Regina Elisabeta I

Regina Elizabeta I a demonstrat cii ~i o femeie poate guverna Anglia la fel de bine precum un biirbat. In timpul indelungatei ei domnii, regina -foarte popularii -a condus tara printre numeroase pericole ~i a respins cu succes amenintarea spaniolii. p

oreclita Virgina",

"Glorioasa" Elizabeta

sau a

fost

"Regina fiica

regelui

Hemic al VIII-lea, o personalitate foarte puternica pe care ea l-a luat drept model Sub domnia ei de aproape 45 ani, ea a 1mbinat "virtutile rege~ti" cu un simt diplomatic femin:in, pentru a apara tara de inamicii politici interni ~i externi. Epoca de aur a Angliei Era °elizabetana, adica partea a doua a secolului XVI, este una dintre cele mai palpitante epoci din istoria Angliei. Rena~terea engleza a luat amploare; poezia, drarnaturgia ~i muzica

0,jj

lnfloreau. in aceasta perioada au scris dramele engleze~ti cele mai renumite de William Shakespeare ~i Christopher Marlowe. Edmund Spencer ~i Sir Philip Sydney sunt

~ 1 1'-

enumeratiprintre cei rnai rnari poeti englezi. Vestitii marinari englezi, Francis Drake, Walter Raleigh, Mathew Frobisher, Humphrey Gilbert ~i Richard Greenville, in afara calatoriilor europene, erau in cautarea unor teritorii noi, ~i s-au lntors cu bogatii fabuloase din coloniile spaniole. De~i Elizabeta nu a trecut niciodat:l Canalul Minecii, ea a lncurajat lntotdeauna marinarii spre aventuri lndraznete. Tot O feti,3 Cind in 7 septembrie 1533, a venit pe lume In palatul de la Greenwich Elizabeta Tudor, regele Hemic a fost inconsolabil deoarece ~i dorise foarte mult ca urma~ un baietel. Dorinta era atat de puternica lncit divortase de prima nevast:l, Chaterine de Aragonia, deoarece ~i aceasta ii nascuse numai o feti1;:l, Maria. Mama Elizabetei, Ana Boleyn fusese o curtezanii. cand Papa a refuzat sa desfaca casatoria cu Chaterine de Aragonia, Henric a Intrerupt legatura cu biserica catolica ~i a lntemeiat biserica anglicana, al carei conduciitor suprem a fost chiar el. Dupa aceasta ~i-a aprobat propriul divort ~i recasatorirea. De~i la lnceput a iubit-o sincer pe Ana Boleyn, afec1;iunea lui nu a fost durabila. Dupa nici trei ani a decis ca se va descotorosi de Ana. A acuzat-o de tradare ~i de adulter. De~i acuza1;iile erau false, femeia a fost condamnata ~i decapitata in mai, 1536. Urmatoarea so1;ie a fost Jane Seymour, o alt:l

O Henric al Vlll-lea, inva,at. muzician ~i sportiv, a fost o personalitate tipic renascentista. Pe de alta parte a fost un barbat orgolios, nemilos ~i autocrat. Fiica lui, Elizabeta a admirat tot timpul caracterul direct ~i ferm al tatalui.

O Acest portret o ilustreaza pe Elisabeta dupa victoria asupra Armadei spaniole. imbracamintea ei fabuloasa indica boga,ia imensa jar mana odihnita pe glob simbolizeaza domnirea ei pe apa ~i uscat. curtezana. Ea a murit cu citeva saptamani dupa na~terea fiului lor, Edward. Henric s-a insurat de ~ase ori In total. Fe a patra sotie, printesa germana Ana de Kleve a parasit-o deoarece a considerat-o foarte urita. A cincea oara s-a Insurat cu a femeie frumoasa ~i tanara, dar aceasta a avut a relatie cu nobilul Thomas Culpepper, ~i pentru aceasta a avut la soarta Anei Boleyn, fiind decapitata. Ultima sotie a lui Henric, Catherine Farr , a trait mai mult decat sotul ei. Urma~ii lui Henric Elizabeta ~i-a petrecut copilaria la tara, departe de curtea londoneza. impreuna cu frateleei vitreg, a beneficiat de a educatie deosebita. Viata lor pa~nica a fast Intreruptil de moartea tatalui In 1547, dupa care a ajuns pe tron Edward. Edward al VI-lea era un baiat fragil, bolnavicios ~i a murit cu ~ase ani mai tarziu, la virsta de 15 de ani. L-a urrnat pe tron Maria, fata mai In virsta a lui Henric. Maria era romano-catolica ~i a readus biserica angli.cana sub autoritatea papala. Frotestantii Insa 127

42

REGINA ELIZABETA

O in compania curtezanelor, Elisabeta prime~te pe marinarul vestit, Sir Walter Raleigh. El a ad us primul transport de tutun ~i cartofi din America in Anglia.

O O copie modernii a vasului "Golden Hind" a lui Sir Francis Drake. A fost construit recent pentru comemorarea ciiliitoriei eroice in jurul lumii a unuia dintre ceimai mari exploratori din acea vreme.

erau adeptii unei biserici independente de Roma. Elizabeta, care era protestanta, era urma~a imediata la tronul Angliei. Maria cea sangeroasa Cand s-a aflat ca Maria vrea sa se marite cu mo~tenitorul tronului spaniol, catolicul Filip, a izbucnit o rebeliune protestanta sub conducerea lui Thomas Wyatt. Elizabeta a fost acuzata de sora ei vitrega de sprijinirea revoltei, acest lucru costand-o aproape viata. A fost tinuta prizoniern timp de doua luni In temnita din Turnul Londrei. Dupa eliberare a fost exilata de la curtea regala ~i din Londia. Cu timpul, Maria a devenit din ce In ce mai nepopulara. Ea a trimis peste 300 de protestanti la rug deoarece nu au tagaduit credinta ~i nu s-au convertit la catolicism. Poporul o numea "Maria sangeroasa" (Bloody Mary). Cand a murit In 1558, majoritatea englezilor a primit vestea cu bucurie. casatoria Mariei cu Filip nu a fost binecuvantata cu copii, astfel

O Se presupune ca Elizabeta a fost indragostita de Robert Dudley, Contele de Leicester. So,ia lui Dudley a murit intr-un accident de calarie, dupa care s-a zvonit ca accidentul a fost de fapt un asasinat ~i regina nu a indraznit sa se marite cu iubitul ei. 128

Elizabeta a devenit regina. Data incoronarii ei, 17 noiembrie, a raffias inca mult timp sarbatoarea nationala a Angliei. Elizabeta a tras invataminte din domnia scurta a Mariei. A devenit foarte prudent:1 fata de orice extremism religios, fie a<;:estaprotestant sau catolic. ~i-a dat seama ce inconveniente pot sa apara daca se casatore~te cu un print sau domnitor strain. Maria s-a intalnit rar cu sotul ei spaniol, totu~i a implicat tara intrun razboi costisitor ~i fara sens impotriva Frantei, din care a avut numai de pierdut. Regina la lucru Elizabeta a condus tara cu ajutorul parlamentului ~i al Consiliului Secret. Consilierii ~i membrii parlamentului au ajutat-o cu sfaturi, dar deciziile le-a luat singura. Printre primele masuri, l-a numit pe William Cecil, cel care ulterior a devenit Lord BurgWey, prim ministru. Cecil a servit regina timp de patruzeci de ani. Toata lumea a crezut ca Elisabeta se va rruIrita ~i va avea copii. De~i a flirtat cu mai multi barbati, nu l-a ales pe nici unul ca sot. Poate ca nu a dorit sa imparta conducerea tarii cu un rege. Noua regina a fost o protestanta .moderata. Era de acord cu desprinderea de Papa, dar a raffias fidela mai multor obiceiuri ~i simboluri catolice, de exemplu crucea. La inceputul domniei a decretat o lege conform careia biserica anglicana ~i-a recapatat statui:ul independent (Church Settlement) ~i totodata a stabilit ca regina este capul bisericii, "guvematorul

O in 1580, regina Elizabeta l-a facut cavaler pe Francis Drake, pe bordul vasului Golden Hind, exprim3nd recuno~tin,a fa,a de expedi,ia din jurul lumii. Dupa parerea englezilor, Sir Francis a fost un marinar excep,ional, dar in opinia spaniolilor a fost un pirat care a furat multe comori spaniole. Drake a jucat un rol important ~i in lupta cu Armada l(i' spaniola care a .0 .::1 Incercat sa !: ~ invadeze Anglia. t il:

~ w 1:.. ~

superior". S-a tiparit o carte noua de rugaciuni care a unificat diferitele principii protestante. in 1563, Inva1;;lturile bisericii anglicane au fost sintetizate In 39 de articole. Elisabeta a condus biserica anglicana astfellncat principiile stabilite de ea au rnrnas valabile pana In zilele noastre. "Biserica ei era atacata vehement In timpul domniei at;lt de catolicii din Roma, care se bucurau ~i de sprijinul Frantei ~i al Spaniei, precum ~i de puritani, adica protestantii cei rnai riguro~i, care doreau purificarea completa a bisericii de simbolurile ~i obiceiurile papale. La Inceputul domniei, In primii zece ani, Elizabeta a reu~it sa Intretina relatii relativ bune at;lt cu francezii cat ~i cu 'spaniolii, dar cu timpul aceste relatii s-au deteriorat. Atat In Franta cat ~i In Spania existau grupari protestante care s-au adresat Angliei pentru ajutor Impotriva domnitorilor lor catolici. De~i Elizabeta ~i Cecil nu doreau sa Indeplineasca aceste cereri, al1;imembri ai Consiliului Secret, ca Sir Francis Walsingham ~i Contele Leicester sprijineau cu entuziasm protestantii str:1ini. Maria, regina Sco1iei Regina sco1;iiLna, Maria Stuart a dat multa bataie de cap Elizabetei. Maria era ruda cea mai apropiata a reginei din partea tatalui, deoarece aceasta era str:1nepoata regelui Angliei, Henric al VII-lea, bunicul Elizabetei. Acest fapt Insemna ca daca moare farn urma~i, Maria li urrna la tron. Maria era romano-catolica: ~i din punctul de vedere al bisericii catolice, ea era domnitoarea legala a Aii.gliei, deoarece ca:satoria parin1;ilor Elizabetei nu era recunoscuta de Papa, deci nici domnia ei nu era legitima. Elisabeta a avut de a face In mai multe randuri cu comploturi care aveau ca scop Inlaturarea ei de pe tron ~i Incoronarea Mariei. Rela1;ia Intre Anglia ~i Spania s-a tensionat treptat. Elizabeta a permis marinarilor olandezi sa acosteze In porturile engleze~ti. Mai mult, chiar marinarii englezi s-au aventurat din ce In ce mai des In apele teritoriale spaniole din Lumea Noua. John

Hawkins a fast primul englez care a transpartat sclavi din Africa de Vest in colaniile spaniole din vestul Marii Caraibelor. Cand in portul SanJuan d'Ullaa a fast inconjurat de spanioli, impreuna cu compatriotul sau -Francis Drake -, abia au reu~it sa scape lasand in urma lor a flota mica, majoritatea:ei pierzandu-se. Drake ~i-a luat revan~aulterior pentru aceasta infrangere prin numeraasele

atacuri indrazn~t~ asupra vaselor spaniole. Elizabeta a fost critica~ vehement pentru pirateria "dracilor rnarini" englezi, de fostul ei cumnat, Filip, ajuns intre timp regele Spaniei. in 1568, revolta protestantilor scotieni a obligat-o pe regina Maria s~ abandoneze tronul ~i s~ se refugieze in sudul Angliei, l~sand in unru1 fiul ei nou n~scut, Iacob. Elizabeta, in loc s~ o ajute, a intemnitat-o ~i a tinut-o prizoniern timp de dou~zeci de ani. intre timp, fjul ei, Iacob a ajuns pe tron, a fost crescut ~i educat de nobilii scotieni in spiritul principiilor protestante. Razboiul cu Spania Tensiunea dintre Anglia ~i Spania a atins apogeul la inceputul anilor 1580, cand Filip a incercat s~ in~bu~easc~o revolt~ protestan~ din Campia Gerrnan~, ~i a decis atacarea Angliei protestante. in 1585, Elizabeta a fost de acord s~ ofere ajutor militar rebelilor protestanti, acesta fjind preludiul rnzboiului anglo-spaniol. Un an mai tarziu, ~eful serviciului secret, Sir Francis Walsingham a dernascat o nou~ tentativ~ de lovitur~ de stat, care dorea instalarea Mariei pe tron. Toti consilierii reginei au propus executarea Mariei pe motiv de trndare, deoarece s-a considerat c~ prizoniera a sprijinit comploti~tii. De~i cu multe retineri, pan~ la urm~ Elizabeta a accep~t executarea Mariei, sentinta a fost indeplini~ in 1587. Nimic nu a mai stat in calea lui Filip s~ atace ~glia. (Regina scotian~ fuseset pe ju~tate frantuzoaic~, ~i in cazul unei eventuale victorii asupra Angliei, cu certitudine ea ajungea pe tron. Filip era convins c~ aceasta

O Decapitarea Mariei, regina Sco,iei, in 5ala mare al ceta,ii Fotheringay din Northampton5hire. calaul a trebuit sa lovea5Ca de trei ori, caci ea traia inca dupa prima lovitura.

j E .. ;1: '5 J{ ~ 0

O Dupa moartea Mariei, s-a facut o ma5ca de ceara cu chipul ei. Regina 5co,iana a fo5t inmormahtata prima oara in catedrala de la Peterborough, ~i mutata ulterior la ordinul fiului ei in catedrala We5tmin5ter. Ma5ca e5te pa5trata in Sco,ia. 129

decis cand o furtuna: a impins Armada in Marea Nordului. Urma:rite de englezi, vasele spaniole au fugit ca:tre Scotia. Englezii au epuizat munitia ~i s-au retras, iar ra:ma:~itele Armadei au pornit ca:tre Spania, ocolind Scotia ~i Irlanda. Numeroase vapoare au pierit in apele agitate de langa: coastele Scotiei ~i Irlandei. Peste 60 de vapoare s-au scufundat, numa:rulvictimelor riQicandu-sela aproape 20000. Anglia a fost salvata:, iar planurile lui Filip spulberate. Ulterior Filip a mai trimis flote impotriva Angliei, dar nici una nu a insemnat un pericol atat de mare ca cea din 1588.

O in noaptea de 7 august 1 588, Francis Drake a trimis opt nave incendiare impotriva flotei ancorate pe langa coasta de la Calais. Vasele spaniole au fugit in panica.

O Inmormantarea Elizabetei a fost pe masura importan~ei ei, ie~ita din comun. Sicriul ei a fost inso~it pe strazile Londrei de lorzi care duceau in mana drapele cu sterna. Elizabeta a fost inmormantata in Westminster

j ~

Abbey.

" ~ 0\ "0 " "' ~ ~ ::J ~ ~

130

va simpatiza mai mult cu francezii, ori el nu a dorit s:l fac:l aceast:I favoare Frantei.) A construit o flot:I imens:l, format:l din 130 vapoare, cu 7000 de marinari $i 17000soldati, numit:I Armada. Englezii au a$teptatatacul cu o flot:I format:I din 102 de vapoare. Vasele Armadei au fost z:lrite prima dat:I de pe coastele sud-vestice ale Angliei in 19 iulie 1588. Vestea a fost transmis:l prin uria$e focuri de semnalizare.Amiralul flotei engleze era Lord, Howard of Effingham iar secundul admiralului era Francis Drake. Strategia lor era s:l ias:l din portul Plymouth dup:l. ce Armada a trecut $i s:l-i urm:lreasc:l1n sus pe Canalul Manecii. Cand Armada a ancorat in portul Calais pentru a 1mbarcaalti 30000 de soldati, a suferit dou:l pierderi importante. intai trupele au fost retinute in Olanda de soldati olandezi, $i nu au ajuns in timp la Calais. A doua lovitur:l a fost incendierea unei p:lrti importa.nte a Armadei prin trimiterea unor vapoare incendiare, 1nc:lrcate cu explozibil $i material inflamabil, de c:ltre Drake printre vasele ancorate in Calais. Vapoarele care au sc:lpat focului s-au 1mpr:l$tiat. in ziua urm:ltoare, 8 august, vapoarele de r:lzboi engleze$ti au atacat spaniolii la Gravelines. Soarta b:lt:Iliei s-a

Via,a de curte Elizabeta ~i curtea ei fabuloasa:i~i petrecea majoritatea vremii in palatele regale din jurul Londrei: Hampton Court, (Jreenwich, Richmond, Whitehall ~i Windsor. Locul favorit al Elisabetci era Richmond. cand se afla in Londra, nu se ducea niciodata:in Turn. Poate ca:din cauza celor doua:luni petrecute acolo in timpul domniei Mariei, sau poate datorita: ga:la:giei create de animalele din gra:dinazoologica:regala:din apropiere. in fiecare vara:, Elizabeta organiza "croaziere regale" in sudul. ~i centrul Angliei, nu a vizitat insa: niciodata: nordul ta:rii. Mai multe sute de curteni ~i servitori o insoteau pe drum ~i erau primiti la curtile nobilimii din provincie. Vizita reginei reprezenta o favoare nu neapa:ratinbucura:toare,deoarece costul aproximativ al unei zile de vizita: regala:se ridica la 100000 de lire sterline (in banii de azi). Favori,ii reginei Regina a avut intotdeauna cativa curteni a ca:ror companie o agrea in mod special. ii numea "favoritii ei" ~i a~tepta de la ace~tia loialitate ~i afeqiune neconditionata:.Adesea sotiile acestora erau excluse de la curtea regala:.Daca:un "favorit" se insura fa:ra:binecuvantarea ei, atunci acestarisca sa:ajunga:in Turnul Londrei, cum s-a intamplat ~i cu Sir Walter Raileigh in 1592. Elizabeta s-a stins in 24 martie 1603. Nu a desemnat niciodata:succesor. De langa:patul ei de moarte, primul ministru, Robert Cecil a trimis un curier la regele Scotiei, Iacob al IVlea cu mesajul "a venit tirnpullui" ~i astfel fiul fostei rivale a ajuns regele Angliei cu numele de Iacob I.