Piete Re Si Operatiuni De Bursa1.

Titlurile fianciare si plasarea lor pe piata de capital 1.Active reale si active finaciare: conceptul de activ:a)sens juridic;b)sens economic. +Din punct de vedere jur activ = totalit drepturilor pe care le detine o persoana sau o firma.Dpdv jur pasiv = totalit oblicatiilor pe care le au o pers sau o firma. Activul patrimonial cuprinde: - drepturi reale asupra unor bunuri corporale si necorporale (marca de firma, etc ); - drepturi de creanta-consemnate in titluri care dau dreptul destinat acestuia sa pretinda titularilor acestora efectuarea unor plati. +Din punct de vedere ec. (contabil) activul= mijloace de care dispune o firma pt a-si desfasura activitatea.Activul curpinde: - active corporale; - active necorporale; - drepturi patrimonial consemnate in titluri de valoare(actiuni,obligatiuni,efecte de comert). +Din punct de vedere destinatie activele se clasifica in: - active fixe(imobilizari sau active de capital),au un caracter de permanenta; - active circulante (curente),se consuma in cadrul unui ciclu de productie. +Pasivul cuprinde: a)cap proprii-cap sociale si reserve; b)cap imprumutate – imprumuturi bancare,-imprumuturi obligatare. +In sens ec mai larg, activul reprez “ceva” care are valoare pt detinatorul lui: -val de schimb (marfa pe care o vand pt a obt o suma de bani ); -val de investitii. +Ipostaze ale activului: -pamantul aduce castig sub forma de reuta; -cladirile aduc castig sub forma de chirii; -actiunile aduc castig sub forma de dividende; -obligatiunilor aduc castig sub forma de dobanzi. +Clasif activelor dupa natura proc de valorificare a lor:a)active reale (corporale si necorporale); b)active financiare – inscrisuri care pot fi uneori materializate (pe hartie) sau inregistrari in cont. +In timp ce actv realea aduc castiguri vizibile, act fin sunt imp pt ca dau dreptul detinatorului la venituri viitorare pe care le aduc.Aceasta clasificare arata caract dual al unei ex moderne (ansamblul de act reale deaspura careia se gaseste ec. financiara).Prin clasificari =>separarea proceselor economice (proc de creare al valorii de proc de valorificarea activelor reale prin intern act finan. +Oamenii se clasifica in:-cei interesati de procesul real;-cei interesati de masura in care bani plasati au fost valorificati.+Economia financiara : -ec simbolica.Nu este constituita din procese de tip informational, generate de miscarea banilor sau a hartiilor de valoare (intre ceic are au disponobilitati si intre cei care au proiecte, nevoie de bani si care nu mai au ce vinde altceva). +Trebuie sa ia nastere un process banesc invers prin plata unei recompense (de la cei care au imprumutata banii la cei care i-au dat). Ca resultat al c.s trebuie sa ia nastere acest process invers.Cap este si el un active ->poate sa se alfe in 2 ipostaze:1.cap real (ansamblul masinilor, utilajelor, caldirile);2.cap financiar – sub forma de bani;-sub forma de titluri -> le numim in mod generic “valori mobiliare”.Ele se pot transfera cu usurinta

1

in bani, fapt ce dezvaluie marimea lichiditatilor.+Clasificarea activelor financiare:-dp natura proceselor din care rezulta: 1. active bancare- iau nastere din proc specifice bancilor (certif. de depozit, cec, cont current (de imprumut)).Ac nu au o circulatie libera si larga; pot fi utilizate doar in relatia individ-banca. 2. active nebancare – plasamente pe termen mediu sau lung sunt de natura investitiilor. Ac sunt aciunile si obligatiunile Ac titluri se preschimba n bani pe piata de capital. 3. active financiare mixte: - sunt emise de banci dar au o circulatie pp de capital =>certificate de depozite. 2. Titlurile financiare: acestea reprezinta forma de existenta a activelor ebancare.Tilurile financiare pot avea o forma materializata sau nematerializata (inreg in fomra electronica).titlurile financiare dezvaluie o anumita relatie intre posesorul lor si emitent (o relatie contractual- obligat reciproce ale acestora).Acest fapt este dezvaluit de denumirea englezeasca “securities”.Rolul lor deosebit consta in faptul ca toate activele firmei se pot dedulbal din forma materiala in forma de bani .Cine emite titluri financiare poate sa-si finanteze cu usurinta active pe care o desfasoara.Aceste titluri financiare se negociaza(se vand , se cumpara) cu usurinta pe piata de capital.Titlurile financiare au o anumita valoare =>confera detinatorului o anumita calitate.Dupa forma de renumerare a detinatorului, titlurile pot fi:-titluri care ofera drepturi prestabilite detinatorului (venituri fixe si sigure -> obligatiuni,venituri variabile->actiunile.);-titluri financiare comerciale (certif. de depozit, conosamentul);-titluri financiare necomerciale (actiuni, obligat,titluri bancare)+Dpdv al modului inc are sunt create:1.titluri primare: cele care sau emis pt a se amplifica cap propriu (actiuni) sau cap de imprumut (obligatiuni);2 titluri derivate: titluri care se bazeaza, deriva din cele primare (specula);3 titluri sintetice:speculatii pe speculatii.Cine are nevoie de bani poate recurge la 2 operatii: -sa vanda drepturi = a emite actiuni;-sa cumpere datorii= a emite obligatiuni. 3. Actiunile , instrumente importante de crestere a capitalului propriu.Actiunea este un drept al celui care o detine asupra emitentului ei.Drept la: pariticipare la conducerea (AGA), la cresterea c.s si mai putin la insusirea profitului.Daca val activului finaiciar creste : actionarul resimte direct.Daca val activ fin scade: scaderea se poate considera o pierdere doar in momentul in care vand actiunile si altfel pierderea seestompeaza.AVantajele actiunilor apara daca firma doreste o surs suplimentare de finantare.Dacao o soc functioneaza bine si este transact ea poate sa isi creasca capitalul social la nesfarsit prim emisiune de actiuni.Aest avantaj se asociaza cu faptul cu faptul ca veniturile ac firme se impoziteaza de 2 ori (Pbrut;Pnet care ia forma dividendelor)..+Daca firmele sunt inscrise pe o p reglem=>ac soc are o transmitere perpetua a actiunilor… I.dupa forma care o poarta: 1. act nominative.2 act la purtator. 3 act materializate.4 act dematerializate II.in fctie de val nominala: a) act fara val nominala: conteaza nu val nominala ci val contabila sau cea de piata. b) act cu val nominala.+Val de piata a act si a firmei= val la care este apreciata act firmei. +Dupa forma de prezentare:-actiuni materializate- ca un inscris;-aciuni dematerializate-sub forma unui inscris ca si o suma intr-un cont.;-nominative sau la purtator.+Dupa criteriul drepturilor pe care le ofera:actiuni comune(ordinare);-actiuni privilegiate(preferentiale).+Actiuni commune:-le emite societatea la infiintare si ulterior catre actionari;au dreptul la vot, la deciie si la pariticipare la conducerea firmei, inschimb nu aduc un dividend sigur,constant,respective obligatoriu.Actiuni privilegiate:-nu dau dreptul la un dividende fix, a carui marime este

2

stabilita in prospectul de risc.Uneori firma are nevoie de capital suplimentar care adesea se obtine la costuri mai scazute,vanzandu-se actiuni,decat de ex luand un imprumut bancar.Insa unii actionari,fondatori,nu detin suficienti bani pt. a subscrie, adica a cumpara din noile actiuni cat au dreptul.Uneori pt a mari forta de atractie a emisiunii de actiuni privilegiate se pt emite actiuni privilegiate convertibile in actiuni commune.Prin urmare se face apel la banii altora prin oferirea de hartii de valoare numite actiuni.Se pot emite actiuni preferentiale nu cu dividend fix ci cu un dividend variabil calculate in fctie de un indicator sau altul cu performanta al firmei.Actiunile privilegiate pot sa fie dividend cumulative sau necumulativ.-dividend cumulative-se poate plati in anul urmator de firma daca nu s-a platit.-dividend necumulativ –detinatorul se poate adresa instantei pt a declara falimentul firmei.+Actiunea comuna adduce un venit variabil.Raport de conversie –cate catiuni commune se obtin in schimbul unei actiuni privilegiate.Actiunile au valoare nominala care de regula era trecuta pe cale materializate,au valaore contabila si o val de piata .Valoarea nominative n-are nici o relevanta.Din aceasta cauza in unele tari actiunile au o val nominala simbolica.Val contabila are o anumita relevanta fiindca semnifica val. activelor consemnate in acte corespunzatoare fiecarei actiuni.Are importanta deosebita valoarea de piata, val reala de piata este data de pretul current al actiunii la bursa.+Intre ultimele 2 ipostaze ale actiunii exista o legatura f puternica.In cazul unei emisiuni de actiuni pretul de emise trebuie sa fie mai amre decat valoarea nominala, dar mai mic decat pretul de busra si este de preferat sa fie cel putin egal cu val contabila.ca pretul de emisie> decat val nominala.Emitentul percepe o prima de emisiune daca pretul de vz>val nominala.+Actiuni gratuite : Actionari existenti la un moment dat pot primi ca titlu gratuity act din partea unei fimre daca ea isi capitalizeaza o parte din rezervele detinute.+Actiuni populare: Germania-actiunile care au fost oferite cu insistenta aganjatilor firmei pt cei legati mai puternic de firma,pt cei cointeresati.Actiunile sunt tranzacionabile,liber transferabile altele se pot transfera cu anumite restrictii.Actiunile tranzactionabile se pot inscrie la o bursa, uneori transferabilitatea actiunilor este limitata, conditionata de acceptul Consiliului de Administratie. Warant este o hartie de valoare care onsoteste o actiune sau o obligatiune.Aceasta hartie se poate rupe de actiunea purtatoare (separa) si folosi pt a cumpara parti dintr-o noua emisiune de actiuni la pretul prestabili mai mare decat cel curent. 4. Obligatiuni si alte mijloace de atragere a cap de imprumut.+Obligatiunea ca titlu de credit la termen: Obligatiunea ca titlu de credit la termen -circula alaturi de aciuni si in unele tari in mai mare nr decat aceste titluri de val care seminfica o creanta.Aceasta creanta de regula se poate valorifica la scandenta, dar la nevoie si in prealabil prin vzcump pe piata (la bursa).Daca pana la scadenta vz primeste un nr de bani priemste o suma numaita dobanda.Dapdv al dreptului detinut de proprietarul actiunii sau al oblig, oblig sunt mai puternice decat actiunile,adica au un risc mai mic. +Emisunea de obligatiuni are urm caract:-valoarea emisiuni, adica a imprumutului care se divide in suma ce dau continut val fiecarei obligatiuni;-pretul de emisiune el poate avea 3 dimensiuni:*egal cu val nominala ->pret ad pari;*mai mic decat val nominala->sub ad pari;*mai mare decat val nominala->prêt supra pari->vanzare cu prima.+Nivelul pretului de emisiune mai dezvaluie si riscul aociat acestei emisiuni:-pretul de rambursare-de regula la scadenta imrpumutuli contracult se rascumpara la un prêt ad pari, dar se poate si la un prêt supra pari.;-rata cuponului/rata dobanzi;- de regula se stab cota fixa;poate fi corelata cu un

3

indicator sau altul deperformanta al firmei.;-rata imprumutului:-se porneste de la nevoile emitentului;obligatiunile vechi se pot rambursa din incasarile obtinute de pe urma unor emisiuni in serie.-trebuie sa fie corelata cu evolutia ratei inflatiei.-amortizarea imprumutului:-sunt mai multe modalitati de rambursare a imprumutului obligatar: 1. rambursarea imprumutului in intregime la scandenta (eforturile emitentuluise incadreaza intr-o per anume.) 2. anuitatilor –(= a obligatiunilor anuala)- va face plati crescatoare si ratele dobanzilor for fi descrescatoare. 3 ratelor anuale egale = anuitati descresc. 4. restiturirea imprumutului in serii anuale egale interval de imprumut, dar se practica si metoda dobandei accumulate. 5. sist de rambursare(amortizare) a imprumutului prin trafere la sorti-restituie in avans;-emitentul se oblige sa plateasca iontegral dobanda si in acest caz.6 problema grantari imprumutului:-cu active,-cu productia cu veniturile viitoare ale firmei;printr-un fond constituit anume.+Indicatori de valorificare a plasamentului in obligatiuni-se refera la 3 mari indicatori:Obligatiunile aduc castig sub forma de dobanzia cordate la termen.Obligat se cumpara la un prêt adpari, sub pari, supra pari sau chiar la un pret de piata. 1. Indicatorul eficientei nominale (val nominala):val nom=(dob anuala/pretul din prespect (ad pari))*100.+Indicatorul valorii effective: val efectiva = (dobanda (cuponul)/pretul efectiv)*100.+Investitia facuta la un moment dat in cursul existentie pe piata a obligatiuni: val curenta =(renumerarea oblig an 1/anul1 + dob)+(renum an2/(1+i)la patrat)+(renum an 3)/(1+i) la a 3-a) i= dobanda.+Formula este imp pt a arata care este pretul current al oblig si renumerarea obtinuta .Este o rel directa>cu cat este mai mare cu vuponul cu atat este mai mare renumerarea.Val curenta a unei oblig mai depinde si de oblig…. Fiind pe piata.Val curente este influentata de raportul dintre cerere si oferta.Alti factory care influneteaza pretul de piata (cal curenta a oblig):>ramura in care activeaza emitentul oblig si eficienta ec.;->raportul dintre cerinta fata de actiunile si obligatiunile unei firme emitente.;->rata dobanzii bancare. Daca rata dob creste,pretul act emintente scade. Cresterea su o rata a dob creste,pretul act emitente scade. Cresterea sub o rata adob mai influ.prin faptul ca ea creste si se econsidera marimea dividendului adus de acesta.Crestearea ratei dobanzii mareste costul imrpumuturilor bancare. Care crestere sporeste dirma si micsoreaza dividendele.>raportul dintre pretuld epiata si val nominala se aproprie. +Pt a putea parecia randamentul eficienta plasamentelor in actiuni trebuie sa avem in vedere:nivelul ratei dobanzii;->suma care se acorda pe cuponul detasat de obligatiuni;->interv de timp ramasa pana la plata urm cupon.;->taxele care le percep cei care se interpun in procesulde tranzactionare(taza sub foprma imp pe castig adus de titlurile financiare). Daca nvestitia s-a facut intr-un timp mai mic de un and impoz pe castig este de 16%. 5. Alte tipuri de obligatiuni:S-au adus modificari pt ale face ami attractive.1hartia de valoare (obligatiuni)Dobanda fixa nu este una atragatoare,se pune problema puterii de cumparare acelei sume, care poate scadea daca rata infaltiei creste.Pt a se realize in fapt aceasta conexare se folosesc diferit indicatori economici:evolutia cifrei de afaceri,evolutia profitului.Rata dobanzii pe piata interbancara:+2%^;+3%.a)rata primara a dobanzii;b)rata oficiala a scontului;c)rata dob interbancara:bancile trebuie sa faca plati unei alteia;d)rata doba la depozitele bancare:Rata dob comparative cu rata platia de alta tara.Rata dob la obligatiunie este variabila,flexibila si se coreleaza cu diferiti indicatori. 2) S-au emis diferite obligatiuni care difera prin modul incare se restituie imprumutul,astfle au aparut obligat convertibile in actiuni. 3) Obligatiuni cu cupon zero-

4

nu se da nimic pana la scadenta (se vand la un pret subpari ) 4) Obligatiunile de participatie-cele care aduc cumparatorului castig variabil in functie de rezultatul financiar al emitentului. +Titlurile de renta, obligat de stat:-statul poate emite obligatiuni El emite obligatiunic are poarta denumirea de tiltu de stat, certif. de trezorerie etc emit bnouri de tezaur pt a echilibra bugetul de stat.+Bonurile de tezaur sunt considerate cele mai sigure plasamente.+Vz bon de tezaur se poate realize prin: a)subscriere direct infctie de….. b) licitatie publica.In acest caz putem vb de o o ferta competitive.Se stabileste ca bon de tezaur sa fie emise numai in conditiile in care ele pot vinde si cumpara la bursaObligatiunile ipotecare->bancile ipotecare emit astfeld e titluri pt cei care detin bunuir sub forma de terenuri si alta active si doresc sa garanteze imrpum solicitate.Pt a obt banii necesari realizarii dieritelor proiecte detinatorii de proprietat imobiliare trebuie sa vandal obligatiunile la burse.Aceste titluri trebuie sa aiba o dobanda multumitoare, ddob este relative mare.Titlurile de renta (obligatse vnad si se rascumpara mereu la bursa. ->emitentul se oblige sa palteascsa o per de dobanda detinatorilor. Pietele de capital 6. Sistemul finaciar:- in toate tarile alaturi de bani intalnim pe piata o multime de titluri sia ctive finaciare.Ele sunt emise de instituii speicalizate care asigura si circuitul lor.Instit fina –ele exista, au logica doar daca acceptam idea ca trebuie sa maximizam utilitatea celor care le folosesc.Sist fin.-un ansamblu de aranjamente facute cu scopul de aschimba drepturi si obligatii in vedeea obt unor sume de bani. Astazi este atat de dezvoltat incat in unele state creeaza o val mai mare.Sist fina – un ansamblu de aranjamente facute cu scopul de a schimba drepturi si obligatii in vederea obtinerii unor sume de bani.Astazi atat de dezvoltate incat in unele state creeaza o val mai mare.Sist finaciare faciliteaza intalnirea a 2 tipuri de ag economici.(cei care economisesc cu ceic are vor sa imprumute). Sist finan are si menirea si rolul de a certifica calit. +Oameni nu doresc sa primeasca in schimbula ctivelor pe care le daua ctive de acelasi timp, adica nu vor sa comercializeze acelasi tip de marfuri. Solicitatnatii sunt cele 3 entitati existent:->familiile (gospodariile).>ag economici -> guvernul (statul).+Se poate afla intr-o ipostaza sau alta.Ofertantii de fondrui fac acest gest de a instraina si a obtine un castig. Pe langa castiguri ei urmaresc si riscul. Marimea profitului se coreleaza cu marimea riscului asociat.Din mai multe alternative, investitorii tin sa aleaa pe aclea cu un risc mai mic. a) –probab de a adduce pierderi este de zero;-prob de a obtine un profit de 3% este de 10%;-prob de a aduce un castig este de 90%; b) probab de a aduce o pierdere de 2 % este de de 2%;-probab de a aduce un castig de 3% este de 98%.+Masura riscului este data de disperisa variantelor: a) sunt mai concentrate variantele; b) abaterea fata de medie este de 5%. Riscul se poate masura cu ajutorul a 2 indcicatori statistici:-abaterea medie patratica; dispersia.+Poate genera unele neplati.In cazul plasamentelor in actiuni si obligatiuni problema este mai cuprinzatoare. +Riscul de intarziere: debit se afla in imposib restituirii la timp a imprum lor. Vina poate fi a lui si a celui care stab scadenta platii, flux de capital ale debit sa nu se ridice la vol restituirilor la care s-a angajat din cauza unei perioade prea scurte de timp. Riscul puterii de cumprare:-moneda in care se expr oferta de capital se depreciaza a.i. suma primita de ofertant la scandenta are o putere mai mica. Rata dobanzii suplineste ac pierdere Rd>R inflatie; Rd
5

care o plateste el deponentilor; dc se reduce val de piata a activului fin. +Riscul de portofoliu-pot fi incluse titluri cu risc ridicat dar portof sa aiba un risc scazut. Portofoliul este nr de titluri achizitionate de un investitor. Problema risc este det alaturi de probl rentab. Intre cele 2exista o corelati de regula ele merg in tandem creste riscul creste rentab. +O alta probl este cea a cererii de fonduri sau de titluri solicitantii familiile firmele statul. Fam si statul recurg la imprum. Firmele recurg la emisiune de actiuni. +La imprum bancare apare probl tipului de dob: fixa, variabila. Pt a preveni riscul scaderii puterii de cump se accepta.... Statul inreg neconcord intre ven si chelt. Pt a echilibra flux de intrari cu cele de iesiri guvernele fac imprum. Imp este ca Rd la imprumut sa fie judicios stab si sa accepte o flexibilitate mare in acest caz. +Flexibilitatea este acceptarea restituirii anticipate a imprum si contractarea unui nou pe perioada mai scurta de timp eventual deorece adesea chelt anticipate pot fi mai mari decat pierderea realizata. +Firmele au 3surse de fin: creditele bancare; imprum obligatare; emisiunea de actiuni.+Cea mai ieftina sursa de fin este emisiunea de actiuni. Dob este mai ieftina decat dividentele. Firmele se pot afla in diverse situatii. 7. Piete fin concept si struct: 1)Piata fin este un mecanism care asigura emisiunea si vz titlurilor fin. Pe aceasta piata se confrunta: deciziile celor care au nevoie de fonduri si nu dispun de ele; deciziile celor care dispun de fondurile si doresc sa le instraineze. +Pe piata fin se msica fond banesti pt realizarea leg intre cei 2poli. Legatura se poate realiza: pe cale intermediara; direct. +Conexarea interm pp o instit care atrage si apoi restituie fondurile in ec. Banii se misca pe piata fin. Este o piata pe termen scurt. Exista si o piata fara interm aceasta este piata de capital, unii emit titluri vand o promisiune. Se ajunge pe aceasta piata cand se doreste obt unor fonduri pe termen lung.+Instrumente folosite de piata de capital:-emisiunea de actiuni;-emisiunea de obligatiuni. +B) Instrumente folosite pe piata monetara sunt: -depozitele la vedere; -depozitele la termen; -biletele la ordin; -certificatele de deposit;-cecurile. +Ele servesc la absortia si la atragerea disponibilitatilor in circuitul economic. +Operatorii pietei bancare :-bancile comerciale (de depozit); -banci care nu desf operatiuni de depozit; -intermediari -> brokeri; -banca centrala. +Bancile comerciale sunt obligate sa-si constituie o rezerva legala, care acum este tinuta de BNR. +In ce priveste pretul imprumutului bancar , acesta este dobanda.+Dobanda - se plateste pt a acoperi bunurile la care renunta sa si le cumpere acum cel care ofera imprumutul: poate fi privita si ca pretul pe care-l plateste cel care obtine resursele acum sin u in viitor cand va obtine fonduri neimprumutate sau proprii. O resursa obtinuta in prezent este mai valoroasa decat aceeasi resursa obtinuta in viitor. +Exista diferite ipostaze ale dob structurate pe nivele: 1)rata primara a dobanzii: rata medie a dob la titlurile de stat (bonuri de tezaur) – dezvaluie ca politica monetara duce statul la un moment dat: Rd mare – politica lejera (se pot obtine usor credite); Rd mica – politica austere – cresterea masei creditului; vor creste; investitiile => creste PIB => cresc preturile => inflatia creste 2)rata oficiala a scontului (rata dob de referinta) 3)rata interbancara 4)rata cursului extern – fluctuatia cursului de sch se explica deoarece exista diferente ale Rd intre tari. +Pietele bancare sunt foarte sensibile la evenimente are au loc in plan international. Aceste ev creaza diferente de avantaje oferite de tari incat ele pun in miscare fluxuri enorme de capital. +Pietele bancare nationale functioneaza si ca piete valutare, adica bancile sunt sediile unor tranzactii valutare considerabile. Un alt rol al bancilor este si acela de a converti disponib pe termen scurt in dispon pe termen mediu si termen lung. +C) Piata de

6

capital este o piata specializata pe tranzactii cu active fin scadente dupa ani si anis au cum sunt actiunile fara scadenta. +Piata de cap realiz o legatura directa intre detinatorul si solicitantul de fonduri. +Functiile pietei de capital:-fctia de a facilita emisiune si plasarea noilor titluri care ajung sa fie vandute in continuare; -fctia de asigurare a revanzarii a ceea ce s-a vandut in prealabil; -din aceste 2 fctii => piata de cap indeplineste fctia de finantare a ec reale; -fctia de conectare a ag autohtoni cu cei externi => piata internationala de capital. +Piata de capital trebuie sa indeplineasca 3 conditii: -conditia de transparenta – obtinerea anumitor informatii si transmiterea lor impreuna cu altele cre au loc in cadrul ei; -siguranta tranzactiilor – data de masura in care o operatiune initiate ajunge sa fie finalizata; -lichiditatea – posibilitatea, usurinta cu care se transforma titlurile in bani si invers . +Sursele de capital(oferta) – purtatorii ofertei de capital sunt denumiti “investitori “ personae cu functii mari in tarile lumii a treia. Dupa razboi marea parte a ofertelor se facea in dolari, azi in yeni, euro, etc. Destinatia (benef) acestui capital sunt : marile societati publice sau private; guvernele unor tari (cele in curs de dezv); soc de asigurare. +Investitorii pe aceste piete pot fi impartiti astfel:-investitori pasivi: cumpara titluri si asteapta cresterea valorii lor sau remunerarea, nuu influenteaza pretul si evolutia pietei; -investitori active: speculatorii. Ei influenteaza starea pietei; -investitori institutionali: investitori initiati: toate institutiile financiare. 8. Tipuri de piete de capital si de active: titl fin se cump vz pe piete distincte cu carac proprii. Activele reale se procura de pe piata cu amanuntul. Pietele titlurilor fin pot fi:de licitatie per se stab in functie de dorinta cump; de negociere pretul rezulta in urma unei tranz. +Preturile se stab in modalit diferite. +Tipuri de active fin: diferite tipuri de actiuni obligatiuni; active emise de banci diferite tipuri de depozite; certificate de depozit; valuta; ipoteci. +Majoritatea dintre acestea se tranzactioneaza pe piete en-gros. Pite cu vz directa posesorul de activ contracteaza direct o masa potentiala de cump carora le face oferta pe piata RASDAQ. Preturile se stab prin negociere. Piete cu vz indirecta cele cu vz prin licitatie. Aceste piete BVB se carac rin proceduri complexe si regulile sunt stricte si urmarite cu mare atentie de organismele care supravegheaza piata. Aici se pot tranz pachete de titluri. Piata principala se carac tocmai prin acest lucru. +Tipuri principale de piete: A)pietele depozielor bancare: dep bancare reprez o componenta majora a pietei fin. Cuprind depoz la vedere la termen adica cu o scadenta bine precizata. Transf ac active in lichid se poate face adesea contra cost dc retragi inainte de scadenta rezulta mari pierderi. Mai nou s-a creat o piata a depoz la termen ce se vand inainte de scadenta realizandu-se astfel o pierdere mai mica. B)piata valutara-o cerere de bani de capital expr intr-o valuta straina pietei care inreg ac cerere. Este o piata cu vz/cump directa. Participantii la ac piata sunt mari instit fin cu un potential investit f mare. Pe ac piata se urmareste obt de castig din dif de curs. Pe ac piata se tranz produse derivate din dif de curs. Schimbul valutar reprez 5-10%din schimbul val care au loc pe piata val mondiale. Dif tranz se face in scop speculativ pt a castiga din urma fluctuatiei cursului valutar. +Pe ac piata vz poate avea loc dupa dif metode: tranzactionarea pe loc schimbul de valuta se realiz in 2zile; tranz viitoare; tranz combinata. +Mai exista si tranz intre soc fiice ale unei firme mari. C)piata ac corporale act emise de soc de act. +Tranz au o amploare f mare rezulta dif tipuri de bursa: federale, statale, nationale, bursa atotcuprinzatoarecu ramificatii in orice casa conectata la reteaua nationala bursa NASDAQ. +Com cu act se poate face cu vz directa si indirecta. Titl cele mai cautate se tranz pe piata cu licitatii, pretul ajunge sa reflecte mai

7

corect val actiunii. D)piata obligatiunilor corporale: Majoritatea ac titl acorda un castig fix sub forma de dob ca si pt titl de stat. Oblig corp reprezinta un risc mai ridicat decat cele de stat. Riscul este dat de faptul ca deseori nu se cunosc date suficiente despre vz. Pt a se diminua incertit ac titluri sunt evaluate si notate gradul lor de risc este stab de soc cu profit special den soc de rating. Aceasta piata nu este o piata cu o prea mare adancime adica pret nu sunt atat de fluctuante in timp si nici nu au o amploare atat de mare ca si pe piata titl de stat. +Riscul de transformare-se poate renunta la o emis de oblig facuta la o dob ridicata in fav unei alteia cu o dob mai avantajoasa. Pot aparea even neprevazute intre timp care dau peste cap aceste aranjamente. O problema similara cu risc de transfer o au si soc de asig special cele de viata. Banii obt din ac polite se fol pt a cump titluri, rezulta jocul randementul dif plasamente. Ac 3tipuri de active act oblig guvern se tranz pe piata de capital iar valuta pe piata bancara. Piata intermediara ia nastere cand leg dintre ofertantul de fonduri si benef fondurilor se realiz de catre un intermediar. Cea mai cunoscuta piata bancara. +Bancile sunt titl in sch banilor primiti. Instit nebancare acestea nu emit titl in sch capitalului primit. +Institutii similare cu bancile: fonduri mutuale; soc de asig; ag de oblig. +Intermedierea este avantajoasa din 3pdv: se reduc costurile de tranz; asigura fonduri disponibile pe term mai lung; reducerea riscului partilor implicate. +Riscul de tranzactionare cei care dau bani cuiva isi asig riscul nerestituirii depoz facute de primitor. Un alt avantaj rezulta din intermediarul creaza disp, depozitele pe termen scurt se pot fol pt depoz pe termen lung deoarece se creaza un sold constant disponibil format din o parte a depoz pe termen scurt. 9. Europietele de capital: titlurile fin circula pe piete nationale. unele piete nationale functioneaza si ca piete internationale. +In special obligat si valutele se tranz pe aceste piete internat. Unele entitati au nevoie de imprum in diferite valute. Cea mai avantajoasa introducerea de obligat pe aceste piete. Dc obligat se vand in moneda tarii unde se prezinta obligatiuni vb de obligat straine. Cand obligat expr in valuta unei tari se vand in alte tari vb de euro obligat. +Riscul obligat straine investit din alte tari au putine cunostinte despre emitentii straini de obligat. Ca atare intervin soc de rating care dau nota acestor obligat. Notarea titlurilor fin-a fost transf de americani intr-o afacere s-a trasf intro competitie deoarece tarile puternice au rodit sa fie evaluate , a devenit o problema normala. Aceste soc noteaza obligat tarile in functie de riscul pe care acestea il foera. Se noteaza capacitatea de rambursare vointa si contextul in care se realiz imprum. +Aceste riscuri sunt clasificate si notate. +In fucntie de incadrare se poate acorda numai o anumita dobanda respectivei categ de incadrare. Aceste notari au un carac politic si sunt adesea contradictorii. Emitenti de euro-oblig sunt obligat sa stab capul de pod. +Evolutia europietelor de cap-acestea au cunoscut o dezv exponentiala din urm cauze, ec lumii a cunoscut in ultimii ani o crestere puternica rezultand nevoia fin unor tari. +Exced unor tari a ipus cresterea fluxului de cap in plan international: cresterea datoriei tarilor din lumea a 3. +Azi pozitia USD a scazut in functie de EURO si va scadea si in continuare: deoarece au facut apel la imprum externe si tari precum SUA Ger; unele mari instit au crescut si plasamentele si imprum facute. 10. Teoria pietelor existente-deasupra acestei piete planeaza o parere cum ca ele sunt eficiente ele sunt populate de indivizi foarte bine pregatiti profesional; sunt foare competitivi. +Pe aceste piete inform sunt complexe si se incorporeaza rapid in ea. Toate

8

facilitatile oferite de piete se distribuie aleator si vor beneficia de ele cei cu calit adecvate. Aceste facilitati sunt intr-o competitie. Orice even in leg cu pietele in cauza dar mai precis titl fin orice informatie se incorp instantaneu in pret. Dc inf se incorp instantaneu in pret atunci evolutia lui nu va mai fi infl de evenimentele trecute cunoscute ci viitoare si nu de cele certe ci de cele neasteptate. Preturile pe pietele fin au o evolutie intamplatoare fluctuatii de mare amplitudine fara a se putea explica cauzele. +In cond in care oportunitatea se modif in mod aleator nu se poate obt un profit mai mare decat cel coresp gradului de risc acceptat de invstitor. Totusi pe piata de cap in anumite imprejurari se pot obt castiguri mai mari decat in alte investitii. Pt acest lucru trebuie sa aiba una din urm calitati: sa fi intrat in posesia unei cresteri cant de inf; capacit mai buna de prelucrare a inf si de iterpretare a ei. +Vor obt castiguri peste medie cei care sunt predispusi la eforturi si la asumarea unor riscuri suplim. +Teoria pietelor eficiente este in general corecta. +Reglarea si controlul pietelor financiare:activ specifice pietei fin sunt de mare amploare. Ind fin este foarte strict reglementata. Acest lucru se explica prin 2obiective: prevenirea fraudelor; prevenirea pierderilor clientilor. +Reglem urmaresc modul in care se formeaza si circula informatiile specifice. Masurile privesc modul de generare a inf de toti care le produc. Inf privesc atat even din int emitentului cat si despre volumul tranz cum sunt struct ofertele de pret. +In 1860 in SUA s-a conturat 2grupuri de inetrese si au aplicat unul altuia diverse lovituri. Prima interventie a celor 2 pe piata aveau fiecare cate o firma de transport feroviar, una dorind sa o preia pe cealalalta. Regula care s-a impus dupa acest eveniment este ca firmele cotate la bursa trebuie sa ofere inf cat mai corecte si complete publicului. A2 in 1866 transporturile vitelor in alte orase cel care inseala produce un rau tuturor si ca aceste fapte trebuiesc explicate in totalitate. +Regula Krenger –K si-a construit un adevarat imperiu fin dar s-a dovedit a fi de carton. El contracta imprum, cumpara active pe care mai apoi le gaja pt un alt imprumut si tot asa. Regula K consta in garantarea fiecarui imprum dupa niste reglem stricte. De ce s-a ajuns la aceasta reglem stricta: pt ca pe piata sunt multi investit care nu au cunostinte adecvate dar au bani si vor sa-i fructifice. In soc democrat se aplica princ abordarii unor privilegii celor mai saraci mai lipsiti de posibilit. Se refera la cunoasterea riscului asumat efectuarea unor operat in cunostinta de cauza; un alt motiv provine din efectele pe care le provoaca actiunile institutiei ei. +Dc bancile nu-si constituie rez legale se poate intampla sa nu poata sa-si acopere imprum efectuate. Prin proc de acrodare de credite bancile creeaza bani. Dc bancile nu pot face fata platilor cerute in ec se creeaza un blocaj. Invers se ajunge la inflatie. INTERMEDIEREA ACTIVITATII DISTINCTA A SOC D SERVICII DE INVESTITII FINANCIARE SSIF 11. Conditii si prevederi de organizare a SSIF-in rom serv fin sunt prestate de firme care au ca obiect de activ exclusiv efect de asemenea servicii. +Obiectul de activitate a unei soc de interm: prelucrarea si executarea ordinelor date de clienti pe piata primara; plasamentul titl emise de catre diferite firme sau entitati statale, aceasta operat este adesea garantata de catre SSIF; formarea de portofolii si gestionarea lor pt clientii care solicita acest lucru, unele SSIF pot prelua ordine de la altele pt a le tranz; vz si cump de titl de stat pe o piata reglem. +Activ de interm cuprinde si urm operat conexe: pot tine in conturi bani sau titl ale clientilor; consilierea ag ec in vederea elab unei strategii de invest de fin

9

avantajoasa; acordarea de imprumuturi in bani sau in titluri clientilor; se pot vinde titl ale fondurilor mutuale. +Pt ca o SSIF sa poata indeplini aceste operat ele trebuie sa indeplineasca o serie de conditii: limite de capital; o autorizare prealabila; varsarea cap cerute pt a efectua anumite op; calitatea conducerii si a personalului care lucreaza; o tinta orala; un cap min net plafonat; detinerea de actiuni de catre personalul propriu; struct interna compartiment de control obligatoriu. +Pt maj de cap sau schimb actionariatului se cere o aprobare. nu oricine poate fi actionar. Pt schimb sediului trebuie aprobare. +Nu se autorizeaza o astfel de firma: cand un actionar se afla in faliment cu o alta firma are antecedente penale; cd doc inaintate spre autoriz contin inf false; dc desf op in contradictoriu cu reglem legale; dupa 6luni de suspendare a firmei urmeaza suspendarea definitiva. +Pt a fi conduc a unei SSIF pers trebuie sa sustina un curs. Pt supravegherea activitatii o pers care raspunde de colegii lui cerinta: sa aiba un cap min net de 25%din cap soc. Ponderi: disponibil in casa 0%; valori mobiliare 30%-inscrise la bursa 20%nu sunt isncrise la bursa; titl emise de fond sunt 25%. +Doc pe care le fo, soc in rel cu clientii sunt reguli de conduita in plan fin: se incheie un contract cu fiecare investitor cond in care firma acc sa presteze acele servicii; ceere de deschidere de cont invest acorda an inf particulare; complet un ordin de tranz tipul de ordin simbolul titl cantitatea pretul ora data completarii ordinului valabilitatea lui. +Formularele de complet dupa ce tranz a avut loc: confirmarea de tranz; extras de cont op derulate pe contul lui pana in acel moment marimea portofoliului disponibilitatea lui. +Contul discretionar-reprez un instrument prin care titularul inlesneste brokerul sa-i gestioneze portofoliul si sa-l formeze. Ordinul d etranz in el se scriu datele de identificare al invest titl vz/cump piata durata de valab al ordin, ora primirii ordin. +Dupa ce tranz a avut loc agentului ii revin alte sarcini: complet formularului de confirmare a tranz; complet formularului de raportare catre clienti a sit portofoliului. Pt fiecare operat ag trebuie sa intocmeasca un ordin de tranz pe care inevstitorul trebuie sa il semneze. +Regulam pretind ca ordin respectiv sa fie introduse pe piata in functie de an prioritati: priorita de timp primul venit primul servit; prioritate de tip de ordin. +Potrivit reglem pietii ag sunt blig sa aduca la dispoz invest toate inf pe care le detin referitoar la titl. Ag nu au dreptul sa efect tranz cand apare un conflict de interese. +Investitorii nu trebuie sa se teama ca soc le folosesc fondurile din cont. Alte interdictii sunt cele referitoare la modul de inform al investitorilor nu se pot da inf false. Sa nu se ofere nici inf corecte in exces. +Agentului nu-i este permis sa ofere inf care nu sunt avantaj pt clienti. Nu poate manipula preturile. Nu este voie sa se invoce trecutul ca fiind posibil de repetat in viitor. Nu se pot garanta castigurile. Nu se pot garanta operat cuiva cu titl altcuiva. Nu se pot imprumuta titl fara acordul posesorului. Nu se efect ordine pe datorie. +Se considera practici frauduloase urm: furtul titl; gajarea imprum fara consimtamantul titularului; informarea incorecta in exces. 12. Struct organizatorica a SSIF-succesiunea operat se desf in fucntie de struct organiz. Ea depinde de marimea firmei vol tranz gradul de mecanizare nr si natura operat autorizate de CNVM de mediul de afaceri in care funct firma la un moment dat. Struct organiz se impune de la sine in functie de necesitati. +Departamente care trebuie sa existe in SSIF: front-office; back-office; dep de contabilitate; dep administrativ. In cadrul frontoffice trebuie sa se separe pf de cele juridice. In back-office depart de achizitii si vz un depart de conturi un comp care sa se ocupe cu primite divid de catre clientii ei de la firmele la care au ei actiuni. Actele necesare pt inceperea unei op trebuiesc concepute si

10

completate intocmai. Dupa ce se completeaza ele trebuie concentrate intr-un dosar al clientului. Acesta trebuie sa cuprinda absolut toate leg cu clientul orice convorbire tel se inreg si se pastreaza. +Contul discretionar- pt a opera pe piata de capital sunt necesare cunostinte adecvate calit deosebite sa fie rezonabile sa aiba puetere de asteptare. Cei care nu au timp si inf ii inlesnesc pe agenti sa efectueze op in contul lui. Calitatea contului depinde de natura si calitatile ag respectiv. Agentul poate sa faca operat dar care sa nu fie in conformitate cu dorintele investitorului. A utiliza contul discretionar este avantajos pt investitor dar dezavantajos pt agent. Contul discret impune o implicare afectiva a ag. Op din contul discret trebuie urmarite de un ag de control. +Tipuri de ordine: depart de procesare a ordinelor aici ajung toate ordinele de tranz. Se creaza tabele de tranz. Tipul de ordin se refera la precizarea privitoare la pret. Astfel avem: a)ordine comune 1)ordine la piata, acest ordin se exec inaintea ordinului limita; 2)ordinul limita titularul contului impune o restrictie obligatorie referitoare la pret, dc ordinul este de cump ag trebuie sa caute un pret si mai mic decat cel precizat iar la vz un pret mai mare decat cel precizat crearea de avantake clientului, acest ordin s-ar putea sa nu se exec in cadrul unei sedinte, trebuie precizata durata de valab a ordinului; 3)ordinul stop este un pret limita care odata atins trasnf ordinul in ordin la piata, ordinul stop devine ordin la piata; B)ordine speciale: 1)ordinul limita stop ii creaza titularului de cont o protectie suplim fata de ordinul lim deoarece introduce posib folosirii unei limite asupra pret, 2)ordinul acum ori niciodata onliga ag sa exec dintr-o singura tranzactie ordinul, dc nu-l poate exec in intregime restul se anuleaza; 3)ordinul totul sau nimic trebuie exec totul intr-o singura sedinta de tranz; 4)ordinul in jurul pietei ag ae dezlegare din partea titularului de cont sa caute cele mai bune cond de exec a ordinului, este un ordin fara restrictie; 5)ordin care sunt completate de mana la nevoie ordine consiliate si neconsiliate, trebuie sa se precizeze pe ordin dc a fost consiliat sau nu investitorul. +Organizarea ordinelor: la cump are prioritate cel care da pretul mai mare; la vz au prioritatecei care dau mai putin. +Operatiunea long si short: se vb de op long cand clientul vanzator detine titl supuse vz. Vanzatorul short in schimb nu le are, el fie ca a luat titl cu imprumut fie le va cump pana la data decontarii.Op short accentueaza caract speculativ al tranz, aceste op cu imprumut sau in absenta asteapta sa fie aprobate in romania. 13. Departamentul de tranzactionare a titlurilor-operativitatea de ea depinde masura in care se satisfac nevoile de castig a invest. Operativitatea: ora ordinului ora de transmitere a ordinului de la care se efectueaza tranzactia; data si ora pt reglarea fluxului de numerar necesar decontarilor. Romania decontarea la t+3. +Piata de negociere RASDAQ-dimensiunea acestei piete s-a micsorat in rom multe soc au trecut la bursa altele la sist alternativ nr mic de tranzactii. Ag care primeste ordin de tranz il completeaza il consemneaza pe un doc cumulativ si il trimite spre executarea pe piata. Ag poate lua contact cu unul din ag care si-au exprimat intentia de vz/cump a aceluiasi titl. Dc ii convine pretul si cantitatea atunci ia leg cu acea pers pt negociere, dc pretul si cantitatea coincid ordinul se executa automat. Ag poate sa cump el pe contul soc pt care lucreaza cantitatea oferita de un client sau dc investitorul doreste sa cump agentul ii vinde din portofoliul soc, acest lucru este posibil deoarece dc obt un castig din dif de pret agentul practica un adaos. +Ag poate imperechea 2ordine de sens contrar date de clienti proprii. Dc este conincid de pret ia nastere o tranz de tip cross, aceste tranz se pot realiza si pe bursa. Tranz se finaliz intr-un interval de 3zile transferul banilor si trans titl. In cazul

11

tranz 3si4 pe portofoliu si cross se pot finaliza in intervalul t+1. Pt a preveni finaliz in alte cond decat cele precizate ordinele aduse pe piata si negciate trebuie confirmate. Vz trebuie sa transmita cump datele tranz si celalalt trebuie sa confirme, dc nu s-ar rata tranz, dc cump sesizeaza diferenta poate transmite vz o confirmare modif, dc vanzatorul o accepta se poate finaliza tranz. Altfel se anuleaza.Dc se accepta pe ordinul primit trebuie precizata ora recum si celelalte preturi. +Tipuri de tranz pe piata de negociere: soc de intermediere prin traderii ei poate efecuta urm op: a) op de top broker soc este pur si simplu interm, executa ordinele clientilor la preturi si cant dispuse de ei, in acest caz soc va incasa un comision; b)tranz de tip dealer-SSIF cump pt portofoliu titl oferite la vz de clienti sau vinde din portofoliul propriu titl dorite de un invest say altul. Chiar dc soc este o parte a tranz prettul pe care-l impune sau il accepta trebuie sa porneasca de la cele mai bune cond existente pe piata. SSIF castiga doar din dif de pert in acest caz; c)tranz dealer fara risc-SSIF cump titl pe portofoliul lui fiind ferm convins ca le poate vinde imediat altcuiva pt ca are in portofliul lui de ordine unul de cump al acelui titl. Soc evita riscul de a pierde. Se accepta aceasta operatie deoarece se creeaza adesea avantaje clientilor. +Dupa finalizarea tranz urmeaza confirmarea tranz catre client in 48ore SSIF trebuie sa transmita clientului doc de confirmare a tranz cu parametrii in care ea s-a efectuat s-ar putea ca term trecuti in trecut in conf sa nu fie cei precizati de client. +Uneori pot aparea erori iar pt a le solutiona sunt 3metode: erori care pot fi imputabile clientului corectarea sa afecteze contul de num al clientului; eroarea sa afecteze contul de portofoliu al firmei nu este vinovat traderul de eroare; eroarea se suporta de trader. +Dc eroarea se identifica din timp aceasta se corecteaza si celalalt trebuie sa accepte. 14. Etapele procesarii in depart de operatiuni: back-office. 1) Din partea pietei, bursei, se transmite zilnic dupa inchiderea sedingei de trabz un raport de tranz din partea fiecarui intermediar: op efect de aceasta pe specificatii; acest raport trebuie sa fie confirmat. 2)stab oblig vz si drept cump prevenirea realiz unei tranz ratate. Acest doc se transmite depart de contabilitate. Instit centrala introd in fiecare zi o singura dipoz de plasament de incasare pt toti clientii unui SSIF. 3)Inreg in registru a titl primite este drept dobandite asupra titl cumparate, transf de prorpietate. Pt a nu exista erori sunt separatae instit pietei in functie de atrib pe care le au 4istit: intermediarii; registrele; soc de deconatre; soc de tranzactionare. +Fiecare SSIF are deschis un cont in cadrul soc de deocnatre care cont are 3subct: contul segregat; subcontul free; subcontul transfer-in. +Cand un instrument a primit un ordin de vz se transmite titl din reg in subcont segregat, in ziua decontarii acest titl care s-au neg si vandt in t trebuie trans in subcontul freee pt ca la sf zilei cand are loc decontarea sa gaseasca pt a le vira in contul cumparatorului. In t+3 SNCDDva trans titl vandut din subct free al vz in subct free al cump pt ca op sa se finalizeze trebuie sa existe un subiect free al titl vandute. +Pt ca op pe piata de cap sa se desf sigur corect la timp subiectul segregat si free funct astfel: contul segregat al vz contului free al vz; contul free al cump-contul segregat al cump; contul free al vz contul free al cump. +In contul free ajung titl cu putin timp inaintea efect deconntarii si ajun titl pt putine ore dupa finaliz decont pe numele cump, se pot pastra in deplina siguranta titl cump in subct segregat al SNCDD. OFERTELE PUBLICE DE VAL MOBILIARE

12

15. Ofertele publice de val mobiliare concept scop clasif: ofertele publice OP sunt op complexe care se desf in mod reglem si autorizat se desf prin fol mijl de inf in masa si prin fol unuia sau mai multor SSIF pt vinderea sau cump unor val mobiliare precizate. Cand ob ofertei publice: este procur de cap, vb de op de vanzare; este dobandirea unei anumite pozitii in struct de act a unei firme. +In timp ce OPV are loc pe piata primara, OPC are loc pe piata secunda. OPV pp o relatie intre emitent si anumiti cump. OPC pp o relatie intre investitor si o alta entitate decat emitentul.Op au rolul de a atrage cap disponibil si a sustine procesul investitional. +Are scop si de a asig o protectie soc diferitilor actionari de a le asig o valorificare suplim a banilor detinuti. +In ec exista 2tipuri de finantare: fin directa se realizeaza prin cularea a 2entitati; fin indirecta-intre cele 2entitati se interpune o instit bancara. +Dob nu se impoz dividentele se impoz rezulta ca fin ind mai profitabila. +Fin directa mai avantajoasa. Ofertele publice de vz pp o docum foarte stricta. Emitereaadica un emitent ofera spre subscriere unor investitori existenti sau potentiali un anumit tip de val mobiliara. +Prima este data de ref a 2 AGA, a 3 data de inreg (AGA poate hotara maj capitalului). Oferta de val mobiliare se poate face: direct, se poate adresa unui nr restrans de pers; se poate adresa unui nr nedefinit de posibili subscriitori. +Ofertantul de val mobiliare: poate fi o firma sau institutie care ofera pt prima data respectivele titl; poate fi o entitate care ofera titl pe care le-a cumparat anterior. +Putem vb de o emis directa sau intermediara: emis directa se desf prin mijloace proprii ale ofertantului pe contul si raspunderea lui, cand urmareste un plasament privat; emis publica si intermediara recurgerea la SSIF poate fi vorba de o soc sau se poate crea un sindicat, avantajul este gradul ridicat de transparenta sanse de a se finaliza cu mai mare succes. Emis intermediara este comunicarea prin orice mijloace a inf privitoare la titil emitent a acelor inf ce permit cump sa ia decizie in cunostinta de cauza. O astfel de of publica trebuie autorizata de comisia nat a val mobiliarecu urm: cerere de aprobare a prospectului de of publc ale vz-cump; un anunt ce trebuie facut public inainte de inceperea subscrierii acest anunt confera ofertei un carac public declansarea of de vzcump. La sediul interm emitentului in mod gratuit si pe suport de hartie anuntul. Prospectul trebuie pus pe site ofertantului intermed pe site CNVM. O astfel de oferta dureaza luni multe timp in care in unit emitentului pot avea loc modificari, toate aceste modif trebuiesc modif in prospect, orice modif se va spune CNVM in max 7zile. CNVM poate cere inf suplim fata de cele cuprinse in prospect in documentatie, poate cere auditorului sa faca o cercetare mai detaliata. +CNVM poate lua urm pozitii fata de emis: o poate suspenda dc docum nu cuprinde date concrete; o poate interzice; o poate revoca. Dc apar circumstante ulterioare: o poate anula. +Efectele acestei masuri: suspendarea se opresc op incepute; cand se ridica suspendse continua op; dc se revoca se lipseste de efecte subscrise facuta pana in acel moment; dc se anuleaza decizia se restit banii pe chelt emitentului. +Poate fi vinovat: ofertantul deoarece a dat spre prelucrare date incomplete; intermediarul; emitentul. 16. Coordonatele intermedierii si redistribuirea unei oferte publice de vz.-una din modalit in care se pot ocoli bancile ca finantator o reprez of publica de vz. Oferta publica de vz primara-ofertantul este emitentul care pune in vz pe piata titl pt a fi subscris. Dc se ofera titl de un proprietar al acestuia atunci vb de oferta publica de vz secundara. Ambele pot fi oferte initiale: cand titl au fost emise spre vz pt prima data. Sunt soc com inchise si care nu pot tranz pe o piata reglem ofertele publice de vz initiale sunt fol de firme pt a

13

deveni deschise. Se pot accepta exceptii de la acest procent. Reg gen este ca nu pot avea loc oferte publice de vz fara elab unui prospcet si fara un anunt public exista si exceptii. Cand oferta se adreseaza unor subscriitori calificati nu trebuie prospect. La un anumit nivel de activitate se prezuma faptul ca esti initiat in problemele pietei de capital. Nu se cere prospect dc se cump actiuni unei firme in cazul unui proces de fuziune sau cand se distrib actiuni noi la firme. +Prospectul trebuie sa contina: date despre activele pasivele firmei rez fin polita ei de investitii polita de dividente ce drepturi i se confera prin firma; datele trebuiesc redactate intr-un limbaj non-tehnic; dc sunt cuprinse informatii succinte intr-un anunt atunci in el trebuie sa se inscrie sa se citeasca si prospectul pt a se documenta,. CNVM se pronunta in privinta autoriz unei cereri de oferta publica in 10zile, 20zile dc sunt necesare date suplimentare sau dc firma a fost inchisa si participa pt prima data. Oferta publica se poate autoriza pt max 12luni. Data fiind nevoia unei info cat mai complete si corecta a subscriitorului intermediarul trebuie sa-si asume rasp semnand fiecare pag din prospect. Trebuie precizata metoda de distrib a titl. +Metoda fol in oferta publica: met celei mai bune executii-interm va depune toate eforturile pt a vinde toate titl, dc o parte din emis nu se subscrie acea parte se restituie emitentului; plasamentul garantat intermed procedeaza ca mai sus, dc o parte din titl nu este subscrisa public el le va cumpara, isi asuma un risc mai mare; metoda totul sau nimic-intermed va depune toate diligentele pt vinderea intregii emisiuni, dc nu se poate vinde totul atunci se restituie banii; metoda stand-by induce o oblig suplim pt intermed adica soc emitenta da dreptul action firmei din data de inreg sa subscrie iar partea nesubscrisa trebuie vanduta de intermediar pe piata, dc acest lucru nu se poate, intermediarul o cump pe contul propriu; metoda plasamentului asigurat-se refera la obligatii, emitentul aflat in dific fin hotaraste emis de oblig dar doreste sa obtina angajamente in timp scurt din partea a unui intermediar, dc intermediarul accepta sa efectueze op; metoda licitatiei olandeza-pretul de emisiune se reconsidera in jos pana cand toate titl sunt vandute; metoda licitatiei competitiva-se face in plic inchis, aceaste metode metode sunt imp deoarece exista posib ca titl solicitate sa fie mai multe decat oferta de vz. +In perioada de subscriere nu se poate refuza nici un buletin de subscriere, in cazul in care emis este suprasubscrisa se recurge la proc numit alocare pro-rata. Autorizarea devine efectiva din momentul in care public anuntul. +Pretul de emisiune: cand poate fi det inainte de constituirea prospectului se precizeaza si este un pret det; pot exista situatii de pret nedeterminabil trebuie precizat crit dupa care se va stab ulterior dreptul subscriitorului de a retrage subscri facuta dc il anunta pe intermediar cu 2zile inainte de incheierea sedintei de emisiune; categ de perturi. In cazul in care emit nu are titl inscrise pe op reglem si deci nu poate dobandi un reper propriu in stab pretului de piata este metoda pretului comparativ. In stab pretul se poate recurge la comp dif indicatori fin ai firmelor: pretul/profit/actiune; pretul/dividente/actiune; pretul/ flux de lichiditate/ actiune. Se poate vb si de o val corecta de piata a unor titl aceasta marfa poate avea la un moment dat o valoare coercta iar la alt moment. +Factorii esentiali care vor influenta pretul de piata al noilor actiuni si care vor fi identificati de cump: istoricul afacerii cu performantele respectivului; factorii macroec care influenteaza ramura in care act firma; capacit firmei de a produce profit; activele firmei de a vinde produsele; activele tangibile; marimea pach de actiuni noi supuse vz. +Dupa ce s-a stab pretul apare nevoia stabilizarii lui. Problema stabiliz pretului apare dc emitentul are actiuni care se tranz pe piata cresterea oertei de actiuni a emitentului pretul respectivelor actiuni la bursa va scadea. +Retinerea in cazul unei emisiuni ferbinti-se

14

poate intampla ca oferta de vz de emis sa fie foarte atractiva incat sa se ajunga la suprasubscrierea lor. intermediarii trebuie sa se retina de la a cump pe cont propriu noile actiuni dc acestea sunt foarte cautate. Trebuie sa se aplice principiul alocarii pro-rata. Dupa ce se finaliz toate acestea emitentul trebuie sa anunte rezultatul ca s-a incheiat emis si in ce cond CNVM. 17. Cump titl si preluarea controlului asupra unei firme prin oferta publica (oferte publice de cumparare: cump titl de valoare si preluarea contr asupra firmelor. Piata de cap este folosita nu doar pt asig unei valorif mai bune a cap disponibil ci si in alte scopuri rezultand ca piata de cap permite redistribuirea proprietatii. +Ofertele public de cump este o promisiune a unei pf sau pj ca va cump ca are intentia sa cump act unei firme la un pret prestabilit intr-o anumita cantitate si intr-un anumit interval de timp. +Oferta publica de cump se pot clasif ni: OPC voluntare; OPC obligatorii. +OPC voluntare pot fi: op primare; op concurente. OP volunatar initiaza un grup de investitori care cred ca pot realiza prof mai mari plasandu-si banii intr-o firma. Multi actionari isi retin act de la vz din aceasta cauza se recurge la OPC. In doc facut public se poate scrie ca cine subscrie acuma va primi un pret mai bun. OP de preluare voluntara trebuie autorizat de CNVM in care scop ofertantul trebuie sa dea un anunt preliminar. CNVM transmite acest doc pietei reglementate. Apoi acest anunt se transmite si firmei avvizate, conducerea acesteia va convoca AGA putand adopta aceste atitudini: ostilitatea;masuri de respingere; atit cooperanta. Din momentul in care conducerea firmei a luat nota de preluarea conduc firmei treb sa se abtina de a incheia contractul, de a aduce prejudicii soc sau ar pune-o intr-o sit nefav. OP de preluare voluntara-doc necesare se depun la CNVM iar acesta trebuie sa le aprobe in 10zile. Contine: pretul promis in anunt preliminar; proiectul de afaceri al initiatorului. OP concurente cineva poate declansa o OPC. Altcineva afla acest lucru si se gandeste ca ar putea pierde anumite beneficii si astfel poate declansa o OP concurenta. Oferta de a cump act firmei respective cel pputin la acelasi pret cu concurentul si cel putin aceeeasi cantitate. Contraoferta trebuie facuta publica in primele 10zile de la lansarea primei oferte. Tot in 10zile se pronunta si CNVM asupra contraofertei. Oricate contraoferte s-ar inreg la un emitent toate au un segment termen de incheiere, termen de 60zile. +OP de preluare obligatorii-o pers cump titl ajungand sa obt % tot mai maari din firma, apar probleme, unii devin minoritari si vor incerca sa obt cond privilegiate aparand discriminarea. Cine detine 33%el este oblig sa lanseze o oferta publica de cump a celorlalte actiuni existente pe piata. Dc cineva a obt mai mult de 33% drepturile de vot peste 33% sunt anulate. La fel si dc mai multi indivizi actioneaza concentrat, ultimul achizitor din grup este aspru sanctionat ca nu a anuntat ca face parte din acest grup de interese. Dc poz majorit s-a dobandit printr-o actiune fara intentie pers poate alege din 2variante: sa vanda partea de act ce depaseste 33%; sa deruleze o OPC a peste 90%din actiunile firmei. Sin in acest caz trebuie depus la CNVM un doc preliminar care contine si o hartie care semnifica depunerea unei garantii bancare de min 30% din val pachetului de act ce se doreste a fi tranzactionat. In acest doc trebuie sa existe un articol referitor la pret: pretul det; pret determinabil trebuie precizate criteriile in functie de care se va det pretul. +Metoda de det a pretului: alegerea celui mai mare pret in urmatoarele 3categ de preturi: 1)cel mai mare pret platit de ofertant pt cump titlurilor emitent in cauza in ultimele 12luni; 2) 3). Pretul de OP treb stab de un evaluator independent avand in vedere cele 3situatii ale pertului de mai sus. Pers care det 33% nu

15

este obligat sa lanseze OP. +Concluzii: OPC pot fi obisnuite; obligatorii; de preluare. Dc OP de preluare a condus la obt a mai mult de 90%din act unei firme firma respectiva treb sa fie inchisa dpdv al pietei de cap. A2op de preluare fie ca s-a desf pt ca nu a avut succes fie ca se doreste inchiderea dupa 6luni de la prima. +Elem informationale privind ofertele publice.-in urma realiz OP de vz/cump modif struct act, invest trebuie sa ajunga in posesia unor inf complete pt a putea lua o decizie in cunostinta de cauza, legiuitorul pretinde o inf vasta in leg cu OP pt a proeja investitorii. Principiul promovat este promovarea cu consecventa a inetreselor investitorului, s-a constit un sist inf complex sub forma anuntului de oferta. +Pt a obt bani in urma unor titl trebuie date inf despre ce faci transparenta desavarsita. ELEM DEFINITORII DE NEGOCIERE 18. Elemente definitorii ale pietei RASDAQ. bursele de val au devenit selective in ceea ce priveste primirea soc la bursa, restrictionari. Firmele urmaresc sa-si mareasca cap soc si sa-si infaptuiasca proiectele firmele cotate la bursa emit actiuni. Firmele lasate in afara bursei au cautat sa-si creeze o piata. A aparut astfel un sistem de ghisee ceea ce numim azi piata RASDAQ. +Carac pietei RASDAQ: el reprez o adaptare a regim bursier la specificatiile erei electronice care este o retea de comunicatii electronica intre participanti; nu este localizata nicaieri adica se extinde peste tot unde exista un participant, participantul este o firma autorizata sa faca tranz. +Leg electronice modalitati: linii dedicate; linii telefonice. +Pe piata denegociere tip RASDAQ pretul se stab liber de catre creatorii de piata adica cei care vand si cump in numele unor clienti sau in numele firmei dar ei apar pe piata ca si cum ei ar fi cumparat sau vz. Au libertatea de a fixa pretul dupa cum doresc, concurenta este foarte mare. Pe aceasta piata se tranz de cateva zeci de ori mai multe titl. Accesul pe aceasta piata este mai facil. Operatorii pe aceasta piata sunt soc de brokeraj: de broker cand exec ordinele clientilor, de dealer op pe contul propriu sau de pe portofoliul lor, de formatori de piata cand firma prin ag lor afiseaza cotatii pretul la care vor sa cump/vanda titl. Aceste preturi sunt afisate pe ecran si ajung sa fie cunoscute de toti cei interesati. Ea raspunde unei probleme care framanta soc participante la piata. Piata RASDAQ raspunde nevoii de lichiditate: prin nr mare de emitenti; prin nr mare de creatori de piata; prin faptul ca permite dif modalitati de tranz. +Piata induce un pret mai mare decat pretul bursei clasica. Cazuele ce conduc spre un risc mai mare: iinf de care dispun partic la piata despre titl cotat sunt mai putin, exigentele pietei RASDAQ sunt mai scazute. Pretul are determinari subiective incontestabila cum cred agentii sa vanda asa fixeaza pretul. +Formarea pretului pe piata RASDAQ-pe aceasta piata pot opera numai anumite entitati. Trebuie ca respectiva soc sa fie recunoscuta ca formator de piata adica sa aiba dreptul sa afiseze cotatii cu pretul si cant ferme. A 3cnond respectiv soc sa dispuna de un anumit capital minim. A4cond este tipul de cotatii pe care le afiseaza. Dc afisezi pe loturi standard ai alte cotatii 10zile se pastreaza ->cotatii ferme. Cotatie este pretul la vz pretul la cump; pertul la cump se numeste pretul bid; pretul la vz se numeste pret asked. Pretul bid este pretul cel mai mare pe care accept sa-l platesc. Pretul asked este pretul cel mai mic pe care-l accepta pt instrainarea unui anumit titlu. Nivelul pretului bid este mai mic decat nivelul pretului asked. Diferenta dintre ele se numeste tunel de piata. Tranz nu pot avea loc pe piata de negociere decat in acest tunel. Cotatii bid sunt ordonate in succesiune descresc-> priorit

16

la cump va avea acel market maker care da cel mai mult. Cotatiile asked ordonate in succesiune cescatoaqre. Pretul trebuie sa evolueze ordonat si ca atare sunt fixati de rpet. La pret mai mic pasii de pret sunt mai mici.+Este precizata si marimea % a abaterii de la pretul de tranz anterior. Dc un titlu nu are afisat pretul bid tranz poate avea loc la un pret egal cu ultima tranz sau > cu 20%. Dc pe piata este afisat doar pretul asked tranz poate avea loc la un pret egal cu ultima tranz sau cu cel mult 20%mai mic. Dc nu este afisat nici bid asked atunci pretul de referinta este cel din ziua precedenta adica pretul +-20% fata de el. Se stab restrictii privitoare la modif cotatiilor afisate atunci dupa ce a facut o tranz la pretul afisat are la dispozitie 1min pt a reconsidera pretul. Dc nu raspunde la cererile afisate de el i se ridica dreptul de a fi creator de piata pt 10zile adica el are dreptul sa-si reactualizeze preturile. Creatorul de piata poate iesi de pe piata pt cauze obiective. Cand in cererea de retragere a cotatiilor se scrie toti vor sa cumpere nu se admite modif cotatiilor decat in anumite limite. In sist RASDAQ se pot manifesta si unele entitati care doresc sa introduca cotatii indicative si in acest caz trebuie respectate reglem cu privire la pret. Cantitatea se poate modifica in orice moment. Se spune ca creatorul de piata trebuie sa depuna toate eforturile pt a gasi cel mai bun pret: se gasesc un vz si un cump pt aceasta tranz; cumpara/vinde creatorul. +Piata RASDAQ este o piata de engociere in care titl se negociaza intre particip la tranz. Transparenta este furnizarea de inf in legatura cu tranz si titlurile tranzactionate. Ea este asig pe aceasta piata prin publicarea vol de titl a preturilor min-max evolutia pretului. Veniturile intermediare pa aceasta piata: cand ordinele sunt primite de la clienti intermediari retine un comision; cand face tranz pe contul propriu; in cazul vz din contul propriu se poate obtine un adaos pe langa diferenta de pret; dc s-a cump pt cineva din portofoliul propriu-> o diferenta de pret si o reducere. 19. Negocierea si raportarea tranz-negocierea in acest sistem de piata se poate realiza in mod automat sau prin sist anexe celui automat. +Accesul la sist de tranz: acces vizual> vezi ce se intampla pe piata; acces pt tranz. Cel care tranz are la dispozitie 2surse de inf: functia directoare care prezinta toti participantii la piata; functia de afisare a cotatiilor ferme. Pe un ecran se poate afisa numai cump/vz ambele. Cotatiile sunt ordonate dupa criterii clare: in functie de pret. Dc negocierea nu s-a realizat pe cale inf am la dispozitie 2min pt a genera un resort de tranzactionare. Raportul de tranz il emite vanzatorul. Cump are la dipozitie 3variante: dc e de acrod cu termenii tranz il semneaza si il transmite vz; dc nu corecteaza ordinul si il trimite vz pt a-l accepta; poate sa-l refuze. Dc ambele parti sunt formatori de piata raportul de tranz il transmite vz. Dc vz este formator de piata el va transmite. Dc nici unul nu este formator de piata. Cel ce primeste raportul de tranz are la dispozitie 5min pt a-l verifica si a se pronunta asupra lui. Dc vrea sa-l modifice are la dispozitie 30min. Nu se pretinde introducerea rap de tranz: dc se face o tranz cross; cand cump de la un client pt propriul portofoliu; cand vinde din propriul portofoliu. +Depozitarul central primeste toate aceste date -> trebuie facut schimbul de proprietate. Piata RASDAQ s-a unificat cu bursa de valori pt a se constitui o soc compelta care sa lucreze mai bine si cu costuri mai scazute. Doar o parte din soc au fost preluate altele au ramas sa se negocieze pe un sistem alternativ de tranz. Nr de soc ramase in BV se reduce. +La noi s-a considerat ca este mai bine ca bursa clasica si cea de negociere sa se uneasca>se mentine struct veche a bursei si au aparut sist noi care reprez o mixtura intre cele 2tipuri de formare a pretului.

17

SISTEME ALTERNATIVE DE TRANZACTIONARE. 20. Caracteristicile ATS-urilor-aceste ATS se carac prin faptul ca permite situarea fata in fata a celor care doresc sa vanda si sa cump titl pt ca ei sa-si poata incheia contracte. Pe un astfel de sist se tranz titl care nu sunt admise la bursa pt ca nu indeplinesc cond impuse de ea, dar care titl au o raspandire pe piata. Cu toate acestea titl tranz pe ATS cond: tranz sa se desfasoare intr-un mod ordonat; intermediarii tranz au acces nediscriminatoriu pe ATS participantii beneficiaza de un tratament egal; ofera suficiente inf cuprinse la ordinele date tranz incheiate astfel se asig o transparenta min; aceste piete are metode prin care se raspunde cerintelor CNVM privitoare la evitarea abuzurilor pe piata. +Participantii la acest sist alternativ-participantii sunt toate entitatile autoriz de CNVM ca soc de investitii fin. Pt a avea acces participantii trebuie sa fie inscrisi luati in evidenta de CNVM. +Cine este suspendat de la bursa este suspendat si de la ATS. +Plata unor comis in functie de vol tranz. Dc ei nu le platesc la timp dupa 5zile li se vor aplica majorari de 0,05%pe zi, rezulta ca intermediarii platesc ac comis pt erori pt greseli intarzieri. +Admiterea si mentinerea la tranz a titl mobiliare pe ATS Rasdaq se respecta procedura care consta in adresarea unei solicitari comisiei de admitere la tranz. +Cond cerute pt ca firmele sa fie admise pe ATS: sa fie o firma care a participat la progr de privatizare; act sale sa fie inreg la of de evidenta a val mobiliare; in actele constitutive ale soc sa se prevada ca act sunt liber transferabile. +Alte cerinte se expr fata de sect existente in ATS: o soc va putea fi admisa doar dc are un contr cu instit depozitar central. Ea este reg unic de evidenta a actionarilor din rom si este si soc prin care se realizeaza compens decontarea; nu poate fi admis un emitent care se afla in stare de faliment. +Pe sist ATS sunt admise si actiunile unor emitenti din alte tari dc in tara lor de origine sunt admisi pe o piata reglementata. +Pt ca un emitent sa fie admis in sect 1 trebuie sa indeplineasca cond de mai sus si trebuie sa solicite expres acest lucru. +In sec a 2 ATSse tranz soc care nu au mai indeplinit cond pt a ramane la BV sau in sec 1 precum si cele care provin din alte tari. +Obligat se pot tranz in sect 1 dc sunt emise de entitati care tranz in categ 1dc oblig sunt dematerializate liber transferabile si dc sunt inreg in evidentele CNVOE. +Cerinte pt mentinerea in ATS: emit trebuie sa furnizeze inf curente si periodice. Oprirea de la tranzactionare se justifica pt ca inf furnizate de emitent sa poata fi procesate si verificate: titl unui emitent pot fi retrogradate si/sau retrase de la tranz. +O soc inchisa ->sec2->sec1->bursa. O soc poate parcurge ac drum invers dc: cunoaste avantajele pe care le ofera piata de capital. +Sanctiuni: avertisment; avertisment public; retrogradare; sanctiune publica. +Sist de tranz in sect 2are o singura piata. In sec 2operat: se inroduc cotatiile; se admin cotatiile; se pot utiliza conturi grup. +Lotul de tranz este de min 1actiune. Nu exista pr de ref nici lim de vr a pretului. Se mentin restr referitoare la valab ord o zi o sapt pana la anulare. 21. Tranz si supravegherea pe ATS: toarte cerintele cuprinse in codul bursier se aplica si in sist ATS. Se urmareste variatiile de pret dc sunt stranse at pretul este atent supravegheat. Pe BVB var poate fi max -+5%. Pe sist ATS -+25% fata de pretul de referinta. Pe sectiunea 2nu sunt restrictii de val. Exceptii: in prima zi de tranz se permit abateri; dc titl nu s-a tranz 1luna de zile; dc pretul unui titlu este foarte mic si nu cump nimeni; cand o firma distribuie act gratuite. +CNVM poate stab si alte cazuri de suspendare a plafon -+25%. In sec 1exista seg de piata: 1)pita regular BER piata curenta

18

obisnuita, tranz se fac pe blocuri de actmin 500 tranz cross; 2)piata deal piata auxiliara pe care pot introduce ordine doar pers initiate, identitatea partilor nu este cunoscuta; piata old lot se pot tranz oricate actiuni; 4)piata ofertelor publice segm de tip de licitatie. +In sec 2cotatiile sunt indicative. +Pt a ment o piata ordonata pe sist ATS se pretinde identificarea si eliminarea celor care incearca sa manipuleze piata rezulta se cer inf de 2tipuri: cel care da un ordin treb sa primeasca anumite indicatii; trecerea intr-o hartie a rudelor a prietenilor.+Compensarea si decontarea tranz: bursa asig intalnirea partilor si finaliz tranz. Op se incheie cand act au intrat in cont iar banii in contul celuilalt, rezulta ca prin intermediul unei entitati separate rezulta o entitate separata bursei detine actiuni si compensarea e =cu a contrapune vz si cump si a incasa diferenta. OPERAT CU FIRME PE PIETELE DE CAPITAL. 22. Controlul si achizitiile de firme: operatcu titl de valoare au ca scop transf de proprietate cu obiectivul de a prelua controlul firmei. Dreptul de control asupra unei firme porneste de la drept de vot al actionarilor. Scopul dobandirii titl de val este obt unui an control asupra unei firme detinute public. +Premisa de la care pleaca ideea doband contr asupra unei firme cu tranz de titlu de val este ca in firmele mari s-a produs o separare intre manager actionari. +Cump act poate sa imbrace urm forme: 1)sa cump titl de val pt a obt ven sub forma de cap fie dif de pret; 2)pt avaea o anumita aprticipare intr-o firma si a stab pe ac baza o rel puternica de colab ec-fin pe termen lung 3)pt a obt treptat contr asupra propr unei anumite firme. +Tipuri de control-A)contr de drept: se datoreaza faptului ca un indiv detine un an nr de act la o firma si ca atare det un an nr de valori. B)control de fapt-intr-o AG sustin un an pdv si detin un an nr de voturi C)control conjunctural pt sit aceasta ne aliem cu tine. +Conceptie despre contr-asupra unei firme: 1)adeptii contr managerial se vb adesea despre firme manageriale adica outerea o detine cons de administratie, aceasta teorie este aspru criticata. 2)firma actionara: in ac caz contr asupra firmei il detin actionarii ei urmaresc ca val firmei sa creasca ei vor face apel la dif indicatori de orientare constrangere sau act isi pun oamenii in apropierea managerilor. Cateva forme de participare sau a pozitiilor actionarilor intr-o firma sunt: A)act semnificativ cel care detine min 10%din act firmei respective cand a atins plafonul treb facuta publica ac lucru. B)pozitie de control dc det cel putin 1/3 din act firmei; C)poz de control majoritar sau majoritate calificata 2/3 din act firmei sau 1/3 din voturile firmei in functie de prevederile din statut. +Investit strategic este acel individ care face o inv pe termen lung, el nu urmareste speculatia. In tarile anglo-saxone gr de concentrare al propriet este scazut nu sunt multe cazuri de maj calif in schimb in statele europene gr de conc este inalt deoarece titl unei firme se detin de cate o familie. +In Japonia gr de concentrare este ridicat deoarece bancile au un rol imp in sustinerea firmei. +Piata de cap are 3comp: piata primara obiectiv obt de res necesare; piata secundara titl o data vandute se pot revinde la nesfarsit; piata a controlului firmelor este una prin care se realizeaza supravegherea activitatilor managerilor si eval activit. +Operat cu firme pot imbraca forma: prelucrarilor firmele isi pastreaza dependenta juridica dar devin dependente; fuziunilor una din firme dispare. +Preluarile se pot realiza prin burse of publice sau cump unro pachete de act. Preluarea se poate realiza si colectand procuri si sa votez pe cine vreeau ei in cons de admin. +Fuziunile pot fi:1)o fuziune prin absorbtie firma achizitionata dispare, firma achizitoare prin toate activele pasivele drepturi , oblig firmei

19

si in schimbul act firmei preluate emite un nr suplimentar de act ale firmei achizitoare. Aceasta fuziune se numeste statutara. +Putemm vb de o fuz pura cand firmele in cauza dispar si apare o noua entitate care va emite act noi in locul celor det de firma. +Entitatile implicate in procesul de operat cu firme: A)investitorii financiari pot fi pf sau pj, se carac prin faptul ca ei urmaresc preluarea contr unei firme pt a obt castiguri in bani prin revz lor ca entitate intreaga sau pe parti, ei se mai numesc si pradatori urmaresc castiguri fin pe termen scurt; B)investitori strategici urmaresc expansiunea firmei dezv durabila a firmei pastrarea dezv ei, nu doresc un castig imediat, investesc imp fonduri proprii; C)firmele au o pozitie defensiva de regula, sunt si cazuri cand firma joaca un rol activ in proc de fuziune opunandu-se unei preluari prin initierea unei op de cump, firma devine mai mare si scapa de preluarea intentionata de cineva; D)banci de investitii si SSIF-urile ele pot face investitii in dif firme, bancile de investitii ofera serv complexe, apar ca intern si ofera finantarea, ofera serv de consultanta, SSIF poate sa efect op de preluare de cap a unei firme intr-un proces de fuziune saau achiz; E)organismele de supraveghere si reglementare de cap. 23. Clasificarea achiz de firme: A)Dpdv al strategiei fol in achizitionare: 1)strategie orizontala o firma doreste sa achiz o alta firma care are acelasi domeniu de activitate, firma achizitoare isi mareste cota de piata se pot forma oligopoluri, concurenta neloiala, aceste achiz nu sunt usor de acceptat de org de supraveghere ale tarii.2)strategie de achiz pe verticala firmele implicate se situeaza in amonte sau aval una de alta in dif stadii de prelucrare ale aceleiasi mat prime, conduce la cresterea eficientei si costurilor, aceste tipuri nu sunt agreate de org de supraveghere pt ca se obt un contr asupra pretului de la mat prime pana la prelucrarea lor. 3)operat de achiz nici orizontal nici vertical firme cu profile diferite astfel iau nastere conglomerate; 4)achiz si fuziunea laterale in cazul acestor achiz firmele incorporate in struct au un element comun. B)Dupa scopul urmarit: 1)pot sa vizeze cresteri externe firmei achiz are ca scop penetrarea unei firme profitabile de pe urma careia se pot obt profituri pt firma achiz; 2)achiz pot sa vizeze retragerea de pe piata achiz o firma pt ca apoi printr-i op de cump sa det 90% sa devina o firma inchisa si apoi sa o controleze dupa bunul plac C)Dupa rel dintre companii: 1)operat de salvare intra firma in rel reciproce pt a salva una din ele de la o achizitie nedorita de ea; printr-un sprijin fin emite o cant imp de act iar firma salvatoare ii cump act, pradatorul; fuziunea cu o firma dorita; 2)operat de achiz amicale prin colab in conducerile celor 2firme; 3)achiz ostile, aversiunea din partea unei firme ce trece peste echipa mang si se adreseaza direct actionarilor->preluare agresiva. D)Dupa forma de plata a titl dobandite: 1)plata cu bani lichizi op de cump; 2)plata in act ale firmei achizitionate in cazul absorbtiei; 3)plata mixta in bani si act. 24. Considerente ec, fin si de ordin managerial ale tranz cu firme: in cazul achiz consid de ordin ec, consid de ordin emotional si comercial. +Obiectivele acestea pot sa capete forma sinergiei adica intregul este mai mare decat suma partilor. +Putem vb de o sinergie proportionala si fin. +Sinergia inseamna reducerea costurilor; ajungerea la o ec de scara costuri min la un vol mai mare de productie; se pot obt economii de gama firma rezultata in urma unei fuziuni va oferi pe piata produse mai diversificate; activitati de cercetare dezv. +Sinergia poate fi si negativa: colectivele pot avea culturi diferite; soc va trece printr-o criza. +Alte obiective adaptarea strategiei la mediul ec. Carac med ec

20

->globalizarea se cauta sa se asig unro firme posib de a se manifesta si in alte zone geografice. Unele firme se sufoca in limitele nationale si trebuie sa se dezv. +Globalizarea stimuleaza achiz si fuziunea si in alt mod dc o firma americana se stab in europa o firma din europa va ajunge in SUA pt a contracara efectele fuziunii. Tehnologia moderna este eficienta doar dc se obt un an vol de productie pe utilaj rezulta iesirea de pe spatiul national. Alte obiective: expansiunea externa a firmelor firmele pot patrunde mai usor pe spatiu strain prin preluarea unor firme existente in acele tari decat dc isi deschis propriile firme. Alt obiectiv: dobandirea dimensiunii critice dc ciclul de viata al prod se scurteaza mereu firma pot obt castiguri prin vz lor in cant mari. Considerente avute in vedere la realizarea unei fuziuni: complementaritatea; dobandirea; consolidarea puterii de piata; diversificarea. +Consid de natura financiara. +Considerente financiare: castigurile rez ca urmare a faptului ca activele firmei sunt mai valororase decat pretul act la bursa rezulta chilipir; nu orice subeval det o achizitie, o firma prezinta interes doar cand val activelor sale nete >50%decat val ei de piata. +Nu toti cunosc sit reala din ec, dorinta de achiz apare ca urmare a existentei unei asimetrii informationale intre investitori si proprietarii firmelor. Existenta unui cash-flow lichid de care dispun firmele achiz. +Firmele pot ajunge la neconcord intre venituri si chelt. Ven > chelt rezulta surplusul investit tinut acorda achiz firmei. Cresterea val propriilor act rezulta in urma unei achiz imag firmei acaparatoare se transforma iar ind sai devin mai tentanti sau poate urmari indicatorul PER. +Sinergia de natura fin: capacit firmei de a obt imprumuturi; mai buna fol a ofertelor venite din partea bancilor; cresterea cotei de piata; evitarea fluctuatiilor sezoniere. +Considerente de natura manageriala: piata de cap ofera si posib confrunt in plan manag a unei concurente, a unei selectii; conc este arbitrata de actionari, dc ei sunt convinsi de eprform prezente ei nu vor vinde, altfel ei vor sanctiona manag acceptand preluarile. Consid personale ale managerilor: dorinta unor manag sa acapareze noi firme; dorinta de publicitate; dorinta de castig. 25. Achizitii si fuziuni amicale-achiz si fuziunile reprez un lucru deosebit de complex. Pt finaliz lor cu succes trebuie concepute si parcurse urm etape: A)alc unei echipe de achiz precum si alegerea consultantilor. B)culegerea si prelucrarea inform, colectarea si sortarea inf care se struct astfel: inf privitoare la raport; analiza firma care lucreaza in dom ei; alege firmele considerate tinte. +Pt a putea realiza o astfel de selectie invest are nevoie de 3inf: privitoare la riscuri; ven preconizate a se realiza in urma investitiei; posib de integrare a firmei achiz. +In ce priveste eval achiz sunt metode de eval: cea bazata pe metoda contabila; actualizarea val viitoare a actovelor si activitatii firmei; actualizarea val de lichidare; met eval comparative. C)contactarea eventualilor candidati la preluare se recomanda abordarea directa a actionarilor pt a le propune o var cat mai buna D)trecerea efectiva la realizarea tranzactiei: dc este vb de o achiz amicala lucrurile sunt clare se vand pachetele de act pe piata deal sau prin op de cump. +Op cump in 2etape: se ofera un pret bun/act; se ofera fie un pret mic dar de regula se ofera actiuni la schimb intr-un raport nu foarte avantajos. Metoda de fin a achiz si termenul de plata sunt foarte importante. Sursele de fin: surse proprii; surse cvasiproprii; achiz bazate pe datorie. +Metode de achiz: achiz manag interna; achiz manag externa; achiz interna a manag si angajatilor; achiz a angajatilor. +Mai frecvent este metoda achiz manag creditata. Cum se organiz preluarea: se pot obt credite; acestea trebuie obt foarte repede; fol cap proprii este perzenta in fiecare caz dar intr-o pondere redusa. Cred se obt de regula de la bancile com,

21

se nuemsc datoria princip. Datoria secundara=prin emiterea de act. +Valorificarea firmei preluate: pe bucati; vinderea firmei dupa ce s-a pus pe picioare. +Rolul bancilor si a consultantelor in achiz de firme-se implica si bancile de investitii, pot oferi si servicii complexe. Aceste banci de invest s-au specializat unele ofera servicii atacatorului, altele ofera serv ajunsi in sit de aparare altele presteaza serv la cerere pt ambii. Exista si banci de consult mici foarte apreciate pastreaza cu firma relatii durabile. +Bnacile de inv sunt interesate sa intervina cu capit de risc, ele cump si oblig negarantate. 26. Strategii de atac si pt aparare: prel ostile constau in faptul ca CA si AG nu sunt de acord cu preluarea firmei, de regula firma tinta este o companie subevaluat, de multe ori ele abordeaza strategii ofensive de aparare dar pot adopta atitudini defensive.+Firmele devin tinta intr-o preluare ostila: cand detin o cota imp de piata; cand are o dinamica a activ sustinuta; dc se constata ca o parte din activele lui pot fi valorifcate altfel; pt a o include intr-un joc bursier. +Rolul de invest in preluarile ostile: princip fin al atacatorului; ele sunt capabile sa pregateasca si sa sustina atacul, atacatorul trebuie sa adopte o strategie adecvata, trebuie sa preia neobservate cel putin 4,9% sa faca preluarea pe mai multe pers sa le faca la sf de sapt inainte de sarbatori in faza de predesch a bursei. Cand sa realizat pachetul de 10%semnif, 30% de control nu se mai poate reactiona. +O tactica este aceea a raidurilor bursiere: pach de control este o problema deoarece firma va trebui sa dea apoi o lovitura preventiva apoi poate face o op de cump a restului de actiuni. Pot fi si erori in calea aceasta de preluare de pe bursaa pach semnif si de control. +Apararea in cazul achiz ostile: op de apararea sunt complexe, trebuie sa raps cu planuri bine concepute. Apararea poate fi: preventiva. Firma tinta poate sa continue sa functioneze si sa previna atacurile potentiale a unor investitori: dc pretul act este scazut indiciu ca firma este subevaluata; posib de a gasi parteneri pt sit delicate un partener dispus sa devina salvator; perfectarea unei achiz amicale; pot recurge la met perspectivelor firmei dupa ce s-ar integra intr-o struct propusa de evaluator, dc rez sunt nefav ele se pot aduce la cunostinta actionarilor. +Motivele de refuz de aparare: pret de achiz este prea mic fata de pret corect; of facuta de acaparator nu a venit intr-un moment potrivit; preluarea are efecte neg asupra personalului; preluarea contravine unor reglem. +Masuri de aparare: urmaresc descurajarea ofertelor nesolicitante; unele pot avea carac statutar; autocontrolul firma poate sa detina propriile act max 10%dc sunt cativa actionari importanti in firma se realizeaza un control suficient (nucleu puternic); disocierea tipului de actiuni. +Tehnica cecului in alb-de ex AGA imputerniceste CA sa decurga la o emis de noi actiuni; strategii gri de aparare se sit intre strat preventive si cele defensive; procedura parasutelor aurii se prevede in statut ca membrii CA sa fie despag dc sunt schimb inainte de terme cu sume foarte mari; parasute de argint; posib prevederii clauzei supramajoritatii; proc defensive: tehnica obezului; fuziune anterioara cu un cavaler alb; tehnica pamantului parjolit. SEMINAR 2 27. Activele si titlurile fin: bursa de valori este o piata organizata pt titl fin, o piata de capital componenta asa numitei economii simbolice. In lit notiunea de activ este abordata din mai multe puncte de vedere. In plan juridic activul este def ca totalitatea drepturilor cu continut ec aflate in patrimoniu unei pers fizice sau juridice simetric totalitatea datoriilor sau a altor obligatii care se pot evalua in bani formeaza pasivul. Ca

22

universalitate juridica activul patrimonial cuprinde: drepturi reale care poarta asupra unor bunuri corporale sau necorporale si drepturi de creanta care confera titularului numit creditor prerogativele de a pretinde uei pers det numita debitor efectuarea unei prestatii. Ca notiune contab aactivul reprez o parte a bilantului ce desemneaza marimea mijloacelor de care dispune o firma pt desfasurarea activitatii sale. +In compoenta activului intra: bunuri corporale; bunuri necorporale; drepturi patrimoniale consacrate in titluri de valoare; alte drepturi banesti; banii in numerar si in cont. +Dupa destinatia lor activele bilantului se clasifica in: fixe numite si imob sau active de capital care au un carac de permanenta in cadrul firmei pe termen lung; curente sau circ care se consuma intr-un ciclu de afaceri. +Elementelor inscrise in activ le corespunde in pasivul bilantului sursele de fin a activitatii firmei. In P se inscriu: capital propriu compus din cap soc rezerve; capitall de imprumut respectiv totalit fondurilor atrase la firma de la terti cuprinzand datoriile sau imprumuturile pe termen lung respectiv pe termen scurt. In sens ec activul desemneaza un bun care are valoare pt detinatorul sau. Prin bun intelegem intr-un sens foarte larg existenta element al patrimoniului unui ag ec fie ca este vorba de obiecte fizice, resurse necorporale, drepturi banesti sau bani. +Activul poate reprezzenta: o val de schimb atunci cand bunului privit ca marfa serveste la obt unui alt bun; o val de investitie sau val capitala atunci cand bunul este folosit nu pt consum curent ci pt valorificare ec, adica pt producerea de venituri in viitor. Cum circuitul ec se desf prin continuitatea temporala actiuneaeste in esenta un bun care are capac de valorificare in timp de a aduce venituri. Sintetizand cele de mai sus consideram activul ca un bun apartinand unei pers si care poate fi valorificat in activ ec. +Activele reale sunt constituite din bunuri corporale sau tangibile sau necorporale care integrate in circuitul ec genereaza venituri in viitor sub forma de profituri rente, chirii. Activele fin-sunt materializate in inscrisuri. Activele fin reprez corepondentul monetar al activelor reale si ele releva carac dual al ec de piata. Ec reala: repesctiv procese materiale de productie a bunurilor si serviciilor necesare pt consumul individual sau pt reluarea productiei sau ec simbolica sau fin adica procese de tip informational reprezentate de miscarea banilor si a hartiilor de valoare. In mod coresp capitalul in sensul de activ care se valorifica in timp poate fi privit sub forma capitalului real si a capitalului fin. Prin separarea activelor in reale si fin se delimiteaza de fapt procesul de valorificare a activelor prin utilizare in activ ec de producerea veniturilor de rezultatul valorifnumit generic profit.In ec financiara circuitul banilor se realiz intre cei care ofera fonduri si intre cei cae le utilizeaza. Are loc in acest fel transferul resurselor banesti de la cei care au disponibilitati catre cei care au nevoie de fonduri pt initierea sau intretinerea afacerilor. O parte din profit ca si din riscul ce este asociat este transferata de la cei care realizeaza activ ec la cei care pun la dispozitie fonduri practic aceasta inseamna emisiunea de active fin de catre utilizatorii de fonduri si distribuirea acestora catre detinatorii de fonduri. +Activele fin se pot clasifica in 2categ:active bancare sunt cele rezultate din operatiunile specifice bancilor si institutiile specializate. Specificul ac active care produc dobanzi este ca ele nu au carac negociabil dar prezinta un grad ridicat de siguranta adica un risc redus. active fin nebancare respectiv cele rezultate din operatiuni de investitii sau plasament si care sunt concretizate in titluri de val cu carac negociabil. In aceasta categ se includ: activele de capital rezultate din plasament pe termen lung si care dau dreptul la obt unor venituri viitoare dobanzi, dividente in asigurarea detinatorului la riscul afacerii ele sunt negociabile pe piata de capital. Active monetare, specific acestora este gradul ridicat de lichiditate respectiv posibilitatea

23

transformarii operative si pe o baza de continuitate in fonduri banesti. 28. Titlurile fin-reprez modul de existenta a activelor nebancare si pot fi def prin cateva elemente: titl fin sunt exprimate intr-un inscris sub forma material sau ca inreg electronica care atesta existenta unei relatii contractuale intre emitent si detinator si garanteaza drepturile posesorului lor. +Dapdv ele fac parte din categ titlurilor de val sau de credit. In lit se face distinctie in cadrul titlurilor de val intre cel comercial si cele necomerciale. In prima categ sunt incluse atat titluri care exprima un drept real asupra marfii aflate in depozite cat si titl care constata o creanta comerciala a detinatorului lor. In a 2categ sunt incluse titl de val care rezulta din op fin pe termen scurt sau pe termen lung. +Titl fin pe termen lung au un rol deosebit in circuitul ec-fin. Ele permit transformarea unor valori imob prin esenta lor cum ar fi pamanturi cladiri bunuri de echipament in valori imob prin natura lor. +Valoarea intrinseca a titl se det prin calc si este functie de rezultatele plasamentului devenituri viitoare ale investitiei adica de profiturile probabile dar incerte produse de acest activ fin. Val de piata se formeaza in mod curent in raport cu cererea si oferta pt titl respectiv si reflecta estimarile lumii de afaceri in leg cu performantele acelui activ ale firmei emitente sau ale activ ec. In concluzie titlurile fin sunt titluri de val care dau drepturi investitorilor de a obt in conditiile specificate in titlu o parte din veniturile viitoare ale emitentului. +Totaliateta titl fin care fac obiectul tranz pe piata de capital in speta la bursa se mai numesc produse bursiere. Dpdv al modului in care acestea sunt create ele se imaprt in 3categ: primare, derivate; sintetice. +Titl primare sunt cele emise de utilizatorii de fonduri pt mobilizarea cap propriu numite si instrumente de proprietate si cele folosite pt atragerea cap de imprumut numite si instrumente de datorie. In prima categ intra actiunile in cea de a2intra obligatiunile. +Titlurile derivatesunt produse bursiere razultate din contracte incheiate intre emitent sau vz si beneficiar sau cump si care dau acestuia din urma drepturi asupra unor active ale emitentului la o anumita scadenta viitoare in cond stab prin contract. +Spre deosebire de titl primare ele nu poarta asupra ven monetare nete ale emitentului ci asupra unor active diverse cum ar fi titl fin valute marfuri. Totodata deoarece existenta si val de piata a acestor titl depind de activele la care se refera ele se numesc titl derivate. Produsele sintetice rezulta din combinarea de catre societ fin a unr active fin diferita si crearea pe aceasta baza a unui instrument nou de plasament. 1. Active reale si active finaciare. 2. Titlurile financiare. 3. Actiunile , instrumente importante de crestere a capitalului propriu. 4. Obligatiuni si alte mijloace de atragere a cap de imprumut.+Obligatiunea ca titlu de credit la termen. Emisunea de obligatiuni. Indicatori de valorificare a plasamentului in obligatiuni. 5. Alte tipuri de obligatiuni. Titlurile de renta, obligat de stat. 6. Sistemul finaciar. 7. Piete fin concept si struct. 8. Tipuri de piete de capital si de active. 9. Europietele de capital. Evolutia euro-pietelor de cap. 10. Teoria pietelor existente. Reglarea si controlul pietelor financiare. 11. Conditii si prevederi de organizare a SSIF. Contul discretionar.

24

12. Struct organizatorica a SSIF. Tipuri de ordine. 13. Departamentul de tranzactionare a titlurilor. Tipuri de tranz pe piata de negociere. 14. Etapele procesarii in depart de operatiuni. 15. Ofertele publice de val mobiliare concept scop clasif. 16. Coordonatele intermedierii si redistribuirea unei oferte publice de vz. 17. Cump titl si preluarea controlului asupra unei firme prin oferta publica (oferte publice de cumparare. Elem informationale privind ofertele publice. 18. Elemente definitorii ale pietei RASDAQ. Formarea pretului pe piata RASDAQ. 19. Negocierea si raportarea tranz. 20. Caracteristicile ATS-urilor. Participantii la acest sist alternativ. 21. Tranz si supravegherea pe ATS. Compensarea si decontarea tranz. 22. Controlul si achizitiile de firme. 23. Clasificarea achiz de firme. 24. Considerente ec, fin si de ordin managerial ale tranz cu firme. Considerente financiare. 25. Achizitii si fuziuni amicale. 26. Strategii de atac si pt aparare. 27. Activele si titlurile fin. 28. Titlurile fin. OP-oferte publice. OPC-oferte publice de cumparare

25