile colaborării celor două părŃi - dezvoltarea pe termen lung.

PEOPLE

18 - Monden

BUSINESS

M

A

G

I

N

E

MEDIA

R

A

C

O

N

T

E

A

Z

A

Reproducerea oricărui material scris sau ilustrativ din această publicaŃie, altfel decât sub forma de extrase folosite în scop de prezentare critică, este categoric interzisă, fără consimŃământul People Media S.R.L. Contact: [email protected] www.business-people.ro Tipărit de POLIROM România.

34 - Monden

Agendă Evenimentele lunare ce au loc în judeŃul ConstanŃa.

ISSN 2066 - 1738

www.business-people.ro

5

InvestiŃii CEZ - investiŃie de 1 miliard de euro el mai mare parc eolian din Europa se construieşte în judeŃul Constanta. Prima turbină din parcul eolian de la Fântânele - Cogealac va fi instalată în iulie, iar primul Mwh se va livra în sistemul energetic la începutul anului viitor. Potrivit angajamentelor asumate faŃă de Uniunea Europeană, Romania trebuie să încurajeze investiŃiile în surse alternative de energie şi, până în 2019, mai mult de o treime din energia electrică produsă să fie din resurse regenerabile. În cele ce urmează vă prezentăm conceptul, cifrele şi banii investiŃi în această afacere ce vine în dezvoltarea pe termen lung a resurselor de energie electrică şi în diversificarea obŃinerii acesteia. Grupul CEZ din Cehia, unul dintre cei mai mari producători, furnizori şi distribuitori europeni de energie, construieşte în judeŃul Constanta cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, cu o putere instalată de 600 MW. Capacitatea instalată a Parcului Eolian Fântânele şi Cogealac, care se va întinde pe o suprafaŃă de 600 hectare, aceasta fiind echivalată cu capacitatea unui reactor de la Cernavodă sau a termocentralei Turceni. Puterea parcului eolian din judeŃul ConstanŃa atinge triplul capacităŃii instalate a celui mai mare parc eolian operaŃional - Guadalajara, Spania - de pe bătrânul continent. Cînd proiectul va fi finalizat, CEZ va avea în România o cotă de 10% din piaŃa energiei regenerabile. InvestiŃia, evaluată la 1,1 miliarde de euro, a fost prezentată la ConstanŃa, într-o conferinŃă de presă susŃinută de reprezentanŃi ai CEZ România: Martin Pacovsky - COO (Chief Operational Officer), Ondrej Safar Project Manager şi Miklos Szilagyi site manager Parc Eolian Fântânele & Cogealac. Proiectul parcului situat la nord de ConstanŃa, la aproape 17 km de Ńărmul Mării Negre, va deveni operaŃional în mai multe etape. Prima etapă a construcŃiei va genera 347,5 MW şi va cuprinde 139 de turbine General Electric, cu o înaltime de 100 metri şi cu o capacitate de 2,5 MW. A doua etapă a construcŃiei va genera 252,5 MW şi va cuprinde 101 turbine, fiind operaŃională până la sfârşitul lui 2010, începutul lui 2011.

6

BUSINESSpeople

Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

Capacitatea instalată a Parcului Eolian Fântânele & Cogealac depăseşte dublul celui mai mare parc eolian aflat în constructie în Europa şi atinge triplul capacităŃii instalate a celui mai mare parc eolian operaŃional de pe batrânul continent (Guadalajara, Spania).

"Când acest proiect va fi finalizat, CEZ va avea în România o cotă de 10% în energia regenerabilă. În iulie vom avea deja prima turbină instalată din acest proiect. De asemenea, la începutul anului viitor, când prima etapă va fi gata, vom avea primul MWh livrat în sistem", a declarat Ondrej Safar - Project Manager. La construcŃia parcului eolian de pe imensul şantier din Fântânele şi Cogealac, demarată în octombrie 2008, participă efectiv, lucrând în fiecare zi, mai bine de 400 de persoane de naŃionalităŃi diferite (români - printre care numeroşi localnici, cehi, francezi, germani, australieni, italieni, americani, etc).

Potrivit reprezentanŃilor CEZ România, într-o lună va fi desemnat câştigătorul pentru furnizarea celor 101 turbine ce vor fi montate în a doua etapă a proiectului. Capacitatea instalată a Parcului Eolian Fântânele & Cogealac depaşeste dublul celui mai mare parc eolian aflat în construcŃie în Europa şi atinge triplul capacităŃii instalate a celui mai mare parc eolian operational de pe bătrânul continent (Guadalajara, Spania). "Cînd acest proiect va fi finalizat, CEZ va avea în România o cotă de 10% în energia regenerabilă. În iulie vom avea deja prima turbină instalată din acest proiect. De asemenea, la începutul anului viitor, când prima etapă va fi gata, vom avea primul MWh livrat în sistem", a

declarat Ondrej Safar - Project Manager. Lungimea totală a drumurilor construite în timpul realizării parcului eolian (137 km) va atinge aproape dublul lungimii litoralului maritim românesc, între Capul Midia şi Vama Veche. Pentru montarea pieselor componente ale turbinelor eoliene se utilizează macarale gigant cu greutate între 500 şi 700 t fiecare.

Lungimea unei singure elice este de 48 m, iar diametrul rotorului este de 99 m. Greutatea unei nacele (piesă montată la înăltimea de 100 m) este de 82 t. Pentru transportarea şi conectarea curentului electric produs de turbinele eoliene numai din prima parte a proiectului sunt necesari 150 km de cabluri de diferite voltaje (33kV, 100kV). Investitorii spun că beneficiile investiŃiei vor putea fi observate în curând de către localnici. Ei promit că drumurile şi canalizarea din Cogealac şi Fântânele vor fi reabilitate, iar iluminatul public va fi gratuit, alimentat de noile instalaŃii. Potrivit reprezentanŃilor CEZ România, puterea va fi conectată la reŃeaua Transelectrica, iar energia va fi vândută clienŃilor români şi străini. Până în prezent, în România sunt instalate unităŃi cu o putere de numai 8 MW în ceea ce priveşte producŃia de energie electrică din surse eoliene. Grupul CEZ activează în 11 tari din Europa Centrală şi de Sud Est. În România, grupul este prezent din 2005, prin compania CEZ România. Pe sectorul de distribuŃie, CEZ deŃine în România o cotă de piaŃă de 17%. CEZ contribuie şi la parteneriatul pentru construirea Reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, cu o participaŃiune de 9,15%.

www.business-people.ro

7

InvestiŃii Rădăcini combate criza din vânzări cu creşteri în service dar şi prin deschiderea unui nou showroom la ConstanŃa

R

ădăcini Motors face investiŃii pentru a combate criza în comparaŃie cu ceilalŃi dealeri de maşini care cu greu reuşeşc să se menŃină în aceste vremuri. Compania Rădăcini există încă din 1991 însă din 1994 începe să comercializeze maşini. În 2005 Rădăcini Motors devine distribuitor autorizat pentru marcile Opel Chevrolet, deŃinând până în prezent 5 locaŃii de tip 3S (showroom, service, piese de schimb) în: Bucureşti (2), Brăila, Braşov şi ConstanŃa. În 2007 portofoliul de mărci este completat cu brand-urile premium: Cadillac, Corvette şi Hummer, pentru care devin unic importator autorizat. Rădăcini comercializează la ora actuală mai multe mărci de masini: Opel, Chevrolet, Mazda, Suzuki, Cadillac, Corvette şi Hummer. Suzuki este cea mai nouă marcă pe care o reprezintă din 2008 prin Rădăcini Auto Motor. Autoturismele ieftine sunt cele mai afectate de recesiune. Compania va inaugura trei showroomuri, ca urmare a unei investiŃii de 2,8 milioane de euro, a declarat Nicolae Sorescu, director de vânzări al Rădăcini Motors. Acestea vor fi amplasate în Braşov, Pipera şi Otopeni. „Nu ne e frica de zvonuri, pentru că, dacă dă General Motors faliment, dă America faliment. E drept că n-o duc pe roze, dar vor fi susŃinuŃi”, a declarat Sorescu despre compania din SUA. De asemenea, în 2009 Rădăcini Motors va inaugura un showroom la ConstanŃa. ReŃeaua Saab de pe piaŃa românească se va extinde în acest an cu trei noi locaŃii, ajungând la un total de şapte potrivit importatorului mărcii suedeze. În luna iunie va fi deschisă prima locaŃie de către BDT Group în capitală, sub marca BDT premium. Cel de-al doilea centru va fi deschis la ConstanŃa de către Rădăcini, cu o investiŃie de 2,5 mil. euro, într-un dealer care va comercializa şi mărcile Opel şi Chevrolet, şi de asemenea deschiderea unui showroom Suzuki. „MulŃi stopează investiŃiile, avantajul nostru este că

8

BUSINESSpeople

Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

PiaŃa a ajuns la o scădere de până la 65% faŃă de aceeaşi perioadă a anului 2008, ea urmând să se stabilizeze în cel de-al doilea semestru.

avem investiŃiile aproape de finalizare. În pofida recesiunii, ne menŃinem investiŃiile. Am reuşit să scăpăm de credite, printr-un noroc, înaintea crizei”, spune Sorescu. Deşi au concurenŃă puternică cu Kamsas, Expocar – parte a Kamsas, Rădăcini Motors are curajul să facă investiŃii chiar dacă pentru unele companii este destul de greu sa se menŃină în aceste vremuri. Rădăcini Motors are o gamă variată de maşini ea comercializând autoturisme ca Opel, Chevrolet, Mazda, Hummer, Cadillac şi Corvette. Nici Auto Grup nu se lasă mai prejos, dealer pentru marca Skoda a finalizat construcŃia celui de-al doilea centru integrat de la ConstanŃa, complexul cuprinzând pe lânga un showroom, o unitate service şi un depozit de piese de schimb.

Se pun speranŃe în leasing pentru această perioadă. Sorescu spune că s-au înregistrat scăderi ale vânzărilor după apariŃia primelor semne ale crizei economice, în septembrie. Oficialul companiei pune acest fenomen pe seama a două motive: „sufocarea” pieŃei cu autoturisme second-hand şi incertitudinile din domeniul creditării. Majoritatea problemelor le au persoanele fizice, ale căror dosare sunt reanalizate de bănci, dupa ce dealerul a facut comanda pentru autoturism. Lucrurile se miscă mai bine în zona de leasing, pentru că firmele au bani din urmă pe care nu i-au folosit, crede Sorescu. Se observă că scăderile mai mari se înregistrează în Bucuresti, pe când în celelalte zone precum ConstanŃa lucrurile

stau invers, deşi oamenii din industrie credeau contrariul. Cea mai mare rată a scăderii, de 40%, a fost în cazul autoturismelor Chevrolet. „Cel care avea 2-3.000 de euro în buzunar făcea un credit de 4.000-5.000 şi ajungea la preŃul unui Chevrolet. La ora actuală, îşi ia cu cei 2-3.000 de euro o maşina veche de 10 ani”, afirmă Sorescu. MenŃinerea vânzărilor la acelaşi nivel este văzută ca un eşec, în condiŃiile în care compania lucrează acum cu patru showroomuri, iar anul trecut a lucrat doar cu două. Totuşi, Sorescu estimează o creştere a cifrei de afaceri cu aproximativ 20%, la 120 milioane de euro, datorată creşterilor activităŃilor de service şi vânzării de piese de schimb. „N-o ducem rău, ca alŃii, dar trebuia s-o ducem mai bine”, argumentează oficialul.

www.business-people.ro

9

Banii şi Statul Peste 4.000 de firme constănŃene, declarate inactive

R

eactivarea contribuabililor va fi posibilă doar în cazul în care contribuabilii îşi îndeplinesc obligaŃiile declarative sau dacă li se aprobă, la cerere, trecerea în regimul derogatoriu de declarare, precizează directorul coordonator adjunct al DirecŃiei Generale a FinanŃelor Publice ConstanŃa, Adriana Damian. Mii de societăŃi comerciale constănŃene au ajuns pe „lista neagră” a firmelor inactive mai repede decât credeau, pentru că nu au respectat legislaŃia în vigoare. Conform listei contribuabililor declaraŃi inactivi, publicată, ieri, pe pagina de internet a Agentiei NaŃionale de Administrare Fiscală (ANAF), activitatea a 4.121 de firme din ConstanŃa a fost suspendată întrucât acestea nu au depus nicio declaraŃie la două termene consecutive. Potrivit Codului fiscal, contribuabililor înscrişi în lista contribuabililor declaraŃi inactivi li se anulează, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA. În plus, în perioada stării de inactivitate, toate procedurile de avizare, autorizare, certificare, licenŃiere sau alte proceduri similare, cât şi orice operaŃiune şi procedura vamală, precum şi oricare dintre avizele, autorizaŃiile, licenŃele, acordurile şi orice alte acte în baza cărora contribuabilii inactivi sunt autorizaŃi să funcŃioneze sau să desfăşoare diverse activităŃi economice se suspendă de drept. SocietăŃile inactive nu mai au dreptul să utilizeze facturi, alte documente sau formulare tipizate cu regim special. Potrivit afirmaŃiilor directorului coordonator adjunct al DirecŃiei Generale a FinanŃelor Publice ConstanŃa, Adriana Damian, reactivarea contribuabililor va fi posibilă doar în cazul în care contribuabilii îsi îndeplinesc obligaŃiile declarative sau dacă li se aprobă, la cerere, trecerea în regimul derogatoriu de declarare. În baza cererii de reactivare, organele fiscale vor efectua inspecŃia fiscală, iar după finalizarea acesteia, vor întocmi un referat cu propunerea de reactivare. Lista contribuabililor declaraŃi inactivi contine 92.227 de agenŃi economici din toată Ńara. Potrivit ANAF, iniŃial, lista a cuprins 125.448 de contribuabili, însă, potrivit prevederilor OrdonanŃei de UrgenŃă

10

BUSINESSpeople

a Guvernului nr. 46/2009 privind îmbunătăŃirea procedurilor fiscale şi diminuarea evaziunii fiscale, nu sunt declaraŃi inactivi contribuabilii care se află în stare de insolvenŃă sau dizolvare, aşa că aceştia au fost eliminaŃi din listă.

Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

Regimul derogatoriu, soluŃia pentru firmele inactive Contribuabilii nu vor mai depune anumite declaraŃii fiscale în caz de inactivitate temporară, pe o perioadă cuprinsă între unu şi trei ani consecutivi, şi în cazul obtinerii de scutiri de la plata impozitului, potrivit noii proceduri emise de AgenŃia NaŃionala de Administrare Fiscală (ANAF). Astfel, sunt supuse regimului

derogatoriu declaraŃia privind obligaŃiile de plată la bugetul general consolidat, decontul de taxă pe valoarea adaugată, declaraŃia privind impozitul pe profit, declaraŃia privind distribuirea între asociaŃi a veniturilor si cheltuielilor, decontul privind accizele şi decontul privind impozitul la tiŃeiul şi la gazele naturale din producŃia internă. „Depunerea declaraŃiilor fiscale conform unui regim de declarare derogatoriu poate

fi aprobată pentru perioade mai mari de 12 luni, dar nu mai mult de 3 ani consecutivi. Pe perioada aplicării regimului derogatoriu, contribuabilii nu mai au obligaŃia depunerii acestor declaraŃii pe zero”, a declarat şeful Biroului de Metodologie şi AsistenŃă Contribuabili din cadrul DirecŃiei Generale a FinanŃelor Publice (DGFP) ConstanŃa, DoiniŃa Radu. Ea a mai declarat că plătitorii de taxe şi impozite trebuie să îndeplinească

cumulativ mai multe conditii pentru a beneficia de acest regim. Aceştia nu trebuie să aibă, la data aprobării cererii, restanŃe către bugetul general consolidat, nu trebuie să deruleze niciun fel de activitate, să nu obŃina venituri, să nu aibă personal angajat şi să nu plătească venituri cu regim de reŃinere la sursa impozitului. De asemenea, nu trebuie să existe o cerere de rambursare sau de restituire a impozitelor, taxelor şi contribuŃiilor în curs de soluŃionare şi nici nu trebuie să fie în derulare un control fiscal la contribuabilul care solicită acest regim. „Regimul de declarare derogatoriu se solicită de către contribuabili prin depunerea unei cereri la organul fiscal în a cărui evidenŃa fiscală sunt înregistraŃi ca plătitori de impozite, taxe şi contribuŃii. În cerere, contribuabilul declară pe propria răspundere că îndeplineşte condiŃiile stabilite şi menŃionează perioada pentru care solicită regimul de declarare derogatoriu”, a precizat DoiniŃa Radu. În cazul societăŃilor comerciale, odată cu cererea de acordare a regimului de declarare derogatoriu, se depune dovada înscrierii inactivităŃii temporare la Registrul ComerŃului, respectiv o copie a extrasului de registru emis de către Oficiul Registrului Comertului privind starea societăŃilor comerciale, referitoare la suspendarea temporară a activităŃii acestora. Cererea se soluŃionează de organul fiscal în termen de 30 de zile de la data depunerii, de compartimentul cu atribuŃii în gestionarea declaraŃiilor fiscale. Regimul de declarare derogatoriu îşi încetează valabilitatea la data aprobată sau începând cu luna în care nu mai sunt îndeplinite condiŃiile. În cazul încetării regimului de declarare derogatoriu, contribuabilul va reintra din oficiu în regimul normal de declarare. Prelungirea perioadei de aplicare a regimului de declarare derogatoriu este posibilă numai după aprobarea unei noi cereri de acordare a regimului, cu respectarea procedurii şi a condiŃiilor prevzute în ordin. Potrivit afirmaŃiilor şefului Administratiei FinanŃelor Publice ConstanŃa, IonuŃ Misa, de la 1 mai şi pâna în prezent, pe vechea legislaŃie, din 18.000 de contribuabili care depuneau declaraŃiile lunare, 350 au solicitat regim derogatoriu.

www.business-people.ro

11

Interviu

E

rik Nordlund este un suedez ce are ca a doua sa casă România. Un străin ce iubeşte România mai mult decât multi concetăŃeni de ai noştri. L-am întalnit pe domnul Erik în staŃiunea Mamaia, la hotel Pelican când încă mai avea afaceri pe litoral. Acum dupa 3 ani dupa ce s-a retras din România, stăm la cafeneaua Filicori şi analizăm 26 de ani ai firmei Reseledaren şi omul de afaceri Erik Nordlund:

BUSINESSpeople: Cum aŃi ajuns în

România?

Erik Nordlund: În urmă cu 26 ani, în 1983 m-am întâlnit cu Håkan Kjellander – un amic care a lucrat câŃiva ani ca ghid în România pentru tur-operatorul Trivselresor. Împreună am hotărât să deschidem apoi Reseledaren, iar în 1984 am început cu primul sezon de turişti suedezi în România, aduşi prin compania noastră. Pentru că amicul meu era căsătorit şi avea deja o familie, am hotarât ca el să rămână la Stockholm, iar eu (fiind singur şi fară obligaŃii familiale) am venit în România, unde am început să lucrez pentru Reseledaren ca Destination Manager. La începuturi, sezonul era foarte lung, deoarece începeam încă de primăvara, la Băile Felix cu turişti pentru tratament balnear, apoi vara pe litoralul românesc (pentru agreement şi plajă), urmând ca toamna să ne reîntoarcem în staŃiunile balneare. BUSINESSpeople: Cum a început

propriu-zis afacerea din România?

Erik Nordlund: Am făcut un prim contract pe vremea aceea cu Tarom, iar în primul an zburam cu un avion Ilyusin-18 (un avion rusesc cu elice) şi de fiecare dată când acesta ateriza pe aeroportul din Stockholm suedezii făceau ochii cât cepele văzând un model atât de vechi care încă mai zboară. Ulterior afacerea sa extins iar compania Tarom ne-a pus la dispoziŃie încă 2 avioane, de data aceasta mai moderne, marca Tupolev-154, bineînŃeles la fel de ruseşti.

12

BUSINESSpeople

Erik Nordlund şi turismul românesc

Desigur nu aveam pretenŃii la un Boeing pentru că pe vremea aceea singurul Boeing aparŃinea familiei Ceauşescu. Însă, la 2 ani dupa ce ne-am început afacerea, pe 11 iulie 1986, unul din avioanele Tupolev decola de la Stockholm cu 161 pasageri. După ce s-a înălŃat la peste 800 m de la sol, uşa avionului s-a deschis, (s-a rupt cu totul din balamale) iar ghidul suedez (Karina) care stătea pe scaunele stewardeselor efectiv a fost smulsă pe jumatate afară. Norocul ei a fost că stewardesele au Ńinut-o de picioare şi în cele din urmă a fost prinsă înapoi şi asezată pe scaun. Geanta Karinei (plină de bani şi acte) nu a avut acelaşi noroc şi a fost smulsă de curentul de aer, aşa au ajuns bucăŃi de “confetti” deasupra Stockholm-ului. Îmi amintesc atunci că pilotul a cerut turnului de control aterizare de urgenŃă, motivând o “mică” problemă la bord. Au ajuns la sol cu bine toŃi pasagerii panicaŃi, însă echipajul avionului a refuzat să coboare pe motive de imunitate diplomatică. Desigur că poliŃia suedeză a intervenit imediat înconjurând avionul şi în scurt timp a fost adus pe aeroport inclusiv ambasadorul României în Suedia. Acesta din urmă a luat legătura cu Ńara, iar guvernul român din acea perioadă a hotarât ca turiştii să fie cazaŃi în hotelul aeroportului până a doua zi când urma să vină un alt avion. BineînŃeles, familia Ceauşescu si-a trimis chiar Boeingul personal pentru a lua turiştii. Mai târziu s-a aflat că a fost o eroare de pilotaj (echipajul a uitat efectiv să închidă uşa avionului), nicidecum o eroare de ordin tehnic. Tot echipajul avionului (de la comandant la ultimul steward) a fost condamnat la închisoare atunci. În următorul an însă, în luna ianuarie Ceauşescu a semnat un ordin de eliberare pentru echipaj, cu ocazia zilei lui de naştere. Anul trecut m-am întalnit cu unul din stewarzi şi chiar am povestit despre întâmplările din trecut. În seara incidentului, presa suedeză, dar şi cea internaŃională m-a agasat efectiv cu zeci de întrebări despre eveniment. Îmi amintesc că au apărut articole pe prima pagină a celui mai important cotidian suedez, cu titlul “Sicriul Zburător”. A doua zi am aflat că din cei 161pasageri iniŃiali, desigur vreo 30 renunŃasera

să mai zboare către România, iar locurile rămase libere le-am vândut în mai putin de 10 minute (chiar la aeroport) reprezentanŃilor presei care voiau să ajungă în România pentru a-şi detalia reportajele. La Bucureşti am fost trataŃi cu foarte multă atenŃie şi s-a căutat pe cât posibil uitarea incidentului. Chiar Ceauşescu a lăsat Boeing-ul pe întreg sezonul 1986 să zboare către Suedia şi nu ni s-au cerut niciun fel de costuri. Ceea ce trebuie reŃinut însa din tot acest eveniment este faptul că la vremea aceea ni s-a acordat tot sprijinul necesar pentru ca turismul românesc să crească. Ceausescu chiar înŃelesese importanŃa turismului pentru Ńara. Cam aşa a început afacerea Reseledaren în România. BUSINESSpeople: Cum era turismul când aŃi venit în România? Cum se desfăşura activitatea turistică? Erik Nordlund: Din câte ştiu, în “epoca de aur”, vârful de turişti străini a fost în 1979. Când eu am ajuns la dumneavoastră în Ńară (1984), România era o destinaŃie turistică destul de cunoscută pe piaŃa europeană. Chiar din acel an au început, însă, să apară problemele. Ceauşescu inaugurase “programul de economisire” la mijlocul lui ‘84, astfel că toate localurile trebuiau să se închidă la ora 10 seara, electricitatea la fel, alimentele începuseră să dispară. M-am trezit atunci în situatia de a comunica turistilor noştri ca este foarte bine să aibe în bagaje săpunuri de lux, Kent lung, ciorapi lycra, becuri, lumânari, cafea, hârtie igienica etc. Toate acestea nu foloseau turiştilor, ci deveniseră un fel de substitut al bacşişului pentru personalul hotelier, un fel de “hard currency”, de vreme ce bacşişul, în valută era interzis iar cu banii nu aveau ce cumpăra. Asa a ajuns Kent-ul lung şi cafeaua “moneda substitut”. Există, însă, o infrastructură a turismului bine întreŃinută de ONT care pe vremea aceea era singurul partener cu care puteam contracta. O infrastructură imensă condusă şi controlată de stat. Hotelurile şi restaurantele pentru turiştii straini au continuat să fie cât de cât aprovizionate, însă pentru popor 1984 a fost anul în care a început dezastrul. Turiştii însa nu

www.business-people.ro

13

Interviu

erau afectaŃi direct de aceste lucruri, cu atât mai mult cu cât totul era extrem de ieftin. Astfel că la vremea aceea erau pe litoralul românesc mult mai mulŃi turişti străini decât în zilele de azi. Până în 1989 Reseledaren devenise cel mai mare tour-operator străin care activa în România. După 1989 ne-am extins activitatea şi pe piaŃa norvegiană, care pe parcurs a devenit mai profitabilă decât cea suedeză. Dupa ’90, privatizarea deja începuse în domeniul hotelier, iar noi am resimŃit destul de dur schimbările respective pentru că trebuia de data aceasta să negociem contractele cu fiecare hotelier în parte. Din păcate, forma de privatizare gen “locaŃie de gestiune” a fost foarte prost gândită, astfel că reuşeam să ne înŃelegem destul de bine cu unii administratori, însă mai putin bine cu alŃii. InvestiŃiile şi renovările pe care aceştia au înŃeles să le facă erau egale cu zero, în schimb preŃurile au început să urce. Cu toate acestea am reuşit să ne adaptăm pietei în continuă schimbare şi aşa ne-am extins şi pe piaŃa norvegiană. La un moment dat, în 2005, aveam 7 zboruri pe săptămână care aterizau pe aeroportul Kogălniceanu. După ce “locaŃiile de gestiune” au devenit istorie şi marea privatizare a început, hotelurile şi-au ridicat standardele

(au apărut renovări, extinderi, modernizări), însă în acelasi timp preŃurile au crescut enorm pentru ca patronii căutau să-şi recupereze investiŃiile într-un timp cât mai scurt. Din păcate, noii proprietari de hoteluri nu aveau nicio legătură cu afacerile din turism şi nu au înŃeles niciodată că profitul din turism nu vine a doua zi. Totodată şi politica Tarom-ului s-a schimbat: afacerile aeriene au început să se concentreze în special către cursele regulate, iar cele charter au devenit din ce în ce mai rare. Mix-ul acesta de factori (scumpirea cazării, transporturile aeriene modificate, scumpirea transportului) au condus încet dar sigur la decăderea turismului în zonă. Deoarece pretul şi calitatea serviciilor dictează piaŃa, pot spune că Mamaia a devenit mai scumpă decat multe dintre locaŃiile cu tradiŃie în turism din Grecia sau Turcia, mai nou şi Bulgaria, iar serviciile nu s-au modificat direct proporŃional cu preŃurile. Operatorii străini au început astfel să se retragă din cauza faptului că România nu mai era o destinaŃie foarte atractivă din punct de vedere al calităŃii turismului şi al preŃurilor. Reseledaren, condusă de Hakan si de mine a rămas ultimul mohican pe aceste meleaguri, pentru că nu doar business-ul a dictat aici, ci şi

sentimentele pe care noi le-am dezvoltat. Cu toate acestea în 2007 ne-am retras şi noi pentru ca deja nu mai era profitabil sub nicio formă. BUSINESSpeople: De ce veneau turiştii străini prin Reseledaren, în România? Erik Nordlund: GândiŃi-vă că turiştii

noştri veneau aproape de la polul nord. Soarele şi plaja erau foarte atractive pentru ei. Acesta a fost turismul de agreement. De asemenea, Reseledaren a încercat să facă şederea aici cât mai plăcută pentru turişti şi ofeream un pachet cât se poate de larg de atracŃii: degustare de vin la Murfatlar, o seară românească la “Nunta Zamfirei” în Eforie, turul oraşului ConstanŃa, excursii prelungite către Deltă, către capitală, 2 zile pe Valea Prahovei, vizite la Bran, în Moldova - la mănăstiri şi chiar am mers către deplasări externe, gen Istanbul, Cairo sau Kiev. Totodată tratamentul balnear a fost o opŃiune foarte bună. Turistul scandinav stătea în medie 2 săptămâni în concediu şi desigur trebuia să-i diversificăm programul pentru că plaja 2 săptămâni nu este interesant pentru nimeni. Reseledaren se axa în principal pe turiştii care călătoreau cu familia, şi chiar ne-am construit un club de copii condus de către o educatoare din Scandinavia, cu un program de 5 - 6 ore pe zi unde aceştia îşi petreceau timpul liber fără părinŃi. Vizitau muzeele de aici, mergeau la Delfinariu, se jucau pe plajă, beneficiau de concursuri, programe cât se poate de diversificate. Aveam chiar şi un serviciu de baby-sitting iar părinŃii îşi lăsau copii în grija noastră, iar ei puteau merge liniştiŃi să se bucure de programul pe care l-au ales, până seara tarziu. Noi am gândit că dacă nu se simt bine copii, atunci nici parinŃii nu vor fi mulŃumiŃi.

BUSINESSpeople: Care sunt motivele pentru care turismul de pe litoral nu merge bine? Erik Nordlund: Cred că motivul

principal pentru care turismul în România începe să nu meargă este combinaŃia de preŃuri ridicate, standarde scăzute ale serviciilor şi lipsa unei infrastructuri. Şi după cum ştim, niciun produs nu poate fi

14

BUSINESSpeople

Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

vândut dacă calitatea nu este conformă cu preŃul. BUSINESSpeople: Ce oameni sunt

statului, turismul a suferit din cauza taxelor ridicate şi niciun suport adus pentru alte investiŃii şi îmbunătăŃiri.

de vină pentru decăderea turismului?

BUSINESSpeople: Cu ce oameni aŃi colaborat foarte bine?

Erik Nordlund: Nu cred ca este vreo

Erik Nordlund: Am avut plăcerea să lucrez cu un număr mare de oameni importanŃi din industria turismului dea lungul acestor ani. MulŃi dintre ei sunt nişte oameni fantastici care se dedică muncii lor. MulŃumesc tuturor! Nu o sa menŃionez pe cineva anume aici, dar cel mai probabil cei care au respect şi admiraŃie din partea mea o ştiu. AlŃii, care nu au contribuit la toate acestea şi care trebuia să fi făcut altceva în viaŃă.

persoană care ar trebui acuzată. În principal este o greşeală politica ce a pornit încă din 1990. Forma de privatizare a industriei turismului - “ locaŃie de gestiune” - a întârziat dezvoltarea cu cel puŃin 10 ani. În această perioadă alte destinaŃii au făcut investiŃii majore şi publicitate în acelaşi timp, de exemplu Bulgaria, Turcia, CroaŃia. Încă din 1990 turismul nu a fost o prioritate pentru mediul politic. În unele perioade există un ministru al turismului, în alte perioade doar o autoritate naŃionala fără minister. Nu a existat niciodată un interes politic de a încuraja industria turismului. În afara ajutorului financiar din partea

BUSINESSpeople: O să mai reveniŃi în România cu o afacere a dumneavoastră? Erik Nordlund: Încă mai îmi petrec câteva luni din an în România dar ca

persoană privată. Încă mai am apartamentul meu în ConstanŃa. La acest moment sunt prea ocupat ca “Chief Medical Advisor” la Europeiska Insurance Company. Dacă ar fi să revin în turism cu siguranŃă ar fi în altă funcŃie, glumesc. Astfel concluzionând, un business care era un stil de viaŃă pentru nordici, a devenit imposibil, datorită preŃurilor şi serviciilor proaste. Hotelierii vor să câstige într-un an cât câstigau aceleaşi hoteluri în 3 ani, înainte de a fi privatizate. Hotelierii care sunt acum directorii şi administratorii hotelurilor, nu au habar de managementul şi administrarea unui astfel de business. Majoritatea au fost simpli lucratori ai hotelului, receptioneri sau sefi de restaurant. Doar câŃiva dintre cei care deŃin hoteluri pe litoral au studii în turism. Pe litoral la această ora se face turism dupa ureche!

www.business-people.ro

15

Financiar RECEsiUNDE

F

ie că este vorba de credite imobiliare, auto sau de nevoi personale, clienŃii sistemului bancar românesc sunt induşi în eroare de birocraŃia din spatele ofertelor avantajoase promovate intens de creditori. Ne confruntăm cu o situaŃie incertă, în care se resimt efectele puternice ale crizei financiare. Suntem invadaŃi de sfaturi mai mult sau mai putin acreditate, de analişti economici care nu oferă soluŃii, ci se rezumă la a ne arata care sunt problemele. Criza economică a devenit o glumă, un clişeu pentru cei mai mulŃi români care rămân la stadiul de resemnare.

ULTIMA CASĂ Programul Prima Casă ne-a oferit speranŃa că lucrurile se vor îndrepta. Şi iată, se pare că ne-am înşelat. Din nou. Valoarea maximă a unui credit de acest gen este de 60 000 de euro, din care 3000 de euro reprezintă avansul. Primele trei rate trebuie depuse într-un cont, taxele pentru notar reprezintă alŃi 1000 de euro, iar salariul solicitanŃilor trebuie sa se încadreze între limitele impuse de bănci, în raport direct proporŃional cu valoarea creditului. Urmează apoi alte cheltuieli: taxa de evaluare a imobilului şi comisioanele de gestiune şi garantare. Astfel, şirul condiŃiilor ar putea continua la nesfârşit. Clientii se simt ameninŃaŃi, repoziŃionând oferta statului în categoria: PRIMA şi ULTIMA casă. Nu scriu pentru dumneavoastră, cititorii, din perspectiva analistului credibil ci din partea omului de rând, care încă se bucură de un loc de muncă şi care se gândeşte cu groază că va trebui să plătească rate lunar, pentru un bun care va deveni al lui abia peste 30 de ani. Sună înfiorător vestea că la peste 50 de ani voi avea casa mea. COMPANII PE CALE DE DISPARIłIE Cum pot miza companiile pe sprijinul băncilor, în contextul în care sursele de finanŃare sunt blocate? Aşa cum s-a preconizat, multe companii din România au căzut pradă falimentului din cauza neachitării datoriilor faŃă de bănci. Această situaŃie era întâlnită, desigur, mai rar, şi înaintea confruntarii cu recesiunea. În acea perioadă însă, băncile erau de acord cu amânarea deadline-ului pentru debitori. În prezent, băncile pun o presiune foarte mare pe cei care nuşi achita la termen datoriile. Falimentarea anumitor companii înseamnă şi creşterea numărului de şomeri, consecinŃă socială extrem de gravă pentru nivelul forŃei de muncă al românilor. Criza economică nu cunoaşte limite. Dacă anul trecut

16

BUSINESSpeople

însă, trebuie ca bancile să producă. Şi cum pot face mai bine băncile acest lucru daca nu prin marirea comisioanelor? Este aşadar un cerc vicios, în care se învart foarte mulŃi bani. Există pierderi şi de o parte si de cealaltă, pentru că, pe timp de criza, rari sunt cei care câştigă. A stagna este deja un câştig real pentru mulŃi, pe o piaŃă contemporană nesigură.

marile corporaŃii se simŃeau confortabil, tratând cu superficialitate ideea că pot fi afectate de recesiune, în 2009 lucrurile s-au schimbat radical. Întreprinderi mici şi mijlocii dispar zilnic, iar marile corporaŃii sunt intens ameninŃate. SI TOTUŞI VINA CUI ESTE? Unii susŃin teoria următoare: Băncile rămân fără lichidităŃi, iar în momentul acela banii se blochează. Banca nu poate debloca banii, decât punând în execuŃie garanŃiile. Dar cine să cumpere dacă banca nu acordă finanŃări din lipsă de capital? Se încearcă varianta sistemului de rezervă pentru deblocare, respectiv atragerea de capital. Dar pentru ca acest lucru să fie posibil, băncile au nevoie de persoane cărora sa le ofere credibilitate pentru ca acestea să-şi depoziteze economiile. SoluŃia aleasă de creditori este atragerea depozitelor prin mărirea dobânzilor. Pentru a susŃine aceste dobânzi

IA D`AICI! GuvernanŃii se pare că încearcă să empatizeze cu masa de oameni care simte cu adevarat efectele crizei economice. Cu totul şi cu totul întâmplător, fără vreo legatura directă cu alegerile prezidenŃiale din toamnă, primul-ministru Emil Boc a decis ca miniştrii să cedeze 20% din salariu în urmatoarele 6 luni. O sumă simbolică însă, comparativ cu datoria statului român la Fondul Monetar InternaŃional.

Rata medie a dobânzii la ofertele de credite Credite imobiliare/ipotecare

Mai 2009

Iunie 2009

RON

17.3

16.5

EUR

9.8

9.6

Mai 2009

Iunie 2009

RON

18.4

18.2

EUR

12.0

11.8

Mai 2009

Iunie 2009

RON

17.9

17.3

EUR

10.3

10.2

Mai 2009

Iunie 2009

RON

19.4

19.2

EUR

13.1

13.5

Mai 2009

Iunie 2009

25.5

25.5

Credite auto

Credite de nevoi personale cu ipoteca

Credite de nevoi personale

Carduri de credit RON

Ratele dobânzilor pe piaŃa interbancară

Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

Dobanzi

3 luni

6 luni

12 luni

ROBOR

10.23

10.59

10.59

EURIBOR

1.10

1.31

1.50

RU m

InteRUm găseşte soluŃia!

Practici pentru capitalizarea resursei umane

Agenda conferinŃei: Joi - 20 august 2009: 8:00-8:30 - Wake up/Check in! 8:30-9:00 - Mic dejun 9:00-9:45 - Deschidere sesiuni 10:00-12:00 - "Trainingul outdoor: doar investiŃie, nu cheltuială" - Serban Ionescu, Active Training 12:00-14:00 - "Cum construim planul de dezvoltare al angajatului astfel încât să aducem plus de valoare în beneficiul organizaŃiei" - Julide Petrescu, Professional Consulting 14:00-15:30 - Prânz 15:30-17:30 - "Construirea încrederii angajaŃilor în organizaŃie" - Cristian Tudoran, EU RO Coaching, coach executiv asociat Academy of Executive Coaching 17:30-18:00 - Recreere 18:00-19:00 - Închidere sesiuni 19:00-20:30 - Pauză 20:30-23:00 - Cină

InteRUm este primul seminar în domeniul resurselor umane, axat pe practici în vederea loializării resursei umane dintr-o organizaŃie.

Scop: Transmiterea unor practici pentru maximizarea aportului resursei umane la succesul organizaŃiei.

Evenimentul va avea loc în perioada 20 - 21 august 2009 în staŃiunea Venus, la Hotel Dana şi se va desfăşura sub forma unor ateliere interactive.

Vineri - 21 august 2009 8:00-9:30 - Mic dejun 9:30-10:30 - Pool gym 10:30-11:00 - Pauză 11:00-14:00 - Studiu de caz 14:00-15:30 - Prânz 15:30-17:30 - Închidere 17:30-20:00 - Bye-bye

Pentru detalii accesaŃi site-ul www.inteRUm.ro

Monden - Evenimente nautice Regatta Mării Negre precedată de Romanian Boat Show ea de-a doua ediŃie a Romanian Boat Show, la care au putut fi admirate unele dintre cele mai scumpe bărci din România, organizată între 17 - 21 iunie în Portul Tomis din ConstanŃa, la expoziŃie participând peste 30 de expozanŃi. Este pentru prima dată când un astfel de eveniment are loc pe apă. La expoziŃie au participat peste 30 de expozanŃi, care au adus aproape 60 de modele de bărci. "Într-un an de criză, în care banii se mişcă greu, expozanŃii au făcut un efort şi au venit la mare", a precizat IonuŃ Barbu, reprezentantul Power Marine, unul dintre organizatori. Bogdan Craiciu, reprezentantul Set Marine, o altă firma organizatoare a evenimentului, a declarat că cel mai scump model expus este un Azimuth 68S, un model al cărui preŃ este de 2.170.000 de euro, fără taxe. Cele mai ieftine bărci au putut fi cumparate cu sume cuprinse între 4.000 şi 5.000 de euro. Între 17 şi 21 iunie 2009, Set Events şi Power Marine au inaugurat o premieră în România: prima expoziŃie nautică pe apă, reprezentând un nou pas către alinierea evenimentelor de acest gen la standardele pieŃelor internaŃionale. La eveniment au participat 31 de expozanŃi care au prezentat bărci cu motor de mici şi mari dimensiuni, veliere, barci gonflabile, motoare de ambarcaŃiuni şi accesorii. În cadrul evenimentului au fost expuse aproximativ 50 de ambarcatiuni, 60% dintre acestea fiind de mari dimensiuni. “Vedeta” evenimentului a fost un Azimut 68S, în valoare de 2.170.000 Euro fără taxe, adus de Neptun Yacht, însa au existat şi barci mai mici, pentru toate buzunarele. De asemenea, în cadrul Romanian Boat Show Constanta au fost

18

BUSINESSpeople

prezente oferte din domenii conexe: carburant ultra-performant Alto prin Rompetrol, asigurări de ambarcaŃiuni şi nu numai prin Certasig, cocktailuri Metaxa şi Finlandia şi băuturi răcoritoare prin B.D.G. Import. Pe toată durata evenimentului s-au înregistrat 4000 de vizitatori, dintre care 2.800 pe bază de bilet şi 1200 pe bază de invitaŃie. În ceea ce priveşte vânzările, pe primul loc s-au clasat motoarele pentru ambarcaŃiuni şi accesoriile. De asemenea, s-au achiziŃionat aproximativ 20 de ambarcaŃiuni cu o valoare medie de 25.000 Euro; a existat un interes puternic şi pentru ambarcaŃiunile de mari dimensiuni, însa, în cazul acestora, contractele se vor concretiza în termen de câteva săptămâni de la finalizarea evenimentului. ToŃi vizitatorii au avut

Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

şansa de a câştiga 2500 de litri de carburant Alto, prin tragere la sorŃi. Alto este o gamă de carburanŃi premium care asigură o creştere a performanŃelor automobilului, a randamentului şi fiabilităŃii motorului. Alto este disponibil atât în varianta benzină (cifră octanica 101), cât şi motorină (cifră cetanica 55). Pe ansamblu, evenimentul a fost unul de succes, reuşind să atragă, în ciuda perioadei dificile pe care o traversăm, numeroşi vizitatori, fie ei cunoscători sau doar pasionaŃi de lumea fascinantă a ambarcaŃiunilor. Pentru ediŃia viitoare, organizatorii îşi propun un număr mai mare de expozanŃi pentru ca vizitatorii să poată avea o privire de ansamblu asupra industriei nautice româneşti, cu evoluŃiile şi progresele pe care lea înregistrat.

Regatta Marii Negre este un eveniment organizat de Set Events pentru a fructifica potentialul sportiv al Marii Negre si a-l aduce la standardele internationale ale domeniului.

Set Events este o companie caracterizată de tinereŃe, creativitate, exuberanŃă, deschidere către nou. Există de trei ani pe piaŃa şi au revoluŃionat industria nautică, principalul lor domeniu de activitate. Au pus bazele Romanian Boat Show în 2006 şi acum vin cu ceva inedit: Regatta Mării Negre. Regatta Mării Negre este un concurs internaŃional de veliere ce se va derula pe parcursul unui weekend, sâmbătă şi duminică având loc câte o etapă a concursului, precum şi petreceri tematice specifice. Evenimentul se află la a patra ediŃie şi va găzdui peste 20 de participanŃi

din Turcia, Bulgaria, Ucraina, România, Rusia, Georgia, SUA, FranŃa, Italia. Pasiunea şi eleganŃa unui sport nobil, yachtingul, se regăsesc în cea de-a patra ediŃie a Regattei Mării Negre, în Marina Ana Yacht Club, între 17 si 19 iulie. Anul acesta se asteaptă o participare mai largă a velierelor din străinătate, din Ńari precum Turcia, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Georgia, FranŃa şi SUA. Probele de concurs vor fi tipice regattelor, respectiv “in shore” parcurgând distanŃa dintre Eforie şi Costineşti în cel mai scurt timp şi “off shore” îndemanarea de a naviga până la un punct fix în larg şi

întoarcerea în port. Deşi evenimentul este unul cu circuit închis, accesul în marina fiind posibil numai pe bază de invitaŃie, regatta din larg poate fi urmarită de pe plaja publică. În zilele de vineri, 17 iulie şi sâmbătă, 28 Iulie, se vor organiza petreceri tematice la malul mării. Alături de evenimente precum expoziŃiile de yachturi şi ambarcaŃiuni Romanian Boat Show din Bucureşti şi ConstanŃa, Regatta Mării Negre face parte din iniŃiativa Set Events de a populariza sporturile nautice şi de a promova potenŃialul maritim şi fluvial al Ńării noastre.

www.business-people.ro

19

Jucători hotelieri “Relaxează-te şi Străluceşte” - Hotel IAKI -

H

otelul IAKI din Mamaia lansează o nouă ofertă sub deviza „Relaxeazăte şi Străluceşte”, adresată celor ce vor să petreacă un sejur minunat în această perioadă. Această nouă ofertă se adresează clienŃilor ce doresc o vacanŃă relaxantă într-un loc aparte şi în care să se bucure de servicii de calitate. Hotelul IAKI le oferă clienŃilor o şedere cât mai plăcută cu ajutorul experienŃei personalului. Pentru 790 LEI / noapte / camera dubla standard, oaspeŃii beneficiază de diverse facilitaŃi: demipensiune

20

BUSINESSpeople

(mic dejun şi prânz) şi cazare în camere noi, elegante şi spaŃioase, cu vedere la mare sau spre lac şi de asemenea accesul gratuit: plajă, piscine, saune, sala de fitness şi jacuzzi, ore de aerobic în fiecare dimineaŃă la piscină sub îndrumarea instructorilor profesionişti, cocktailuri de socializare în fiecare joi, petreceri pentru copii. Oferta este valabilă pentru minim 3 nopŃi cazare, în perioada 28 iunie – 28 august 2009. Pentru a fi cât mai aprope de noile oferte Hotelul IAKI pune la dispoziŃie site-ul hotelului (www.iaki.ro) şi pentru o mai uşoară accesare a

Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

acestor informaŃii. Hotelul IAKI de 4 stele din Mamaia, al cărui proprietar este marele fotbalist Gica Hagi, este unul din cel mai bine cotate hoteluri de pe litoral, dispunând de servicii de calitate şi dotări de invidiat: cel mai modern şi dotat centru de sănatate şi relaxare de pe litoral, cel mai mare Centru de ConferinŃe din Mamaia şi ConstanŃa (până la 450 de locuri). Indiferent de sezon, excelenta reputaŃie, arhitectura deosebită şi minunata deschidere către mare, îl recomandă ca destinaŃia ideală pentru a organiza congrese, conferinŃe, seminarii, training-uri, recepŃii sau evenimente speciale sau pentru a petrece clipe de relaxare.

New media Prima campanie New Media din hotelurile de pe litoral sub proiectul LiToRaL MeDiA ompaniile People Media şi Brand Management au lansat prima campanie în hotelurile de pe litoralul românesc, campanie ce presupune comunicarea agenŃiei Insignia Advertising pentru centrul comercial TOM din ConstanŃa. Campania a fost expusă în 12 hoteluri de 3 si 4 stele, din staŃiunea Mamaia.

încă 34 de locatii, aparŃinând THR Marea Neagră, ajungând în prezent la un număr de 92 unităŃi hoteliere de două, trei şi patru stele, reprezentând 11.133 de camere duble şi apartamente.

Litoralul devine pentru 4 luni din an, polul principal al investiŃiilor media, pentru sectorul FMCG. Ca urmare asupra saturării spaŃiilor outdoor, companiile People Media şi Brand Management, au investit 40.000 de euro pentru lansarea unei reŃele de advertising indoor în aproape 100 de hoteluri de pe întreg litoralul românesc.

People Media a fost înfiinŃată in 2007, în ConstanŃa, odată cu achiziŃia Advertising Indoor, o companie locală cu acelaşi domeniu de activitate. În prezent partenerii companiei sunt Munich Re, companie de reasigurare de origine germană, şi People Inc, co-finanŃator al People Media România. Compania are 16 angajaŃi şi o cifra de afaceri de 950.000 € în 2008.

Proiectul a fost lansat cu succes pe 1 iunie 2009, iar prima campanie derulată a început cu data de 15 iunie 2009. ,,Pentru sezonul estival 2010 ne propunem să începem din 1 mai până la 15 septembrie. Putem spune că suntem mulŃumiŃi de faptul că oferim un suport media ce are un număr foarte mare de vizitatori, ce pot fi targetaŃi în funcŃie de criteriile dorite de către clienŃii proiectului LiToRaL MeDiA,, a afirmat Victor Maxim general manager al People Media. Centrul Comercial Tom, unul din cele mai importante proiecte de retail din ConstanŃa, derulează în perioada 15 iunie – 15 august campania indoor „O vară plină de reduceri şi surprize la Tom” în cadrul reŃelei Litoral Media. Expunerea indoor face parte din campania de vară a Centrului Comercial Tom, care presupune şi comunicare outdoor, radio şi PR. „Solicitarea Centrului Comercial Tom pentru expunerea în hotelurile din reŃeaua Litoral Media dovedeşte încă o dată că segmentul indoor a devenit o componentă principală în cadrul campaniilor, fiind integrat alături de celelalte segmente clasice – outdoor, print, radio & TV”, a declarat Razvan Marincoi, Marketing Manager, Brand Management. Parte a unuia dintre cele mai importante poluri de retail din ConstanŃa, alături de Carrefour, Bricostore şi Media Galaxy, Centrul Comercial Tom atrage zilnic prin magazinele sale un trafic estimat de 7.500 vizitatori. „Centrul Comercial Tom a dorit să îşi transmită în mod

22

BUSINESSpeople

direct mesajul către turiştii pentru care sezonul estival înseamna mare, plajă, distracŃie şi cumpărături în zeci de magazine. Campania care se derulează în hotelurile IAKI, Modern, Amiral, Comandor, Bulevard, Florida, Parc, Ambasador, Lido, Dorna, Tomis şi Flora, acoperă un număr de 1.851 camere cu un trafic lunar estimat de 37.000 de turişti unici” afirmă Victor Maxim, Manager, People Media. Litoral Media, un proiect derulat în parteneriat de către Brand Management şi People Media, oferă spaŃii de expunere în hotelurile din ConstanŃa, Mamaia, Eforie, Neptun – Olimp, Venus, Saturn şi Mangalia. De curând reŃeaua a fost extinsă cu

Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

ÎnfiinŃată în 2004, Brand Management activează în domeniul publicităŃii indoor pe segmentele de centre de afaceri, lanŃuri de retail şi mall-uri în Româia, Bulgaria şi Cehia. Compania are un număr de 25 angajaŃi şi o cifră de afaceri pe grup de 1.500.000 € în 2008.

Marketing de criză

În aceste vremuri companiile se folosesc de orice canal de promovare pentru a se face cunoscuŃi şi de a-şi face cunoscute produsele. Legat de acest aspect Victor Maxim, manager People Media ne relatează câteva caracteristici şi cifre ale pieŃei constănŃene. Victor MAXIM: Conduc detaşat BUSINESSpeople: Domnule Maxim, companiile multinaŃionale, ce deŃin cum descrieŃi piaŃa New Media din birouri locale, cât şi anumiŃi clienŃi din regiunea ConstanŃa? sectorul FMCG ce derulează diferite campanii naŃionale ce introduce în Victor MAXIM: Deşi la început mixul de media şi publicitatea majoritatea companiilor locale au fost neconventională. sceptice cu privire la proiectele de comunicare din segmentul New BUSINESSpeople: PuteŃi să Media advertising indoor, ceea ce enumeraŃi câŃiva clienŃi? Pentru a ne m-a făcut să afirm că piaŃa face o perspectivă a investitorilor? constanŃeană este o piaŃa atipica pentru dezvoltarea pieŃei de Victor MAXIM: Este de regretat că advertising, la ora actuală pot să dau perspectiva o să pară centralizată pe câteva cifre: dacă în 2004 cand Bucureşti, deoarece firmele locale ce primele rame din publicitatea indoor deŃin un birou de marketing habar nu au fost montate în diferite locaŃii din au cu ce se mănâncă publicitatea şi ConstanŃa, acestea ajungând la pot să afirm cu mâna pe inima din aproape 50 de locaŃii, era aproape proprie experienŃă că peste 80 % din imposibil să găseşti un client pentru cei ce sunt în departamentele de un ratecard de 30 de euro pe ramă, marketing la nivel regional nu sunt acum în 2009 după 5 ani de pionerat competenŃi, aceştia neştiind ce în advertising indoor şi dezvoltarea înseamnă cu adevarat o campanie publicităŃii indoor pe locaŃii bine sau un buget de campanie. Printre targetate, pot să afirm că piaŃa locală clientii acestui suport media se ajunge la aproape 200.000 de euro. numară sectorul FMCG, Skol, Tuborg, Heineken, Peroni, Nivea, BUSINESSpeople: Care sunt Dove; sectorul serviciilor de principalii investitori în piata de New telecomunicaŃii Vodafone, Orange, Media din ConstanŃa?

Cosmote, Romtelecom; sectorul financiar bancar şi al asiguratorilor AIG, ING asigurări, ING Bank, Generali, Omniasig, BT, BCR, BRD şi lista poate continua. BUSINESSpeople: CredeŃi că firmele sunt reticente la anumite suporturi media sau doar că nu-şi permit să investească în imagine? Victor MAXIM: Cred că amândouă la care se adaugă şi putină prostie dar mai ales multă aroganŃă. Spre exemplu biroul de marketing al dealerului auto Tiriac Auto ConstanŃa, condus de o domnişorică, ce nu ştie altceva decât bannere şi flayere. Imaginea brandului fiind vag prezentă în medii de advertising bine targetate care pot transmite un feedback pe suport publicitar. Urmărim prin divizia PEOPLEresearch aproape toŃi jucătorii din piaŃa de business ce au activităŃi importante pe piaŃa locală. Vedem ce strategii urmăresc, ce campanii derulează şi facem câteva sondaje de opinie la care rămânem cruciŃi de rezultate. Am observat că nu o să putem schimba mentalitatea unei pieŃe de advertising banale bazată pe afişe, flayere şi bannere.

www.business-people.ro

23

New media

HOTEL FLORA

L TE HO

RN E D O

M

Proiect realizat de:

PEOPLE I

M

A

G

I

N

E

MEDIA

R

A

C

O

N

T

E

A

Z

A

B AND

AL

L TE O H

R MI

A

MANAGEMENT

Tind totuşi să cred că problema acută este a oamenilor fără experienŃă reală în domeniul marketingului. Oameni ce nu au experienŃă în companii din afara regiunii constănŃene, cât despre experienŃa din afara României cred că pot să număr persoanele pe degetele de la o singură mână. BUSINESSpeople: Se pare că aveŃi

probleme cu piaŃa locală. Ce soluŃii propuneŃi pentru eficientizarea personalului? Ce se poate face în acest sens ?

Victor MAXIM: Comunicare şi schimb

de experienŃă. Printr-un program pilot ce va începe în luna octombrie 2009, PEOPLE MEDIA va propune persoanelor ce sunt în birourile de marketing al companiilor locale, să se întâlnească lunar pentru a

24

BUSINESSpeople

dezbate problemele pieŃei. Să nu credeŃi că ei nu ştiu că în ConstanŃa advertisingul este la pământ, dar se împacă cu ideea că nu se poate mai mult, sunt comozi şi nu vor să se implice. Dacă mai ceri şi o sumă de bani pentru anumite studii pentru găsirea soluŃiilor, întind frumos cartea de vizită şi spun că o să Ńinem legătura. SoluŃia ar începe din încrederea companiilor locale în agenŃii de marketing special create pentru a suplini biroul de marketing, adică externalizarea biroului. Cel mai bine cunoaşte piaŃa o firmă de marketing, deoarece acesta este businessul ei, ea este obligată să aducă rezultate, ceea ce nu pot spune şi despre biroul de marketing al fiecărei companii care nu face altceva decât să respecte unele reglementari interioare.

Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

Afacerile înseamnă comunicare şi imagine, “publicitatea este motorul economiei, fără imagine companiile ar intra în anonimat” afirma Donald Trump. BUSINESSpeople: Ce-i sfătuiŃi pe administratorii firmelor ce au observat ineficienŃa biroului de marketing? Victor MAXIM: Poate sună cam dur, eu aş închide frumos biroul, deoarece dacă este ineficient reprezintă o gaură în sacul bugetului companiei. Este rău să se ajungă la acest mod drastic dar dintre două rele alegi ceea ce este cel mai puŃin rău. Eu le spun să pună mâna să mai citească şi ei site-urile de afaceri şi câteva site-uri specializate în marketing.

New media

entru că socializarea pe internet a devenit tot mai utilizată de către toate grupurile de persoane, tetatet vine cu o nouă comunitate ce se adresează profesioniştilor din orice domeniu de activitate care caută oportunităŃi de colaborare sau de carieră. BUSINESSpeople aduce un interviu despre aceasta comunitate chiar cu oamenii care administreaza tetatet.

P

BUSINESSpeople: Ce reprezinta o reŃea de comunicare online? Dragoş Bîrlea - project coordinator:

La această oră o reŃea socială online reprezintă o fază a internetului: era web 2.0. Internetul înseamnă acum socializare, comunicare şi constituire de comunităŃi. ObservaŃi că tot mai multe site-uri care distribuie informaŃie sub orice formă, fie ele video, audio sau text încearcă să creeze o comunitate în jurul lor prin sisteme de conturi personale, voturi, comentarii. Deja şi companiile mari au înŃeles necesitatea de a crea comunităŃi în jurul brandurilor proprii. BUSINESSpeople: Ce urmăreşte

reŃeaua de comunicare tetatet ? Dragoş Bîrlea: Tetatet este o reŃea business şi ca atare urmăreşte conectarea indivizilor în plan profesional. Scopul acestei reŃele este de a da şansă profesioniştilor din orice domeniu de a colabora, de a învăŃa unii de la alŃii, de a găsi şi a oferi sprijin în munca lor de zi cu zi, de a fi la curent cu ce se întâmplă în domeniul lor. BUSINESSpeople: Care sunt statisticile new media pe acest segment de comunicare? Bogdan Colceriu - brand manager:

Mă tem că încă e devreme să vorbim de statistici pe acest segment de piaŃă, fiind unul foarte nou in România. Până la începutul acestui an, Ńara noastră nu avea o reŃea profesională de acest nivel. BUSINESSpeople: Cu ce vine în

plus reteaua tetatet fata de alte

26

BUSINESSpeople

suporturi de comunicare online ? Bogdan Colceriu: Văzută ca suport de comunicare, reŃeaua tetatet necesită o atenŃie sporită. Nu este un loc în care plasezi mesajul tău sub forma unui banner şi aştepŃi rezultate. Este un loc în care trebuie să convingi implicându-te, comunicând premanent, socializând cu alŃi profesionişti. Este o comunitate. BUSINESSpeople: Care sunt principalii concurenŃi ai acestei reŃele? Bogdan Colceriu: Cel mai important concurent este LinkedIn, care la ora lansării tetatet era reŃeaua socială profesională cea mai utilizată de către români, iar alternativele autohtone inexistente. BUSINESSpeople: Va incerca tetatet o colaborare strânsă cu reŃeaua trilulilu? Dragoş Bîrlea: DiferenŃa majoră dintre tetatet şi trilulilu este publicul Ńintă foarte diferit. Tetatet se adresează mediului business iar trilulilu publicului tânăr. Din acest punct de vedere, posibilităŃile de a lansa proiecte comune sunt foarte limitate. Asta nu exclude bineînŃeles o posibilă colaborare, însă doar pe proiecte punctuale.

BUSINESSpeople: În ce stadiu este

proiectul? Rareş Drăgan - chief technical officer:

Proiectul este în continuă dezvoltare. Urmărind blogul tetatet veŃi observa că mereu aducem îmbunătăŃiri şi funcŃionalităŃi noi, încercând astfel să îmbogăŃim experienŃa oferită de această reŃea. La aceasta oră sunt în lucru zeci de funcŃionalităŃi, iar pe masură ce le implementăm altele se aşează la coada listei. Este cu siguranŃa o munca continuă care nu va lua sfârşit niciodată, continuă Rareş Drăgan - chief technical officer. BUSINESSpeople: Care sunt principiile de dezvoltare şi comunicare în cadrul reŃelei?

Bogdan Colceriu: Modulul de bază al tetatet este reŃeaua de contacte. Vei putea comunica direct numai cu persoanele cu care te-ai conectat într-o reŃea. De aceea, crearea unei reŃele proprii de contacte este de esenŃa acestui site. Desigur, site-ul oferă şi alte posibilităŃi de comunicare cum sunt întrebările şi răspunsurile la care accesul e neîngrădit sau grupurile care constituie forme de conectare în jurul unui interes comun. O funcŃionalitate îndragită de utilizatori, inexistenŃa în majoritatea reŃelelor profesionale, este posibilitatea de a uploada şi downloada documente. Vei gasi pe tetatet proceduri de lucru, articole interesante, exemple de bună practică sau alte documente foarte utile mediului de afaceri.

BUSINESSpeople: Ce număr de

BUSINESSpeople: Ce trafic înregistrează reŃeaua?

Dragoş Bîrlea: Numărul utilizatorilor tetatet se apropie acum de 2000 de useri.

Bogdan Colceriu: Traficul este de câteva sute de vizitatori pe zi, un trafic care arată gradul destul de bun de revenire al celor aproape 2000 de useri.

utilizatori are la ora actuală reŃeaua?

Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

Profesioniştii din România te invită în prima lor reŃea socială online. www.tetatet.ro

OrganizaŃii AIESEC - interacŃiunea dintre studenŃi şi companii BUSINESSpeople: De ce companiile

au ales să fie parteneri cu AIESEC? Marius Potolea: Într-un moment în

D

espre organizatia ce îşi doreşte să aducă interacŃiunea între studenŃi şi companii. Vorbim cu domnul Marius Potolea, Vicepreşedinte Vânzări AIESEC ConstanŃa, despre companiile ce colaborează cu AIESEC şi beneficiile colaborării dintre cele două părti. BUSINESSpeople: De ce companiile ar vrea să colaboreze cu AIESEC? Marius Potolea: Încercăm să schimbăm lumea, vorbim despre asta zi de zi, dar eforturile noastre ar fi inutile dacă nu ar fi oameni şi entităŃi care să ne recunoască şi să ne sprijine activităŃile. O parte

personală şi profesională, pe crearea unei reŃele de contacte, pe internaŃionalism şi nu în ultimul rând pentru a avea un impact pozitiv în societate, pe diferite domenii, cum ar fi educaŃie, antreprenoriat, IT&C, etc. BUSINESSpeople: Ce au de câstigat companiile din interacŃiunea cu

care tinerii nu au parte de mulă practică, iar raportul cerere-ofertă nu este echilibrat, AIESEC oferă acces la o reŃea de tineri motivaŃi şi pregătiŃi din întreaga lume, care vor să înveŃe, să aplice ceea ce învaŃă într-un mediu constructiv bazat pe performanŃă şi pe unitate. Crearea unui brand în ConstanŃa şi în România bazat pe implicare în viaŃa societăŃii civile, în dezvoltare durabilă şi pe dezvoltarea tinerilor. ActivităŃile noastre sunt puternic promovate în toate mediile de comunicare iar partenerii noştri sunt la rândul lor promovaŃi. Pentru ca activităŃile noastre sunt orientate în general către tineri, companiile îşi crează o imagine de angajator preferat deoarece sunt deschise către dezvoltarea tinerilor şi a societăŃii. AIESEC dezvoltă lideri, iar companiile care se implică în acest proces se vor poziŃiona în faŃa acestor lideri. Este important că Ńinem legatura cu Alumni, membrii care au fost în organizaŃie, au avut rezultate notabile şi care acum sunt implicaŃi în piaŃa muncii. Membrii AIESEC care au contact cu anumite companii din piaŃă, care cunosc mai bine aceste companii, devin interesaŃi de proiectele lor şi de misiunile pe care le au. AIESEC este un mediu de legatură, un canal de

“Mi-a plăcut acel cadru interactiv de învăŃare organizat de cei de la AIESEC cât şi capacitatea lor de implicare şi organizarea. Am ales să fim Partener Strategic pentru AIESEC ConstanŃa, urmând să susŃinem şi să fim prezenŃi la toate activităŃile pe care le organizează. De asemenea cei de la AIESEC sunt prezenŃi la evenimentele noastre şi putem spune ca învăŃam unii de la alŃii, ceea ce este foarte important pentru o colaborare de lungă durată şi pentru această experienŃă pe care ne-o oferim reciproc. BCR va fi alături de cei de la AIESEC ConstanŃa în continuare pentru că este important să fim implicaŃi în societate şi alături de studenŃii care se implică în dezvoltarea celorlalŃi putem crea o sinergie care va multiplica impactul eforturilor noastre.” - Senol Asan, Director Regional Retail BCR integrantă a activităŃii noastre sunt companiile care cred în viziunea noastră şi fac parte din acest cadru unde se întâlnesc reprezentanŃi ai mediului business, tineri, elevi, organizaŃii guvernamentale şi nonguvernamentale şi nu în ultimul rând tinerii internaŃionali care vin în ConstanŃa să se provoace, să aplice ceea ce ştiu şi să îsi dezvolte cunostinŃele şi abilităŃile pe care le au. Aceşti participanŃi direcŃi la activităŃile noastre au parte de o experienŃă bazată pe dezvoltare

28

BUSINESSpeople

această organizaŃie? Marius Potolea: Companiile cu care colaborăm au diverse profile, de la IMM-uri la companii multinaŃionale. Fiecare dintre ele au o motivaŃie diferită dar suntem siguri că este o motivaŃie pozitivă.

Dar într-un final dorim ca toate companiile să primească aceleaşi beneficii şi să vadă în AIESEC o investiŃie pe termen lung în societate şi în companie.

Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

comunicare între companii şi mediul studenŃesc iar asta ajută companiile să transmită mesajele pe care le vor şi să se poziŃioneze conform strategiei lor. Noi ne dorim să colaborăm cu companiile din ConstanŃa la un nivel bazat pe comunicare, feedback şi sprijin reciproc şi suntem siguri că pe termen lung aceste colaborări se vor resimŃi puternic în piaŃa din ConstanŃa şi în mentalitatea care se va regăsi în rândul viitorilor oameni de business din mediul local.

The international platform for young people to explore and develop their leadership potential

Ia atitudine. ExperienŃa ta contează. AIESEC este cea mai mare organizaŃie internatională alcătuită din studenŃi interesaŃi de dezvoltare personală şi profesională pentru a avea un impact pozitiv în societate. AIESEC s-a înfiinŃat în 1948 existând în prezent în 107 Ńări cu 36000 de membri.

Companiile colaborează cu noi pentru: PoziŃionarea ca o companie care actionează responsabil social pentru dezvoltarea tinerilor şi o dezvoltare durabilă PoziŃionare ca lider în dezvoltarea tinerilor Promovarea imaginii companiei în mediul studentesc şi mediul business din ConstanŃa Interactiunea cu membrii organizatiei Interactiunea cu partenerii noştri în cadrul evenimentelor business pe care le organizăm periodic

www.aiesecconstanta.ro

AIESEC ConstanŃa - Grupul Local de Parteneri Parteneri strategici

Parteneri tipărire

Parteneri

Parteneri dezvoltare

Parteneri eXchange

Parteneri media

www.tipografiadigitala.ro

Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

PEOPLE I

M

A

G

I

N

E

MEDIA

R

A

C

O

N

T

E

A

Z

A

PEOPLE

BUSINESS

Film

Coco Chanel

Titlul original Coco avant Chanel sau mai bine spus despre Coco înainte să devină legenda Chanel. O poveste despre Coco aşa cum era ea, impunătoare, ambiŃioasă şi mai ales înaintea timpurilor ei. O lecŃie de eleganŃa si rafinament, o lecŃie de perseverenŃă şi îndrăzneală, determinare şi succes nemuritor. Filmul spune povestea lui Gabrielle Bonheur Chanel şi a surorii ei , Adrienne, pe care, dupa moartea mamei lor, tatăl le abandonează la un orfelinat. Aici, Coco, învaŃă să coasă şi să croiască. Pentru a-şi câştiga existenŃa, o scurtă perioadă de timp, este cântăreaŃă într-o cafenea din Paris (se pare că toate femeile celebre din FranŃa au început cântand în cafenele, vezi La vie en rose/La mome despre Edith Piaf) în cele din urmă, ajunge croitoreasă în atelierul unui croitor de provincie. Tânăra Gabrielle devine protejata bogatului Etienne Balsan şi prietena fostei iubite a acestuia, Emilienne d'Alencon. Chanel creează, la început, pălării pentru

30

BUSINESSpeople

marile doamne ale societăŃii franceze. Coco a „eliberat” femeile de corsete şi a creat piese de rezistenŃă care nu lipsesc din garderoba nici unei femei cu clasă: taiorul şi rochia neagră sau little black dress. Spre deosebire de alŃi designeri, Coco Chanel a păstrat femeia în centrul creaŃilor ei „i-am oferit femeii un simŃ al libertăŃii”, creând Ńinute masculine ce insuflau femeii un aer de emancipare, atât de

Da Vinci Code, reuşeşte să surprindă privirea intensă a lui Coco Chanel şi frapează prin asemănarea fizică. Probabil, cu intenŃia promovării filmului, Audrey i-a luat locul actriŃei Nicole Kidman, ca imagine a celui mai vândut parfum, Chanel No.5. Dacă aveŃi nevoie de o motivaŃie pentru a vedea acest film, atunci este necesar să vă atrag atenŃia asupra costumelor incredibile create

Multe dintre replicile ei au devenit atât de celebre încât, uneori, uităm că au fost spuse de însăşi Coco Chanel, de exemplu

„Simplicitatea este cheia eleganŃei”. tipic creatoarei. Precum un savant, Coco a văzut mereu înaintea timpurilor ei, astfel a devenit imaginea clasică a nonconformismului şi a inovaŃiei. Actritei franceze, Audrey Tautou, îi revine sarcina teribilă de a ne-o înfaŃişa pe Coco Chanel. Tautou, cunoscută din filmul cult printre cinefili, Le fabuleux destin d’Amelie Poulain, sau din blockbuster-ul The

Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

de Catherine Leterrier şi imaginile opulente. Coco nu a avut o viaŃă uşoară, dar a răzbit prin determinare, nu s-a măritat niciodată, continuând să creeze până la vârsta de 87 de ani când a murit la Paris. Revista Time a inclus-o în lista celor mai influenŃi oameni ai secolului 20, fiind singura persoană din domeniul modei care figurează în top.

Flash News Flash News De ce vrem sa fii bogat? Autori: Donald J. Trump; Robert T. Kiyosaki, Meredith McIver, Sharon Lechter Editura: Curtea Veche Notorietatea autorilor a reuşit să faca din aceasta carte un bestseller, care a devenit la scurt timp de la apariŃia pe piaŃă, o reŃetă universală de succes. Cartea oferă consiliere financiară în domeniul investiŃiilor şi încearcă să schimbe mentalităŃi în lumea afacerilor. Autorii pledează pentru ambiŃie, curaj şi investiŃii active, care să îmbunătăŃească nivelul de viaŃă al oricarui om de afaceri. Aşadar, cum poŃi refuza o asemenea carte, despre care Steve Forbes spunea că subliniază nevoia presantă de cunoştinŃe de specialitate în domeniul financiar?!

Alpha Leadership Autori: Robert Dilts; Anne Deering; Julian Russell. Editura: Amaltea

Hotelul Hilton LanŃul hotelier Hilton se extinde ConstanŃa este unul dintre cele 4 oraşe, alături de Braşov, ClujNapoca, şi respectiv Timişoara, care pot deveni noua locaŃie a hotelului Hilton. Vicepreşedintele de dezvoltare pentru Europa de Nord, Mike Collini, a declarat că România este o zonă excelentă de investiŃii de acest gen, deoarece concurenŃa companiilor de turism internaŃionale, care deŃin aici proprietăŃi,este foarte scăzută. StarTraining! Programul START 2009 pentru dezvoltarea abilităŃilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea acestora la FinanŃare se va desfăşura la ConstanŃa în perioada 20-27 iulie. Cursurile vor fi susŃinute de traineri Empretec, care vor dirija dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale bazate pe cunoaştere, în scopul implicării tinerilor în structuri economice private şi stimularea înfiinŃării de noi microîntreprinderi prin creşterea

32

BUSINESSpeople

potenŃialului de accesare al surselor de finanŃare. ParticipanŃii ar putea primi la sfârştul stagiului, sprijin financiar, cu sau făra credit bancar, pentru finanŃarea celor mai bune planuri de afaceri. 44 de cafenele şi restaurante RADIATE In judeŃul Constanta au fost radiate la începutul anului 44 de unităŃi, conform bilanŃului anual al Registrului ComerŃului. Comparativ cu anul trecut, numărul radierilor este în creştere cu 2,66%. 600 mil. de euro în infrastuctura rutieră a judeŃului ConstanŃa Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a confirmat primirea avizului Comisiei Europene pentru gestionarea fondurilor nerambursabile în valoare de 4,7 miliarde de euro. 125 de milioane de euro este suma pe care Uniunea Europeană o va investi în cele două proiecte de infrastuctură din judetul ConstanŃa: autostrada

Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

ExperŃi în consilierea managerială, autorii şi-au propus să includă în această lucrare caracteristicile esenŃiale ale liderului de succes, precum şi modalităŃile de identificare şi dezvoltare a acestora. Anticiparea, alinierea şi acŃiunea sunt considerate a fi dimensiunile esenŃiale ale unui lider, care trebuie să aibă capacitatea de a rezolva orice situaŃie conflictuală sau contradictorie şi de a găsi soluŃii pentru ca angajatii săi să se poata adapta cu uşurinŃă regimului de muncă impus de el. Mesajul carŃii poate fi desprins din povestiri scurte, din care cititorul este liber să prelucreze informaŃia singur, construindu-şi un univers situaŃional propriu.

Arta negocierii în afaceri

Autori: Roy Lewicki; Alexander Hiam Editura: Publica

Cartea este o sinteză a strategiilor şi a ideilor practice în gestionarea unei negocieri. Poate fi considerată un ghid al aptitudinilor şi tehnicilor de persuasiune pe care orice om de afaceri de succes trebuie să le deŃină. Arta negocierii în afaceri presupune inŃelegerea "jocurilor", anticiparea dificultăŃilor întâmpinate în procesul de negociere şi analiza omului.

Flash News Cernavoda – ConstanŃa (pentru care vor fi alocaŃi 71 de milioane de euro) şi şoseaua de centură a ConstanŃei (53 de milioane de euro). Cele două proiecte ating însă suma de 600 de milioane de euro. Majoritatea de 338 milioane de euro provine de la BEI, restul de 261 de milioane vor fi achitaŃi din banii de la Bugetul de stat şi Uniunea Europeană. 1200 de constănŃeni şomeri JudeŃul ConstanŃa oferă cele mai puŃine locuri de muncă dintre toate judeŃele României. Astfel arată statistica AgenŃiei NaŃionale pentru Ocuparea ForŃei de Muncă, care stabileşte pentru judeŃul ConstanŃa doar 66 de posturi vacante, fiind urmat îndeaproape de BistriŃaNasăud cu 80 de posturi şi Ilfov cu 82 de posturi. SituaŃia este alarmantă, deoarece numărul şomerilor constănŃeni se ridică la 12000, iar posturile cele mai căutate în această perioadă sunt cele de sezon: ospătar, bucătar, barman.

Curs Manager de proiect Cursul Manager de proiect organizat de Euro Best Team, în perioada 2831 iulie, la ConstanŃa, la liceul Virgil Madgearu, str. Melodiei , nr.3. Programul se adresează reprezentanŃilor instituŃiilor publice locale şi centrale, IMM-urilor, atât coordonatorilor, cât şi asistenŃilor de proiecte, precum şi tuturor celor ce doresc să dezvolte proiecte prin accesarea de Fonduri Structurale. Examenul pentru certificare va avea loc în data de 8 august 2009. Euro Best Team este o companie înfiinŃată de consultanŃi recunoscuŃi în domeniul managementului de proiect, formare profesională, comunicare şi relaŃii publice, şi furnizează servicii de consultanŃă

privind accesarea fondurilor structurale şi training. ClienŃii şi partenerii firmei sunt companii prestigioase cu capital românesc şi străin precum şi numeroase instituŃii de stat. Mai multe informaŃii găsiŃi pe site-ul nostru www.eurobestteam.ro. In ultimele şase luni , exporturile au scăzut cu 20-25% AsociaŃia NaŃională a Importatorilor şi Exportatorilor din România (ANEIR) preconizează o scădere a exporturilor cu 20-30%, iar pe primele şase luni ale acestui an scăderea este estimată la 20-25%. "În total în primele cinci luni, exporturile, exprimate în euro, s-au redus cu 21,1%, iar în luna iunie scăderea s-a accentuat la 26,7%. În primele două decade din iulie exporturile s-au diminuat cu 22%. Astfel că în primul semetru scăderea va fi de 20-25%, iar semnalele pentru a doua jumătate a anului nu sunt prea bune, de aceea estimăm pentru tot anul că exporturile se vor diminua cu 20-30%", a declarat secretarul general al ANEIR, Mihai Ionescu. "Exportul de medicamente a crescut cu 30%, avans a înregistrat şi industria cosmeticelor, alimentară şi echipamente energetice. Merge bine industria cauciucului - unde deşi exporturile au scăzut, nu au fost reduceri catastrofale, echipamente de comunicaŃii", a mai precizat secretarul general. Institutul NaŃional de Statistică a anunŃat că în primele cinci luni ale anului deficitul comercial al României a scăzut cu 54% faŃă de perioada similară din 2008, la 15,35 miliarde de lei (3,63 miliarde euro), iar exporturile şi importurile şi-au accentuat declinul la 8,8% şi, respectiv, 26,6%.

Banii altora Autor: Michael Lechter Editura: Curtea Veche Titlul neconvenŃional relevă un aspect real din domeniul financiar, despre care se spune că ar reprezenta cea mai profitabilă şi mai veche modalitate de a reuşi: Banii altora. Nonconformismul cărŃii, al subiectului pe care aceasta îl tratează repoziŃionează cititorul în sfera afacerilor prin noi perspective direct sugerate: fie că este vorba despre crearea de noi strategii ce utilizează Banii altora, fie că este vorba de atragerea investitorilor, Michael Lechter este convins că Banii altora reprezintă cheia succesului într-un business în care lipseşte aportul de capital necesar iniŃierii şi dezvoltării unei afaceri. Autorul nu exclude posibilitatea dezvoltării în timp a business-ului, până la atingerea pragului de desăvârşire a independenŃei financiare.

Matsushita leadership Autor: John P. Kotter, Editura: Trei Matsushita Leadership este o carte ce tratează în paralel biografia lui Konosuke Matsushita şi parcursul acestui personaj în plan financiar. Construit antitetic, subiectul carŃii pare comun la prima vedere, însă cartea devine savuroasă şi captivantă în timpul lecturii. Suspansul, momentele de conflict interior, saracia peste care Matsushita reuşeşte să-şi construiască o cariera de succes, pierderea unicului fiu, cel de-al Doilea Raboi Mondial sunt doar câteva elemente care dau originalitate carŃii. Matsushita Leadership este o sursă de inspiraŃie pentru aspiranŃii unui business profitabil în secolul 21, dar şi o culegere de sfaturi pentru organizaŃii.

Epoca iratiunii Depozitele în lei au crescut cu 1,7%, în iunie În timp ce creditarea scade, românii devin din ce în ce mai interesaŃi să facă economii. Astfel, depozitele în lei şi valută ale populaŃiei şi firmelor şi-au continuat creşterea în iunie, avansând cu 1,7% fata de mai, până la 158,04 miliarde lei (37,6 miliarde euro), potrivit datelor publicate ieri de Banca NaŃională a României (BNR). În mai, depozitele bancare urcaseră cu 0,5% fata de aprilie, la 155,37 miliarde lei (37,18 miliarde euro).

Autor: Charles Handy Editura: Codecs Autorul pleacă de la metafora lumii pe dos, încercând să transforme normalitatea în inedit. Cartea propune o nouă perspectivă asupra vieŃii, oferind punctual variante eficiente pentru reuşita în diverse domenii de activitate. Este o lectură placută, mai ales pentru oamenii creativi, plini de imaginaŃie, care resimt din plin repercursiunile epocii iraŃiunii.

www.business-people.ro

33

Monden Agendă

1 iulie - 30 august – Samba Carnaval – PiaŃeta Cazino Mamaia (www.primaria-constanta.ro) 10 iulie – Z.O.B. – terasa Hand din Vama Veche ora 22:00 10 - 12 iulie – Deasupra ochilor tăi! (acrobaŃie aviatică) – Mamaia (www.primaria-constanta.ro) 10 – 12 iulie - Rock River Festival – Cernavodă (http://riverfest.wordpress.com) 10, 17, 24, 31 iulie – DJ Optick - Club Imperio din Costineşti 11 iulie-9 august – Fotbal pe plajă – Mamaia, Arena Melody (www.primaria-constanta.ro) 13 iulie – 31 august – Şcoala de Vară “De 2 X mai competent” – Mamaia şi Sinaia (www.mts.gov.ro)

34

18 iulie – Funkagenda – Kristal Club din Mamaia 18 iulie – Liberty Parade – Plaja Venus-Saturn (www.libertyparade.com) 23 – 26 iulie – Summerjam 09 – Vama Veche 24-26 iulie – Festivalul World Music Mamaia – PiaŃeta Cazino Mamaia (www.primaria-constanta.ro) 25 iulie – E.M.I.L. – terasa Hand din Vama Veche 27-28 iulie – Orchestra Radiofuziunii din China – Scena Casino Mamaia (www.primaria-constanta.ro) 31 iulie – 1 august – The Mission Dance Weekend Edition 0.2 – Hanul PiraŃilor Beach din Năvodari

17-19 iulie - Regatta Mării Negre - Marina Ana Yacht Club (www.setevents.ro)

31 iulie - 2 august – Mamaia Salsa Festival – PiaŃeta Cazino Mamaia (www.primaria-constanta.ro)

17 iulie – 16 august – Târgul Estival de Cultură Complexul ExpoziŃional Mamaia, ConstanŃa

Iunie - august – Croaziera ta! – Mamaia (www.primariaconstanta.ro)

18 iulie - Grupo Compay Segundo (jazz cubanez) – La Cucaracha - Mamaia, ora 22:00

Iunie - august – Teatrul de Copii şi Tineret ConstanŃa – Scena Perla Mamaia (www.primaria-constanta.ro)

BUSINESSpeople

Visuri îndrăzneŃe. Cariere de excepŃie.

TECADA un stil aparte

Bulevardul Mamaia Nr. 214 parter Tel : 0733 05 20 68

email : [email protected] web : www.tecada.ro