Perspective 13

Revista Nr. 13, anul III, Noiembrie 2008 Gânduri de toamn Asear m plimbam pe str zile goale i reci. O adiere de vânt mi-a a ezat în suflet triste e i melancolie. Din b t ile frenetice i pline de via ale inimii, mai simt doar slabe tres riri i un gol imens cât s -mi dau seama c sunt în via . Parca mi-e frig …. i parc nu…, parc mi-e dor i totu i nu mi-e dor de nimic, parc -mi place i parc nu-mi place aceast atmosfer trist , dar magic în felul ei…nici eu nu tiu ce mai simt. Sufletul e mult prea ap sat de lini tea ce acapareaz întreg ora ul. Sunt confunz i pierdut printre pic turile reci de ploaie, de altfel ele sunt singurele care-mi plâng triste ea. Numai vântul mai adie u or i-mi aduce înainte câte o frunz îng lbenit ce-mi opte te : „A venit…, a venit toamna!” A venit toamna… iar odata cu ea i melancolia, suspinele dup vara care tocmai ce a trecut. Amintirile, durerile i dezam girile încep s reias la suprafa odat cu ploaia de frunze moarte ce plutesc în v zduhul sumbru. Toate anotimpurile îmi plac i sunt frumoase în felul lor, îns toamna este cea care ne ajut s fim mai aproape de sufletele noastre, s ne în elegem i s ne ascult m mai mult, de aceea apare i dorin a de izolare, de solitudine odat cu sosirea ei. S nu uit m c toamna este anotimpul schimb rilor, al culegerii roadelor, al încheierii socotelilor, timp prielnic pentru a ne putea cunoa te sau pentru a ne putea clarifica “semnele de întrebare” ce ne macin , sau poate fi chiar i timp al iertarii. Suferin a, melancolia, triste ea i chiar iubirea se gasesc în tabloul multicolor pe care numai natura cu sensibilitatea i puterea ei infinit le poate creiona în cele mai diverse tonuri de galben, maro, ar miu i chiar verde.

Valsul frunzelor ce se rotesc sub bagheta magic a vântului aduce în inimile noastre nostalgia vremurilor trecute. Odat cu degradarea naturii sim im c mai îmb trânim cu înc un an. Astfel, putem spune c toamna ne ajut s ne g sim lini tea i pacea interioar , s fim mai sinceri i ne face mai sensibili, mai buni. Pierdut -n amintiri pe str du ele reci, tresar deodat i realizez c plou din ce în ce mai tare. Singur , trist i înfrigurat m îndrept cu pa i len i spre cas cu speran a c mâine va ie i soarele i va aduce pu in lumin în sufletul meu tulburat de greutatea amintirilor . Elek Maria, XI B

Din Cuprins: •

•

•

„V V-a i bucurat vreodat de satisfac ia pe care vv-o d acel zambet cald, plin de recunostin i fericire pe care îl prime ti atunci când oferi ceva din ini inim unei persoane cu adev rat nevoia e?”; e?”; „…aa noastr Constan Constan are farmecul s u de necontestat, în special partea veche a ora ului care e frumoas ca în basme sau chiar agita ia asta extrem de zi cu zi”; zi „A A fost odat odat ca niciodat Maria. Maria e emo. Maria ssa trezit azi i a avut o revela ie [ de fapt a avut o întrebare ce a culminat cu o releva ie]. S-a trezit i i-a spus “Oare mai sunt cool?”” cool?”

1

nevoia i, s fie interpretat drept ceea ce este i s v schimbe modul de gandire al fiec rei persoane cu posibilit i, de a face ceva pentru acesti nevoiasi copii. Khalaf Samyra VIII B

Ziua scolii prin ochii mei

Necesitatii vietii V-a i gândit vreodat cum ar fi s locui i în pustiul unei str zi, erodat de mizerie i s r cie? Sau cum ar fi s lupta i pentru un codru de pâine? Poate c da sau poate c nu, pentru c mul i dintre voi vre i totul i nu a i fost nevoi i s v înjosi i sau s coborâ i la un astfel de nivel. Pentru cei care nu vor s vad am inten ia s v aduc la constin faptul c , din nefericire, exist multe persoane nevoia e, care se afl în situa ia deplorabil de a nu avea un acoperi deasupra capului, o pern la c p tâi, un loc propriu. V-a i gândit vreodat la copiii abandona i în mizeria lipsurilor? V-a i gândit vreodat la nenum ratele lacrimi v rsate din cauza durit ii palmelor ce lovesc viata, din cauza necesit ilor, din cauza nenum ratelor visuri pierdute în vânt? V-a i gîndit vreodat cum ar fi s petrece i m car o noapte în abisul nop ii, înconjurat de pustiu, frig i întuneric, dârdâind i gândindu-v la ziua de mâine, la cum s - i duci via a pe durata zilei urmatoare, o alt zi în care chinurile s r ciei te vor m cina din nou? Mai exact, a i f cut vreodat o fapt bun în cazul acestor suflete nevoia e, dar absolute nevinovate? V-a i bucurat vreodat de satisfac ia pe care v-o d acel zambet cald, plin de recunostin i fericire pe care îl prime ti atunci când oferi ceva din inm unei persoane cu adev rat nevoia e? Sincer, sentimentul de recuno tin z rit în lic rirea unor ochi nevinova i i sec tui i de suferin , mimica fe ei care exprim fericirea sunt cea mai mare recompens pe care o poate primi cineva. V-a i întrebat vreodat cum ar fi s cer iti o farfurie de mâncare? V-a i întrebat cum e s suporta i umilin e i insulte doar pentru simplul fapt ca teai nascut s rac? Sunt multe întreb ri f r r spuns. A dori s întreb ce vin au copiii pentru gre elile p rin ilor din tinere e, pentru iresponsabilitatea i nechibzuin a p rin ilor? V spun eu: absolut, dar absolut nici una. Crede i c ei nu ar vrea s fie altfel? Crede i c ei nu viseaz la o via mai bun , total diferit de cea în care sunt nevoi i s traiasc ? Oare de ce nu putem s c ut m o solu ie pentru a schimba nedrept ile vie ii? Din lacomie? De ce sa nu fim sinceri cu noi? Eu sunt sigur c nimeni nu si-ar fi dorit s se afle în locul acestor copii nevoia i. Dar de ce s existe diferen a? De ce dac putem? Oare ce este mai important: banii sau via a unui biet copil? Aceast decizie cred c depinde de principiile fiecaruia. Sper c inten ia mea de a va trezi un mic sentiment de compasiune fa de cei

ok... vineri 7 noiembrie s-a s rb torit ziua liceului meu.... Eu am ajuns la ora 7 la coal ... La noi în clasa... nimeni… Ma duc sa fac inspectia i pe la alte clase... Hmmm.. erau vreo' 3 care concurau pentru "Cea mai frumoasa clas "... Noi.. anul sta nici nu ne-am gandit s particip m... Oricum... am stat cu cei de la a 9 –a A, i-am ajutat un pic, am facut ceva poze… am mai si ras. Pe la ora 9, s-a facut careul în fa a colii, unde o coleg a citit ceva iar directorul ne-a prezentat programul; bineînteles, a fost prezent i domnul Primar. Primul concurs a fost cel al claselor… unde a castigat a XI-a B. Între timp, pe teren s-a desf urat o activitate cu clasele 1-8... au f cut un concurs de abilitate pe biciclet , role sau skateboard… destul de interesant mai ales c a fost prezent i poli ia. Avem colegi talentati, dar i cei de la clasele 1-4 sunt talenta i la desen pe asfalt... A urmat apoi o b taie cu fri c în clasa celor de la a 9 – a ...ne'a dat curaj în meciul de baschet pe care l-am avut cu profii'... Au fost buni întradevar… dar i cu 3 profe de sport în echip .... Oricum... to i am fost câ tig tori :D:D Imediat a urmat în laboratorul de Info o prezentare a unor forumuri i pagini de internet ...Acestea au fost facut de noi, 11 A si 9 a.... ambele clase participante am fost destul de creative... deci a iesit ceva interesant… Noi, 11 A, am mai pregatit în plus i 1 blog… ce va fi p strat pentru toate chestiile debile ce or s vin ... tefan Raluca, XI A 2

Lumea în în care vreau s tr iesc

Ce m-a inspirat s scriu rândurile astea foarte sincere a fost melodia celor de la Vama Veche - “Alt ora ” - care mi se pare genial . Versurile m reprezint întrutotul în ceea ce prive te rela ia mea cu ora ul, cu aglomera ia urban , cu rutina care îndobitoce te, cu oamenii tri ti care merg la serviciu, nepoliticosi, ar go i etc. A vrea i eu, ca si cei de la Vama Veche, “s locuiesc pe o strad desenat de un copil” sau “din buc i de plaj s cl desc un alt oras în care oamenii zâmbesc”. E clar, i de asta îmi place foarte mult, pentru c piesa evoca sentimente dintre cele mai pure i nevinovate. De ce cred ca e important s scriu despre chestia asta: pentru c înglobeaz o întreag serie de sentimente pe care le tr im to i în fiecare zi i pe care le sim im (în special în Constan a) la tot pasul. “Fratilor v spun cinstit, ora ul m-a nenorocit” mai spune un alt vers care trebuie amintit. Cel mai ciudat e ca m-am obisnuit cu atmosfera asta nenorocit a Constan ei i când plec din ora parca îmi lipse te toat forfota care de altfel m întristeaz groaznic. E ca i cum a fi dependent de o senza ie deprimant , ceea ce, daca m gândesc bine, e i mai deprimant. În fine, “singura noastra sc pare: s r mânem to i la mare”, pentru c altfel o s r mânem înl n uiti pân la b trâne e în ora ul care în curând o s devina irespirabil, necirculabil, gâtuit, pr fuit etc. Totu i n-a vrea s mint cu ceva i o s recunosc, pentru c a a e cinstit, c a noastr Constan are farmecul s u de necontestat, în special partea veche a ora ului care e frumoas ca în basme sau chiar agita ia asta extrem de zi cu zi care creeaz comedii

excelente: situa ii hazlii-dramatice specifice (gen aglomera ii nemaipomenite în istoria omenirii – timp în care to i o iau razna efectiv). Mi-a placut foarte mult ideea piesei i a trebuit s scriu ceva i despre Vama Veche: o forma ie care îmi place mult. În plus, îmi place s scriu despre subiecte cât mai diverse, dup cum se vede, începând cu lucrurile cele mai importante, serioase, pân la cele mai banale i absurde (cred ca asta ar trebui s însemne personalitatea uman – echilibru, seriozitate i elasticitate). De fapt, mai mult decat s scriu pe blog “vreau s ajung la radio, s aud o ar -ntreag cine-s eu cu-adevaraaat” :)). Chiar dac “nu am chef azi”, m duc s m culc pentru c mâine m trezesc de diminea . “Dea putea s-opresc ora u-n loc i cu o gum s sterg fiecare bloc…” Ce atmosfer sublim de nevinovat evoc desenul unui copil (mai sus). Cand m uit la desen sunt sigur c toat via a ar fi o întreag fericire daca am fi cu to ii ni te copii responsabili. Dac ar fi s analizez “tabloul” pu in mai preten ios, a spune c evoca în modul cel mai simplu i mai direct posibil întreaga dimensiune i natur a vie ii pe p mânt: armonie, naturale e, Dumnezeu, om, stabilitate, fericire - adic exact gândurile care umplu capul unui copil înc nealterat (deci, logic, mai ra ional suflete te i mai întelept decât noi), de contactul cu lumea. tefan Raluca, XI A

Oamenii Oamenii vârstnici Oameni care au tr it o “ve nicie” pân am crescut i ne-am dezvoltat, într-un c min plin de c ldur i afec iune, fiind ocroti i i îndruma i de vârstnicii care s-au bucurat de tinere ea lor plina de culoare i cu adev ratul sim al umorului. Acum ne-a venit rândul s -i ocrotim i s -i ajut m cum putem pe ace ti b trânei foarte plini de energie pozitiv , înc rcat cu amintirile i tr irile lor. Eu le mul umesc bunicilor i lui Dumnezeu c le-a dat via îndeajuns la care m pot “revan a” pentru eforturile depuse. La vârsta mea de adolescen în toata firea, realizez cât de important este s îi ai pe cei dragi aproape. Rusu Anca Elena, VIII A

3

Maria Capitolul 1 A fost odat ca niciodat Maria. Maria e emo. Maria s-a trezit azi i a avut o revela ie [ de fapt a avut o întrebare ce a culminat cu o releva ie]. S-a trezit i i-a spus “Oare mai sunt cool?”. Maria este o adolescent în plin proces de facere rost de primul iubit i trebuie s fie mereu în topuri, iar Maria i-a dat seama c manelele parc nu mai sunt atat de mi to. Oricum, crede Maria, cine mai ascult acum Salam Copilu’ de Bronz? i atunci Maria a gasit r spunsul: EMO. Maria crede ca e usor s fii emo. N-are haine verzi dar tipa’ de la magazin i-a spus Mariei c rozu’ e mai tare oricum. Ba chiar i-a spus s - i fac unghiile în culorile curcubeului, c cic d bine .Cât despre frez , Maria crede ca e u or s - i faci un breton, iar cu vopseaua în 6 culori se descurc , c doar a luat un 7 pe ultimul desen monocromatic. Cu hainele i freza rezolvate, îi mai trebuie doar imaginea online. i aici se descurc , îsi va face ni te poze alb/negru cu aparatu’ i o s bage ea cu ajutorul lu’ varasa’ ni te balona e colorate pe lâng . Poate bag i un cap de mort roz. Mariei îi plac deci capetele de mort roz. i î i va lua i un nick dr gu , cum ar fi “I_Hate_My_Life” i poate î i va face i un nou id i-l va da listei. i Maria î i va pune un status mi to în care va amenin a pe toata lumea ca î i ia via a. Maria crede ca mâine î i va t ia venele i- i va pune pozele pe Hi5, c deh, ce e un Hi5 f r vene t iate? i Maria vrea s - i cumpere insigne cu Tokyo Hotel c a auzit ea c-ar prinde i c Tokyo Hotel e i el la mod . Mariei îi place s fie la mod , deci îi place Tokyo Hotel. Via a e simpl pentru Maria. Poate o s se îndr gosteasc de Bill. Colega de banca i-a spus c prietena ei din Canada are o prieten în Serbia care are o coleg într-o clas mai mare care cunoa te o fat care e într-o clasa în care toate fetele îl iubesc. Maria nu prea a în eles mare lucru c ci colega ei a vorbit mult; Maria a crezut ca e important a a c a re inut. Acum Maria st la birou i î i face temele, fiindc mama ei a pedepsit-o f r net, a a c va trebui s a tepte o s pt mân ca s - i fac noul Id i s - i pun pozele pe net. Dar, dac st bine i se gande te, ar putea s - i fac pozele acum. Maria crede c este o idee foarte bun a a c î i închide caietele dar dup aia realizeaz c ale ei caiete nu sunt destul de emo a a c se apuc s scrie “I wanna die” pe ele pân nu se mai vede c la început erau albastre. Dup ce a terminat, a v zut c este cam târziu i mama ei sigur a adormit, a a c Maria a intrat pe Mess ca s - i g seasc ni te prieteni emo. Dup ce a dat search pe Google - “emo” , a g sit un site pentru emo kids i s-a dus direct la id-uri si le-a luat pe toate. Dupa ce a g sit ni te prieteni, s-a dus pe Youtube s asculte ni te muzic emo. Maria abia atunci a realizat c nu stie ce muzic e emo a a c s-a întors pe siteul emo ca s vad ce muzic ascult emo. Dup ce a gasit câteva forma ii, s-a dus iara i pe Youtube i s-a apucat s

asculte muzic pân când s-a plictisit, adic pân peste 6 minute, dup care i-a dat seama c este ora 11.34, a a c s-a gandit s se culce. Abia dup ce s-a culcat i-a dat seama c emo plâng noaptea, a a c s-a trezit i s-a dus la baie s se dea cu ap pe fa , pentru ca mâine cand se va trezi, s arate plâns . În drum spre pat, Maria i-a spus c e de teapt i a adormit cu acest gând în minte. A doua zi, Maria s-a trezit i i-a dat seama c apa de fa a ei se uscase i nu arata plâns deloc. Maria s-a sim it jignit i s-a hot rât s plâng . Dar cum nu era nimeni acas s-o vad , s-a hotarât s plâng mai târziu, când va fi i sora ei acas . Atunci Maria, plictisita, s-a gândit s - i fac în sfâr it pozele alea dar mai întâi s-a îmbr cat Emo. Dup ce a terminat, i-a f cut ni te poze bengoase dar va trebui s a tepte o s pt mân ca s le pun pe Hi5. Cu acest gând, Maria s-a dus la coal . Vi an Lidia, XI A

Ruine Ruine ce mi-au r mas Imprimate în cap, i ruine pe care le vizitez Sunt doar amintiri i dovezi. C ceva a existat, C iubirea înc Nu s-a destr mat. Adânc în noapte visez O lumin slab , A unui bec de urubat, Radia ia iubirii care nu a existat Lumina-mi descoper O poz de-a ta pe un perete, Iar eu încerc, cu greu, s terg Triste ea cu-n burete… Dar degeaba… Poza ta r mane pe perete. Protopopescu Anamaria, XI B 4

Portret

Drumul domnului Gelu Costea

- N scut la 2 august 1963, în Sibioara - adresa atelier: B-dul Mamaia,298-300,Constan a - E-mail: [email protected] Blog : http://costeagelu.blogspot.com/

Fiecare dintre noi avem un drum. Gelu Costea, artist plastic, a început un proiect, “Drumul”, care exprim calea acestuia. Iat c sâmbat , 8 noiembrie, am fost invitat la C minul Cultural din M.K., unde a avut loc vernisajul domnului profesor. Gelu Costea a fost înzestrat cu arta de a amesteca toate culorile i de a le a terne pe pânz într-un mod în care nimeni nu poate. În toate picturile sale am observat faptul c n prim plan se afl persoane îndreptate într-o anumit direc ie, fiecare exprimand mi carea (un pas f cut). Probabil k una dintre acele persoane poate fi chiar creatorul acestor opere – GELU COSTEA, care cu fiecare tablou mai face un pas în lumea artei plastice. Protosinghel Iustin Petre se exprima astfel: “….în lucr rile lui Gelu Costea întâlne ti obsesiv trei elemente cu valoare simbolic : drumul, p tratul i omul anonim, voind s - i sugereze parc ideea de mergere, de cunoa tere i de vie uire. Iat omul! Dac ne reamintim faptul c Hristos s-a definit pe sine: ” Eu sunt calea, adev rul i via a.” Cred c lui Gelu Costea îi mai lipse te un singur element pentru ca opera lui s fie de o profund expresie cre tin : crucea.” Milea Andreea, VII A

5

8 Noiembrie

Anticipare

Ca s rb toare a îngerilor, ziua de 8 noiembrie a început a se serba în Biseric de prin veacul al cincilea i ea s-a r spândit repede în tot R s ritul cre tin. Arhanghelul Mihail, Mihail de-a pururi l udatul, p zind ca o slug credincioas , "credin a c tre St pânul s u, s-a ar tat adev rata c petenie peste cetele celor f r de trupuri". C , v zând cum a c zut vicleanul Lucifer, a l udat cu glas pe Domnul tuturor i a zis: "S lu m aminte, noi, care suntem f pturi, ce a p timit Lucifer, cel ce era cu noi: cel ce era lumin , acum întuneric s-a f cut. C cine este ca Dumnezeu? Mi-ca-El? C numele de Mihail asta însemneaz : "Cine este ca Dumnezeu". i a a s-a întocmit soborul, adic adunarea i unirea tuturor îngerilor credincio i lui Dumnezeu, iar Mihail Arhanghelul a fost rânduit de Atotputernicul Dumnezeu c petenie a îngerilor buni i mare folositor i de bine f c tor al mântuirii noastre i, luând chip v zut, s-a ar tat multora, atât în Legea veche cât i în Legea nou . Împreun cu Sfântul Arhanghel Mihail serb m luna aceasta i pe preafrumosul i înveselitorul Arhanghel Gavriil, Gavriil c i acesta, luând chip v zut, multe faceri de bine a d ruit neamului omenesc, ar tate în amândou Testamentele. A a, în proorocia lui Daniil, Gavriil este numele t lm citor al vedenie (Dan.,8,16). Asemenea, Gavriil arat lui Daniil intelesul celor aptezeci de s pt mâni de ani pân la venirea lui Mesia Hristos (Dan., 9,21-27). Dup tradi ie, tot el, Gavriil, veste te lui Ioachim i Ana c din ei va s se nasc Doamna, St pâna noastr , Maria, N sc toarea de Dumnezeu. În Legea noua, Gavriil descoper preotului Zaharia, na terea lui Ioan, Botez torul Domnului (Luca, 1,19). Tot Gavriil anun Fecioarei din Nazaret na terea de la Duhul Sfânt a Domnului Hristos, Mântuitorul lumii (Luca, 1,28). Unii spun c tot Arhanghelul Gavriil a fost îngerul în ve mânt alb, care, pogorându-se din cer, a r sturnat piatra de pe u a mormântului i a ezut deasupra ei, la ceasul Învierii Domnului. i el a fost acela care, cel dintâi, a dat Mironosi elor vestea Învierii. i, ca s zicem mai cuprinz tor, dumnezeiescul Gavriil a slujit la toat iconomia Întrup rii Cuvântului lui Dumnezeu, dintru început i pân la sfâr it. Pentru aceasta i Biserica lui Hristos a hot rât s -l pr znuiasc pe el, împreuna cu Arhanghelul Mihail, i s cheme darul i ajutorul amândurora, rugându-i ca, prin mijlocirea i rug mintele lor, în veacul de acum, s afl m izb vire de rele, iar în cel ce va s fie, s ne învrednicim bucuriei i Împ r iei cere ti. Amin. Agavriloaei Alexandra, XII B

S rb torile au trecut triste. E ianuarie i totu i o ploaie rece îmi bate nebune te în geam. Iarna nu mai vrea s vin parc în ora . Mi-am sprijinit o clip fruntea înfierbântat de geamul plâns i amintirile au început s m chinuie ca blitzul unui aparat foto defect. Iarna venise mult prea devreme atunci. Totul se albise dintr-o dat ca sub bagheta unei zâne. Eram fericit. Era prima ninsoare din an. Priveam fulgii care c deau îmbr i a i, câte doi, câte trei, într-un dans mai întâi nostalgic i apoi furtunos, c tre p mântul care-i a tepta. Se pornise o ninsoare s lbatec . Pe str zile din Bac u numai noi puteam fi atât de nebuni, încât s ne plimb m pe o astfel de vreme. Miruna se ghemuise la pieptul meu i împreun c utam un loc de refugiu. Ea fusese cu ideea s ie im s ne plimb m printre fulgi. Vroia s -mi spun ceva important. Din când în când î i îndrepta marea ochilor c tre mine, c utându-m , întrebându-m . Vestea mi-a spus-o pe ner suflate cu ochii tri ti, cu genele ninse, i nu mai stiu dac pe obraji muriser fulgi sau erau doar lacrimile ei. Cuvintele îi curgeau c tre mine, îns eu nu în elegeam nimic. Unul singur îmi blocase memoria: CANCER. M-am oprit, tintuit într-un loc i încercam s în eleg. O priveam n uc, o auzeam c îmi vorbe te i nu în elegeam nimic. Nu mai cuno team limba în care îmi vorbea. Am mers mai departe printre fulgi, inând-o pe Miruna strâns de mân , f când eforturi disperate s în eleg despre ce îmi vorbe te. Mi se p rea c asist neputincios la o pies de teatru, monolog, în care doar Miruna juca. Cand mi-a ipat s m uit la ea i s în eleg, mi-am dat seama c era vorba despre noi, i c tot ce îmi spunea nu era o glum , era adevarat. Dumnezeu se jucase cu vie ile noastre. Eram doi tineri ferici i, îndr gosti i, care nu aveau ce c uta în lumea asta nebun i pentru fericirea noastr trebuia s fim pedepsi i. Nu stiu ce legi nescrise înc lcasem, dar avusesem mai mult fericire decât ne fusese sortit. Din acel moment, am intrat într-un carusel nebun. Timpul nu voia s ne mai a tepte. Cineva, acolo sus, dorea via a Mirunei cu orice pre . Ea s-a stins încet ca o lumânare arzând în întuneric. Alte ierni pentru ea nu au mai fost, dar iarna aceea a fost cea mai frumoas . Acum suntem în ianuarie, s rb torile au trecut triste i iarna nu mai vrea s vin . Eu nu mai vreau s vin . Plou întruna de câteva zile. Cerul o plânge înca pe Miruna i eu la fel. De ce nu vine iarna în oras m întreb uneori? Pentru c Miruna nu mai e i iarna a plecat o data cu ea.

Puia Anca Miruna, VIII B 6

Gânduri de toamn

ajunsa la scoala îmi trece i începe iar o zi plin de râsete i bucurie.

Asear m plimbam pe str zile goale i reci. O adiere de vânt mi-a a ezat în suflet triste e i melancolie. Din b t ile frenetice i pline de via ale inimii,mai simt doar slabe tresariri i un gol imens cât s -mi dau seama c sunt în via . Parc mi-e frig …. i parc nu…, parc mi-e dor i totu i nu mi-e dor de nimic, parc -mi place i parc nu-mi place aceast atmosfer trist ,dar magic în felul ei… nici eu nu tiu ce mai simt. Sufletul e mult prea ap sat de lini tea ce acapareaz întreg ora ul. Sunt confunz i pierdut printre pic turile reci de ploaie, de altfel ele sunt singurele care-mi plâng triste ea. Numai vântul mai adie u or i-mi aduce înainte câte o frunz îngalbenit ce-mi opte te :” A venit…, a venit toamna !” A venit toamna…odat cu ea i melancolia i suspinele dup vara care tocmai ce a trecut. Amintirile, durerile i dezam girile încep s reias la suprafa odat cu ploaia de frunze moarte ce plutesc în vazduhul sumbru. Toate anotimpurile îmi plac i sunt frumoase în felul lor, îns toamna este cea care ne ajut s fim mai aproape de sufletele noastre, s ne în elegem i s ne ascult m mai mult, de aceea apare i dorin a de izolare, de solititudine odata cu sosirea ei. S nu uit m c toamna este anotimpul schimb rilor, al culegerii roadelor, al încheierii socotelilor, timp prielnic pentru a ne putea cunoa te sau pentru a ne putea clarifica “semnele de întrebare” ce ne macin , sau poate fi chiar i timp al iert rii. Suferin a, melancolia, triste ea i chiar iubirea se gasesc în tabloul multicolor pe care numai natura cu sensibilitatea i puterea ei infinit le poate creiona în cele mai diverse tonuri de galben, maro, aramiu i chiar verde. Valsul frunzelor ce se rotesc sub bagheta magic a vântului aduce în inimile noastre nostalgia vremurilor trecute. Odat cu degradarea naturii sim im c mai îmb trânim cu înc un an. Astfel, putem spune c toamna ne ajut s ne gasim lini tea i pacea interioar , s fim mai sinceri i ne face mai sensibili i mai buni. Pierdutp-n amintiri pe str dutele reci, tresar deodat i realizez c plou din ce în ce mai tare. Singur , trist i înfrigurat m îndrept cu pa i len i spre cas cu speran a c mâine va ie i soarele i va aduce pu in lumin în sufletul meu tulburat de greutatea amintirilor .

Liceul pentru mine este cea mai frumoas parte a vie ii, este chiar o a doua cas a noastr . Aici ne formam o alt familie, una uria , cu mul i prieteni, dar i inamici de care trebuie s ne „ocupam” în pauze. Pauzele, de altfel sunt i cele care ne apropie. În timpul lor, holul r sun … fie de veselie, fie de dezam gire c am luat o not proast sau c am dat o lucrare nea teptat . O dat cu intrarea în noua etap – liceul, m-am schimbat, rupându-m de tot ce pân acum era o glum i o joac necontenit . Am reu it s în eleg de-a lungul anilor c nu e întotdeauna de ajuns s - i dore ti ceva ca s ob ii, ci i s faci ceva în sensul acesta… s demonstrezi c po i i s lup i cu adev rat s atingi elul propus. De obicei, liceul ne formeaz ca oameni, ne ajut s decidem ce vrem s facem mai departe i chiar pot spune c ne maturizeaz , pe unii mai mult, pe al ii mai pu in. Pe de o parte, în timpul liceului avem parte de primele emo ii „mature”, de prima iubire, de primul s rut i totodat prima dezam agire, suferin i primele lacrimi v rsate din iubire; pe de alt parte, ne dezvolt sim ul responsabilit ii, ne lumineaz min ile i ne ajut s ne definim ca oameni, ca persoane mature. Pe 8 noiembrie e ziua liceului meu. E mare sarbatoare i fiecare îl „felicit ” cum poate. Trebuie s recunoa tem c fiecare din noi este mândru de el i c -l apreciaz atât pentru valoarea sa istoric , cat i cea sentimental , pentru c pe holurile i prin clasele lui au trecut zeci de genera ii. Dac ar putea vorbi, saracul, ar avea multe de spus i chiar trebuie s recunoa tem acest lucru. El e singurul care tie tot despre noi, mereu ne-a fost al turi când am ie it de la ore tri ti sau veseli i ne-a împ rt it fiecare sentiment în parte. Dar tace… i în fiecare zi ne a teapt cu drag, pentru c noi suntem cei care îi d m via , f r noi e trist i singur, iar lini tea, s fim serio i, nu define te niciun liceu. Acum ne formeaz i nou , genera iilor prezente, aripile. La terminarea celor patru ani, el ne „arunc ” pe drumurile vie ii i ne las singuri s aplic m ceea ce am înv at, s lu m decizii i s ne asum m responsabilitatea pentru alegerile f cute. Anii trec i tot ce ne va r mâne de facut ca oameni maturi, este s st m i s privim filmul vie ii noastre, care a fost regizat în adolescen , cand am decis în mod con tient sau nu dac va fi comedie, dram , ac iune sau poate horror.

Liceul reînvie reînvie prin noi Este ciudat partea aceasta a vie ii…, plin de sui uri i coborâ uri, de bucurii i dezamagiri. Azi i i dore ti s scapi de aceast „povara” , mâine regre i sau chiar ui i de ceea ce ai zis azi. Mie-mi place liceul i sunt foarte încântat de aceasta perioad i chiar profit de fiecare clip i de fiecare zi. Recunosc faptul c i eu am momente în care clachez, dar

Maria Elek, XI B 7

Au fost, suntem i vor fi în liceul nostru Consider c educa ia ocup un loc primordial în dezvoltarea psihic a omului i în rela ionarea lui cu societatea . Începând de la primele foi pe care le r sfoie te copilul, luând astfel cuno tin cu universul ce-l înconjoar , i pân la studiul aprofundat, specific adolescentului, coala este cea care constituie baza educa iei noastre în dezvoltarea socio-cultural . Profesez de opt ani la liceul teoretic “M. Kolg lniceanu”. Cu sinceritate pot afirma c am primit acest post cu dezam girea c nu voi profesa în ora . Am c utat îns cu obiectivitate s îmi explic de ce exist aceste reac ii ale unui cadru didactic în momentul în care prime te un post departe de ora i concluzia nu a putut decât s m dezam geasc pe mine îns mi întrucât am emis ni te judec i de valoare f r a avea o baz despre ce înseamn copilul, voin a i nevoia lui de a i se accesibiliza calea spre cunoa tere. Acum nu pot decât s afirm un lucru: oriunde, copilul este acela i; lui îi trebuie mai întâi dragoste, ata ament, afec iune i apoi studiu. În acest liceu vin elevi responsabili, cu adev rate veleit i în anumite domenii, elevi ce trebuie decoperta i pentru a li se descoperi pasiunile, copii ce trebuie impulsiona i de noi în vederea ob inerii performan elor colare. De asemenea, vin p rin ii lor ce- i rev d dasc lii care acum le îndrum copilul – astfel c se na te un sentiment de nostalgie, un flux al memoriei care poate face posibil reintegrarea lui – fie i pentru cateva minute – în lumea care i-a fost atât de drag odat – anii de coal . În aceast institu ie au predat cadre didactice responsabile care exist în con tiin a i sufletul localnicilor. Astfel, deseori, aud: “eu am f cut român cu doamna Pu ca u, o profesoar deosebit , deci tiu român !..” – adic apare acea siguran c omul care le-a fost dasc l, lea pus bazele formând adev rate valori. Nu pot decât s îmi doresc s am aceast onoare ca, peste ani, s spun i elevii mei acela i lucru cu mândrie despre mine, c ci, probabil, nu cred c exist în meseria de profesor o satisfac ie mai mare ca aceea când stârne ti respectul i admira ia celor din jur. Sunt con tient c aceste aprecieri sunt rodul muncii unor oameni responsabili i sensibili, astfel c voi munci pentru a c p ta acest prestigiu în coal . Îmi este drag acest loc în prezent i elevii pe care iam sim it buni prieteni i de care am fost mereu înconjurat cu dragoste. Exist o zical din b trâni care spune c “Omul sfinte te locul” astfel c , în orice institu ie, noi, dasc lii, putem s punem suflet i s cre m oameni, valori din ace ti minuna i copii. Mihai Diana, prof. Lb. Român

Ziua Liceului “Mihail Kogalniceanu” “7. 11. 2008” 2008 – o zi de s rb toare pentru liceul nostru. Purtând Sfântul nume de “Mihail”, elevii i-au dedicat aceast zi special participând la diferitele activit i care au avut loc în cadrul liceului i la „C minul Cultural”. Cu aceast ocazie, i catedra de limba francez , sub îndrumarea profesoarelor Belba Alina, Lic Florentina, Moise Mihaela, a pregatit un mic program unde elevi din clase diferite au recitat poezii despre coal i au cântat. Toate aceste activit i au fost desf urate în cinstea i onoarea LICEULUI TEORETIC „MIHAIL KOGALNICEANU” În calitate de diriginte pot spune c elevii clasei a VIII-a B s-au preg tit i ei de sarbatoare participând la diferite activit i : „Expozi ie culinar ”, „Program artistic în lb.francez ”. Ei i-au manifestat bucuria ornând frumos clasa pentru aceast zi deosebit . Lor li s-au alaturat de asemenea i elevii clasei a VI – a A. Belba Alina, prof. Lb.Franceza

Spoitu Alexandru, prof. Filosofie 8

Violen a în familie Se nume te violen în familie orice act v t m tor, fizic sau emo ional care are loc între membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni i familie, amenin ri i atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. De i pân de curând s-a presupus c femeia este cel mai adesea victima violen ei în familiei, în urma unor cercet ri s-a descoperit c de fapt num rul b rba ilor agresa i este destul de mare. Exper ii care cerceteaz aceast problem sunt de acord c violen a este un fenomen larg r spândit, mult mai r spândit decât arat sondajele, pentru simplu fapt c unele fapte nu sunt raportate poli iei sau spitalelor. De i s-au c utat factori specifici care s explice comportamentul violent în familie nu s-au g sit al ii decât cei de natur social : atunci când so ii sunt foarte tineri, când veniturile familiei sunt foarte sc zute, alcoolul i somajul, lipsa satisfac iei la locul de munc . Unele persoane au probleme de personalitate (comportamente antisociale), ele neavând sentimentul de vinov ie i c in dup o întâmplare violent . Multe conflicte apar pe tema rolului femeii în societate. Exist state care i acum se bazeaz pe un sistem "patriarhal" iar aici dependen a femeii este mare i este destul de des victima violen ei în familie, f r posibilitatea de a se ap ra în mod legal. Efectele violen ei sunt atât pe termen scurt dar i pe termen lung. R nile produse prin lovire, t iere, zgâriere etc. pot duce în unele cazuri la moartea victimei. În alte cazuri se pot produce depresii, dereglarea ritmurilor fire ti ale organismului, folosirea alcoolului în mod exagerat sau a unor medicamente, toate acestea ducând la tentative de sinucidere. Copiii care sunt martori ai cazurilor de violen în familie vor suferi i ei de depresii i boli ale sistemului nervos i este foarte posibil s devin i ei violen i. Agavriloaei Alexandra, XII B

Despre oameni i dispozi ii suflete ti.. Arar vorbim despre ceea ce ne conduce cu adev rat. Lucruri nespuse, oameni pe care îi p str m deoparte pentru siguran a noastr . Gânduri f r de care ziua de mâine n-ar fi mâine, ci doar un timp de petrecut egal în suma de egalit i cu care via a ne-nzestreaz . Pe cel dintâi l-am descoperit între c r ile surorii mele mai mari i-am intrat în dialog cu el. Enerv rile lui, revoltele i r bufnirile copil re ti la adresa lui Dumnezeu mi l-au apropiat ca pe-un tovar pe care-l întâlne ti pe drumul pr fuit, dezn d jduit i f r speran de popas. Eram pe drumul c tre luciditate, iar el m-a înso it mi tocar, dramatic i constant. Pân când s-a pr bu it în rân , învins de Alzheimer. Credeam c uitase de mine; c uitase i de el. L-am zgâl âit din r sputeri i-am urlat neputincios la chipul care-mi zâmbea ironic. Discu ia noastr nu se oprise îns i continuam s ne contrazicem, iar gesticula iile mele

puteau însp imânta orice ofer ce gonea cu ma ina pe-acel drum conturat numai de buruienile ce îmi ar tau direc ia în dep rtare. El, acest Cioran ranchiunos i senin, m înso e te înc i acum, convins c vechile prietenii au ceva din eternitatea pe care Dumnezeu ne-o refuz nou , oamenilor... Cu cel din urm am dat fa c tre fa în anii când juliturile, mâinile rupte i îndr gostirile adolescentine p reau s fi r mas în urm . edeam resemnat i cuminte în rândul al doilea din amfiteatru, în timp soarele de octombrie ne stânjenea înc privirile caline. O voce din alt lume i-un chip de alt t râm nenv luia, ne ridica i ne ducea în camerele întunecoase ale temni ei lui Socrate, apoi ne a eza cerc în jurul lui Iov, s -i contempl m dezastrul i s lu m aminte... Era profesorul nostru, Afloroaei, i este înc viu. De i cu el îndr znesc s dialoghez mai pu in, tocmai pentru c -i viu, gesturile m urm resc i acum. Cu spatele drept i cu privirea care c uta în fiecare dintre noi sâmburele de credin în ceva care ne ine-n via , nu ezita s ne arunce zâmbete în eleg toare ori de câte ori ne fâstâceam complexa i în încercarea de-a da glas tr irilor pe care le aveam. Era un bun cre tin i cred c înc e. Nici dac i-ar fi urlat cineva în ureche vreo inep ie îngrozitoare, nu cred c i-ar fi pierdut cump tul. Avea acel zâmbet pe care doar oamenii care au în eles în ce hazna existen ial ne zbatem îl au. i examenele pe care le aveam cu el deveneau ele însele evenimente ale timpului nostru suspendat. Dac înainte de-a intra pe u a s lii de examinare eram cu to ii pierdu i i neîncrez tori, afla i în fa a lui, sim eam c trebuie s -i spunem atâtea i-atâtea încât ni se p rea nedreapt prezen a constrâng toare a celorlal i. L-am p r sit plin de elan i dornic s le spun altora ceva ce nu-mi spusese niciodat în cuvinte el... P.S: Poate c existen a fizic a celorlal i e nesemnificativ pentru ei. Poate c nici ei nu tiu ce furtuni stârnesc în fiecare dintre noi, dar dispozi iile ce se afl în noi dau sens fiec rui cuvânt sau gest ce-l întâlnim când ni-l ofer . Cel lalt, cel care suntem Noi... Spoitu Alexandru, prof. Filosofie

9

Cat de importanta este memoria Conform studiilor f cute pe persoane care au avut accidente cerebrale, pierderea memoriei înseamn pierderea identit ii i a întreg bagajului de informa ii pe care îl dobândim înv ând. În acela i timp, s-a descoperit c memoria este ca un mu chi, adic poate fi îmbun t it prin exerci iu i, cu cât începem mai din timp, cu atât avem anse de a ne m ri i alte capacit i cognitive. 1. La ce e bun o memorie solid ? Redai mai u or informa ia; Po i face mai u or conexiuni între lucrurile aflate în perioade diferite de timp; G se ti mai u or lucruri cunoscute în materia nou i astfel re ii mai u or; Atunci când nu ai idei noi i i-e greu s fii spontan, po i recurge la "bagajul" de date asimilate. 2. Ce putem face pentru a ne îmbun t i memoria? 1.Nu ignora informa ia care î i vine pe diferite canale de comunicare; 2. Atunci când cite ti, chiar dac e pentru pu in timp, concentreaz - i aten ia acolo; 3. F leg turi între lucrurile citite i lucruri pe care le tii deja – vei re ine mai u or; 4. Repet des, mai ales dac ai asimilat o cantitate mare de informa ii într-o perioad scurt de timp. Vizireanu Nicoleta, IX A

Via a poate fi în eleas doar privind în urm dar poate fi tr it doar privind înainte înainte Cum te-ai putea bucura de frumuse ile vie ii i cum altfel ai putea sim i în fiecare clip de fericire c toat lumea e a ta dac nu încerci s ui i de clipele nu tocmai perfecte pe care via a i le-a d ruit? Când e ti trist i lipsit de orice speran trebuie s te gânde ti c via a este numai una i merit trait din plin, a a, cu tot ce- i ofer ea i mai trebuie s gandim c toate se întampl cu un scop…Via a de pe p mânt este doar un drum, o misiune pe care Dumnezeu ne-o d , dar de fapt via a real este via a de dincolo. Dumnezeu a facut toate acestea pentru ca oamenii s înve e din gre eli i s lase trecutul în urm pentru c nu poti avea un viitor lini tit dac nu treci peste clipele nefericite pe care le-ai sim it în trecut; nu po i tr i cu sufletul împ cat dac nu ier i persoanele care i-au f cut r u în trecut. Chiar dac uneori nu-i po i ar ta unei persoane ca ai iertat-o, f -o pentru sufletul t u, f -o pentru ca tu s - i po i lua via a de la cap t dup o dezamagire. Mereu oamenilor le este greu s mai pun suflet în ceea ce fac sau s mai aib încredere în ei în i i sau într-o anumit persoan dup ce au trecut printr-un lucru care lea marcat într-un fel via a.Daca am ti unde ar trebui sau unde nu ar trebui s fim poate nu am mai gre i atât.Dar trebuie s înv m s ne iert m gre elile unul altuia i s avem grij în cine avem încredere i a doua oara. Dac totul

merge prost i tot raul se învarte în jurul t u i tu încerci s schimbi unele persoane, ar trebui s te gânde ti mai întâi c poate tu e ti persoana care trebuie s se schimbe. Uneori cei care par foarte siguri pe ei sunt de fapt cei mai slabi…Uneori cei care î i petrec via a protejându-i pe al ii sunt, de fapt, cei care au nevoie de protec ie... tim cu to ii c este mai u or s - i exprimi sentimentele în scris decât s le spui cuiva în fa … dar câ i dintre noi ne gandim ca au mai mult valoare atunci când le spui cuiva fa -n fa ? De multe ori în via omul se poate în ela i de fiecare dat se întreab ”de ce?” R spunsul îl va g si dup ce va realiza c dup o suferin i o lupt continu cu sine, a devenit mai puternic. F tot ce e mai bine pentru tine i tr ie te- i via a în a a fel încat s - i fie ie bine mai întâi i oricât de greu i-ar fi zâmbe te mereu i nu-i l sa pe al ii s - i citeasc triste ea pe fa pentru c lumea e foarte rea i nimeni nu se va opri în loc pentru durerea ta…. Viitorul frumos se poate atinge l sând în urm gre elile i triste ile trecutului; via a poate fi îneleas doar privind în urm dar poate fi tr it doar privind înainte! Cre u Diana, VIII D

Tipuri de magie

Aici v voi prezenta tipurile de magie. Primul i cel mai r spândit este Street Magic. Magic Street magic este tipul de magie unde umbli pe strad i faci trucuri persoanelor pe care le întâlne ti. Trebuie s fii foarte experimentat deoarece poti fi înconjurat de câte 3,4 persoane. Trebuie s tii foarte bine Sleight Of Hand. Hand Îns i cum s vorbe ti cu persoanele. Alt tip de magie este CloseClose-up. up Acest tip de magie se organizeaz la petreceri, aniversari etc. Acest tip de magie este bazat pe multe flash-uri (flash = obiecte ap rute i disp rute într-o secund ). Stage Magic. Magic Acest tip de magie se practic pe o scen . Trucurile pentru acest tip de magie sunt foarte spectaculoase dar i periculoase. De la trucuri unde levitezi 5 metri pân la apari ia în mod flash a unui elefant sau dispari ia unei persoane. Backround Magic. Magic Acest tip de magie nu este foarte cunoscut. Aici magicianul este singur la o camera de filmat i face trucuri cu monede si c r i, dispari ii i apari ii. Azis Alver, VIII A 10

11

Personalul care se ocup de aceast revist :

Coordonare:

tefan Raluca, Vi an Lidia, Elek Maria, Khalaf Samyra, Puia Anca Miruna, Protopopescu Anamaria, Rusu Anca Elena, Azis Alver, Cre u Diana, Vizireanu Nicoleta, Milea Andreea, Mihai Diana, Belba Alina, , conducerea liceulu, cadre didactice i elevi.

12