Piata Fortei De Munk

Multi romani s-au bucurat cand, o data cu aderarea noastra la Uniunea Europeana, accesul la locurile de munca din tarile comunitare a devenit mai facil. Mai putin costisitori si nepretentiosi, romanii au fost primiti cu bratele deschise in unele tari sau cu oarecare reticenta in altele. Cert este ca fenomenul migratiei fortei de munca a cuprins si Romania, spre satisfactia romanilor scapati de granitele care le-au limitat atata timp accesul la oferta de munca mai generoasa a occidentului, dar spre defavoarea economiei nationale, care s-a trezit „peste noapte“ cu un deficit substantial de lucratori in unele sectoare. Incercam in cele ce urmeaza sa aratam care este situatia actuala a fortei de munca din Romania si in ce masura ne afecteaza globalizarea pe acest segment.

In Occident munca e platita mai bine Informatiile statistice ale Ministerului Muncii arata ca in Romania numarul mediu de salariati a scazut in perioada 1993-2006, de la 6.543,8 mii la 4.594,3 mii. In aprilie a acestui an efectivul salariatilor a fost de 4.715,0 mii persoane, cu 7,9 mii persoane mai mare decat in luna martie 2007. Numarul de someri inregistrati oficial la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) a cunoscut valori foarte mari dupa 1991, cu o medie anuala de 185.052 persoane si o rata a somajului de 1,6% pe an. Cele mai multe persoane fara loc de munca, peste 1.100.000, au fost inregistrate in documentele ANOFM in anul 1999, cand rata medie a somajului a fost de 11,4%. Incepand din 2002 rata somajului a cunoscut o scadere constanta, de la o medie de 10,2% pe an ajungand la 5,4% in 2006. In prima jumatate a anului in curs rata medie a somajului a fost de 2,3%. In prezent, rata somajului in tara noastra este destul de redusa, comparativ cu alte state din UE. Odata cu instalarea in Romania a companiilor multinationale a sporit si numarul strainilor care lucreaza pe teritoriul tarii noastre. In evidentele ANOFM la data de 31 martie a.c. erau inregistrati 8.952 de straini cu permise de munca active. Miscarile de pe piata fortei de munca din Romania urmeaza tendintele globale, fiind o consecinta fireasca a evolutiei economice inegale a statelor pe plan mondial. Asa se face ca o mare parte dintre conationalii nostri si-au gasit de lucru in alte tari, in special din Uniunea Europeana. Dupa aderare, cetatenii romani nu mai sunt obligati sa obtina viza in scop de munca pentru statele comunitare (cu exceptia Spaniei), ceea ce va ingreuna evidentierea fortei de munca migratoare. Numai prin intermediul Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca (institutie ce a fost recent preluata de ANOFM), in perioada 3 ianuarie – 31 martie 2007 au obtinut contracte de munca 10.539 de persoane. Acestora li se adauga cele care au migrat pe alte cai legale, cum ar fi companiile de recrutare si plasare de forta de munca in strainatate agreate de statul roman, sau prin intermediul unui angajator strain. Potrivit statisticilor ANOFM, in perioada amintita cei mai multi romani si-au gasit de lucru in Germania in domeniul agricol – 8.621 de persoane, in gastronomie – 10 persoane, in sectorul medical – 4 persoane si in menaj – 43 de persoane. In Spania au plecat 1.574 de romani in agricultura, 42 in transporturi, 56 in industria alimentara, 7 in gastronomie, 66 in constructii si 55 in industrie. Tot in sectorul agricol s-au angajat, in aceasta perioada, si majoritatea romanilor plecati in Franta -50, in timp ce unul si-a gasit loc in constructii iar 3 in domeniul gastronomic. Numarul contractelor de munca obtinute prin intermediul ANOFM a scazut in primele trei luni ale anului 2007 cu 14,86% fata de aceeasi perioada a anului 2006. Potrivit oficialilor Agentiei, o astfel de evolutie demonstreaza ca majoritatea celor interesati au plecat deja sa lucreze in strainatate, dar si ca exista posibilitati suplimentare de a obtine si cauta locuri de munca in tarile Uniunii Europene. Peste o treime din gospodariile tarii – 2 milioane si jumatate –, au avut cel putin unul dintre membri plecat la munca in strainatate, dupa 1989, arata o analiza realizata de site-ul EurActiv. Incepand cu 2002, majoritatea celor plecati au ales ca destinatii Spania si Italia. Cei din noul val de migrari nu se mai gandesc la munca in constructii, ci la deschiderea de afaceri in strainatate. Conditiile de munca mai bune, acumularea de cunostinte si studiile intra, de asemenea, in planurile romanilor plecati. Este cert ca multi dintre conationalii nostri plecati sa lucreze in strainatate de mai multi ani, si-au facut un rost in tarile in care au migrat, semn ca veniturile

obtinute acolo sunt satisfacatoare. Conform statisticilor BNR acestia au trimis in tara anul trecut 5 miliarde de euro.

Nivelul de calificare al angajatilor romani devine un mit Mitul despre calificarea fortei de munca din Romania, ca avantaj competitiv in atragerea investitorilor straini, pare ca incepe sa se spulbere. Muncitorii din constructii, foarte cautati in tarile UE, au lasat un gol pe piata autohtona, care se resimte in cresterea preturilor. La fel s-a intamplat in industria confectiilor. Ambele sectoare se confrunta in prezent cu probleme multiple: criza de personal calificat, fluctuatia acestuia si concurenta neloiala generata de munca la negru. Recent si bancherii s-au plans de gradul slab de pregatire al lucratorilor din sectorul respectiv. Acestea sunt insa domeniile cu impactul cel mai vizibil asupra economiei. Potrivit datelor de la ANOFM, topul primelor meserii deficitare la nivel national, obtinut din declararea locurilor de munca vacante de catre angajatori, se prezinta astfel: muncitori necalificati la ambalarea produselor solide si semisolide, muncitori necalificati in industria confectiilor, confectionerasamblor articole din textile, muncitori necalificati la demolari cladiri, zidarie, gresie, montatori subansamble, agenti de paza, manipulanti de marfuri, operatori confectii, vanzatori, zidari. Daca urmarim portalurile dedicate recrutarii de forta de munca, precum www.myjob.ro sau www.ejobs.ro, cele mai multe oferte sunt pentru domeniile: vanzari, banci, finante, contabilitate, inginerie, marketing, management, transporturi-distributie. Pe de alta parte, conform ultimei raportari existente la nivelul ANOFM, pentru iunie 2007 privind ocupatiile cu numarul cel mai mare de someri indemnizati (peste 1.000 la nivel national) se constata un surplus de forta de munca in anumite domenii: constructori si montatori de structuri metalice, muncitori necalificati in industria prelucratoare, vanzatori in magazine si in piete, mecanici, montatori si reparatori de masini agricole si industriale, lucratori la masini de polizat, rectificat si ascutit, muncitori necalificati in agricultura, maga-zineri, muncitori necalificati la intretinerea de drumuri, sosele, poduri, baraje, electricieni montatori si reparatori de linii electrice aeriene si subterane, muncitori necalificati in transporturi si manipulanti de marfuri.

Goniti din tara de salariile mici Principalul factor care a determinat criza fortei de munca este nivelul scazut al salariilor practicat in tara noastra, care ii determina pe romani sa lucreze in afara granitelor. De exemplu, la noi, salariul mediu net in sectorul constructiilor (conform datelor de la INS), a fost in luna februarie a acestui an de 804 RON (cca 247 euro), iar in Germania, salariul minim pe ora este de 12 euro. Un alt factor determinant este acela ca forta de munca disponibila nu este suficient de bine pregatita pentru nevoile pietei. Unele ocupatii au inregistrat schimbari in continutul muncii, ca urmare a necesitatii de adaptare la cerintele clientilor, a cresterii competitiei si a retehnologizarilor. In plus, nivelul productivitatii in Romania este la jumatatea celui inregistrat in tarile Uniunii Europene. O alta realitate a pietei fortei de munca din Romania este ca angajatii au un grad foarte mare de mobilitate si nu se ataseaza foarte mult de companiile in care lucreaza. Un sondaj al ACCOR Services arata ca 51% dintre salariatii romani intentioneaza sa isi schimbe locul de munca. Cea mai mare disponibilitate in acest sens o au lucratorii din industrie (70%) si cei cu varsta cuprinsa intre 18 si 24 de ani (66%). Astfel, 35% dintre angajati s-au gandit foarte des sa paraseasca firma unde lucreaza, 10% au planificat deja sa plece la o alta companie, iar 6% sunt hotarati sa lucreze in strainatate. Analistii economici de la Accor Services atribuie acest fenomen ratei reduse a somajului si cresterii continue a pietei locurilor de munca. La acestea se adauga politicile de personal ale companiilor care continua sa ramana rigide si neadaptate realitatilor contemporane. In acest sens, 47% din angajatii intervievati s-au plans de faptul ca angajatorii nu recunosc implicarea lor la locul de munca. Lucratorii considera ca pentru loializarea lor fata de companie sunt importante cursurile de instruire (70%), subventiile pentru concedii ( 62%), subventiile pentru ingrijiri medicale (50%), fondurile de economisire si de pensii (47%) si subventiile pentru masa de pranz (35%).

Criza fortei de munca se resimte in intreaga Europa si este vizibila atat in ocupatiile cu grad ridicat de calificare si de competenta, cat si in cele cu nivel scazut de instruire. Declinul demografic inregistrat in ultimii ani pare sa contribuie la accentuarea acestei crize. Solutia pare a fi adoptarea unei strategii concertate, prin care sa se actioneze simultan pe mai multe planuri: economic, educational si sanitar. In ceea ce priveste spatiul romanesc, noua conjunctura internationala impune firmelor sa devina competitive, sa adopte strategii legate de schimbarea mentalitatii, a sistemului de organizare si conducere a muncii, sa ofere salarii mai atractive, sa achizitioneze tehnologii performante. Acestea reprezinta, de fapt, instrumentele prin care se poate crea nu doar o piata a muncii stabila, ci si o dezvoltare economica durabila. Potrivit unui recent studiu realizat de Eurostat, Romania a realizat in ultimii patru ani cea mai mare evolutie a salariului minim pe economie dintre tarile UE. Cresterea anuala cu 18%, pana la nivelul de 114 euro, a fost potentata de aprecierea monedei nationale. In anul 2006, salariul minim pe economie era de 90 euro, iar in 2005, de numai 72 euro. Aceasta valoare nu este insa prea departe de cea inregistrata de Bulgaria, care detine „performanta“ celui mai mic salariu minim pe economie din UE, respectiv 92 euro pe luna. In apropierea noastra, in clasamentul Eurostat se situeaza Letonia, cu 172 euro/luna si Lituania, cu 174 euro/luna. La polul opus, cel mai ridicat salariu minim il au angajatii din Luxemburg (1.570 euro/luna), urmati de cei din Irlanda (1.403 euro/luna) si de cei din marea Britanie (1.361 euro/luna). Studiul Eurostat mai arata ca in Romania 9,7% din angajati primesc salariul minim pe economie, majoritatea fiind femei. De asemenea, puterea de cumparare a lucratorilor cu venituri minime a crescut cu 10% pe an. Avem insa, alaturi de Estonia, cel mai redus salariu minim pe economie – 33% – comparativ cu venitul salarial mediu brut. In Irlanda, salariul minim reprezinta 52% din castigurile medii ale angajatilor, iar in Luxemburg si Malta, proportia este de 51%. Marile corporatii, pentru a-si eficientiza activitatea, au ales sa-si loializeze managerii prin salarii foarte atractive. Potrivit unui clasament realizat de firma de consultanta si Management Hay Group, care analizeaza veniturile managerilor la nivel international si puterea de cumparare a acestora, Romania ocupa locul 22 din 47, in lume. Raportul, citat de publicatia online Wall-Street, arata ca managerii romani au un castig mediu de 83.350 euro si o putere de cumparare mai mare decat cei din Statele Unite, care castiga 75.363 de euro si se afla pe locul 24 in clasament. Managerii cei mai bine platiti sunt in sectorul bancar si in IT&C. Angajatii din IT, mai bine platiti In ultimii ani, salariile lucratorilor din domeniul IT au crescut semnificativ, ca urmare a dezvoltarii puternice a acestui sector si a cererii globale de specialisti, se arata intr-un studiu realizat de Asociatia Patronala a Industriei de Software si Servicii (ANIS). Salariul brut mediu lunar in industria romaneasca de software si servicii IT a fost in 2004 de 310 EUR, respectiv 12.550.000 lei, de 2,2 ori mai mare decat in 1998 pentru intreg sectorul si de 2,7 ori superior pentru firmele care dezvolta software. Comparativ, in aceeasi perioada, media salariului brut pe intreaga economie a crescut doar de 1,7 ori. Salariul brut mediu anual IT&C s-a ridicat in 2005 la 5.920 EUR, iar in 2006 la 7.040 EUR. Cu un nivel de cca 3 ori mai ridicat decat media pe economie, sectorul software si servicii a inregistrat si cele mai mari cresteri ale salariilor, cu 31% in 2005 (in dolari sau euro) si cu 35% in 2006, evolutia fiind strans legata de accentuarea dezechilibrelor de pe piata fortei de munca specializate. In anul 2005 personalul din industria IT&C a depasit 101.000 de angajati, iar in 2006 numarul acestora a ajuns la 110.000 (cca 2,3% din totalul pe economie), fiind concentrat in servicii: 47.500 in telecom si 47.000 in software si servicii. Anul 2006 a fost al patrulea an succesiv in care numarul de angajati ai sectorului software s-a marit cu peste 7.000, la limita numarului de absolventi furnizati de invatamantul superior. „Marirea continua a costului fortei de munca este o realitate cu care industria de software si servicii romaneasca trebuie sa se obisnuiasca si care trebuie luata in calcul. Orice strategie de firma sau de industrie, mai ales daca este vorba de export, trebuie sa ia in considerare modalitatile de reducere a dependentei de costul redus al muncii si de accentuare a competitivitatii bazate pe calitate, expertiza, specializare si inovare“, a precizat Mircea Vuici, consultant ITC.

Totusi, cresterea salariilor din domeniul ITC, pare ca nu tine pasul cu ritmul de dezvoltare al acestui sector. In continuare, resursele umane bine calificate sunt greu de gasit. Asa se face ca unele companii au ajuns sa ofere avantaje angajatilor daca aduc in companie lucratori calificati. Dezvoltarea continua a sectorului si presiunile exercitate de pietele externe, aflate si ele in acelasi deficit de forta de munca in IT, ar putea contribui la cresterea si mai puternica in urmatorii ani a veniturilor angajatilor din domeniu. Cu toate ca romanii sunt renumiti pe plan mondial ca specialisti in IT, oferta de resurse umane a ramas in urma cererii companiilor.

Invatamantul trebuie adaptat cerintelor profesionale Tendintele de pe piata fortei de munca, date de perspectiva de dezvoltare a investitiilor in Romania, pe de o parte, si de tentatia migrarii lucratorilor romani in statele membre ale UE, reprezinta provocari carora economia nationala va trebui sa le faca fata. Specialistii din ANOFM apreciaza ca una dintre cele mai importante solutii la care se poate recurge este formarea profesionala, prin calificare sau recalificare. In conditiile unor modificari structurale in economia romaneasca, a retehnologizarilor, a modernizarii si diversificarii capacitatilor de productie, nevoia de personal calificat in meserii noi pe piata muncii devine o realitate. Companiile cu experienta, in special multinationalele, au gasit o solutie pentru a evita criza de personal calificat: isi recruteaza angajatii de pe bancile facultatilor si ii pregatesc pentru profilul propriu de activitate pina la absolvire. Agentia elaboreaza anual Planul national de formare profesionala, potrivit prevederilor art.65 din Legea nr.76/ 2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca. Acest Plan reflecta nevoile de formare profesionala pentru persoanele aflate in cautarea unui loc de munca, in functie de evolutia cererii de forta de munca, de capacitatea de formare profesionala la nivel national, de provocarile viitoare legate de integrarea europeana, tinand cont si de resursele bugetului asigurarilor pentru somaj. ANOFM si-a dezvoltat o retea proprie de centre de formare profesionala la nivel regional, destinate in principal persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, dar si angajatilor sau altor persoanelor fizice interesate. Programele de formare profesionala se organizeaza nu numai prin reteaua de centre proprii ale ANOFM, ci si prin furnizori autorizati de formare profesionala din mediul public si privat sau prin Fundatiile Romano-Germane din Arad, Timisoara si Sibiu. Statul roman intentioneaza sa acorde o atentie sporita persoanelor din mediul rural aflate in cautarea unui loc de munca. In acest sens, pentru anul 2007 se prevede cuprinderea in cursurile de formare profesionala a unui numar de 14.684 someri din mediul rural, reprezentand 36% din numarul total al somerilor care urmeaza sa participe la programele de reconversie a fortei de munca. Cursurile vor acoperi sectoare-cheie de activitate ale economiei romanesti: constructii, industria textila, confectii, pielarie, incaltaminte, electrotehnica, automatica, electronica, informatica/tehnologia informatiei, turism, hoteluri, restaurante, agricultura, piscicultura, pescuit, economia vanatului. Dincolo de aceste nevoi de moment in ceea ce priveste forta de munca din Romania, satisfacute prin cursuri de reconversie profesionala, se impune totusi o regandire de ansamblu a invatamantului national, pentru orientarea acestuia catre tendintele actuale din economia globala. Un studiu al Societatii Academice Romane prognozeaza, in ceea ce priveste piata muncii din Romania ca, pe langa ocupatiile care necesita studii universitare, in viitor va exista o cerere mare si pentru persoanele calificate in meserii legate de agricultura, servicii, biologi, cadre medicale si alte specializari similare, precum si operatori de utilaje industriale cu abilitati generale, adaptabile. Chiar si in productie vor disparea locurile de munca de rutina, crescand cererea pentru muncitori calificati, cu abilitati transferabile si cu o atitudine pro-activa, antreprenoriala.