Regionalisme Si Expresii Din Basarabia

P a g i n a |1

Blogul lui Whiteman www.andreialbu.com Whiteman retains all proprietary copyright with respect to any text used in this document. Copyright © 2009

CULEGERE DE CUVINTE ŞI EXPRESII DIN BASARABIA

A Acătării – bun, de treabă, cumsecade Ex. îţi găseşti şi tu un om acătării şi te aşezi la casa ta. Adalmaş/aldămaş - băutură oferită cu o anumită ocazie; a pune un adalmaş maghiară áldomás „binecuvîntare”] (vezi şi mohorici) Ex. eşti de aldămaş! Tre să pui adălmaş!

a face cinste

[din

Amintrelea – altminteri, altfel, altcum Ex. trebuie să te întîlneşti cu ei, cum amintrelea ?! Anţărţ – acum doi ani, cu doi ani în urmă [din latină anno tertio] Ex. ce roadă bună am avut anţărţ. A (se) atîrna – a se agăţa, a sta suspendat; a avea o anumita atitudine faţa de ceva sau cineva Ex. nu te-ai atîrnat serios de serviciu şi ai fost dat afară. B Badraganie – diaree, stare constînd în eliminarea frecventă de fecale moi Ex. nu ştiu ce am mîncat, dar m-a apucat rău de tăt badragania. A bajicurí – a batjocori, a insulta, a certa, a face de rîs Bajicureală – batjocoră, bătaie de joc Ex. să vezi ce bajicureală am primit eu de la el pentru asta.

Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia

www.andreialbu.com

P a g i n a |2

Balie, balii – vas mare circular folosit pentru spălat [din ucraineană balija] Ex. de la ploaie s-a strîns o balie de apă. Bişisnic, bişisnică – slăbănog, fără vlagă, neputincios, nevoiaş [din slavă bečistĭnikŭ „fără cinste”] Ex. ia şi mănîncă, pari tare bişisnic. Bîrzoi – ţanţos, semeţ, mîndru Ex. să vezi ce bîrzoi mergea cu maşina cea nouă. Bleşancă, bleşănci – damigeană, vas din plastic sau metal folosit pentru a transporta un lichid Ex. ce-i o bleşancă de jin la trei oameni sănătoşi?! Borcani – muci Ex. şterge-te la nas că-ţi curg borcanii! Borcănos – mucos, căruia îi curge nasul Ex. eşti un borcănos, nu ţi-i ruşine să vorbeşti aşa cu mine!? Bortă, borţi – gaură, scobitură [din ucraineană bort] Ex. drumurile noastre-s pline de borţi. A borteli – a găuri, a sfredeli [de la bortă + sfredeli] Bostan, bostani – dovleac [din turcă bostan, bostancí „grădinar”] Ex. bunico, să-mi faci plăcintă cu bostan. Bumb, búnghi – nasture [din maghiară gomb] Ex. încheie-te la bunghi că-i frig! A buntului – a tulbura, a agita, a amesteca prin mişcări energice; a chema la răscoală, a se răscula [din poloneză şi rusa bunt „răscoală”] C Căldare, căldări – găleată; vas de metal în care se păstrează sau se fierbe apa [din latină caldaria] Ex. du-te şi adă o căldare de apă. A cetărá – a descoase pe cineva pentru a afla o informaţie; a sîcîi, a bate la cap [de la ceteră] Chepţişori – pieptar, haină (de postav, de lînă etc.) fără mîneci care acoperă partea superioară a corpului, cojocel scurt fără mîneci Ex. aşterne-ţi chepţişorii iştia sub tine că e rece pământul. Chică – părul capului [din slavă kyka] Ex. m-a apucat de chică şi m-a trîntit jios. Chicuş – o oportunitate sau un lucru obţinut pe neaşteptate fără efort sau cheltuială Ex. azi am avut un chicuş şi am făcut 20 de lei. A chiflişi – a zdrobi, a sfărîma, a pisa Ex. ca să faci rachiu din fructe, trebuie mai întîi să le chiflişeşti. Chiflişit, chiflişită – zdrobit, sfărîmat Ex. am găsit o pearjă pe jios, dar e cam chiflicită. A chimări – a aţipi, a adormi pentru scurt timp Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia

www.andreialbu.com

P a g i n a |3

Este chip să, a avea chip să – e posibil să, se poate întîmpla Ex. s-a răcit, este chip să de a îngheţul la noapte. Chipăruş – ardei dulce sau iute [chiper (piper) + uş] Ex. azi am facut chipăruşi împluţi. Chiperi – ardei [piper] Chior, chioară – orb; care are vederea slabă [din turcă kőr] Ex. a venit aseară chior de b’at. Chisăliţă – fiertură de fructe cu consistenţă semilichidă; (figurat) amestec din care nu se poate înţelege nimic, talmeş-balmeş [din bulgară şi sîrbă kiselica] A chisona – a pisa, a bate [chisa = pisa] Chişcă – furtun folosit pentru a scoate sau a muta un lichid (de obicei vinul) dintr-un vas în altul; a da chişca – a întrece, a depăşi, a fi mai bun Ex. ştii să scoţi jinul pe chişcă din butoi ? Ex. băiatul meu o dat chişca la tăţi ieri la întreceri. Chişcătură – pişcătură, înţepătură; bucăţică sau cantitate mică ruptă din ceva Ex. dă-mi şi mie o chişcătură de măligă. Chişleac/chişleag – laptele prins care rămîne după ce s-a luat smîntîna [din ucraineană kysljak] A cinătui – a curăţa şi a tăia în bucăţi carnea sau peştele [din maghiară csinált „pregătit”] A cinsti – a respecta, a onora; a ospăta pe cineva cu băutură, a bea în cinstea cuiva [din slavă čistiti] Ex. L-am cinstit cu un pahar după ce am terminat munca. Cinzeac/cinzeacă – uitate de măsură pentru băuturi echivalînd cu aproximativ 0.16 l; (prin extensie) păhar cu băutură [de la cincizeci] Ex. am tras un cinzeac de rachiu. Ciurlan, ciurlani – plantă cu tulpină ramificată cu frunze lungi terminate cu un spin Ex. trebuie să smulg ciurlanii ceia de lîngă gard. A (se) cîrliga – a se îndoi, (prin extensie) a se culca, a se întinde pe pat, a se tolăni; alte expresii similare - a sta trîntit, a sta lungit, a sta întins Ex. eu oleacă am să mă cîrlig că tare îs obosit. A cobîlţîi – a agita un vas care conţine lichid [din slavă kolĕbati „a agita” şi a zgîlţîi] Colţun, colţuni – ciorap [din greacă kaltsúni] Ex. am luat ieri de la piaţă două perechi de colţuni groşi. A (se) corcoli – a avea grija excesiv de cineva, a răsfăţa; a se aciua, a se oploşi Ex. nu-l mai corcoli atîta că o să-l alinţi peste samă. Curechi – varză [din latină culic(u)lus (= caulicullus)] Ex. curechiul se taie la Chişinău! Curnuţ, curnuţi – scai, scaiete, fructul ghimpos a unor plante erbacee D Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia

www.andreialbu.com

P a g i n a |4

A dăvăsi – a ascunde ceva, a se pierde ceva fără urmă, a dispărea fără urmă Ex. unde ai dăvăsît haina ceea că nu o găsesc nicăieri?! A se dezbăra – a se dezobişnui, a scăpa de cineva sau de un obicei Dezblehuiet, dezblehuietă – descheiat la haine, dezbrăcat, neglijent Doseală – pînză sau stofă care dublează în interior o haină, căptuşeală [prin prescurtare de la pardoseală] A dovedi – a reuşi, a apuca să facă ceva; a învinge, a birui [ din slavă dovesti] Ex. hai mai repede că trebuie să dovedim la tren. Ex. el era mai zdravăn aşa că l-o dovedit. G Garafă, gărăfi – sticlă cu gîtul lung şi subţire şi cu partea de jos bombată [din greacă garafa] alte cuvinte folosite pentru a se referi la cuvîntul sticlă: baclaşcă, beşîcă, balifon, şîp Gavanos, gavanoase – borcan, oală, vas de lut smălţuit [din turcă kavanoz] Găvănoşel, găvănoşele – diminutiv de la gavanos Gazetă, gazete – ziar [din franceză gazette] Găluşcă, găluşte – preparat culinar din orez şi carne învelit în varză, sarma [din rusă galuška] Ex. unde s-a mai văzut praznic fără găluşte?! A (se) găti – a termina, a duce la sfîrşit, a finisa; a se găti – a se îmbrăca frumos [prin extensie de la gata, din albaneză gat] Ex. am gătit lucrul aşa că pot merge acasă. Ex. da ce te-ai gătit aşa parcă mergi la bal ? Ghivoltă – scandal, zarvă, gălăgie Gîlceavă – ceartă, neînţelegere, discuţie aprinsă, conflict [din bulgară gălčava] Guzgan – şobolan [guz + -an, din maghiară guz „animal care trăieşte sub pămînt”] Ex. e plină gospodăria de guzgani. H Haţachiu, haţachie – activ, de viaţă, descurcăreţ, vioi, dezgheţat Harbuz, harbuji – pepene verde [din turcă harbuz] Harbuzărie – teren cultivat cu pepeni verzi [harbuz + ărie] Hămăi – a lătra, a urla [de la interjecţia ham] Ex. hămăiau la mine cîinii parcă eram om străin. Hudiţă, hudiţe – stradă lăturalnică îngustă, ulicioară [de la hudă, din slavă hadŭ] Ex. am intrat pe nişte hudiţe şi m-am rătăcit. A hurduca – a (se) zdruncina, a (se) scutura [onomatopee] Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia

www.andreialbu.com

P a g i n a |5

A hui – a vui, a răsuna [de la a vui] A hultui – a altoi, a introduce un altoi în ţesutul unei plante (din magh. oltani) Hultuit – altoit Ex. am acasă nişte perje hultuite. I A ischiti/ispiti – a întreba cu intenţii ascunse pentru a afla o informaţie, a descoase [din slavă ispitati] Ex. aşa-i place să ischitească pe tătă lumea. Î A (se) încurjuia – a întoarce maşina Ex. nu mă pot încurjuia în faţa porţii că e prea puţin loc. J Jălí/jale – dor mare, tristeţe, mîhnire [din slavă žalĭ] Ex. să vă cînt un cîntec de jălí. L A se lăfăi – a sta întins în voie, a huzuri, a se relaxa [din maghiară leffenni „a atîrna, a se bălăbăni”] Leac, leacuri – medicament, doctorie [din slavă lĕkŭ] Ex. am fost la farmacie să-mi iau nişte leacuri de răceală A (se) lecui – a trata pe cineva, a urma un tratament cu medicamente; a (se) însănătoşi; a-i pieri sau a face cuiva să-i piară cheful de ceva Ex. nu mai merg niciodată la ei, m-am lecuit de aşa neamuri. Lehamite – plictiseală, dezgust; a i se face lehamite – a se dezgusta, a se scîrbi [din bulgară liha mi ti „mam săturat, mi-e silă”] A lehăi – a vorbi mult, a flecări, a trăncăni, a mustra [slavă liho glagolati „a vorbi în dodii”] A se linciri – a se alinta la mîncare, a mînca a lehamite M Macuc – produs rămas după extragere uleiului de floarea soarelui, format în mare parte din cojile seminţelor presate Mahala, mahalale – zona a unei localităţi, cel mai adesea comună sau sat [din turcă mahalle] A (se) măscări – a (se) murdări, (figurat) a certa, a sudui, a ocărî, a înjosi [din turcă maskara „bufon”] A mîntui – a termina, a sfîrşi [din maghiară menteni] Ex. l-o mîntuit de dzîle. Moare – zeamă acră de murături [din latină moria] Ex. moarea e cel mai bun leac pentru mahmureală.

Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia

www.andreialbu.com

P a g i n a |6

Mohorici – aldămaş, băutură oferită cu o anumită ocazie Ex. eşti dator cu un mohorici. N A se nemălui – a se înrudi, a deveni rudă cu cineva Ex. dacă ai fete la casă, te nemăluieşti şi cu dracu. A nistojî – a nimici, a distruge O Ogradă, ogrăzi – curte sau îngrăditură [din slavă ograda] Oleacă – puţin, niţel [din greacă oligháki] Oloi – ulei [din maghiară olaj] Oloiniţă – presă de ulei [din maghiară olaj] A se opări – a provoca arsuri turnînd sau vărsînd apă clocotită, a se spăla cu apă clocotită, a se irita la piele [din bulgară opariti] Ex. îmi opăresc picioarele în fiecare seară ca să scap de răceală. A (se) oploşi – a (se) adăposti, a-şi găsi refugiu, a (se) aciua [slavă oplotiti] Ex. s-o oploşit la noi un ghiavol de cîine şi nu pot scăpa nicicum de el. P Pachioaşte – bretele folosite pentru susţinerea pantalonilor Ex. cînd eram mic, aveam nişte pantaloni cu pachioaşte care-mi plăceau tare mult. Păpuşoi/popuşoi – porumb [păpuşă + -oi, din latină pupa] Ex. taci ca mortul în păpuşoi Pătlăgică, pătlăjele – roşie (legumă) [din turcă patlıcan] Ex. am cules o căldare de pătlăjele. Pearjă/perjă, perje – prună [din germană pfirsich] Ex. rachiul din perje e cel mai bun. Pépene, pépini – castravete [din latină pepo, pepinis] Ex. cît e chila de pepini ? Pinticărie – diaree, stare constînd în eliminarea frecventă de fecale moi Pinticăreală – diaree (se referă la rezultat) Prăsadă, prăsade – pară [din bulgară prisad] R Rasol – piftie (folosit în unele zone în loc de răcitură) [din bulgară raszol] Ravac – must care se scurge de la sine din struguri înainte de a fi daţi la teasc [din turcă ravak]

Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia

www.andreialbu.com

P a g i n a |7

Răcitură, răcituri – piftie Ex. trebuie să tăiem cucoşul cel moţat ca să facem răcituri. Răsărită – floarea-soarelui Ex. anul acesta am semănat răsărită, ca tare s-a mai scumpit oloiul. S Scrînciob, scrîncioburi/scrîncioabe – leagăn [din slavă sŭkrontiti] Ex. vreau să mă dau în scrîniob. Sfadă – ceartă, neînţelegere [din slavă svada] A se sfădi – a se certa [de la sfadă] Ex. ne-am sfădit la cuţite. Sfertuşcă, sfertuşte – un pahar de 25 gr. sau conţinutul acestuia [de la sfert] Ex. am luat o sfertuşcă de rachiu şi m-am încălzit. Sîsîiac – hambar în care se păstreză porumbul sau cerealele Steclă – sticlă; bomboane de steclă – caramele duri fără umplutură A stuchí/stupí – a scuipa [probabil din latină stupire] Ex. dacă mai vorbeşte aşa cu tine, stucheşte-l între ochi! A stîrci – a sta undeva timp îndelungat, a sta nemişcat timp îndelungat Ex. să nu-mi stîrceşti iar toată ziua la şcoală. A se stropşi – a se răsti la cineva, a se oţărî, a se burzului [din slavă sŭtrositi, bulgară strša] Ş Ştrampi – ciorapi lungi de damă pînă la talie T Tăbultoc/tăbîltoc, tăbîltoace – sac mai mic sau umplut pe jumătate [conform tăbulcă „săculeţ” din ucraineană tobuolka] Ex. din deal am strîns numai zece tobultoace de păpuşoi anu ista. Teasc, teascuri – presă manuală prin care se strivesc strugurii pentru a se obţine mustul [din slavă tĕskŭ] Ex. azi am dat la teasc toată ziua. A tehuí – a înnebuni, a căpia [din maghiară tahonya] Tehui, tehuie – nebun, zăpăcit, năuc, buimăcit Ex. nu-ţi pune mintea cu el că-i tehui. Tescovină – masa care rămîne după stoarcerea strugurilor [de la teasc] Tizic – material obţinut din balegă uscată amestecată cu paie, tăiat în forme prismatice, folosit de ţărani drept combustibil în special în anotimpul rece [din turcă tezek] Tînjală – proţap legat de oişte pentru a prinde a doua pereche de de vite în jug, pentru a lega de jug unelte agricole sau pentru a transporta greutăţi; a se lăsa pe tînjală – a se lenevi [din slavă tenžalo] Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia

www.andreialbu.com

P a g i n a |8

Ex. în ultimul timp s-a cam lăsat pe tînjală. A tînji – a se consuma, a se prăpădi, a se topi (din cauza unor suferinţe morale), (despre fiinţe) a fi într-o stare de slăbiciune [din slavă tonžiti] Tîrlă – murdărie, mizerie [sîrbo-croată trlo, bulgară trălo sau tătară tyrlau] Ex. era o tîrlă şi o mizerie în casă că nu puteai intra. A se tîrşi – a se îndoi, a se căsca; (figurat) a se hlizi, a se holba Ex. ce te tîrşeşti la mine ? Toc, tocuri – instrument de scris sau desenat cu cerneală sau tuş, pix [din maghiară tok] Tocitoare, tocitori – ulcior, vas de lut [de la a tocí „a turna vinul dintr-un butoi în altul pentru a-l limpezi după ce drojdia s-a aşezat la fund”, din sîrbă točiti] Tocitorică, tocitorele – diminutiv de la tocitoare, ulcioraş de lut Ex. du-te în beci şi adă o tocitorică de jin. A se tologi – a se tolăni, a sta culcat Tololoi – prostănac, persoană care vorbeşte mult şi fără rost [de la tălălău] Tolomac – prostănac, persoană molîe Totuna – oricum; la fel, acelaşi lucru Ex. eu totuna am să mă duc. Mie mi-i totuna. A trepăta/trepăda – a umbla repede şi fără astîmpăr de colo pînă acolo după ceva sau datorită unei stări de nelinişte sau nerăbdare [din latină trepidare] A (se) trîfni – folosit pentru a desemna începutul unei schimbări sau treceri; (pentru persoane) a se îmbolnăvi, a răci; a supăra pe cineva Ex. ai umblat ieri desculţ toată ziua şi te-ai trîfnit. Nu ştiu cu ce l-am trîfnit, dar şăde mut. A tufli – a băga, a trînti, a izbi, a arunca, folosit şi pentru a descrie mişcări rapide [onomatopee] A tumăni – a amăgi, a induce în eroare, a convinge de ceva, a ameţi pe cineva [din rusă tuman „ceaţă”] Ex. m-a tumănit de cap Ţ Ţol, ţoluri – ţesătură de lînă sau cînepă aşternut pe jos [din greacă tsóli] Ţolişor, ţolişoare – diminutiv de la ţol [de la ţol] Ex. du-te şi scutură ţolişoru acela. Ţuhal, ţuhali – sac mare folosit la transportarea sau păstrarea cerealelor sau făinii [din greacă tsuváli] Ex. ţi-am adus un ţuhal de făină. U Uncrop – apă clocotită [din slavă ukropŭ sau ucraineană ukrip] Uşernic, uşernică – ştrengar, nebunatic, năzdrăvan Ex. ai un copil tare uşernic. Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia

www.andreialbu.com

P a g i n a |9

V Vîlvă – agitaţie, frămîntare, zarvă [din slavă vlŭhvŭ] Ex. Această veste a stîrnit mare vîlvă în mahala. Voloneţ, voloneaţă – dolofan, grăsuţ, durduliu Ex. de cînd te-ai întors acasă, te-ai făcut mai voloneaţă. Vrană, vrane – gaură rotundă sau dreptunghiulară făcută la butoaiele înfundate pentru a le umple sau a le goli şi bucata de lemn care acoperă această gaură [din bulgară vrana] Ex. Pe unde ai scos vinul, pe vrană ? Z Zacuscă – gustare servită alături de băutura alcoolică [din rusă zakuska] Ex. eu pun adalmaşul, dar tu pui zacusca. Zarzăr, zarzări – caisă sau copac de caise [din bulgară zarzala] Ex. mi-i poftă de compot de zarzări. A zăpsî – a surprinde, a observa, a băga de seamă, a prinde pe cineva asupra unui fapt ascuns Ex. am intrat în casă pe ascuns, dar el m-a zăpsît. Zdrahon, zdrahoni – om zdravăn, voinic, puternic A zdrehura/zdrihura – a tremura de frig Zdrobilcă / zdrobitoare – maşină folosită pentru zdrobirea manuală a strugurilor [de la a zdrobi, din slavă zdrobiti] Ex. am dat poama la zdrobilcă. Zoaie, zoi – murdărie, mai ales apă murdară (rămasă după spălatul rufelor, vaselor etc.) [din ucraineană şi bulgară zola] Zoiniţă – persoană murdară, nespălată sau care nu se îngrijeşte [de la zoaie] Zoios, zoioasă – murdar, nespălat, soios [de la zoaie]

Explicaţii şi informaţii etimologice preluate din Noul Dicţionar al Limbii Române, Editura Litera Internaţional, 2007 şi Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, Editura ARC, 2007

Whiteman’s blog http://whmn.blogspot.com Whiteman retains all proprietary copyright with respect to any text used in this document. Copyright © 2009

Culegere de cuvinte şi expresii din Basarabia

www.andreialbu.com