Refer.docx

Universitatea libera internationala din Moldova Facultatea drept Frecvența redusă

Curtea de conturi. Componența. Funcționarea.Competențele

Realizat de Rusnac Cristina Grupa 156 Verificat de Cauia AlexandruDecan, Facultatea Drept. Lector superior universitar . Chisinău 2017

CUPRINS: 1. Curtea de conturi 2. Istoric 3. Atribuțiile curții 4. Auditurile 5. Componența și structura 6. Resursele umane 7. Organizarea internă 8. Bugetul curții 9. Rapoartele şi opiniile Curţii de Conturi 10. Procedura anuală de descărcare 11. Monitorizarea impactului observaţiilor de audit

1. Curtea de conturi. În orice societate democratică modernă, funcţia de audit extern independent este

esenţială pentru a asigura responsabilitatea cu privire la modul de utilizare a fondurilor publice. Curtea de Conturi Europeană este instituţia de audit extern a Uniunii Europene. Prin contribuţia sa la îmbunătăţirea tuturor aspectelor referitoare la gestiunea financiară a fondurilor Uniunii, Curtea are un rol crucial pentru cetăţenii Uniunii. Controlul financiar asupra fondurilor UE Comisia Europeană este responsabilă de execuţia bugetului Uniunii Europene şi de asigurarea faptulului că fondurile UE sunt utilizate în mod raţional şi în conformitate cu regulile şi reglementările în vigoare. În ceea ce priveşte majoritatea cheltuielilor UE, reprezentate de agricultură şi operaţiuni structurale, gestiunea şi controlul fondurilor Uniunii Europene sunt efectuate în cooperare cu statele membre. Cheltuielile Uniunii Europene fac subiectul unor controale multiple la mai multe nivele, atât în cadrul Comisiei cât şi din partea administraţiilor din statele membre şi din cele beneficiare. În plus, Comisia exercită şi o funcţie de audit intern care contribuie la garantarea faptului că sunt stabilite sisteme de control adecvate şi că acestea funcţionează într-un mod cât mai eficace. Rolul Curţii în calitate de auditor extern este de a evalua gestiunea financiară a bugetului în ansamblu.

2. Istoric Curtea de Conturi a fost instituită prin Tratatul de la Bruxelles, din 22 iulie 1975 şi şi-a început activitatea în octombrie 1977. Sediul Curţii de Conturi Europene este în Luxemburg. Tratatul de la Maastricht, din 7 februarie 1992, a ridicat Curtea de Conturi Europeană la rangul de instituţie a Comunităţilor Europene, consolidând astfel independenţa şi autoritatea acesteia. De la acea dată, Curtea are misiunea de a publica în fiecare an o Declaraţie de asigurare (DAS) cu privire la corectitudinea conturilor comunitare şi la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor care stau la baza acestora. Tratatul de la Amsterdam, din 2 octombrie 1997, a ridicat Curtea de Conturi la rangul de instituţie a Uniunii Europene şi a extins astfel, din punct de vedere formal sfera auditului Curţii la cel de-al doilea şi al treilea pilon ai Uniunii (politica externă şi de securitate comună, justiţia şi afacerile interne). Acest lucru a consolidat rolul Curţii în ceea ce priveşte detectarea neregularităţilor şi lupta împotriva fraudei. Tratatul a confirmat dreptul Curţii de a intenta acţiuni la Curtea de Justiţie pentru a-şi proteja prerogativele în raport cu celelalte instituţii ale UE. Prin Tratatul de la Nisa , din 26 februarie 2001, s-a decis ca fiecare stat membru să fie reprezentat de câte un membru la Curtea de Conturi. Conform prevederilor Tratatului, Curtea poate adopta anumite categorii de rapoarte sau opinii în reuniunile din camere şi nu în colegiu. Acest tratat a instituit practica ce constă în publicarea unor evaluări specifice în cadrul Declaraţiei de asigurare, pentru fiecare

din principalele domenii de activitate ale Uniunii Europene. Tratatul insistă şi pe importanţa cooperării dintre Curte şi Instituţiile Supreme de Audit din statele membre. Curtea de Conturi Europeană este auditorul extern al finanţelor Uniunii Europene. Articolele 246 - 248 ale Tratatului CE stabilesc mandatul Curţii de Conturi care poate fi rezumat astfel: Curtea de Conturi Europeană examinează conturile tuturor veniturilor şi cheltuielilor Uniunii Europene şi ale oricărui organism creat de aceasta, în măsura în care nu există alte dispoziţii speciale; verifică legalitatea şi regularitatea tuturor veniturilor şi cheltuielilor UE şi dacă gestiunea financiară este sănătoasă, adică dacă fondurile au fost utilizate în mod economic, eficient şi eficace; întocmeşte un raport anual care conţine observaţii cu privire la execuţia bugetului Uniunii Europene pentru fiecare exerciţiu financiar şi o Declaraţie de asigurare (DAS) asupra fiabilităţii conturilor Uniunii Europene pentru exerciţiul financiar auditat, precum şi asupra legalităţii şi regularităţii operaţiunilor financiare înregistrate în aceste conturi; poate prezenta în orice moment al anului observaţii referitoare la probleme specifice, sub forma unor rapoarte speciale; raportează cazurile de neregularitate sau suspiciune de fraudă detectate în cadrul activităţii de audit; formulează opinii oficiale cu privire la proiectele de reglementări comunitare cu caracter financiar; este consultată în legătură cu orice propunere referitoare la măsurile de combatere a fraudei; oferă asistenţă autorităţii care acordă descărcarea de gestiune (Parlamentul European) în activitatea sa de control asupra execuţiei bugetului Uniunii Europene, prin publicarea rapoartelor de audit şi a opiniilor. . Curtea de Conturi nu are putere juridică; rapoartele şi opiniile sale nu au aşadar un caracter obligatoriu din punct de verdere juridic. Cu toate acestea, activităţile Curţii permit organelor legislative şi instituţiilor responsabile de gestionarea programelor şi finanţelor UE să îmbunătăţească gestiunea financiară. 3. Atribuțiile Curții Curtea auditează legalitatea și regularitatea veniturilor și a cheltuielilor UE și a organelor sale, precum și buna gestiune financiară a bugetului UE. Rolul Curții în calitate de auditor extern independent al UE este de a se asigura că fondurile UE sunt contabilizate, strânse și cheltuite în mod corect, în conformitate cu normele și reglementările relevante, și că au creat valoarea corespunzătoare banilor cheltuiți. Auditurile acesteia sunt realizate atât în perspectiva îmbunătățirii gestiunii financiare, cât și pentru a răspunde față de cetățenii europeni cu privire la utilizarea fondurilor publice.

4.Auditurile Acestea se efectuează: — pe baza documentelor justificative și, dacă este cazul, la fața locului în celelalte instituții europene; — la sediile oricărei organizații care administrează venituri sau cheltuieli în numele UE; — în țările UE și în alte țări din lume, inclusiv la sediul oricărei persoane fizice sau juridice care beneficiază de fonduri provenite din bugetul UE. În misiunea sa de auditor extern al UE, Curtea cooperează cu autoritățile naționale și cu instituțiile europene. De asemenea, aceasta poate solicita instituțiilor și organelor UE, organizațiilor beneficiare ale fondurilor provenite din bugetul european sau instituțiilor naționale de audit orice informație necesară pentru îndeplinirea atribuției sale.

5. Componența și structura — Curtea este un organ colegial, adică membrii săi au o responsabilitate comună pentru deciziile și măsurile luate. Curtea este compusă din 28 de membri – câte unul din fiecare țară a UE. Membrii sunt numiți pentru o perioadă de șase ani (cu posibilitatea reînnoirii mandatului). Pentru a fi numiți, membrii trebuie să aparțină sau să fi aparținut unui organism de control financiar extern din propria țară a UE sau să dețină o calificare specifică pentru această funcție. Aceștia își exercită atribuțiile în cadrul Curții de Conturi în deplină independență. — Membrii aleg pe unul dintre ei drept președinte pentru trei ani (cu posibilitatea reînnoirii mandatului). Atribuțiile acestuia cuprind: — —

convocarea și prezidarea ședințelor Curții; asigurarea aplicării deciziilor Curții;

— asigurarea bunei funcționări a serviciilor Curții, precum și buna gestionare a diferitelor activități ale acesteia, inclusiv protocoale și vizite, comunicare, chestiuni juridice și audit intern; — desemnarea unui agent care să reprezinte Curtea în procedurile contencioase; — reprezentarea Curții în relațiile sale externe și în relațiile cu celelalte instituții europene. — Curtea are un secretar general, care este responsabil de gestionarea zilnică de a secretariatului Curții, precum și de administrare, finanțe și sprijin, resurse umane, tehnologia informației și traduceri. — Curtea cuprinde, de asemenea, camere și comitete. Camerele adoptă avize, rapoarte speciale și rapoarte anuale specifice. De asemenea, acestea pregătesc

rapoarte anuale privind bugetul UE și fondurile europene de dezvoltare, pe care Curtea le adoptă ulterior. Comitetele (de exemplu, Comitetul administrativ și Comitetul de audit) se ocupă de chestiunile administrative și de deciziile privind aspectele legate de comunicare și strategie.

6. Resursele umane Curtea de Conturi dispune de un personal format din aproximativ 760 angajaţi incluzând auditori, traducători şi personal administrativ. Pregătirea şi experienţa profesională a auditorilor, dobândită atât în sectorul public cât şi în cel privat, este foarte variată (contabilitate, audit intern şi extern, drept şi economie). Curtea de Conturi recrutează membri din toate statele membre pentru a asigura o diversitate lingvistică şi profesională în cadrul personalului său. Politica de recrutare a Curţii urmăreşte principiile generale şi condiţiile de angajare din instituţiile europene. Personalul Curţii este format atât din funcţionari permanenţi cât şi din angajaţi pe o perioadă limitată. Concursurile generale în vederea obţinerii unui post la Curtea de Conturi sunt organizate prin intermediul Oficiului European de Selectare a Personalului (OESP/EPSO). Uneori, Curtea oferă stagii unui număr limitat de persoane care deţin diplome universitare pe o durată de la trei la cinci luni.

7. Organizarea internă Curtea de Conturi este organizată şi funcţionează în colegiu iar Membrii săi adoptă rapoartele de audit şi opiniile prin vot majoritar. Şedinţele Curţii de Conturi nu sunt publice. Curtea îşi stabileşte propriul regulament de ordine interioară care este supus spre aprobare Consiliului UE. Curtea de Conturi este organizată în grupuri de audit care sunt formate din mai multe divizii specializate în anumite domenii bugetare. Grupul de audit CEAD (Coordonare, Evaluare, Asigurare şi Dezvoltare) are drept misiune coordonarea Declaraţiei de asigurare, precum şi asigurarea calităţii şi dezvoltării metodologiei de audit a Curţii. Fiecare membru este repartizat de către Curte într-un grup de audit. Fiecare grup este condus de un "decan" ales prin vot de către şi dintre membrii Curţii, pentru un mandat de doi ani care poate fi reînnoit. Decanul, în colaborare cu ceilalţi membri ai grupului, se ocupă de buna funcţionare a acestuia şi a diviziilor care îi sunt subordonate. Un Comitet administrativ, alcătuit din membri care reprezintă fiecare grup de audit, are drept misiune rezolvarea problemelor administrative care necesită o decizie oficială din partea Curţii. Începând din anul 2004, unele documente pot fi adoptate fără a fi dezbătute de către Curte, dacă două treimi dintre membrii unui grup de audit sau a comitetului administrativ sunt de acord cu decizia respectivă. Curtea desemnează şi un auditor intern, care răspunde în faţa unui comitet de audit format din trei membri ai Curţii şi un expert extern.

8. Bugetul Curţii Curtea de Conturi este finanţată de la bugetul general al Uniunii Europene adoptat de către Parlamentul European, după consultarea prealabilă a Consiliului. În 2004, bugetul Curţii se ridica la circa 113 milioane euro, ceea ce reprezintă aproximativ 0,1 % din totalul cheltuielilor Uniunii Europene şi 1.8 % din totalul cheltuielilor administrative ale instituţiilor şi organismelor UE. La iniţiativa proprie a Curţii de Conturi, situaţiile financiare ale instituţiei fac obiectul unui audit efectuat de o firmă de audit privată. Rezultatele acestui audit sunt comunicate Parlamentului European şi Consiliului. Situaţiile financiare însoţite de un raport de audit sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, precum şi pe site-ul web al Curţii de Conturi. Ca şi în cazul celorlate instituţii ale Uniunii Europene, execuţia bugetului Curţii este supusă dezbaterii în Parlamentul European care decide descărcarea de gestiune bugetară ce urmează a fi acordată instituţiei pentru fiecare exerciţiu financiar.

9. Rapoartele şi opiniile Curţii de Conturi Raportul anual conţine, pentru fiecare exerciţiu financiar, declaraţia de asigurare a Curţii precum şi alte observaţii cu privire la execuţia bugetului general al Uniunii Europene şi al Fondurilor Europene pentru Dezvoltare;

Rapoarte anuale specifice cu privire la fiecare organism şi agenţie a Uniunii Europene;

Rapoarte speciale care conţin rezultatele auditurilor financiare şi auditurilor performanţei aprofundate, efectuate de Curtea de Conturi în domeniile bugetare, sau ale auditurilor efectuate pe probleme specifice de gestiune;

Opinii ale Curţii cu privire la reglementări noi sau modificări ale reglementărilor cu caracter financiar. Raportul anual este publicat în luna noiembrie a anului ce urmează după exerciţiul financiar auditat. Rapoartele speciale şi opiniile pot fi publicate în orice moment al anului. Rapoartele de audit şi opiniile Curţii sunt transmise în mod oficial preşedinţilor instituţiilor europene şi comisiei de control bugetar a Parlamentului European. Raportul anual mai este trimis şi către comitetul bugetar al Consiliului, către Parlamentele naţionale şi către preşedinţii Instituţiilor Supreme de Audit din statele membre.

În momentul publicării, rapoartele de audit şi comunicatele de presă ce le însoţesc, sunt transmise atât presei internaţionale cât şi altor părţi interesate. Prezentarea în faţa Parlamentului European şi a Consiliului Preşedintele Curţii de Conturi prezintă raportul anual în faţa Parlamentului European reunit în plen, după ce l-a prezentat în faţa comisiei de control bugetar. În cursul dezbaterii ulterioare, Comisia are posibilitatea de a-şi expune punctul de vedere. Aceste prezentări publice sunt urmărite cu interes sporit de către presa internaţională. Preşedintele Curţii prezintă raportul şi Consiliului ECOFIN format din miniştrii economiei şi finanţelor din statele membre. Rapoartele speciale, precum şi rapoartele anuale specifice, sunt de regulă prezentate comisiei de control bugetar a Parlamentului European de către membrul Curţii care este responsabil de acest aspect. În plus, şi alte comisii sau comitete specializate din cadrul Parlamentului European şi Consiliului analizează sau iau în considerare rapoartele Curţii de Conturi. Parlamentul European adoptă deciziile luând în considerare observaţiile de audit ale Curţii. Pe baza concluziilor de audit ale acesteia, Consiliul formulează recomandări cu privire la măsurile corectoare ce trebuie luate de către Comisie sau altă instituţie UE. Procedura anuală de descărcare de gestiune Rapoartele Curţii de Conturi Europene pentru un anumit exerciţiu financiar servesc drept punct de plecare în procedura anuală de descărcare de gestiune. Aceasta închide ciclul de operaţiuni referitoare la responsabilitatea cu privire la utilizarea fondurilor comunitare, început cu câţiva ani în urmă, odată cu aprobarea bugetului de către Parlament şi Consiliu. Autoritatea care acordă descărcarea de gestiune - Parlamentul European - examinează conturile anuale aferente operaţiunilor bugetului general elaborate de Comisia Europeană. Parlamentul, la propunerea comisiei sale de control bugetar şi la recomandarea Consiliului, decide dacă acordă sau nu descărcare de gestiune Comisiei şi celorlalte instituţii, pentru execuţia bugetului din exerciţiul financiar respectiv. Acordarea descărcării de gestiune indică faptul că atât Comisia cât şi celelalte instituţii ale UE au administrat în mod corespunzător fondurile Uniunii Europene, că toate cheltuielile au fost conforme cu legile şi reglementările în vigoare, că gestiunea financiară a fost eficace şi că utilizarea creditelor a servit obiectivelor politice pe care lea fixat UE. Refuzul de a acorda descărcarea de gestiune reprezintă una din cele mai mari sancţiuni pe care Parlamentul ar putea să le aplice Comisiei sau altor instituţii europene. Parlamentul mai poate să amâne decizia cu privire la descărcarea de gestiune până când Comisia sau altă instituţie europeană adoptă măsurile corectoare în vederea remedierii principalelor deficienţe constatate. În fiecare an, Comisia are obligaţia de a informa autoritatea care acordă descărcarea de gestiune asupra măsurilor luate ca urmare a deciziilor anterioare privind descărcarea de gestiune.

10. Procedura anuală de descărcare Curtea de Conturi nu are nicio putere jurisdicțională și, prin urmare, nicio competență de a impune sancțiuni. La încheierea fiecărui exercițiu financiar, Curtea de Conturi întocmește un raport anual care este publicat în Jurnalul Oficial. Acest raport se referă la modul în care au fost gestionate bugetul UE și fondurile europene de dezvoltare de către instituțiile competente. Raportul reprezintă un element fundamental în decizia Parlamentului European de a acorda Comisiei descărcarea de gestiune pentru execuția bugetară. De asemenea, Curtea de Conturi furnizează Consiliului și Parlamentului o declarație de asigurare privind fiabilitatea conturilor și atestarea bunei gestiuni a bugetului, în conformitate cu normele și reglementările. În plus, Curtea își poate prezenta în orice moment observațiile, îndeosebi sub forma unor rapoarte speciale cu privire la chestiuni specifice și poate emite avize sau alte rezultate bazate pe reexaminări la cererea uneia dintre celelalte instituții ale Uniunii Europene sau din proprie inițiativă. Curtea decide, reunită în ședință și cu majoritatea membrilor care o compun, cu privire la adoptarea raportului anual. Ședințele nu sunt publice, cu excepția cazului în care Curtea decide altfel. De asemenea, Curtea poate stabili, de la caz la caz, să adopte decizii prin procedură scrisă. Curtea de Conturi raportează orice nereguli privind utilizarea fondurilor UE și sesizează Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) în legătură cu orice cazuri de suspiciune de fraudă detectate în cursul auditurilor sale.

11. Monitorizarea impactului observaţiilor de audit La câţiva ani după încheierea unui audit, Curtea efectuează o activitate prin care urmăreşte impactul pe care l-au avut observaţiile făcute anterior. Scopul constă în a se stabili ce măsuri corectoare au fost luate ca urmare a recomandărilor făcute de Curte şi de autoritatea care acordă descărcarea de gestiune. Rezultatele acestei activităţi figurează în raportul anual al Curţii, ceea ce permite şi autorităţii care acordă descărcarea de gestiune să se informeze asupra acestor aspecte. Pentru ca Uniunea Europeană să aibă într-adevăr credibilitate în ochii cetăţeanului, multe politici trebuie să fie implementate într-un mod eficace, iar gestiunea bugetului trebuie să fie eficientă. În practică, gestionarea programelor comunitare reprezintă responsabilitatea Comisiei Europene, dar şi a administraţiilor de la diferite nivele din statele membre şi din ţările beneficiare, pentru mai mult de 80% din cheltuielile UE. Prin urmare, administrarea, organizarea şi controlul fondurilor sunt din ce în ce mai des asigurate la nivel naţional şi regional; procesul decizional este astfel mai transparent, mai rapid şi mai aproape de cetăţean. Analiza politică a modului de administrare a Uniunii Europene are loc atât la nivelul Parlamentului European şi a Consiliului, cât şi la nivelul Parlamentelor naţionale. Mai mult decât atât, mijloacele de informare în masă acordă o atenţie deosebită modului de utilizare a fondurilor comunitare şi un interes sporit cazurilor de fraudă şi de utilizare abuzivă a acestor fonduri.

În acest context, Curtea de Conturi Europeană joacă un rol crucial în calitate de auditor extern al Uniunii Europene: prin rapoartele pe care le publică, Curtea contribuie la promovarea transparenţei şi la sporirea responsabilităţii cu privire la modul de gestionare a fondurilor comunitare; activităţile de audit ale Curţii permit garantarea faptului că fondurile comunitare sunt colectate şi utilizate în conformitate cu regulile şi reglementările în vigoare; observaţiile şi recomandările Curţii îi ajută pe cei responsabili de gestionarea fondurilor comunitare să îmbunătăţească mereu rezultatele, iar acestea contribuie la creşterea performanţei gestiunii financiare; rapoartele de audit ale Curţii reprezintă punctul de plecare pentru o analiză democratică a utilizării fondurilor comunitare de către Parlamentul European şi de către Consiliu. Curtea de Conturi Europeană contribuie la îmbunătăţirea gestiunii financiare a fondurilor comunitare la toate nivelele de gestiune, pentru a asigura utilizarea optimă a resurselor în beneficiul cetăţenilor Uniunii Europene.

BIBLIOGRAFIE: 1. http://eur-lex.europa.eu/legalcontent/RO/TXT/?uri=URISERV%3Ao10006 2. https://europa.eu/europeanunion/about-eu/institutionsbodies/european-court-auditors_ro 3.https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Eur opean%C4%83_de_Conturi