Plantarea afinilor in gradina de primavara Marti, 02 Aprilie 2013
18174 vizualizari | 1 comentarii
Plantarea afinilor in gradina de primavara Afinele se numara printre cele mai sanatoase fructe din lume, datorita continutului ridicat de antioxidanti, vitamine si minerale care previn dezvoltarea anumitor boli grave, cum este cancerul. O scurta tura printre tarabele din piata te poate face sa-ti pierzi total interesul fata de minunatele boabe de afine, din cauza pretului ridicat practicat de comercianti. De acum, aceasta nu va mai fi o problema pentru tine, deoarece afinele pot fi cultivate foarte simplu in gradina de orice incepator. Oricat de mica ar fi gradina ta, cu siguranta gasesti un spatiu pentru cateva tufe de afini care sa-ti furnizeze o recolta frumusica de boabe albastrui. Contitii de creste pentru afin Solul reprezinta un aspect important in cultivarea tufelor de afin, deoarece acest arbust fructifer se dezvolta optim doar intr-un sol cu pH acid, de 4.5-5.5. De asemenea, pamantul in care vrei sa cultivi afinele trebuie sa fie bogat in substante nutritive si bine drenat. Lumina este un alt factor important de care trebuie sa tii cont la plantarea tufelor de afin. Acest arbust fructifer iubeste soarele, insa nu suporta caldura excesiva si seceta. Tocmai din acest motiv, este bine sa amplasezi straturile cu afini intr-o zona din gradina unde pot beneficia atat de cateva ore de soare, cat si de cateva ore de umbra pe parcursul zilei. Dincolo de aceste aspecte, cultivarea este simpla. Cum plantezi afini primavara Plantarea afinilor se face primavara, dupa ce a trecut pericolul de inghet. Inainte de a sapa gropile in care urmeaza sa asezi plantele, trebuie sa pichetezi solul, adica sa trasezi randurile si sa marchezi spatiile in care vrei sa sapi gropile. Distanta de plantare intre randuri este de 2.5 m, iar intre arbusti de 1 m. Groapa pe care o sapi trebuie sa aiba aproximativ 50 cm in diametru si 30 cm in adancime. Este bine sa adaugi turba amestecata cu nisip in groapa. In acest fel, solul isi va mentine drenajul optim si va fi pregatit sa furnizeze afinilor toata materia organica de care au nevoie pentru a crestre. Dupa stratul de turba, urmeaza sa asezi plantele de afini si sa umpli la loc groapa cu pamant, pe care il presezi usor pentru ca planta sa ramana in pozitie verticala. Atat de simplu este! Dupa plantare, afinii se uda bine, cat despre fertilizare, este bine sa eviti acest procedeu in primul an, deoarece radacinile afinilor sunt inca sensibile si nu reactioneaza bine la sulfatul de amoniu, principalul fertilizator pentru afine. Trebuie sa stii ca intrarea pe rod in cazul afinilor se face dupa 2-3 ani. Soiuri comune de afini pentru cultivarea in gradina Printre cele mai comune soiuri de afini care se cultiva in Romania se numara: Coville, Simultan, Heerma, BlueRay, Pemkerton, Azur, Safir si Augusta.
3. Pregatirea terenului:
In cazul afinului, cele mai bune culturi premergatoare sunt coniferele, care se dezvolta in mod natural pe soluri acide. De asemenea, daca solul corespunde din punct de vedere al aciditatii, pasunile si fanele sunt bune premergatoare. Se pot utiliza cu succes, ca plante premegatoare, graul, ovazul, rapita, mustarul, fasolea si mazarea. Pregatirea terenului se realizeaza pana la data de 1 octombrie si incepe cu indepartarea tuturor resturilor vegetale (atat de la suprafata solului cat si din sol) si distrugerea buruienilor. Se pot aplica urmatoarele erbicide: Roundup Classic, Roundup Energy. La 5-7 zile dupa ce s-a aplicat erbicidul, se va aplica fertilizarea de baza cu 40-50 t/ha gunoi de grajd si 400-500 kg/ha ingrasamant complex NPK. Dupa fertilizare, terenul se desfunda la adancimea de 50 cm. Daca nu aveti posibilitatea sa efectuati aceasta operatiune terenul se sapa la adancimea 25-30 cm. Pentru aceasta operatiune puteti utiliza motocultorul, sapa sau cazmaua. In cazul afinului, terenul trebuie dezinfectat inainte de plantare. Puteti utiliza produsul Basamid sau puteti cultiva terenul (cu un an inainte de plantare) cu rapita, mustar sau craite (Tagetes spp). Afinul (Vaccinium myrtillus) este un arbust fructifer, raspandit in general in zonele de munte. Se prezinta sub forma de tufa, inalt de 30-60 cm. Acesta a fost introdus in cultura datorita fructelor sale. Acestea contin substante antibacteriene, antiseptice si un echivalent natural al insulinei. Pe langa aceste substante, afinele mai contin si calciu, sodiu, magneziu, proteine si vitaminte (A, C, B1, B2). Datorita acestor proprietati, afinele sunt recomandate in alimentatia persoanelor ce sufera de diabet, tulburari de vedere, inflamatii la nivelul aparatului respirator, asteroscleroza sau afectiuni ale sitemului digestiv.
1. Particularitati de crestere si fructificare:
Afinul creste sub forma de tufa (poate atinge si 3 m inaltime). Sistemul radicular se dezvolta superficial si poate ajunge doar la 40 cm adancime. Arbustul dezvolta numeroase tulpini din zona coletului. Acestea sunt aproximativ egale si fructifica in anul al doilea de la plantare. Tulpinile sunt slab ramificate, iar culoarea lor variaza de la verde la rosu-maroniu. Mugurii vegetativi au forma triunghiulara si sunt aplasati pe ramurile anuale. Mugurii floriferi sunt rotunzi si se formeaza pe partea superioara a ramurilor. Frunzele sunt eliptice, scurt pedunculate. Florile sunt grupate in inflorescente de tip racem. Este o specie autofertila. Fructul este o baca sferica turtita, de culoare albastra si acoperita cu un strat de pruina (ceara).
2. Cerintele fata de clima si sol: Afinul tolereaza temperaturile moderate. In timpul repausului vegetativ rezista la temperaturi de -20 grade Celsius. Ingheturile tarzii distrug mugurii florari, determinand scaderea drastica a productiei. Arbustul este sensibil la seceta, dar si la excesul de umiditate din sol. Cele mai bune rezultate se obtin in zonele unde cad anual 800-1000 mm precipitatii, repartizate uniform pe timpul anului. Pe terenurile bine iluminate, afinul fructifica abundent, dar suporta si terenurile umbrite. Fiind sensibil la curentii de aer, parcela pe care s-au plantat arbustii trebuie inconjurata de perdele de protectie. Un factor limitativ in cultura afinului il reprezinta solul. Acest arbust creste si se dezvolta pe soluri acide, cu pH-ul cuprins intre 4.2 si 4.8 . De asemenea, solul trebuie sa fie bine drenat si bogat in humus. Te-ai descis sa plantezi afine si vrei sa stii pasii pentru recolte de invidiat? Vrei sa cunosti toate secretele ingrijii afinului? Nimic mai simplu. Afla ca te asteapta o munca placuta, care treptat se va transforma intr-un hobby si, de ce nu, poate intr-o afacere profitabila, pe termen lung. Investitiile sunt minime. Afinele, o alegere naturala pentru gradinarii amatori, dar si o sursa importanta de venit pentru cultivatori. Indiferent de scopul pentru care sunt plantate, afinele reprezinta o alegere mereu inspirata. Pentru a asigura recolte bogate si cu gust bun, afinele au nevoie de o ingrijire minima dar atenta. Nimic elaborat, nimic costisitor. Sunt primordiale lumina, temperatura si solul. Pare complicat? Nu si cand te gandesti la numeroasele beneficii pe care aceste fructe-minune le asigura. Afinul ramane, fara doar si poate, un fruct la moda, in tara si strainatate, mereu recomandat in diete. Este suficient sa stii doar atat: fructele de afin au in compozitia lor substante antibacteriene si antiseptice, fiind un echivalent vegetal al insulinei! In aceste conditii nu este de mirare faptul ca afinul se regaseste in alimentatia celor care iubesc sanatatea si alimentatia corecta. Cum sa ingrijesti un afin? Afinul castiga tot mai mult teren in fata unor fructe deja consacrate. Si nu intamplator! Afinul, dincolo de gustul bun pe care il ofera, asigura, inclusiv, o doza importanta de…sanatate. Foarte importanta! Asa se face ca, afinul devine sinonim cu stilul de viata sanatos. Cultivat in gradina sau cumparat din supermerket? Bineinteles, nimic nu se compara cu fructele proaspete, culese direct din gradina. Si unde mai pui ca satisfactia propriei munci este nepretuita. Particularitati afin Afinul creste sub forma de tufa si poate atinge o inaltime chiar si de 3 m. Tulpinile sunt slab ramificate. Mugurii vegetativi au forma triunghiulara, iar mugurii floriferi sunt rotunzi. Este o specie autofertila si prefera clima temperata. Planta este originara din America de Nord si este recunoscuta pentru rezistenta extrem de mare la temperaturi scazute. Suporta mai bine temperaturile cu minus decat pe cele ridicate, din timpul verii. Nu intamplator, cel mai gustos afin este cel crescut in zonele de munte, acolo unde mercurul din termomentre ramane la valori medii. Recolta depinde de varsta arbustului si de specie.
Asadar, cat de greu se cultiva afinul? Este unul dintre cei mai usor arbusti de crescut. Iata ce trebuie sa stii. Ce sol prefera afinul? O alegere buna pentru afin este solul acid, cu un pH intre 4.0 si 5.0. De retinut este faptul ca aciditatea solului va scadea pe masura ce il vei uda. Deci, trebuie sa obtii un echilibru, insa pentru asta ai la dispozitie numeroase unelte si accesorii. De asemenea, solul trebuie sa fie bine drenat si bogat in humus. Locul de plantare Pentru a creste sanatos si pentru a avea o dezvoltare corecta, este indicat sa plantezi afinul in locuri ferite de vant, pe terenuri bine nivelate, lipsite de gropi. Ca metoda de protectie, poti utiliza perdele de protectie pe parcelele unde au fost plantati arbustii. Cand se planteaza afinul? Anotimpurile recomandate pentru plantarea afinului sunt primavara si toamna. Atentie: pamantul trebuie sa fie dezghetat. De evitat la plantare pamantul imbibat in apa. Cu toate acestea, cea mai buna perioada de plantare este octombrie-noiembrie. Cerinte speciale: apa Afinul trebuie sa aiba la dispozitie suficienta apa, motiv pentru care este obligatoriu un sistem de irigatie. Irigarea se face inclusiv in lunile august si septembrie, dupa terminarea sezonului de culegere. Plantarea propriu-zisa Inainte de plantare, terenul trebuie sa fie bine pregatit si curatat. Mai exact, trebuie inalturate toate resturile vegetale (atat cele de pe suprafata solului, cat si cele din interior). Apoi, terenul se sapa la o adancime de maximum 30 de cm. Materialul de plantat trebuie sa fie foarte bine inradacinat. Se recomanda mocirlirea radacinilor. Gropile de plantare trebuie sa aiba urmatoarele dimensiuni: 50x50x30. Dupa plantare, groapa se astupa cu pamant, iar solul se taseaza bine in jurul arbustului. Ultima etapa: udarea. Lucrari de ingrijire Arbustii de afin necesita tundere pentru a fructifica abundent si pentru a rezista in timp. Martie este anotimpul dedicat ingrijirii afinului. Este foarte simplu! Se indeparteaza ramurile uscate sau moarte. De asemenea, se elimina partile din planta bolnave sau cele aglomerate in mijlocul tufisului. Se pastreaza ramurile viguroase si bine pozitionate pe arbust. Atentie: si terenul din jurul arbustului necestia o intretinere corecta. Se elimina toate buruienile care ar putea sa dauneze afinului. Se pot aplia inclusiv erbicide. Pentru a te bucura de fructe gustoase si sanatoase, crescute in gradina sau pe suprafete intinse, este recomandat sa achizitionezi material saditor de la furnizori specializati. SC STRONGBERRY SRL iti pune la dispozitie afin, mur, zmeur, coacaz, capspun sub forma de drajoni/butasi, din pepiniera proprie. Firma detine autorizatie de producere, prelucrare si comercializare material saditor. Astfel, ai garantia unui material saditor de calitate, direct de la producator. Pentru informatii suplimentare accesati pagina de contact.
CÂND, CUM, UNDE PLANTĂM AFINI? Posted by despreafini in PLANTARE and tagged with afin, agrotextil, analize sol, înfiintare plantatie afin, bilon, bilonare, masina de bilonat. plantare afin, plantatie afin4 februarie 2015
Ca şi fraţii lor mai mici din păduri, afinii de cultură cresc în zona montană şi submontană, având nevoie de 800-1200 de ingheţ pe an pentru o dezvoltare optimă. Când alegem terenul primul lucru pe care îl urmărim este ca acesta să fie bine drenat, să nu ţină apa. Dar şi mai important este să aibe un ph acid între 4,5 – 5,5 şi un conţinut de materie organică de peste 4%. Pe lângă ph şi conţinutul de materie organică înainte de începerea oricăror lucrari mai trebuiesc analizate conţinutul de azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, bor şi capacitatea de schimb cationic (CEC). Pe baza acestor analize se vor stabili eventuale amendamente ce trebuiesc aduse terenului înainte de plantare şi ulterior se va stabili programul optim de fertilizare. Amendamentele pot mari procentul de materie organică sau pot modifica în sus sau în jos valoarea ph-ului. Pentru a preveni surprizele neplacute o altă analiză recomandată înainte de începerea lucrărilor este cea privind infestarea cu nematode, mai ales dacă în zonă agricultorii se plâng de prezenţa cărăbuşului de mai. Cel mai eficient tratament se face înainte de plantare. Plantarea se face de obicei primăvara când se poate lucra terenul. Este foarte important să se poată iriga imediat după plantare. Dacă materialul săditor este în ghivece plantarea se poate face pe toată perioada anului exceptând perioadele de căldură extremă. Totuşi primăvara devreme sau toamna târziu este cel mai bine. Noi am plantat in octombrie şi pentru că ploile de primăvară au ţinut până la 1 august. Terenul a fost arat de 3 ori, discuit şi frezat. Dacă are probleme cu drenajul se poate face iniţial o scarificare adâncă şi apoi arătura. Tot pentru a rezolva problema unui drenaj deficient, plantarea se poate face pe biloane care se formează din pământ eventual amestecat cu rumeguş şi/sau turbă pentru a îmbunătăţii conţinutul de materie organică. Noi am încercat formarea unor biloane cu ajutorul plugului dar toate improvizaţiile au dat rezultate nesatisfăcătoare. Maşina de bilonat a format totuşi biloane înalte de 40-60 cm fata de cota naturală a terenului si late de 1 m. După frezare am pichetat terenul, adică am măsurat şi am pus pari acolo unde urmau să fie rândurile. Am lăsat distanţa dintre rânduri de 3 metri pentru a putea încăpea cu utilajele. Odată pichetat maşina de bilonat a format primele biloane. După s-a întins în mijlocul lor rumeguş şi turbă şi s-a rebilonat. La rebilonare maşina a întins şi furtunul de irigare împreună cu folia de agrotextil. Am marcat apoi pe agrotextil locul unde urma să fie plantat butaşul. Distanţa pe rând dintre doi butaşi poate fi între 0.7 – 1m după recomandările producătorilor români de material săditor sau mai mare de un metru după recomandările cultivatorilor americani. Rădăcinile afinilor se întind până la 45 cm în adâncime şi de jur împrejur deci în timp o distanţă prea mică între plante poate genera probleme. Noi am plantat butaşii la 90 cm unul de altul. Agrotextilul trebuie apoi găurit în locul în care va fi planta. Aveţi grijă să nu găuriţi sau tăiaţi şi furtunul de irigare care este dedesubt! Noi am făcut găurile cu o formă de tablă încinsă în cărbuni. Aşa ne-am asigurat şi că folia nu se va deşira în timp cum se întâmplă la tăierea cu cutterul. O altă etapă consumatoare de timp este efectuarea gropilor de plantare. Deşi ni s-au recomandat gropi pătrate cu latura de 40 cm, noi le-am facut cu un burghiu pe benzină cu diametrul de 20 cm.
Urmează plantarea propriu-zisă. Plantele trebuiesc introduse în pământ până la acelaşi nivel la care au stat şi în ghivece, pământul trebuie tasat bine şi eventual poate fi adăugat un mulci de turbă şi rumeguş în jurul plantei care să inhibe creşterea buruienilor. Ultimă observaţie: rumeguşul să fie exclusiv de conifere şi nu de la fabricile de mobilă care folosesc diferite substanţe chimice, iar turba să fie acidă.