Planificare Xi A.docx

Liceul Teoretic ,, Mihail Kogălniceanu” Anul şcolar: 2017/2018 Disciplina: Limba si literatura română Clasa: a XI-a A

Planificarea anuală şi semestrială a materiei

Director, Prof. Petre Floriana

Profesor: Alexandru Anca Responsabil de comisie, prof. Mihai Diana

Planificarea anuală Unitatea de învăţare

Săptămâna

Nr. crt. *

Prezentarea manualului, actualizarea cunoştinţelor

1

S1

1.

Fundamentele culturii române

31

S1 – S8

2.

Perioada veche a literaturii române

32

S10 - S18

3.

Perioada modernă a literaturii române

32

S19 – S28

4.

Perioada modernistă a literaturii române

31

S29 – S35

*

Recapitulare finală, evaluare finală

1

S35

Programul ,,Să ştii mai multe, să fii mai bun!” – S9 Teza –semestrul I – S13 Teza – semestrul al II-lea – S31

Nr.ore alocate

Planificarea semestrială Semestrul I Unitatea de învăţare

* Prezentarea manualului; actualizarea cunoştinţelor

1. Fundamentele culturii române

Competenţe specifice

Conţinuturi

Nr. de ore alocate

Săptămâna

Prezentarea manualului; Actualizarea cunoştinţelor: - genurile literare: trăsături; - curente literare: clasicismul, romantismul, simbolismul, modernismul; - autori canonici în literatura română: M. Eminescu, I. Creangă, I.L. Caragiale, I. Slavici, G. Bacovia, T. Arghezi, L. Blaga, N. Stănescu; - registre stilistice; - tipuri de texte: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ.

1

S1

1.1, 1.2, 1.3, 1.4, LITERATURĂ 2.1, 3.1, 3.2, 3.3, Originea limbii române 4.1, 4.2. Limba latină şi moştenitoarele ei; Daci şi romani la începutul mileniului I d. Hr.; Procesul romanizării; Latinitate şi creştinism la Dunărea de Jos; Limba română – o limbă neolatină. Substratul limbii române; Daco-romanii şi continuitatea existenţei lor în provincia Dacia. Teorii asupra genezei poporului român şi a limbii române; Evoluţia limbii române în epocile vechi

31

S1 – S8

din programa clasei a X-a

Obs.

1.1, 1.2, 1.3, 1.4, Începuturile scrisului românesc (secolele al XIII-lea – al XVI2.1, 3.1, 3.2, 3.3, lea): textele slavo-române – Învăţăturile lui Neagoe Basarab 4.1, 4.2. către fiul său Theodosie; Perioada veche – Dimensiunea religioasă a existenţei şi formarea conştiinţei istorice: mitropoliţii Moldovei – Varlaam, Dosoftei; A. Ivireanul – tipograf, scriitor şi înalt ierarh al Ţării Româneşti; diaconul Coresi, mitropolitul S. Ştefan etc. Caracteristicile românei vechi; Textele rotacizante şi biruinţa limbii române asupra slavonei; Tradiţie şi deschidere culturală Sincronizarea cu evoluţiile din Europa LIMBĂ ŞI COMUNICARE Norma literară. Variante literare libere (ortografice, ortoepice, morfologice); Adecvarea discursului oral la diverse situaţii de comunicare. Evaluare sumativă 2. Perioada veche a literaturii române

1.1, 1.2, 1.4, 2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 4.1, 4.2.

LITERATURĂ Umanismul românesc Racordări ale culturii naţionale la cultura europeană (I); Reprezentanţi de seamă ai umanismului românesc în contextul umanismului european; Particularităţi ale umanismului românesc – orientarea preponderent religioasă şi istoriografia; Cronicarii moldoveni şi munteni: G. Ureche – Letopiseţul Ţărâi Moldovei, M. Costin - De neamul moldovenilor, I. Neculce, C. Cantacuzino, R. Popescu etc. Particularităţi ale umanismului românesc – orientarea estetică spre literatură ca fapt de imaginaţie;

32

S10S18

1.1, 1.2, 1.4, 2.1, 3.1, 3.2, 3.3, 4.1, 4.2.

D. Cantemir – Descrierea Moldovei; proza savantă; Istoria ieroglifică; romanul alegoric; Iluminismul românesc Racordări ale culturii naţionale la cultura europeană (II); Iluminismul în Ţările Române; Şcoala Ardeleană şi consecinţele acţiunilor corifeilor săi pe tărâm ideologic şi cultural; Mentorii Şcolii Ardelene şi posteritatea lor istoricolingvistică; Un scriitor printre istorici şi filologi: Ioan Budai-Deleanu – Ţiganiada; LIMBĂ ŞI COMUNICARE Registre stilistice; Tehnici de documentare pentru realizarea proiectelor având ca obiect studii de caz sau dezbateri; Structuri discursive în textul argumentativ şi informativ; Prezentarea orală a rezultatelor unei documentări pe o temă dată; Studii de caz: - Latinitate şi dacism (texte reprezentative: V. Alecsandri, Cântecul gintei latine, M. Eminescu, Memento mori, B. P. Hasdeu, Perit-au dacii?, L. Blaga, Revolta fondului nostru nelatin); - Formarea conştiinţei istorice (texte reprezentative: Letopiseţul Ţărâi Moldovei – Gr. Ureche; De neamul moldovenilor... – M. Costin; Viiaţa lumii – M. Costin; stolnicul C. Cantacuzino – Istoria Ţării Româneşti; D. Cantemir – Descrierea Moldovei;

S. M. Clein, Scurtă cunoştinţă a istorii românilor; Gh. Şincai – Elementa linguae daco-romane sive valachicae; P. Maior – Disertaţie pentru începutul limbei româneşti); - Dimensiunea religioasă a existenţei (texte reprezentative: Psaltirea slavo-română– diaconul Coresi; Carte românească de învăţătură – mitropolitul Varlaam; Noul Testament de la Bălgrad –mitropolitul S. Ştefan; Psaltirea slavo-română - mitropolitul Dosoftei; Evaluare sumativă

Semestrul al II-lea Unitatea de învăţare

Competenţe specifice

1.1, 1.2, 1.3, 1.4; 3. Perioada 2.1, 2.2, 2.3; modernă a literaturii române 3.1, 3.2, 3.3, 3.4; 4.1, 4.2.

Conţinuturi

LITERATURĂ Lirica premodernă (epoca de tranziţie): I. Văcărescu, Ceasornicu îndreptat Liricul – origini, trăsături; Eul liric; Ideea poetică; Compoziţia operei lirice; Structura operei literare versificate; Imaginea artistică în poezie; Dacia literară, program cultural naţional; ,,Introducţie” – M. Kogălniceanu; Forme hibride ale civilizaţiei româneşti la mijlocul secolului al XIX-lea – V. Alecsandri, Balta-Albă;

Nr. de ore alocate

Săptămâna

32

S19S28

Obs.

1.1, 1.2, 1.3, 1.4; 2.1, 2.2, 2.3; 3.1, 3.2, 3.3, 3.4; 4.1, 4.2.

Dezbatere: România, între Orient şi Occident (texte reprezentative: Gândul nostru, de E. Filotti; Europeism sau românism?, de L. Rebreanu; Europeism şi tradiţionalism, de M. Ralea; Descoperirea literaturii populare Mituri tradiţionale autohtone; Figuri de stil: alegoria, personificarea; Metrica şi prozodia; Monastirea Argeşului – baladă populară; Figuri de stil: asonanţa, aliteraţia, onomatopeea, repetiţia, refrenul, chiasmul; Rima – tipuri de rimă; Paracliserul, de M. Sorescu – piesă parabolică; Studii de caz: - Criticismul junimist (texte reprezentative: T. Maiorescu În contra direcţiei de astăzi în cultura română, Direcţia nouă în poezia şi proza română); - Diversitate tematică, stilistică şi de viziune în opera marilor clasici (cu apel la lecturile anterioare); Curente culturale/ literare în secolul XIX - începutul secolului XX Romantismul – trăsături; romantismul paşoptist şi romantismul eminescian: C. Negruzzi – Al. Lăpuşneanul; M Eminescu – Epigonii, Luceafărul, Glossă; cele opt mituri poetice fundamentale din creaţia eminesciană; - figuri de stil: epitetul, antiteza, tautologia, metafora, oximoronul, metonimia şi sinecdoca; - ritmul – tipuri de ritm: trohaic, iambic, coriambic, amfibrahic;

1.1, 1.2, 1.3, 1.4; 2.1, 2.2, 2.3; 3.1, 3.2, 3.3, 3.4; 4.1, 4.2.

-

strofa - tipuri de strofă:distih, terţină, catren, cvinarie, sextină, strofa polimorfă; specii literare: satira, elegia, poemul filozofic, nuvela romantică;

Realismul – trăsături; I. L. Caragiale, În vreme de război, O scrisoare pierdută; I. Slavici, Pădureanca; - specii literare: a) epice: nuvela realistă şi realist-psihologică; b) dramatice: comedia; Prelungiri ale romantismului şi clasicismului: G. Coşbuc, Nunta Zamfirei; - poezia lirică şi poezia epică; - figuri de stil: litota, hiperbola; LIMBĂ ŞI COMUNICARE Eseul structurat şi eseul liber; Structuri discursive în textul descriptiv. Evaluare sumativă 1.1, 1.2, 1.3, 1.4; 4. Perioada 2.1, 2.2, 2.3; modernistă a literaturii române 3.1, 3.2, 3.3, 3.4; 4.1, 4.2.

LITERATURĂ Simbolismul – trăsături; D. Anghel, În grădină; Studiu de caz: Simbolismul european (grupaj ilustrativ de texte selectate din opera scriitorilor: P. Verlaine, St. Mallarme, A. Rimbaud; arte poetice); Modernismul - trăsături; Orientări tematice în romanul interbelic: - romanul psihologic – subiectiv: Concert din muzică de Bach – H. Papadat- Bengescu; - romanul experienţei: Maiteyi – M. Eliade;

22

S29S35

1.1, 1.2, 1.3, 1.4; 2.1, 2.2, 2.3; 3.1, 3.2, 3.3, 3.4; 4.1, 4.2.

Studiu de caz: Modele epice în romanul interbelic (cu referire şi la romane studiate în anii anteriori); LIMBĂ ŞI COMUNICARE Structuri discursive în textul narativ şi memorialistic; Neologisme împrumutate sau formate în interiorul limbii române. Evaluare sumativă

* Recapitulare finală, evaluare finală

1.1, 1.3, 2.1, 2.3, 3.1, 3.2, 3.3, 4.1.

Genuri şi specii literare: a) liric: pastelul, elegia, meditaţia, oda, satira; b) epic: nuvela, romanul; c) dramatic: comedia; Procedee de expresivitate artistică la diferite niveluri ale limbii; Versificaţie şi prozodie; Tipuri de texte: descriptiv, narativ, argumentativ, informativ, memorialistic; Normă şi abatere la diferite niveluri ale limbii.

2

S35

SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!

Conţinuturi - Activităţi – Resurse

 Bibliotecar pentru o zi – joc de rol (promovarea lecturii prin recomandările celui mai bun cititor al clasei)-1h  Lumea şi marile ei legende - prezentări Power Point realizate de elevi, profesori, bibliotecari, oameni de cultură, vizând relaţia dintre imagine şi cuvântul scris, pentru promovarea lecturii cărţilor fundamentale (legende româneşti şi universale)-1h  Literatura şi scena – vizionarea spectacolului ,, O scrisoare pierdută’’ (dramatizarea operei literare caragialiene), ca modalitate de înţelegere a mesajului şi a diferenţelor dintre arta cuvântului şi arta dramatică- 2h

Evaluare

- Portofoliul elevului - Chestionar