Plante

PLANTE MEDICINALE PT TRATAREA NEVROZELOR

MARCU IOANA BIOLOGIE ANUL III

NEVROZA 

 

este o afectiune psihica, cronica, caracterizata printr-o diversitate de simptome, intre care, in principal, sunt: astenia si insomnia. Boala este declansata sau / si intretinuta de factori din mediul de viata, suprasolicitanti (efort intelectual, traume psihice). Fitoterapie Nevroza se preteaza bine la fitoterapie. In afara de beneficiul terapeutic real pe care-l aduc plantele in aceasta afectiune, ele il scutesc pe bolnav de a folosi abuziv medicatia alopata (cu efecte toxice hepative si renale).

CATINA ALBA



Hippophae rhamnoides – Fam.Elaeagnaceae





 

Tulpina ramificata, inalta de 2-3 m scoarta brun-inchisa, care se transforma in ritidom brazdat.Lujerii anuali solzosi, cenusii-argintii, ramuri laterale cu spini numerosi, puternici, cu muguri mici, semiglobulosi, parosi, aramii. Frunzele liniar lanceolate, 1-6 cm lungime, cu nervura mediana evidenta, intregi, scurt-petiolate, pe fata inferioara cenusii-argintii cu solzi ruginii, cele mascule grupate in inflorescente globuloase , isr cele femele in raceme. Inflorire,III-IV. Fructe, drupe”false”, de 6-8 mm, ovoide, carnoase, portocalii, cu cun sambure tare, se mentin peste iarna pe ramuri.Fructifica la varsta de 4-5 ani. Lastareste si drajoneaza puternic

Medicina.Uz intern 

Pentru tratarea de hepatita epidemica, hepatita cronica, urticarie, nevroza, alcoolis, guta, reumatism: infuzie, din 2 linguri fructe zdrobite la 500 ml apa clocotita. Se lasa acoperita 30 minute.Se strecoara. Se bea fractionat in cursul unei unei zile.

DEDITEI 

Pulsatilla montana-Fam.Ranunculaceae









Rizom grs, negricios, pivotant, lung pana la 25 cm, cu resturi de frunze, scvame, si frunze nedezvoltate. Intreaga planta lanos paroasa. Tulpina inalta de 515(37)cm, purtand o singura floare.Frunze bazale, petiolate, de trei ori penat-septate. Floare violeta inchis;perigon cu foliole ingust-eliptice, mari(2-3,5/1cm); androceu din numeroase stamine; gineceu, din numeroase carpele. Inflorire III-IV .Fructe, nucule cu stilul lung si paros.

Medicina.Uz intern 

Pt tratarea de nevroze, migrene, boli interne, dismenoree si ca anafrodisiac:infuzie din 2 lingurite planta maruntita la o cana apa clocotita(200ml).Se lasa acoperita 15 min. Se strecoara. Se berau 2 cani pe zi pt nefroze si ca anafrodisiac;1-2 cani pe zi pt migrene.

LEVANTICA 

Lavandula angustifolia-Fam.Lamiaceae









Tulpina puternic ramificata incepand de la baza sau de la colet , ramificatii care , la randul lor, se ramifica dinou, inalta de 30 70(100)cm. Ramurile tinere patrunghiulare, cu periosori desi, cenusii , cele batrane lignificate cu scoarte exfoliata. Frunze opuse, liniare, intregi, sesile, acute, lungi de 2-3 cm, late de 3-5 mm, cele in ferioare cwenusii, paroase, cele superioare cenusiuverzui, mai putin paroase. Florile albastre violet, pubescente, valnduloase, grupate in vf. Ramurilor in mai multe vericile distantate, false(dicazii) , cate 3-7 intr-un verticil.Inflorire VIVIII.Polenizare alogama, entomofila.Fructe, nucule ovoidale, luciase, brune, grupate cate 4

Medicina.uz intern.



Principiile active din flori(flores lavandulae) au efect calmant al sistemului nervos central, diuretic, colago dezinfectant ,antispasmodic iar extern analgetic si calmant.Medicina populara o foloseste pt tratarea de migrene, cefalee, afectiuni cardiace cu substrat nervos tilburari digestive, balonari abdominale, reumatsm, stari de anxietate, hiperhidroza

DRETE 

Lysimachia nummularia-Fam.Primulaceae







 

Tulpina repenta, simpla in 4 muchii,glabra, lunga de 10-15 cm, cu radacini la noduri. Frunze rotunde sau eliptice, cu marginile intregi, scurt-petiolate, opuse. Flori galbene, in interior roscat – glandulos-punctata, solitare prinse la subsoara frunzelor. Inflorire V-VII. Fruct, capsula. Seminte veruncoase, negricioase, in trei muchii.

Medicina.Uz intern 



Folosita empiric pentru tratarea de dizenterie, diaree, ulcer, hemoragii gastrointestinale: infuzie, din 1-2 lingurite planta uscata maruntita la o cana cu apa clocotita.Se lasa acoperita 15 min.Se strecoara.Se beau 12 cani pe zi. Are indicatii in caz de anxietate si ticuri ale fetei, care insotesc nevroza

MARAR 

Anethum graveolens, ssp. Hortorum-Fam.Apiaceae











Radacina pivotanta, slab ramificata.Tulpina cilindrica ,fistuloasa, striata, verde, inalta pana la 160 cm, glabra. Frunze tripenat-sectate cu foliole filiforme,petiolate. Flori mici galbui-verzui grupate intr-o umbela compusa. Caliciul lipsa sua neinsemnat.Polenizare entomofila. Inflorire VII-VIII.Fructe, diachene oval-eliptice, cafenii.Facultate germinativa,45-50%.Se pastreaza 2-3 ani

Medicina .Uz intern 

Pentru tratarea de indigestii, colici intestinale, dureri menstruale, stimularea secretiei de lapte la lauze, combaterea insomniilor:infuzie, din o lingurita de seminte macinate la o cana de apa clocotita.Se lasa acoperita 15-20 min.Se strecoara .Se bea calduta, cate un paharel, de 3 0ri pe zi.Pentru combaterea insomniilor se ia seara la culcare

OBLIGEANA 

Acorus calamus-Fam.Araceae









Rizom orizontal gros, carnos, articulat, lung pana la 1 m, din care pornesc radacini adventive groase, ramificate, galbui. Tulpina erecta, ci 4 muchii evidente, inalta de 60120(150)cm, poarta o singura frunza la subsoara careia exista o inflorescenta. Frunze pornite din rizom, cu teaca lunga ce inconjoara baza tulpinii si limb ensiform, lung pana la 70 cm , lat de 1-2 cm , pe ambele fete cu nervura mediana proeminenta. Flori verzui sau verzui spre galben, mici , grupate in numar de cateva sute, intr-o inflorescenta de tip spadice, carnoasa, lunga de circa 10 cm; perigon ce 6 tepale, cu varf incovoiat; androceu cu 6 stamine; gineceu cu stil scurt si stigmat papilos. Inflorire V-VII.Fructe, bace

Medicina.Uz intern 

Pentru tratarea de anorexie, colici abdominale, balonari abdominale, tulburari neurovegetative cu anxietate, enterite, nefrite, stari gripale:infuzie din 15g rizon uscatmaruntit sau pulbere rizom, peste care se toarna o cana de apa clocotita.Se lasa acoperita 15 min. Se strecoara .Se iau 3-4 linguri pe zi; dozele mai mari produc greata.

TALPA GASTEI 

Leonurus cardica-Fam.Lamiaceae









Rizom lignificat, gros(1-1,5 cm), scurt, din care pornesc multe redacini brune, subtiri, lungi pana la 30 cm.Tulpina erecta, cu 4 muchii, goala in interior, paroasa pe muchii. Frunze opuse, palmatlobate(aspectul unei labe de gasca), lungi de 6-12 cm, late de 4-10 cm cu peri aspri, petiolate. Flori roze dispuse cate 10-20 in pseudoverticile foarte stranse la baza frunzelor din partea superioara a tulpinii; caliciu campanulat, usor bilabiat, cu dinti teposi; corola cu tubul usor curbat, prevazut cu un inel paros, labiul superior cu peri albi; androceu cu antere brunii; gineceu cu stil filiform. Fructe, nucule ovoidale, pubescente la varf

Medicina.Uz intern. 

Pentru tratarea starilor depresive, nervoase, nevroze, distonii neurovegetative, tulburari de menopauza, hipertensiune arteriala, afectiuni ale prostatei, boli de plamani, acrocianoza:infuzie, din 15g pulbere din partile aeriene ale plantei la o cana cu apa clocotita.Se lasa acoperita 15 min.Se strecoara si se iau 3-4 linguri

TEIUL 

TEI ARGINTIUTillia tomentosa









Tulpina dreapta cilindrica cu coroana deasa si ramuri indreptate in sus inalta pana la 40m; lujerii verzi cenusii, tomentosi, poarta muguri ovoizi cu 2 spozi pslosi, aproape egali; scoarta cenusie si netedea, pana la 20 -30 ani, apoi se instaleaza un ritidom cu crapaturi inguset longitudinale; lemn moale albicios. Frunze alterne, cordiforme la 5-13 cm lungine, subrotnde cu varf brusc sccutit serate pe marfini, fata superioara verde intunecta lucioasa, pe cea inferioara argintii stelat tomentoase, fara smocuri de peri la subsoara nervurilor, petiol lung si tomentos. Flori mari, galbene aurii, grupate cate 5-10 in cine pendente si [prinse pe o dractee lanceolata , sesila , puternic si frumos mirositoare; caliciul cu sepale stelat tomentoase;corola dialipetala, actinomorfa, cu petale mai lungi dceat sepalele;androceu cu numeroase stamine si 5-11 staminodii subtiri; gineceu cu stil simplu si 5 stigmate. Inflorire VII.Fructe achenee tomentoase ovoide , netede sau cu coaste putin evidente. Lastareste si drajoneaza puternic.

Medicina. Uz intern. 



Pentru tratarea tusei de siverse etiologii, bronsite, gripe, indureri de piept , dischinezie biliara, stari de neliniste:infuzie, din 1-2 lingurite flori peste care se toarna o cana 200 ml cu apa clocotita. Se lasa acoperita 15 min. Se strecoara. Se indulceste cu miere . Se beau 2-3 cani pe zi. Pentru combaterea insomniilor, infuzie ca mai sus pregatita . se bea cate o cana seara inainte de culcare. Actiune usor somnifera.

VALERIANA 

Valeriana officinalisfam.Valerianaceae













Cultivata ca planta medicinala in multe tarin in europa; introdusa si in SUA. Rizom vertical, scurt tronconic, brun, miez alb, gust acru amar, din care pornesc numeroase radacini adventive. Tulpina erecta simpla scurt paroasa in partea inferioara, cilindrica, fistuloasa , goala in interioar inalta de 25-150 cm. Frunze imparipenat-septate cu 5-11 perchi de placinii lanceolate , pe margine intregi sau dintate;frunzele bazale petiolate, cele tulpinale sesile. Flori rosii-liliachii pana la albe, mici , tipul 5 cu elementele unite, miros de vanilie grupate in bicaziu umbeliform; corola gamopetala infundibuliforma , cu lobi inegali;androceu cu 3 stamine; gineceu cu un stil si stigmat trilobat. Inflorire V-IX.Fructe acene ovate , comprimate ingustate spre varsf cu o nervura pe fata si 3 pe dos, terminat cu coroana de papus.

Medicina.Uz intern. 



Pentru tratarea de afectiuni cardiace, voma, colici abdominale la aduclti , astm bronsic, insomnii, palpitatii:infuzie din o lingurita pulbere radacina pestwe care se toarna o cana cu apa clocotita; se lasa acoperita 15 min; se strecoara se bea treptat in cursul unei zile. Pt combaterea durerilor menstruale ca sedativ , somnifer, antinevralgic:extractie apoasa din 10 g pulbere radacina la un pahar cu apa rece. Se lasa la macerat de seara pana dimineata. Se strecoara, se indulceste si se ia fractionat in cursul unei zile.