Puiu Impozite Indirecte S1.doc

Universitatea „Spiru Haret” Facultatea de Drept şi Administraţie Publică- Bucureşti Specializarea: Drept

TEMA NR. 18 PLĂTITORII DE T.V.A. ŞI OBLIGAŢIILE ACESTORA

Master: Fiscalitatea în context comunitar Disciplina: Impozite indirecte Coordonator ştiinţific: prof. univ. dr. Maria Manolescu

Masterand: Puiu Cosmina – Iuliana CNP: 2850603070015 Data depunerii: 17.03.2009

1

Cuprins

Pag. Copertă ............................................................................................................................. 1 Cuprins ............................................................................................................................. 2 Bibliografie ....................................................................................................................... 3 1. Noţiuni introductive privitoare la taxa pe valoare adăugată ……………………... 4 1.1. Apariţia T.V.A. şi contribuţia sa la formarea bugetului Uniunii Europene ....... 4 1.2. T.V.A.-ul în România, condiţie pentru aderarea la U.E. ….................................. 5 1.3. Reglementări ale taxei pe valoare adăugată în România ….................................. 5 2. Plătitorii Taxei pe Valoare Adăugată şi obligaţiile acestora ……………………… 8 2.1. Contribuabilii şi operaţiunile supuse impozitării T.V.A. ...................................... 8 2.2. Drepturile şi obligaţiile plătitorilor de TVA ……………………………………. 11 2.3. Cele mai importante modificări în materie de TVA, după aderarea României la UE ……………………………………………………………………………………… 13 2.4. Cotele de TVA în 17 state membre ale Uniunii Europene ……………………. 14

2

Bibliografie

1. Broşura Info T.V.A., ANAF, Aprilie 2008 2. Organisation for Economic Cooperation and Development, Taxim Consumption, Paris Cedex 16, France, 1988 3. OUG 17/2000 privind taxa pe valoare adăugată 4. Dr. Stolojan Theodor, Tatarcan Raluca – “Integrarea şi politica fiscală europeană”, Ed. Infomarket, Brasov, 2002 5. Văcărel Iulian – “Sistemul impozitelor şi taxelor în U.E. şi în România”, Ed. Academia Română , Bucureşti, 2001 6. www.worldwide-tax.com

3

1. Noţiuni introductive privitoare la taxa pe valoare adăugată

1.1. Apariţia T.V.A. şi contribuţia sa la formarea bugetului Uniunii Europene La baza aparitiei taxei pe valoarea adaugata sta impozitul pe circulatia marfurilor. Trecerea la taxa pe valoarea adaugata a facut posibila evitarea impozitarii in cascada a circulatiei marfurilor. Prin impozitarea in cascada, caracteristica impozitului pe circulatia marfurilor, avea loc o impunere a unei materii impozabile care continea impozitul pe circulatia marfurilor datorat anterior, ajungandu-se astfel sa se calculeze impozitul aferent unui venit impozabil in cadrul caruia era cuprins impozitul datorat anterior. Taxa pe valoarea adaugata a aparut in Franta, in 1954, in sfera sa de actiune fiind incluse serviciile si comertul cu ridicata. Ulterior, sfera sa de aplicare a fost extinsa si asupra altor activitati, in special asupra comertului cu amanuntul, generalizarea taxei pe valoarea adaugata avand loc tot in Franta, in ianuarie 1968. Concomitent cu Franta si alte state ale lumii au introdus taxa pe valoarea adaugata, iar in Uniunea Europeana organele de decizie au declarat acest impozit general pentru state, mergand ulterior pe linia armonizarii legislatiei tarilor comunitare. O cota prelevata din TVA-ul colectat de statele Uniunii Europene constituie un venit al bugetului Uniunii. Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect deoarece se aplica pe fiecare stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adaugate realizate de producatori, inclusiv asupra distributiei catre consumatorul final.

4

1.2. T.V.A.-ul în România, condiţie pentru aderarea la U.E. In tara noastra, in conditiile trecerii la economia de piata si ca urmare a urmaririi alinierii fiscalitatii la practica tarilor dezvoltate, impozitul pe circulatia marfurilor, care functiona ca un impozit indirect, a fost inlocuit cu taxa pe valoarea adaugata. Aceasta inlocuire a impozitului pe circulatia marfurilor cu TVA-ul a constituit o conditie pentru aderarea la Uniunea Europeana. Pentru introducerea taxei pe valoarea adaugata au fost luate o serie de masuri privind impozitul pe circulatia marfurilor, pentru a facilita trecerea de la un impozit la altul. Astfel, in 1991, s-a redus la cinci numarul cotelor de impozit pe circulatia marfurilor aferente bunurilor si serviciilor si s-a instituit un nou impozit indirect (acciza) pentru unele produse si articole considerate de lux. Cu toate acestea, se impunea reducerea numarului cotelor impozitului pe circulatia marfurilor la una sau doua, precum si includerea in sfera de impozitare a acestuia a majoritatii bunurilor si serviciilor. Prin aplicarea impozitului pe circulatia marfurilor nu era impozitat comertul cu amanuntul. Inainte de implementarea taxei pe valoarea adaugata s-a cautat sa se extinda campul de aplicare a impozitului pe circulatia marfurilor la unele produse si prestari de servicii, cum ar fi, de exemplu, produsele agricole, activitatea postala si de telecomunicatii, transportul de calatori si de marfuri, etc.

1.3. Reglementări ale taxei pe valoare adăugată în România Dupa emiterea unor acte normative pregatitoare, taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa in Romania prin Ordonanta de Guvern nr. 3/1992, aprobata prin legea nr. 130 din 19 decembrie 1992, cu data de aplicare 1 ianuarie 1993. Ulterior, introducerea taxei pe valoarea adaugata a fost amanata pentru 1 iulie 1993, pe parcurs Ministerul Finantelor elaborand norme metodologice cu privire la sfera ei de aplicare, la regulile de impozitare, operatiunile impozabile, baza de calcul, platitorii, obligatiile si drepturile acestora. In continuare sunt prezentate celelalte documente prin care este reglementata taxa pe valoare adaugata in Romania : 5

•

Legea nr. 345/2002 publicata in MO 371din 01.06.2002 privind taxa pe valoare adăugata

•

Hotărârea de Guvern nr.598/2002 pentru aprobarea normelor de aplicare a legii 345/2002

•

Hotărârea de Guvern nr.44 /2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal

•

Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal

•

Ordinul

Ministerului

Finanţelor

Publice

nr.338/2004

privind

aprobarea

metodologiei de soluţionare a deconturilor cu sume negative de TVA cu operaţiunea de rambursare •

Ordonanţa Guvernului nr .92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala

•

Hotărârea Guvernului

nr.1574/2003

privind organizarea

si

funcţionarea

Ministerului Finanţelor Publice si a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscala •

Ordinul nr.527/2004 pentru modificarea si completarea Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr.1849/2003 privind personalizarea formularelor tipizate cu regim special comune pe economie si a Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr.171/2004 pentru aprobarea unor formulare financiar contabile, comune pe economie privind TVA

•

Ordinul nr.528/2004privind aprobarea Normelor privind restituirea de TVA cumpărătorilor persoane fizice care nu sunt stabiliţi in România

•

Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr.138/2004 ,completata prin Legea nr.163/2005

•

Legea n.241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale Asa cum a fost stabilita, aceasta taxa reprezinta un impozit indirect care, spre

deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, se aplica pe intreg circuitul economic, pana la utilizatorul final al produselor sau serviciilor, insa numai la valoarea adaugata in fiecare faza a acestui circuit. 6

Valoarea adaugata este egala cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile aceluiasi stadiu al circuitului economic sau diferenta rezultata scazand din valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate valoarea bunurilor achizitionate si a serviciilor receptionate, intr-o perioada de timp, de regula lunar. Perceperea taxei pe valoarea adaugata s-a facut sub forma unor cote procentuale diferentiate in functie de anumite criterii, insa pentru acelasi produs se percepe acelasi impozit, indiferent de intinderea circuitului economic pe care acesta il parcurge. Se observa ca si la noi in tara se respecta principiul unicitatii impozitului. Ca urmare, taxa perceputa in final este egala cu cea rezultata prin aplicarea cotei de impozitare asupra intregii valori finale pe care o capata produsul in faza transmiterii sale in proprietatea consumatorului final. Se respecta, de asemenea, si fractionalitatea platii impozitului, taxa pe valoarea adaugata fiind perceputa fractionat la trecerea de la un stadiu la altul, in functie de valoarea adugata la fiecare stadiu al circuitului economic parcurs de produs.Cuantumul taxei pe valoare adaugata se stabileste in ultima faza prin care produsul circula de la aparitia sa pana in momentul trecerii la consumatorul final. Perceperea taxei are loc fragmentat, in fiecare faza a circuitului economic, corespunzator cu valoarea care i se adauga in fiecare faza a circuitului. Un alt principiu al taxei pe valoarea adaugata se refera la aria ei de aplicare. Pentru tara noastra, in ceea ce priveste teritorialitatea taxei pe valoarea adaugata, se aplica principiul destinatiei, fiind impozitat consumul, deci are loc o impozitare a bunurilor sau serviciilor care se comercializeaza sau sunt prestate in Romania, indiferent daca provin de la producatori interni sau din import. Bunurile importate sunt impozitate in Romania la intrarea acestora in tara (o data cu inregistrarea declaratiei vamale de import). Prestarile de servicii sunt impozabile atunci cand sunt utilizate in Romania, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului. Conceperea si functionalitatea T.V.A. a avut in vedere si limitarea evaziunii fiscale, in sensul ca neplata ei in fazele anterioare duce la sporirea taxei in fazele ulterioare ale circuitului economic. Astfel, agentii economici care cumpara produse sau

7

bunuri sunt interesati sa verifice daca furnizorul acestora a calculat corect partea de taxa care ii revenea.

2. Plătitorii Taxei pe Valoare Adăugată şi obligaţiile acestora 2.1. Contribuabilii şi operaţiunile supuse impozitării T.V.A. 1) Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se plateste de catre:  persoanele impozabile inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, pentru operatiuni taxabile.  titularii operatiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terte persoane juridice care actioneaza in numele si din ordinul titularului operatiunii de import, indiferent daca sunt sau nu inregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata la organele fiscale, cu exceptia importurilor scutite conform art.10;  persoanele fizice, pentru bunurile introduse in tara potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;  persoanele juridice sau persoanele fizice cu sediul sau cu domiciliul stabil in Romania, beneficiare ale prestarilor de servicii efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul in strainatate, cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca sunt sau nu inregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata la organele fiscale.

2) In situatia in care persoana care realizeaza operatiuni taxabile nu are sediul sau domiciliul stabil in Romania este obligata sa desemneze un reprezentant fiscal domiciliat in Romania, care se angajeaza sa indeplineasca obligatiile ce-i revin conform prevederilor prezentei legi.

8

3) Beneficiarii prestarilor de servicii pentru care locul prestarii se considera a fi in Romania sunt obligati la plata taxei pe valoarea adaugata, daca prestatorii din strainatate nu au indeplinit obligatia desemnarii unui reprezentant fiscal domiciliat in Romania. Operatiunile care sunt cuprinse in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata pot fi operatiuni impozabile in mod obligatoriu, operatiuni la care se aplica cota zero si operatiuni scutite de plata taxei pe valoarea adaugata. In legislatia privind taxa pe valoarea adaugata, prestarile de servicii care intra sub incidenta ei sunt explicitate in normele de aplicare. Astfel consideram servicii, activitatile care pot avea ca obiect: ◊

lucrarile de constructii montaj

◊

transport de persoane si marfuri

◊

servicii de posta si telecomunicatii, de transmisie radio si televiziune

◊

inchiriere de bunuri

◊

operatiuni de leasing

◊

locatia de gestiune

◊

operatiunile de intermediere sau comision

◊

reparatiile de orice natura

◊

cesiuni si/sau concesiuni de bunuri mobile necorporale, precum: dreptul de autor, brevetele, licentele, marcile de fabrica si de comert, titlurile de participare

◊

operatiunile de publicitate, consulting, studii,cercetari si expertize

◊

operatiunile bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare

◊

organizarea de licitatii

◊

orice alta munca fizica sau intelectuala.

Pentru toate prestarile de astfel de servicii, contribuabilii sunt obligati sa calculeze taxa pe valoarea adaugata aferenta valorii serviciului. Bunurile imobile care intra sub incidenta T.V.A. in cadrul transferului dreptului de proprietate intre contribuabili, precum si intre acestia si persoane fizice sunt: locuintele,

9

vilele, constructiile comerciale, industriale, agricole, terenurile, bunurile mobile care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate sau a antrena deteriorarea imobilelor. De asemenea, daca o societate comerciala transfera dreptul de proprietate aferent unui bun imobil, de exemplu un teren, catre o persoana fizica, ea va inregistra in evidenta sa T.V.A. colectata ca urmare a livrarii, ca si in cazul transferului dreptului de proprietate catre o societate comerciala. In sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata intra bunurile introduse in tara direct sau prin intermediari autorizati, de catre orice persoana fizica sau juridica, in conditiile prevazute de Regulamentul Vamal. De asemenea, intra sub incidenta T.V.A. si seviciile efectuate de prestatorii cu sediul sau domociliul in strainatate daca locul prestarii se considera a fi in Romania. Rezulta ca operatiunile de mai sus sunt impozabile si atunci cand sunt realizate de persoane fizice neinregistrate ca platitori de T.V.A. Potrivit legislatiei,1 ”sunt asimilate livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii,…, urmatoarele operatiuni”: → vanzarea cu plata in rate, inchirierea unor bunuri pe baza de contract, precum si inchirierea unor bunuri cu clauza trecerii proprietatii asupra beneficiarului dupa plata ultimei rate sau la o anumita data stabilita in contract; → preluarea de catre contribuabili a unor bunuri care fac parte din activele societatii comerciale pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu ativitatea economica desfasurata de acestia sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit. Acelasi regim se aplica si prestarilor de servicii. Se excepteaza de la aceste prevederi bunurile si serviciile acordate in mod gratuit, in limitele si potrivit destinatiilor prevazute de lege; → trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul contribuabililor, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unor despagubiri; → transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite.” In cazul vanzarii cu plata in rate, taxa pe valoarea adaugata se calculeza la valoarea bunului in momentul transferului dreptului de proprietate, reprezentand T.V.A. 1

OUG 17/2000 privind taxa pe valoare adaugata

10

neexigibila, urmand ca pe baza incasarii ratelor, aceasta sa devina T.V.A. colectata (la vanzator) dau deductibila (la cumparator), cu valoarea aferenta ratei. In categoria contribuabiilor taxei pe valoarea adaugata, conform prevederilor legale includem: a) persoanele juridice b) persoanele fizice, asociatiile familiale, precum si asociatiile civile fara personalitate juridica,autorizate, care realizeaza venituri in Romania din activitati dasfasurate pe baza liberei initiative c) alte persoane dacat cele prevazute mai sus,asociatii sau organizatii de orice fel care desfasoara in Romania activitati cu caracter economic, social, cultural, politic, sindical, filantropic, religios sau de natura publica d) institutiile publice e) reprezentantelor societatilor comerciale sau ale organizatiilor economice straine, precum si alte organizatii si organisme internationale care functioneaza in Romania. Categoriile de contribuabili prezentate mai sus sunt subiecti ai taxei pe valoarea adaugata in cazul in care desfasoara activitati care intra in sfera de actiune a taxei.

2.2. Drepturile şi obligaţiile plătitorilor de TVA Dreptul cel mai important al oricărui plătitor de TVA este dreptul de deducere: orice plătitor poate, în principiu, sa deducă, taxa care grevează bunurile şi serviciile utilizate pentru efectuarea de operaţiuni taxabile. Un alt drept al plătitorului este dreptul de a contesta decizia unui organ al Ministerului Finanţelor în ceea ce priveşte impozitarea sa. Contribuabili care înregistrează operaţiuni impozabile conform Codului de Procedura Fiscala, au următoarele obligaţii:

11

- să depună sub semnătura organelor autorizate, la organul fiscal competent, o declaraţie de înregistrare fiscală, în termen de 15 zile de la data eliberării certificatului de înmatriculare, a autorizaţiei de funcţionare sau a actului legal, după caz; - să solicite organului fiscal scoaterea din evidenţă ca plătitor de taxă în caz de încetare a activităţii, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situaţia respectivă; - să consemneze livrările de bunuri şi /sau prestări de servicii în facturi fiscale sau în documente legal aprobate. Pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii cu valoarea taxei pe valoarea adăugată mai mare de 5000 lei, la aceste documente se anexează şi copia de pe documentul legal care atestă calitatea de plătitor de TVA; - să solicite la furnizori sau prestatori facturi fiscale ori documentele legal aprobate pentru toate bunurile şi serviciile achiziţionate; - importatori sunt obligaţi să întocmească declaraţia vamală de import, direct sau prin reprezentanţii autorizaţi; - să ţină evidenţa contabilă potrivit legii; - să întocmească şi să depună lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare, decontul de TVA; - să contabilizeze distinct veniturile şi cheltuielile determinate de operaţiunile asocierilor în participare; - să achite TVA, potrivit decontului întocmit lunar, până la data de 25 ale lunii următoare; - să achite TVA aferentă bunurilor din import definitiv, la organul vamal; - să achite taxa datorată bugetului de stat anterior datei depunerii cererii la organul fiscal pentru scoaterea din evidenţă ca plătitor de TVA, în caz de încetare a activităţii. Nerespectarea acestor obligaţii se sancţionează conform Legii nr.241/2005 pentru combaterea evaziunii fiscale.

12

2.3. Cele mai importante modificări în materie de TVA, după aderarea României la UE Incepand cu 1 ianuarie 2007, notiunile de "export" si "import" pe relatia cu statele membre ale Uniunii Europene au fost eliminate. Cele doua notiuni au fost inlocuite de "livrari intra-comunitare de bunuri" si "achizitii intra-comunitare". Notiunile de "export" si "import" s-au pastrat pentru operatiunile realizate de Romania cu asa-numitele tari terte, respectiv statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Livrarile intra-comunitare reprezinta operatiunile de export efectuate de firmele din Romania catre statele membre. Livrarile intra-comunitare sunt scutite de TVA in tara de origine, daca sunt indeplinite anumite conditii: daca bunurile au fost transportate dintrun stat membru in alt stat membru si daca beneficiarul a transmis un cod valabil de TVA. Achizitiile intra-comunitare sunt operatiuni de import efectuate de firmele din Romania din statele membre, iar locul achizitiilor este statul membru in care se incheie transportul. Pentru achizitiile efectuate de companiile inregistrate in scopuri de TVA nu se realizeaza plata efectiva a taxei, fiind aplicata "taxarea inversa" in tara de destinatie. In cazul achizitiilor, trebuie obtinute codurile de inregistrare ale furnizorilor si verificata valabilitatea acestora in baza de date VIES pentru evitarea platii TVA. Achizitiile intra-comunitare care nu depasesc intr-un an plafonul de 10.000 euro nu se incadreaza la operatiuni impozabile in Romania. Declaratia recapitulativa Livrarile si achizitiile intra-comunitare sunt cuprinse intr-o declaratie recapitulativa care trebuie depusa trimestrial de firmele inregistrate in scopuri de TVA. Modelul si continutul formularului este reglementat de Ordinul Ministrului Finantelor nr. 955/2006. Oficialii Ministerului Finantelor au aratat ca este foarte eficient ca firmele sa tina separat jurnale de vanzari si cumparari.

13

Factura fiscala a fost inlocuita cu un alt document, denumit factura, care trebuie sa contina un numar minimal de informatii. Insemnarea si stampilarea facturilor nu este obligatorie. Sistemul electronic de control al miscarii bunurilor intre statele membre UE Miscarea bunurilor intre statele membre UE este controlata prin intermediul sistemului electronic VIES. Codul de TVA trebuie comunicat tuturor furnizorilor, prestatorilor si clientilor. Codul atribuit pentru inregistrarea in scopuri de TVA are prefixul RO. Persoanele inregistrate sunt obligate sa comunice codul tuturor furnizorilor, prestatorilor sau clientilor, furnizorului, de fiecare data cand realizeaza o achizitie intra-comunitara de bunuri, reprezentantului fiscal, clientilor si furnizorilor in situatia persoanei impozabile nestabilite in Romania.

2.4. Cotele de TVA în 17 state membre ale Uniunii Europene In Romania, exista doua cote de TVA. Cota standard, de 19 la suta, si o cota redusa, de 9 la suta, care se aplica medicamentelor, ziarelor, cartilor, protezelor. In 18 state membre UE se aplica, de asemenea, cote diferentiate de TVA, percepand un impozit mai mic in general pentru medicamente, alimente sau servicii educationale. In unele state, exporturile sunt scutite de TVA.2 - Lituania are o cota standard de TVA de 19 la suta si doua cote reduse, una de 9 la suta aplicata serviciilor pentru asigurarea energiei termice si alta de 5 la suta pentru serviciile de transport. - Malta are doua cote diferentiate, cota standard fiind de 18 la suta iar cea redusa de 5 la suta. - Polonia are trei cote de TVA, una standard de 22 la suta si doua reduse, la 7 la suta si, respectiv, 3 la suta. - Portugalia are o cota standard de TVA de 21 la suta si doua cote reduse de 12 la suta, pentru restaurante, si 5 la suta pentru produsele de baza. 2

www.worldwide-tax.com

14

- Slovacia are o cota de TVA de 19 la suta, insa serviciile financiar-bancare, de asigurari si cele educationale sunt scutite de TVA. - In Slovenia, cota standard de TVA este de 20 la suta, insa tara are si o cota redusa, de 8,5 la suta, iar exporturile sunt scutite de TVA. - In Ungaria exista trei cote de TVA. Cota standard este de 20 la suta. O cota redusa de 15 la suta se aplica pentru alimente si intrarea la muzee, iar o cota de 5 la suta este aplicabila cartilor si medicamentelor. - Irlanda are o cota standard de 21 la suta si doua cote reduse, una de 13,5 la suta si una de 4,8 la suta. - Italia are tot trei cote de TVA. Cota standard este de 2- la suta, iar cotele reduse de 10 la suta si de 4,5 la suta pentru produsele de baza. - In Letonia cota standard de TVA este de 10 la suta. O cota redusa de 5 la suta se aplica pentru medicamente si servicii de comunicatii, in timp ce serviciile financiare, educatia, serviciile medicale si cele culturale sunt scutite de TVA. - In Austria cota standard de TVA este de 20 la suta. O cota redusa de 10 la suta se aplica pentru turism, agricultura si alimente. - Bulgaria are 20 la suta cota de TVA, iar exporturile sunt scutite de la plata impozitului. - In Cipru cota de TVA standard este de 15 la suta. Doua cote reduse, de 5 la suta si, respectiv, 8 la suta, sunt aplicate pentru produsele alimentare, carti, ziare si transport rural. - In Cehia, cota standard de TVA este de 19 la suta, iar cota redusa de 5 la suta se aplica pentru serviciile de furnizare a apei calde si caldurii, dar si pentru medicamente, alimente, carti si ziare. - In Estonia, cota standard de TVA este de 18 la suta, iar cea redusa de 5 la suta. Exporturile sunt scutite de TVA. - Finlanda are o cota de TVA standard de 22 la suta si doua cote reduse, una de 17 la suta aplicata pentru alimente si alta de 8 la suta aplicata pentru transportul public, carti si medicamente. - In Germania, cota standard de TVA este de 16 la suta, iar alimentele si produsele agricole beneficiaza de o cota redusa de 7 la suta.

15

- In Grecia, cota standard este de 19 la suta, iar cotele reduse de 9 la suta pentru alimente si medicamente si 4,5 la suta pentru carti si ziare.

16