Pronumeleavi_a_avii_a_fi_edelucrusautestedeevaluare.docx

  • Uploaded by: MihaelaMihaita
  • 0
  • 0
  • May 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Pronumeleavi_a_avii_a_fi_edelucrusautestedeevaluare.docx as PDF for free.

More details

  • Words: 3,521
  • Pages: 8
FIŞĂ DE LUCRU 1. Completaţi spaţiile libere cu pronumele nehotărâte şi adjectivele pronominale nehotărâte indicate în dreptul exemplelor de mai jos: Pronume Adjective pronominale alţii Ale .................sunt dischetele. Le-am vorbit ..................prieteni despre calculatorul cel nou. oricare Îi dau ...............dintre ei I-am spus .....................coleg atunci când m-a întrebat. bibliografia de specialitate. 2. Analizaţi pronumele şi adjectivele pronominale nehotărâte din fragmentele următoare, completând tabelul: ,,Când îl întrebară cineva ce are să facă, el răspunde că are să promoveze.” ( Mircea Eliade ) ,,...el râdea din toată inima, încât ochii tuturora se-ndreptau asupra lui.” ( Ioan Slavici ) ,,...cuminţenia e tipărită într-o mulţime de proverbe,unele mai înţelepte decât altele.” ( Vasile Alecsandri ) Pronume/adjectiv pronominal Gen Număr Caz Funcţia sintactică

FIŞĂ DE LUCRU 1. Subliniaţi cu o linie pronumele negative şi cu două linii adjectivele pronominale negative din textele de mai jos: ,, Nu puteam fi mulţumit, pentru că nu pricepeam nimic (...) din toate cele ce se întâmplau în suflet.(...) Cu toate că nu mă putea admira nimeni, căutam să iau atitudini ,,interesante,, . ” ( Mircea Eliade ) ,, Pentru nimeni dintre cei pe care i-am iubit n-am fost în stare să fac nimic.” ( Camil Petrescu ) ,, Niciunul nu se plânge. „ ( Vasile Alecsandri ) ,, Soarele dogorea drept d-asupra... , nicio suflare nu se simţea, niciun sunet, nicio mişcare.” (Alexandru Odobescu) ,,... ţine-te strâns legat de meserie, neademenit de nimic.” ( Tudor Arghezi ) 2. Exprimaţi următoarele funcţii sintactice prin forme diferite de pronume negativ: Subiect(N.)...................................................................................................................................................................... Complement direct(Ac.)....................................................................................................... ................................................................ FIŞĂ DE LUCRU 1. Subliniaţi cu o linie pronumele reflexive provenite din pronume personale, formă neaccentuată şi cu două linii pronumele reflexive din textul următor: Drumul spre bunicii de la Braşov m-a încântat întotdeauna. M-am întrebat mereu dacă este vorba doar de frumuseţea naturii de pe Valea Prahovei sau dacă i se adaugă acesteia emoţia revederii. În tren, ne povestim întâmplări de pe vremea când locuiam împreună. Când am crescut, părinţii noştri s-au mutat. Ei şiau părăsit locurile natale, dar nu le-au uitat niciodată. 2. Construiţi enunţuri cu ortogramele: sa / s-a; sau / s-au; sar / s-ar. ............................................................................................................................. .............................................................. ........................................................................................................................................................................................... ............................................................................................................................. ............................................................................................................................... ............................................................................................................................. ........................................................................................................................................... ................................................................................................................. ............................................................................................................................................... ............................................................................................................. ............................................................... 3. Completaţi tabelul dat cu pronumele reflexive din textele următoare: ,,...a zâmbit mulţumit de sine şi apoi a iscălit.” ( I. L. Caragiale ) ,, Lauda se sine nu miroase a bine. „ ( Literatura populară ) ,, Feciorul de împărat...leac sieşi nu-şi ştia găsi. „ ( Alexandru Odobescu ) Pronumele reflexiv Cazul Funcţia sintactică

FIŞĂ DE LUCRU 1. Completaţi enunţurile de mai jos, scriind, pe liniile punctate, pronumele posesiv potrivit. Mi-am luat schiurile. Tu le-ai luat.....................................? Poţi să-mi dai mănuşile tale? Fiindcă ............................ s-au rupt. Ne luaţi cu maşina voastră până în oraş, pentru că ................................... a rămas în pană ?Ghiozdanele noastre sunt în bănci. ....................................... unde sunt ? 2. Subliniaţi pronumele posesive din enunţurile de mai jos şi indicaţi cazul şi funcţia lor sintactică. Pe ai tăi i-am întâlnit la ţară. ........................................................................................................ ......

1

Este înalt bradul dinaintea alor săi. .................................................................................................... S-a îndreptat spre ai mei. .................................................................................................... ............... Globuleţele roşii sunt asemenea alor săi. ........................................................................................... Mihai a ajuns acasă înaintea alor săi. ................................................................................................ Mă tem de ai mei. .............................................................................................................................. Cărţile sunt ale voastre. ................................................................................................... ..................... 3. Subliniaţi formele corecte din enunţurile următoare: I-am scris unei prietene a mele / ale mele. Un prieten de-ai mei / dintre ai mei / de-al meu a plecat la munte. O colegă a mea / de-a mea urmează un curs de informatică. FIŞĂ DE LUCRU 1. Subliniaţi pronumele interogative şi precizaţi cazul şi funcţia sintactică din enunţurile de mai jos: Cui îi scrii? ......................................................................................... Pe care dintre cele două o preferi? .............................................................................. La cine te gândeşti ? .................................................................................................... Cine este dirigintele clasei ? ....................................................................................... 2. Marcaţi cu x felul cuvintelor subliniate în enunţurile de mai jos. Pronume interogative Adjective pronominale interogative a.Cine merge la joacă ? .......................................... ..................................... .............. b.Care băiat a spart geamul ? .......................................... ................................................... c.Spre ce localitate vreţi să mergeţi ? .................................... ............................................. .... d.Cărui elev i-aţi dat zece ? ........................................... ............................................. ....... e.La ce te uiţi ? .......................................... ............................... ..................... f.Din ce material este făcută această rochie? ......................... ................................................... 3. Transformaţi enunţurile de mai jos în propoziţii interogative, înlocuind substantivul subliniat printr-un pronume interogativ, ca în modelul dat. Vreau o prăjitură. * Ce vrei ? I-am împrumutat cartea Elenei..................................................................................................................... L-am întâlnit la film pe Mihai...................................................................................................................... Mă gândesc la teză.............................................................................................................................. ......... Am tamponat maşina vecinului................................................................................................................... FIŞĂ DE LUCRU 1. Completaţi tabelul de mai jos cu numeralele identificate din textele următoare: ,, Motoşel şi botocel Erau doi pisoi la fel „ ( Ana Blandiana –,, Alte întâmplări din grădina mea” ) ,, Fără veste, intraţi şi într-o poveste... I-am spus portarului că aveţi treabă pe-aici, fiindcă voi sunteţi doisprezece pitici. De fapt, sunteţi paisprezece ( dac-o să observe, doi dintre voi spuneţi:,,Suntem rezerve” ).” ( Marin Sorescu - ,,Unde fugim de-acasă” ) ,,Lăbuţa din faţă a pisicii are ca şi mânuţa ta cinci degete.” ( Constanţa Buzea – ,,Cărticică de doi ani” ) Numerale cardinale simple Numerale cardinale compuse

2. Subliniaţi forma corectă a numeralelor cardinale din următoarele enunţuri: Colegul meu de bancă e născut pe doisprezece / douăsprezece martie. Am fost la schi pe treizeci şi unu / treizeci şi una ianuarie. Pe douăzeci şi doi / douăzeci şi două februarie dăm lucrare la limba română. 3. Subliniaţi forma corectă a numeralelor ordinale din următoarele enunţuri: În curând se va desfăşura etapa întâi / întâia din campionatul de fotbal. Verişoara mea este în clasa a treia / treia. Cel mai mult mi-a plăcut al douăzecilea / al douăzecelea capitol al cărţii. 4. Analizaţi numeralele din textele de mai jos, indicând şi funcţia lor sintactică. ,, Unde mănâncă doi, mai poate mânca şi al treilea.” ( Ion Creangă - ,, Cinci pâini” ) ,, Pe-al treilea perete apăru o pădure deasă, şi-n mijlocul întunecimii, o casă cu ferestre de zahăr şi olane cafenii din turtă dulce, pentru ademenit copii.” ( Nina Cassian )

2

Numeralul

Felul numeralului

Numărul

Genul

Cazul

5. Analizaţi pronumele personale din textele de mai jos: ,,Nu era un fricos ca Turel, băiatul de lângă dânşii, care zbiera şi cerea ajutor de câte ori lătra Grivei.” ( Cezar Petrescu – Fram, ursul polar ) ,,Piciorul vânătorului e acum aşa de aproape de ei ! ( Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti – Puiul ) Pronumele personal Persoana Numărul Genul

FIŞĂ DE LUCRU 1. Completaţi enunţurile de mai jos, scriind, pe liniile punctate, pronumele demonstrative potrivite. Romanul acesta despre care voi vorbi în lucrare este mai interesant decât ................................. pe care l-am citit luna trecută. Nu cumpăr caietul ăsta, îl cumpăr ............................................... Rochia seamănă cu rochia purtată la serbare de Maria, dar nu este ............................................... Dintre cele două soluţii, care este ................................... pe care o alegi? 2. Scrieţi funcţia sintactică a pronumelor demonstrative din enunţurile de mai jos: Le-am dat celorlaţi jucării. ........................................................................................... Colindele asemenea acestuia mă încăntă. ............................................................................................ Cadourile de la ceilalţi m-au surprins. ................................................................................................. Pe aceştia i-am întâlnit la joacă. ....................................................................................................... ... Locurile copilăriei mele sunt aceleaşi. ................................................................................................. 3. Subliniaţi forma pronumelor şi a adjectivelor pronominale demonstrative din enunţurile următoare pe care o folosiţi în vorbire: Vreau merele acelea/ alea din lădiţa verde. Nu-mi place puloverul ăsta/ acesta. Omul acesta/ ăsta de zăpadă n-are nas. FIŞĂ DE LUCRU 1. Completaţi enunţurile de mai jos, scriind, pe liniile punctate, pronumele demonstrative potrivite. Romanul acesta despre care voi vorbi în lucrare este mai interesant decât ................................. pe care l-am citit luna trecută. Nu cumpăr caietul ăsta, îl cumpăr ............................................... Rochia seamănă cu rochia purtată la serbare de Maria, dar nu este ............................................... Dintre cele două soluţii, care este ................................... pe care o alegi? 2. Scrieţi funcţia sintactică a pronumelor demonstrative din enunţurile de mai jos: Le-am dat celorlaţi jucării. ........................................................................................... Colindele asemenea acestuia mă încăntă. ............................................................................................ Cadourile de la ceilalţi m-au surprins. ................................................................................................. Pe aceştia i-am întâlnit la joacă. .......................................................................................................... Locurile copilăriei mele sunt aceleaşi. ................................................................................................. 3. Subliniaţi forma pronumelor şi a adjectivelor pronominale demonstrative din enunţurile următoare pe care o folosiţi în vorbire: Vreau merele acelea/ alea din lădiţa verde. Nu-mi place puloverul ăsta/ acesta. Omul acesta/ ăsta de zăpadă n-are nas. FIŞĂ DE LUCRU – clasa a VII-a 1. Marcaţi cu x felul cuvintelor subliniate în enunţurile de mai jos. Pronume relativ ,,Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge.” ......................... Care a întârziat? ......................... Câţi au venit ca să meargă la concursul de cros? ......................... ,,Nu tot ce zboară se mănâncă? ...........................

3

Pronume interogativ ............................... ............................... ................................ ............ ...................

Funcţia sintactică

Forma

2. Subliniaţi pronumele relative din enunţurile de mai jos şi precizaţi cazurile: Casa în care stau este mare şi frumoasă. .............................................................................................. Dulapul ce s-a adus azi în clasa noastră este modern. ............................................................................. Cărţile la care a făcut trimitere sunt la biblioteca şcolii. ......................................................................... Cana ale cărei culori îmi plăceau s-a spart. ............................................................................................... Dulapul înăuntrul căruia îmi ţin cărţile este închis. .................................................................................... 3. Completaţi enunţurile de mai jos, scriind, pe liniile punctate, pronumele relative potrivite. Este o întâmplare veche ................................. nu-mi mai amintesc. Pisica .......................... am adoptat-o are doi pisoi. Mobilierul .............................. îl doreşti este foarte scump. Cărţile .................................. coperte sunt cartonate au fost tipărite anul acesta. Vecinul .............................. copil a câştigat concursul de pictură este profesor. Biroul ................................. pereţi sunt albi pare mai mare. 4. Subliniaţi predicatele din frazele de mai jos, încercuiţi elementele de relaţie şi despărţiţi în propoziţii. Cel care mi-a dat telefon este un prieten vechi. Cel ce va câştiga concursul va intra în posesia calculatorului. Cei ce te ajută la nevoie sunt prieteni adevăraţi. Cele ce ne-au împrumutat sania sunt colegele surorii mele. Cei care au făcut desenul sunt foarte talentaţi. 5. Completaţi enunţurile de mai jos, scriind, pe liniile punctate, adjectivul pronominal de întărire potrivit. Directorul ............................. a asistat la şedinţa cercului de literatură. Au venit ei ............................... la gară. Le-a dat fetelor ........................... premiul. Scriitoarea .............................. a mers la întâlnirea cu elevii din şcoala în care a învăţat. 6. Construiţi două enunţuri cu un adjectiv pronominal de întărire care să stea pe lângă: - un substantiv feminin, numărul singular, cazul dativ ............................................................................................................................. .......................................................... - un substantiv masculin, numărul plural, cazul acuzativ ............................................................................................................................................ ............................................ 7. Subliniaţi pronumele şi adjectivele pronominale din textul de mai jos: ,, Ştiu, în mare, care sunt obiecţiile lui şi ce mă deranjează aici nu sunt nici obiecţiile ca atare, nici faptul că se bate pe burtă cu mine în public, uitând de fapt că e mereu vorba de un al treilea, de publicul însuşi. Ştiu de pe acum ce am să-i scriu. Am să-i scriu că în cazul meu a fost vorba de o luptă cu zeii, de o luptă cu Ideea care m-a însoţit ... Chiar dacă în această luptă am fost înfrânt de Ideea mea, lupta aceasta însăşi nu poate fi trecută cu vederea.” Gabriel Liiceanu – Jurnalul de la Păltiniş 8. Analizaţi pronumele şi adjectivele pronominale din textele date completând tabelul după modelul dat: ,,Camil Petrescu este, prin excelenţă, autorul unui teatru (...) ai cărui eroi parcurg crize morale ...” ( I. Sârbu ) ,,Biletul ... este iscălit de cine?” ( I. L. Caragiale ) ,,Plăcut e somnul în care / uiţi de tine ca de-un cuvânt.” ( L. Blaga ) ,,Dacă vrei să existe cinste şi curăţenie, fii tu însuţi cinstit şi curat.” ( Nichita Stănescu ) ,, ... ţine-te strâns legat de meserie, neademenit de nimic.” ( Tudor Arghezi ) ,, ... povestea lui Gherasim era de mulţi crezută.” ( Mihail Sadoveanu ) ,,Şi zicând aceste, o dată şi zboară cu Harap-Alb ...” ( Ion Creangă ) ,, ... sunt om de-ai voştri ...” ( Zaharia Stancu ) Pronumele Felul pronumelui Numărul Persoana Genul Cazul Funcţia sintactică

4

9. Corectaţi greşelile făcute în folosirea adjectivului pronominal de întărire, în exemplele de mai jos Însăşi modul de exprimare lasă de dorit. .................................................................................... ................................ Însusi ei n-au mai avut ce face. ................................................................................................................................. . A primit ea înseşi diploma. ................................................................................................. ........................................ Chiar tu însuşi ai spus asta. ............................................................................................... ......................................... 10. Exprimaţi următoarele funcţii sintactice prin diferite forme de pronume interogativ: - subiect (N.) ................................................................................................................ ....... - complement direct (Ac.) ................................................................................................... - complement indirect(D.) .................................................................................................. - complement indirect ( Ac.) ............................................................................................... FIŞĂ DE LUCRU 1. Construiţi două exemple, în care forma te să reprezinte: a. un pronume personal ................................................................................................................... ............................... b. un pronume reflexiv ................................................................................................................................................... 2. Alegeţi răspunsul pe care îl consideraţi corect: Pronumele personal are forme pentru toate cazurile: a. numai la persoana I şi a II-a; b. numai la persoana a III-a; c. la nici una dintre cele trei persoane. 3. Alegeţi răspunsul pe care îl consideraţi corect. În textele: ,,Surusul tău mi-i drag.” ( Tudor Arghezi ) ,,Şi vântul serii nu-i mai dă îndemn.” ( Tudor Arghezi ) cuvintele subliniate reprezintă: a. două pronume personale în cazuri diferite; b. două pronume personale în acelaşi caz; c. două părţi de vorbire diferite. 4. Precizaţi forma corectă din următoarele exemple: Un coleg de-ai mei / de-al meu. O prietenă de-ale mele / de-a mea. 5. Corectaţi formele greşite din enunţurile: Celălant a fost recomandat pentru post. ............................................................................................................................ Omului acesta i s-a ascuns adevărul. ................................................................................................................................ I-am spus celeilante soluţia. .................................................................................................................... .......................... Casa aceia s-a construit de curând. ...................................................................................................... ............................. 6. Formulaţi o propoziţie, în care un adjectiv pronominal să stea în cazul vocativ şi să aibă funcţia sintactică de atribut adjectival. ............................................................................................................................. ................................................................ 7. Construiţi propoziţii, în care diferite pronume demonstrative să îndeplinească funcţii sintactice de complement indirect în acuzativ şi atribut pronominal în acuzativ. ................................................................................................... ....................................................................................... ............................................................................................................................. ............................................................. ............................................................................................................................. ............................................................. 8. Creaţi enunţuri potrivite pentru ortogramele: cele / ce le; cel / ce-l. ............................................................................................................................. ............................................................ ......................................................................................................................................................................... ................ .................................................................................................................. ....................................................................... 9. Identificaţi pronumele şi adjectivele pronominale demonstrative precizând cazul şi funcţia sintactică din textele de mai jos: ,,Spre marea uimire a celor de faţă, el spunea din cuvânt în cuvânt ce spusese şi Lică ...” (Ion Slavici) ............................................................................................................................. ........................................................ ,,Pe cel deal, pe cel colnic, / Trece-o fată şi-un voinic.”

5

(Literatura populară)

............................................................................................................................. ......................................................... ............................................................................................................................. ........................................................ ,,Iaca, dacă nu v-am săcelat astăzi, faceţi otrocol prin cele mâţe...” (Ion Creangă) ............................................................................................................................. ......................................................... ,,Celui care face un cadou / Îi fac unul mai mare, / Celui care-mi surâde-i surând.” (Ana Blandiana) ............................................................................................................................. ......................................................... .............................................................................................................................................. ........................................ 10. Indicaţi felul pronumelor din textele următoare: ,,...dar baba punea parte fiicei sale şi pâra la uncheş pe fiica lui.” ( Ion Creangă) ............................................................................................................................. .................................................... ,,Sinan însuşi târât de ai săi căzu călare de pe pod în baltă.” (Nicolae Bălcescu) ............................................................................................................................. ...................................................... ,,De ieri albine albe pe via ta roiesc.” (Ion Pillat) ............................................................................................................................. ...................................................... ,,Pleacă zarea lor pe dealuri.” (Mihai Eminescu) ............................................................................................................................. ......................................................... 11. Indicaţi cazul şi funcţia sintactică ale pronumelor şi adjectivelor pronominale posesive din textele următoare: ,,Noi suntem seminţe şi pământul e al nostru.” (Nichita Stănescu) ..................................................................................................... .......................................................................... ,,...Patria e pâinea noastră cea de toate zilele...” (Dumitru Radu Popescu) .............................................................................................. ................................................................................. 12. Subliniaţi cu o linie formele accentuate de pronume reflexiv şi cu două linii formele neaccentuate. ,,Şi fiindu-şi sie dragă, cum nu-i este nime-n lume...” (Mihai Eminescu) ,,Apoi îşi ie şi el calul şi porneşte tot la vale.” (Ion Creangă) ,,...a zâmbit mulţumit de sine şi apoi a iscălit.” (Ion Luca Caragiale) ,,mă-ntorc acum / spre vatra-n lumină...” (Lucian Blaga) ,,Vezi-ţi de treabă!” (Marin Preda) 13.Construiţi enunţuri în care pronumele personal el să stea în cazurile indicate şi să exprime funcţiile sintactice menţionate: Nominativ – subiect ......................................................................................................................................... ......... Genitiv – atribut ....................................................................................................... .................................................. Dativ – complement .................................................................................................................. ................................. Acuzativ – nume predicativ ........................................................................................................................................ . FIŞĂ DE LUCRU 1. Încercuiţi litera răspunsului pe care îl consideraţi corect: - 1.5 puncte * pronumele personal are forme: a. pentru toate cazurile; b. pentru N., Ac., G., D.; c. pentru N., Ac., D., V.. * pronumele reflexiv are forme proprii: a. pentru toate persoanele; b. pentru persoana I şi a III-a; c. numai pentru persoana a III-a. * pronumele personal şi pronumele reflexiv au forme neaccentuate: a. în cazurile G., D.; b. în cazurile D., G., Ac; c. în cazurile D., Ac. 2. Notaţi cu [+] propoziţiile adevărate şi cu [-] propoziţiile neadevărate: -1 punct [ ] * pronumele personal şi reflexiv se pot confunda unul cu altul la persoanele I şi a II-a. [ ] * pronumele dânsul, dânsa, dânşii, dânsele sunt pronume de politeţe. [ ] * pronumele personal are forme în cazul G. numai forme la persoana a III-a. [ ] * pronumele reflexiv are forme pentru cazul G.. 3. Alcătuiţi enunţuri în care să folosiţi următoarele forme: -1 punct ne-pronume personal ........................................................................................................... .............................. ne- pronume reflexiv .......................................................................................................................................... 4. Identificaţi pronumele personale şi reflexive în exemplele următoare, notând cu [+] răspunsul corect: -1 punct

6

,, ... mie nu mi-e foame ?” (Zaharia Stancu)

mie, mi -pronume personale [ ] -pronume reflexive [ ] ,, ... eu m-aş simţi cel sătul ..., atâta eram de flămând !” (Calistrat Hogaş) m- -pronume personal [ ] -pronume reflexiv [ ] 5. Subliniaţi cu o linie pronumele posesive şi cu două linii adjectivele pronominale posesive din următoarele texte: - 0.5 puncte ,,Căci calea-mi fuse lungă Şi-n calea mea-ntâlnii pe rând...” ( Ion Minulescu ) ,,Şi câtu-i satu mereu Nu-i bădiţă ca al meu.” ( Literatură populară ) 6. Identificaţi pronumele posesiv şi adjectivul posesiv din textele următoare precizând cazul şi funcţia sintactică: -1p. ,,Azi când a mea iubire e-atâta de curată” ( Mihai Eminescu ) ,,Fără îndoială că Ioniţă nu privea cu ochi ca ai noştri.” ( Mihail Sadoveanu ) ............................................................................................................................. ....................................................... ............................................................................................................................. ........................................................ 7. Notaţi cu [+] enunţurile adevărate şi cu [-] enunţurile neadevărate: - 1 punct [ ] * pronumele demonstrativ nu are categorie gramaticală a persoanei. [ ] * când nu mai ţine locul unui substantiv, ci îl determină, acordându-se cu el, pronumele demonstrativ devine adjectiv pronominal demonstrativ. [ ] * adjectivul pronominal demonstrativ are întotdeauna funcţia sintactică de atribut adjectival. [ ] * forma pronominală celălalt este corectă. 8. Exprimaţi prin diferite pronume demonstrative următoarea funcţie sintactică: -1 punct Complement indirect: -în acuzativ ................................................................................................................... ............................................. -în dativ ..................................................................................................................................................................... 9. Identificaţi pronumele demonstrative şi adjectivele pronominale demonstrative din textele următoare precizând: forma pronumelui, cazul şi funcţia sintactică: -1 punct ,,Prin locurile iestea e cam greu de călătorit singur.” ( Ion Creangă ) ,,Harap-Alb şi ceilalţi, nemaiavând ce zice, pleacă capul ruşinaţi...” ( Ion Creangă ) .......................................................................................................................................................................... ............ ............................................................................................................................. .......................................................

FIŞĂ DE LUCRU 1. Notaţi cu ,,+” enunţurile adevărate şi cu ,,-” enunţurile neadevărate. 1 punct [ ] Dintre toate speciile de pronume, pronumele nehotărât are cel mai bogat inventar de forme şi variante. [ ] Pronumele nehotărât nu are decât forme compuse. [ ] Acestui pronume îi lipseşte categoria gramaticală a persoanei. [ ] Anumite forme se folosesc numai ca pronume, altele, numai ca adjective pronominale. [ ] Unele pronume nehotărâte pot fi elemente de relaţie în frază. [ ] Pronumele nehotărât oricine poate deveni adjectiv pronominal. [ ] Adjectivul pronominal nehotărât are întotdeauna funcţia sintactică de atribut adjectival. 2. Notaţi cu [+] propoziţiile adevărate şi cu [-] propoziţiile neadevărate. 1 punct [ ] Prezenţa pronumelui negativ presupune obligatoriu un termen negativ. [ ] Pronumelui negativ îi lipsesc categoriile gramaticale de persoană, gen şi număr. [ ] Numai pronumele niciunul, niciuna pot deveni adjective pronominale negative. [ ] Există situaţii în care forma niciunul este corectă. [ ] Adjectivul pronominal negativ are întotdeauna funcţia sintactică de atribut adjectival. 3. Exprimaţi prin diferite pronume nehotărâte următoarele funcţii sintactice: 1 punct subiect ............................................................................................................................. ......................................... atribut pronominal ................................................................................................................................................... 4. Indicaţi în textele următoare pronumele relative. Precizaţi pentru fiecare cazul şi funcţia sintactică: 1 punct ,,Camil Petrescu este, prin excelenţă, autorul unui teatru (...) ai cărui eroi parcurg crize morale...” ( Ion Sârbu ) ,, s-a iscat (...) o buruiană îndărătnică (...) căreia îi zice chir.” ( Mihail Sadoveanu ) ................................................................................................. ...................................................................................... ............................................................................................................................. ......................................................... 5. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1 punct În textele: ,,În care cămeşă s-a mâniet, într-aceea s-a dezmânia.” ( Ion Creangă ) ,,Plăcut e somnul în care

7

uiţi de tine ca de-un cuvânt.” ( Lucian Blaga ) prepoziţia în se foloseşte cu: a. pronumele relativ şi adjectivul pronominal relativ; b. pronumele relativ; c. adjectivul pronominal relativ. 6. Completaţi spaţiile libere cu adjectivele pronominale de întărire potrivite. ,,Cifrele ........................ sunt de multe ori fanteziste.” ,,Când eşti enigma ...................... a vieţii mele-ntregi.”

1 punct

( Perpessicius ) ( Mihai Eminescu )

7. Identificaţi pronumele şi adjectivele pronominale studiate din textele următoare, apoi completaţi tabelul dat: 1punct ,,Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face.” ( Literatura populară ) ,,Nu mişca nimic în văzduh...” ( Ion Agârbiceanu – La săniuş) ,,Pe cine trebuie să pedepsesc eu prin moartea mea? ( Nichita Stănescu ) ,,Iar ceata noastră roaibă de copii Care-i pândeam căderea dintre papuri” ( Octavian Soviany ) ,,...lupta aceasta însăşi nu poate fi trecută cu vederea.” ( Gabriel Liiceanu ) Pronumele sau adjectivul pronominal

Felul pronumelui sau adjectivului pronominal

Cazul

8. Construiţi un enunţ cu un adjectiv pronominal de întărire care să stea pe lângă: 1 punct un substantiv feminin, numărul singular, cazul dativ ...................................................................................................... ............................................................................................................................. ............................................................... 9. Găsind în textul dat pronumele şi adjectivele pronominale interogative cu funcţia sintactică de: 1 punct a. complement direct; b. subiect; c. atribut adjectival. __ Care a venit târziu? __ Mihai. __ Câte întârzieri ai până acum? __Patru. __Ce o să spui dacă află părinţii tăi? ............................................................................................................................................. ..................................... ............................................................................................................................. ....................................................... ...................................................................................................................................................................................

8

Funcţia sintactică

More Documents from "MihaelaMihaita"