Prelegeri_studii-de-securitate_1.docx

STUDII DE SECURITATE

 

Dezvoltari institutionale Bucataria deciziilor politice din spatele dezvoltarii institutionale

Dupa 1990, se schimba paradigma de securitate a spatiului european => misiunea NATO. Inamicul principal dispare – RUSIA Misiunea NATO (art. 5) nu mai este vectorul esential de existenta al NATO Nato se afla intr-o relatie de parteneriat cu Rusia => de acum se face gestiune de crize. Legea 1 a aliantelor => cand alianta isi atinge scopul Legea 2 a alianteleor => cand sunt mai multi membri ai Alianței , atunci e mai slaba. Oslo – Consiliul Nord Atlantic din 1992 => NATO spune ca face si gestiune de crize. Consiliul Nord- Atlantic de la Bruxelles – 17 noiembrie 1992 NATO ofera sustinerea sa fata de ONU. NATO are o dubla menire:  apararea colectiva  gestiunea crizelor (se implica numai daca este solicitata de organizații)

1992:     

UEO – decizii la Petersberg Sa isi asume si ea masuri de luare a deciziilor(prevenirea conflictelor) UEO preia capabilitati de la NATO pentru ca nu dispune de ele Daca NATO nu doreste, dar UEO doreste , NATO hotaraste daca ii ofera capabilitatiile => esenta ESDI Capabilitatile sunt capabilitati pe care statele UEO le au, doar pentru proiectie de forta, pe alt teritoriu, nu propriu-zis (nu pot fi folosite)

Tratatul de Maastricht – pentru prima dată PESC (titlul 5) Nato transfera catre UEO capabilitati separate, dar nu separat (altă organizatie, doar tari membre NATO) Adunarea Atlanticului de Nord lucreaza pe comisii. In 1994, grupul de lucru care se ocupa cu extinderea aliantei – redactat de Karsten Voigt.  Trupe straine pe timp de pace (Germania, Olanda, Marea Britanie)  Turcia acceptă trupe străine în materie aeriană.  Norvegia nu accepta nici o trupa pe teritoriul sau.

1

 

In ce masura este nevoie de Romania in NATO ? De ce ar dori SUA ca Romania sa adere la NATO ?

NATO decide la Oslo, apoi la Bruxelles sa desfasoare actiuni de gestionare a crizelor UEO - 1992 >> organizatii de aparare colectiva Declaratia de la Petersberg -> sarcini de gestionare a crizelor -> actiuni Petersberg UEO, nu are capabilitati integrate pt desfasurarea acestor operatiuni si are nevoie de NATO (pentru ca NATO sa transfere capabilitati militare catre UEO) .Statele membre UEO aveau armata . Capabilitatile de care avea neovie UEO sa desfasoare misiuni de tip Petersberg sunt capabilitari pe care le are NATO. Documentul de la Maastricht este o declaratie a UEO, care se adauga la prevederile tratului : “UE solicita UEO sa elaboreze si sa faca actiuni ce au legaturi cu UE “ Tratatul de la Bruxelles modificat – tratat de aparare colectiva:  UEO nu este capabila sa faca aparare colectiva, nici UE; apararea aici inseamana misiuni/sarcini de tip Petersberg  Una din dimensiunile UEO este integrarea europeana  UEO isi propune sa construiasca o politica de aparare comuna, insa nu inseamana ca are si apaarare comuna  Cand vorbim de aparare in Tartaarul de la Maastricht, nu vorbim de o aparare in sine  Declaratia incearca sa creeze o convergenta intre UEO si UE .  Statele care sunt membre UEO si nu sunt membri UE sunt observatori. 1994 – NATO => Romania dorea sa adere la NATO si participa la Adunarea Atlanticului de Nord, un forum de dezbatere, unde parlamentle nationale sunt reprezentate. Adunarea Atlanticului de Nord lucreaza pe comisii. La nivelul Comisiilor pentru Aparare si Securitate s-a creat un grup de lucru care se ocupa cu extinderea NATO. Presedintii grupului de lucru : William Roth, Charlie Rose, Karsten Voigt ( Germania) > raportul este facut de Germania

Scrisoarea oficiala a lui Karsten Voigt  Ce tip de membru vrei sa fi in NATO?  Desfasurarea trupelor neindigene tereste si aeriene pet imp de razboi; pe timp de pace accepta trupe doar din Germania, Olanda si Marea Britanie  Turcia nu accepta ajutoare  Marea Britanie accepta  Toate trupele sa fie sub comanda NATO  Norvegia si Danemarca nu accepta arme nucleare pe teritoriul lor pe timp de pace

Raspunsul la scrisoarea lui Karesten Voigt vine de la delegati (a raspuns la aceasta scrisoare si delegatia romana) : 2



delegatia maghiara-> a impartasit punctul de vedere in ceea ce priveste extinderea NATO spre est (guvernul prezenta delegatia ) . Ei vor sa stie ce trebuie sa faca sa fie in NATO. Daca conditia de intrare in NATO ar fi mentinerea armelor nucleare pe teritoriul ei, Ungaria ar accepta conditia .Ar accepta si trupe straine ca sa adere la NATO. Nu exista nici un impediment in a primi arme (nu exista nici o obligatie in Constitutie).Oamenii se opun, dar ei nu au nici un impediment in privinta primirii armelor nucleare, insa opinia populatiei era importanta



delegatia poloneza -> Republica Polona este gata sa isi assume toate obligatiile, trupele NATO sunt acceptate. Armele nucleare ar fi acceptate, accepta orice conditie



delegatia Romaniei ->Accepta in principiu toate obligatiile si conditiile ca sa adere la NATO ; nu accepta arme nucleare, chimice, bacteriologice.

Summit-ul de la Bruxelles – ianuarie 994 Securiateatea europeana/atlantica are la baza aceasta dihotonie intre UE si NATO. 1994 - Bruxelles  Parteneriatul pentru pace  Identitate europeana de Securitate si Aparare (ESDI)  Forte combinate multinationale (CJTF)

ESDI = Identitatea Europeana de Securiate si Aparare  europenii sa isi inteleaga mai bine functiile in ceea ce priveste SUA/NATO, de exemplu cele militare  din perspectiva nato : responsabilitatea UE este de a gestiona crize cand NATO nu vrea sa se implice  actiunile de tip Petersberg trebuie sa fie asumate de UE si rezolvate CJTF (Combined Joint Task Forces) – concept lansat la sfarsitul lui 1993 In cazul unei crize in interiorul UE si daca exista responsabilitatea de a o rezolva in mod comun (daca NATO nu se implica atunci se implica UEO), insa nu au capabilitatile necesare, se poate actiona cu transferul NATO al capabilitatilor. Capabilitatile transferate de la NATO la UEO. Conceptul de CJTF va fi optimizat la Consiliul Nord Atlanticului de la Berlin in 1996. (CJTF va deveni operational). Pot fi numite operatiuni de tip Berlin

ESDP (formula de detasare de NATO)=> ESDI obtine un concept de care UE se distanteaza si il va prelua tot mai mult NATO -> in cadrul UE apare ESDP. Se diferentiaza de ESDI prin faptul ca este un concept european si nu se bazeaza pe o alianta a NATO. ESDP =Identitate Europeana de Politica si Aparare 3

Transfer de tip Berlin Transfer de tip Petersberg Nu exista nici o diferenta intre ele pentru ca sarcinile de tip Peterbserg le include . Operatiuniele de tip Petersberg sunt toate (Berlin si Berlin plus), pentru ca orice transfer de capabilitati ajunge la UE si UEO. Operatiunile de tip Petersberg (se vorbeste la Maastricht de ele, dar sunt definite la Amsterdam) -> gestiune a crizelor-> sunt in titlul 5, titlul care vorbeste de PESC (hotararile se iau in unanimitate, prin consens)

Consiliul de Securitate ONU are 15 membri, 5 membri permanenti (Franta, China, Rusia, Marea Britanie, SUA) Cand un stat se abtine sa raspunda la ceea ce priveste votul, trebuie sa isi motiveze abtinerea. Nu darama actiunea prin abtinere, insa prefera sa nu participe. Daca se opune, actiunea pica. Daca sunt mai multe state care se abtin (1/3), decizia nu se abroga. De exemplu, PESC (unanimitate). Cand mai multe se abtin, se ia fiecare tara si se analizeaza cate voturi sunt intr-o decizie cand au majoritatea calificata. Se aduna voturile celor care se abtin si daca se ajunge la 1/3, atunci votul cade. Pentru a se face gestiune de crize, pe langa cererea NATO sa isi transfere capabilitati, este nevoie de un profil militar, de trupe armate (de la Marea Britanie si Franta se cer trupe armate) Cele mai mari puteri militare = Franta si Marea Britanie In 1998 la Semalon (Franta) se va debloca acest impas prin care britanicii nu participau la gestiunea crizelor. Actul Fondator NATO – Rusia, incheiat la Paris la 2 mai 1997 -> dupa testarea facuta de Voigt. NATO si Rusia vor o mai mare stabilitate. Nu au nici un fel de intentie sa desfasoare arme nucleare pe teritoriul statelor membre si nici nu prevedeau aceste lucruri. Raportul lui Petre Roman din 1996 Romania dorea sa adere la NATO, sa fie in primul val de aderare. Cel mai bine era pentru Romania ca aceasta sa adere intr-un bloc impreuna cu alte state. Romania nu a aderat in primul val din 1997.

Pentru gestiunea de criza este nevoie de :  intelligence  sateliti  informatii  planificare strategica (SHAPE, SACEUR )

4

Principalele puteri militare si nucleare: Franta si Marea Britanie Decembrie 1998 – Marea Britanie este cooptata intr-o astfel de intreprindere prin intelegerea de la Semalon  

UE trebuie sa aiba capacitatea pentru misiunea autonoma (gestiunea de criza) UE trebuie sa aiba capacitatea de analiza de situatie fara sa existe o dublare nenecesara a NATO.

U.E – nu existau mijloace de transport, nu existau sateliti. Europenii pentru ca au devenit autonomi -> nu se mai implica NATO Planificarea strategica = sa ai o componenta multinationala de planificatori militari, pentru a le face, trebuie sa ai specialisti de anvergura pe mai multe domenii. Trebuie sa fie pregatiti in comandamente multinationale : SHAPE SACEUR = Comandamentul suprem american Demi – SACEUR = european Sunt 2 feluri de a face planificare strategica  Faci o structura multinationala – SHAPE  Faci o structura cu o singura tara (Franta sau Marea Britanie) Daca vrei sa fii autonom trebuie sa apelezi la doua modalitati  multinationala -> dublezi SHAPE (dar intri in neconcordanta cu NATO)  cea mai buna planificare este cea cu un stat ; Statul respectiv (Marea Britanie sau Franta face o astfel de planificare, ca sa nu intre in coliziune cu NATO Plecand de la decembrie 1998, dincolo de CJTF (Combined Joint Task Forces) apare ideea de a nu face apel la NATO, esti autonom, esti pe cont propriu. 23 aprilie 1999 – Summit-ul NATO de la Washington In 1994 se formeaza ESDI. In 1996 se pune in practica componenta CJTF. Pasi importanti au fost incorporarea actiunilor de tip Petersberg in tratatul UE. Ce inseamna conceptul strategic NATO ? Cooperare intre NATO cu UEO si cand e cazul cu UE. Daca alianta nu este angajata atunci exista control politic. Summit-ul NATO de la Praga din 2001 – primesc invitatia de aderare la NATO 7 tari – 3 tari baltice (Slovacia, Slovenia, Romania si Bulgaria) Prima lege a aliantelor => orice alianta dispare atunci cand si-a atins scopul. NATO isi indeplinise obiectivul, deoarece a supravietuit, URSS a disparut. – “Alianta a murit, traiasca noua Alianta”

5

NATO nu si-a schimbat misiunea : apararea colectiva (art 5 dinTratatul de la Washington), face gestiune de crize, misiunea Petersberg, nu inseamna ca si-a schimbat misiunea.

De ce mai exista totusi NATO ? NATO nu era impotriva Rusiei, chiar daca nu mai exista URSS, NATO si-a continuat existenta cu gestiunea de crize, planificarea misiunilor Petersberg. NATO se extinde din cauza invaziei in Polonia, Ungaria si Cehia de catre Rusia. In 2002, ca si in 1991 doar NATO exista ca si alianta impotriva Rusiei.

Consiliul European de la Koln :  se infiinteaza instituii pentru a face posibila gestiunea crizelor.  se pun bazele unor reuniuni ad-hoc – Consiliul Afaceri Generale – care sa includa si ministrii ai apararii  un corp permanent la Bruxelles – Comitetul Politic si de Securitate – fixa operatiunile de gestionare.  Comisie militara (structura de baza a NATO) alcatuita din reprezentatii militari si face recomandari catre comitet (planificarea strategica)  Sunt preluate de catre UE de la UEO - Centrul de Sateliti de la Torejon si Institutul de Securitate de la Paris => institutii ce tin de gestiunea crizelor/ operatiuni de tip Petersberg  Koln => se face specificarea (foarte clar) legata de cum vor fi aceste operatiuni de gestiune a crizelor conduse de UE  UE trebuia sa hotarasca care sunt nevoile ei – operatiuni in care UE socilita capabilitatile NATO si operatiuni fara recurs la NATO EXTINDEREA NATO  15 iunie 2001- discursul lui Bush de la Varsovia “ In NATO intra cine vrea si cine poate “  Sansele de aderare la NATO sunt egale  Nu a existat nici-o informatie cu privire la aderarea Romaniei la NATO  Noiembrie 2002 – Summit-ul de la Praga - asumarea cauzei libertatii  13 iunie 2001 – Richard Lugar –cel mai respectat senator din SUA  Comisia de Relatii Externe – “Vandenberg-ul epocii moderne” CSIS = Comitetul pentru Studii Strategice si de Securitate (centru de reflectie)  Punct de vedere al SUA privind largiea NATO  Face o categorisire a NATO  I grup : Slovenia, Slovacia, Bulgaria, Romania ( cei mai puternici candidati ) Tarile Baltice au facut parte din URSS, iar modul de a se desprinde de URSS a fost comun. Romania nu a facut progrese pentru ca nu a fost capabila. Cand va indeplini criteriile va fi capabila.

6

Consiliul European de la Helsinki 10-11 decembrie 1999 Romania primeste invitatie sa adere la NATO Pentru a putea fi autonoma, pentru a putea gestiona crizele, UE isi stabileste un obiectiv de baza (headline goal) Pana in 2003, sa existe cooperare intre UE si statele membre, care sa promita UE sa proiecteze forte si sa faca sarcini de tip Petersberg. Forta este formata din 50.000-60.000 de oameni, trebuie sa se sustina singura , cu comenzile necesare, cooperarea de intelligence, sa aiba sustinere in aer si pe mare. Statele membre trebuie sa desfasoare in 60 de zile aceasta forta. Cei 60.000 trebuie sa fie sustinuri pe teritoriu de operatii pentru cel putin un an. Proiectia de mare anvergura, formata din 60.000 de oameni are nevoie de oameni care sa ii inlocuiasca : 60.000 de oameni – 60 zile 120.000 de oameni – 1 an Headline goal: 60.000 oameni – 60 de zile 120.000 oameni – 1 an

Legea pentru Consolidarea Libertatii (Cogresul SUA)  Introdusa in 2001  Ofera o viziune la cum vede SUA aliantele  Nu vorbeste despre cine intra in NATO, dar evidentiaza tarile pe care SUA le vede ca aliati   

Legea pentru participarea la NATO -1994 Legea pentru facilitarea NATO – 1996 Legea pentru securitatea europeana – 1998

Cazul Frantei : presedintele face apel la articolul 51 din CARTA ONU – dreptul la autoaparare. Vilnius 2000 – tarile care candidau la NATO ar fi facut un grup ca sa coopereze pentru a adera la NATO. Slovacia – tara care poate primi ajutor financiar Cei mai multi bani ii primeste Romania => banii se dadeau in fuctie de populatie si suprafata, sumele sunt modice, doar aceasta finantare avea un rol simbolic, este in planul de extindere a NATO. Iliescu leaga oferirea banilor de acceptul in NATO In 2001 are loc un comunicat de presa al MAE, dar nu spune ca cei 7 sunt selectati pentru a intra in NATO. Rezolutia 468/2002 – Rezolutia spune ca datorita progreselor, Romania trebuie sa accepte invitatia de aderare la NATO. 7

Congresul de la Helsinki  urmarea notificarii de a face actiuni de tip Petersberg  Consiliul decide politica de implicare a UE in orice actiune de gestionare de criza, in concordanta cu TUE  toate statele membre UE au dreptul sa participe in intregime si pe picior de egalitate in toate deciziile si dezbaterile Consiliului  angajarea cu resurse de catre statele membre in asemenea operatiuni se va baza pe deciziile suverane  daca se ajunge aici, se vor infiinta Comisii ad-hoc ale celor care furnizeaza aceste resurse pentru operatiunea cu pricina – se implica MAN, care va decide cu privire la operatiune Consultarea si cooperarea cu tarile care NU sunt membre UE si cu NATO => UE va asigura dialogul necesar, consultare si cooperare cu NATO si chestiuni de gestionare a crizelor  decizia este luata de UE (actiune autonoma)  tarile membre NATO europene, doar membre UE , plus tarile cu titlu oficial de canditati la aderarea UE => vor fi construite structure speciale pentru dialog si informare pe chestiuni legate de Securitate si aparare , plus gestionarea crizelor  in cazul unei crize, aceste structure vor dezvolta structure de consultare pana la decizia Consiliului  statele membre NATO, membre ale UE vor participa la operatiune la initiative Consiliului (cand se folosesc capabilitati NATO) – doar daca este invitat la Consiliu  cand nu se folosesc capabilitati NATO, aceste tari pot sa participe doar daca sunt invitate.  Celelalte tari care sunt invitate pot sa participe  Tarile candidate pot sa participe doar daca sunt invitate de Consiliu Statele membre NATO, membre UE:  Participa daca vor capabiltati NATO  Actiunea este autonoma, doar daca sunt invitate Turcia – PIB -5,1% Grecia – PIB – 3.8% Canada- PIB-2.7% 

cat aloca din PIB pt Aparare

Tarile europene nu acorda un procent semnificativ pentru aparare din PIB. 9 din membri NATO cheltuiesc sub 2% din PIB pt aparare: Belgia, Germania, Italia, Canada, Danemarca, Ungaria, Norvegia, Spania Freedom Consolidation Act – mai 2002  documentul ajunge in Senat  nu stabileste ce tari intra in NATO  putem afla exact de ce ajunge Romania in NATO  sa iasa un conflict intre cele 2  Joe Biden(presedintele Senatului) – J Warner (presedinte al Comisiei de Aparare si Securitate ) 8

Actul de Consolidare al NATO – 2001  Viziunea Senatului american cu privire la extindere  Nu face specificari la cine intra in NATO  Documentul a fost discutat in Senat (organul de decizie cu privire la politica externa) In Senat dezbaterea se transforma in problema: Daca e bine ca NATO sa se extinda?  Da raspuns la intrebarea : De ce a fost primita Romania ?  Dezbaterea a avut loc in 2002  Presedintele Senatului – Joe Biden – era adeptul largirii NATO  Senatorul J. Warner – Presedintele Comisie de Aparare in Senat) – era impotriva largirii  Slovacia era un canditat serios la aderare, dar situatia interna a Slovaciei a impiedicat acest lucru In noiembrie 2002, la Summit-ul de la Praga sunt invitate 7 tari, printre care si Romania Warner (senator de Virginia) - “Mys friend from Delawere” => aluzie la Joe Biden (senator de Delawere). Kosovo : 70% din transpotul aerian este asigurat de SUA, 50% din misiuni –SUA. Acceptarea statelor pentru atacarea Irak-ului

Tarile pot veni doar invitate la actiuni de tip Petersberg ale UE Tarile nemembre UE si membre NATO devin tari cu aceleasi depturi si obligatii ca statele membre. Daca sunt invitate, participa aducand contributii Comitetul ad-hoc de contributori:  Tarile membre UE participa fiecare cu ceva  E infiintat pentru gestiunea operatiunilor day-to-day Tarile membre UE nu participa, de exemplu nu contribuie, dar indirect participa pentru ca sunt membre UE. Sunt in Comitet, dar nu participa la actiunile propriu-zise pentru ca nu se afla acolo. Decizia e luata de Consiliu dupa consultarea cu statele participante, in comitetele de contributori. Dezvoltarea rolului UE in probelmaticile de Securitate – este proeminenta cu ocazia discutiilor si negocierilor pentru un nou tratat de constructia comunitara – Tratatul de la Nissa E redactat un raport de productie redactat de Franta. Ce se dicuta? Precizarea ca UE saluta ideea ca poate sa faca UE de capacitatile NATO, e condusa de SACEUR (European) iar planificarea se face la SHAPE Anul 2000 – deruleaza actiuni de tip Petersberg – facute si de UE si de UEO 9

Consiliul Ministerial de la Marsilia:  UEO nu mai exista in termeni de gestiune a crizelor  Capabilitatile UEO se transfera spre UE  UEO va disparea mai tarziu  

Centrul de Sateliti de la Torrejon Institutul de Studii de Securitate de la Paris => merg la UE

Operatiunile de politie in Albania -> se incadreaza la sarcinile de tip Petersberg  UE isi va asuma aceasta operatiune 2002 -> invitatia catre cele 7 tari de a adera la NATO 2003-> procedure de ratificare a protocoalelor de aderare la NATO, acestea merg la Senatul american (Senatul se ocupa de ele) Ratificarea se va realiza in unainimitate si va avea loc largirea NATO Nu mai tarziu de 18 luni de la aderare, presedintele SUA ar trebui sa includa pe agenda discutiilor regula consensului. Plus declararia dicutiei cu privire la ideea de a suspenda calitatea de membru a NATO a unei tari care nu mai respecta regulile democratice care definesc NATO. Senatul, prin aprobarea amendamentului, il trimite pe presedinte la regula consensului In octombrie 1999 are loc o conferinta in Marea Britanie (Londra) sustinuta de Strobe Talbott (secretarul de stat ajunct). In decursul conferintei, Strobe Talbott vorbeste despre diferenta majora de abordare intre cele 2 maluri ale Atlanticului (era vorba despre razboiul din Kosovo). SUA nu trebuie sa-si mai asume niciodata cea mai mare responsabilitate in NATO (mai ales membrii Congresului au aceasta parere). SUA a cheltuit cel mai mult in NATO. Nu se mai dorea ca SUA sa cheltuie la fel de multi bani pentru viitoarele evenimente/probleme ce vor necesita interventia NATO. Au existat 3 dimensiuni ale problemei : militar, economic si politic. Se dorea reducerea decalajului de capabilitate dintre SUA si Europa, acest lucru fiind posibil prin DCI (Defense Capabilities Initiative), program adoptat in 1999 la Washington. Obiectivul DCI era de a imbunatatii capabilitatile de aparare, de a spori eficienta. Cat despre ceea ce priveste dimensiunea economica a problemei, se dorea intarirea cooperarii industriei de aparare si reducerea decalajului SUA-Europa. De ce in SUA, Senatul nu dorea sa mentina regula consensului si administratia prezidentiala dorea ? Daca se renunta la regula consensului, SUA ar fi avut de pierdut ( spre exemplu daca ar fi fost inlocuita cu regula majoritatii). Aliatii ar interpreta ca SUA isi va duce interesele intr-o directie care ar fi contra intereselor celorlalte state membre. Americanii nu erau multumiti de contributiile europenilor (vezi cazul Kosovo)

10

Conflictul din Kosovo : 1996-1999 conflict intre fortele sarbe si iugoslave si Armata de Eliberare din Kosovo (UCK), o grupare paramilitara de gherila a albanezilor kosovari (aveau ca scop obtinerea independetei Kosovo fata de Iugoslavia) 1999 – razboiul dintre Iugoslavia si NATO, cu scopul de atac asupra civililior si a armatei Iugoslaviei, rebelii albanezi continuand razboiul cu fortele iugoslave, printre care o deplasare masiva a populatiei in Kosovo

Revenim la Strobe Talbott si la conferinta sustinuta in octombrie 1999, la Londra. Apar o serie de intrebari: Will it work? In traducere, SUA se intreba daca ajutorul oferit europenilor va da roade, daca chiar se dorea ajutorul oferi de SUA. Va fi acest ajutor in masura sa rezolve problema ? SUA nu dorea un EDSI care sa ia fiinta in NATO, apoi sa se dezvolte in afara NATO si in cele din urma sa se indeparteze de NATO. Acest lucru ar conduce la ideea ca EDSI intr-o prima faza dubleaza NATO si in cele din urma intrece NATO. Aceasta probabilitate este una pe termen lung. SUA sustine ca ea si aliatii canadieni vor studia foarte clar cum iti defineste UE relatiile de Securitate cu ceilalti 6 (statele membre NATO, nemembre UE) Islanda, Norvegia, Ungaria, Polonia, Republica Ceha si Turcia. SUA spera ca ESDI va permite aliatilor care nu fac parte din UE sa participe la operatiuni si decizii, daca ei doresc acest lucru. In 1996, la Berlin, CJTS (Combined Joint Task Forces) devine operationala. In cadrul Conferintei se face referire la declaratia de la Koln -> cee ace poate fi imteles ca pozitia Europei este de a actiona in afara Aliantei si nu in interiorul ei. A reprezentat un mesaj extrem de dur pentru europeni. Conferinta de Secutitate de la Munchen. Alliot Marie (ministrul pe probleme de Securitate a Frantei) declara ca o alta lume mai precara vrea sa se instaleze, si anume cea a conventiilor ad-hoc pe care le atribuie ca fiind actiuni americane. Conventiile ad-hoc nu sunt bine vazute de francezi. Francezi ar prefera ca o data ce o propunere este blocata in NATO, ea sa si moara definitiv, nu ca americanii sa o duca mai departe cu ajutorul altor aliati. Ministerul de externe francez avea o parere contradictorie fata de cea a lui Alliot Marie. Dupa atentatele de la 9/11, SUA face apel la articolul 51 al CARTEI ONU , adica dreptul la auto-aparare. SUA s-a dus in Afganistan la inceput singura, NATO vine abia in 2003, prin asa numita forta ISAF.

11