Perspective 13

Revista Nr. 13, anul III, Noiembrie 2008 Gânduri de toamn Asear m plimbam pe str zile goale i reci. O adiere de vânt mi-a a ezat în suflet triste e i melancolie. Din b t ile frenetice i pline de via ale inimii, mai simt doar slabe tres riri i un gol imens cât s -mi dau seama c sunt în via . Parca mi-e frig …. i parc nu…, parc mi-e dor i totu i nu mi-e dor de nimic, parc -mi place i parc nu-mi place aceast atmosfer trist , dar magic în felul ei…nici eu nu tiu ce mai simt. Sufletul e mult prea ap sat de lini tea ce acapareaz întreg ora ul. Sunt confunz i pierdut printre pic turile reci de ploaie, de altfel ele sunt singurele care-mi plâng triste ea. Numai vântul mai adie u or i-mi aduce înainte câte o frunz îng lbenit ce-mi opte te : „A venit…, a venit toamna!” A venit toamna… iar odata cu ea i melancolia, suspinele dup vara care tocmai ce a trecut. Amintirile, durerile i dezam girile încep s reias la suprafa odat cu ploaia de frunze moarte ce plutesc în v zduhul sumbru. Toate anotimpurile îmi plac i sunt frumoase în felul lor, îns toamna este cea care ne ajut s fim mai aproape de sufletele noastre, s ne în elegem i s ne ascult m mai mult, de aceea apare i dorin a de izolare, de solitudine o dat cu sosirea ei. S nu uit m c toamna este anotimpul schimb rilor, al culegerii roadelor, al încheierii socotelilor, timp prielnic pentru a ne putea cunoa te sau pentru a ne putea clarifica “semnele de întrebare” ce ne macin , sau poate fi chiar i timp al iertarii. Suferin a, melancolia, triste ea i chiar iubirea se gasesc în tabloul multicolor pe care numai natura cu sensibilitatea i puterea ei infinit le poate creiona în cele mai diverse tonuri de galben, maro, ar miu i chiar verde.

Valsul frunzelor ce se rotesc sub bagheta magic a vântului aduce în inimile noastre nostalgia vremurilor trecute. Odat cu degradarea naturii sim im c mai îmb trânim cu înc un an. Astfel, putem spune c toamna ne ajut s ne g sim lini tea i pacea interioar , s fim mai sinceri i ne face mai sensibili, mai buni. Pierdut -n amintiri pe str du ele reci, tresar deodat i realizez c plou din ce în ce mai tare. Singur , trist i înfrigurat m îndrept cu pa i len i spre cas cu speran a c mâine va ie i soarele i va aduce pu in lumin în sufletul meu tulburat de greutatea amintirilor . Elek Maria, XI B

Din Cuprins: •

•

•

„V V-a i bucurat vreodat de satisfac ia pe care vv-o d acel zambet cald, plin de recunostin i fericire pe care îl prime ti atunci când oferi ceva din ini inim unei persoane cu adev rat nevoia e?”; e?”; „…aa noastr Constan are farmecul s u de necontestat, în special partea veche a ora ului care e frumoas ca în basme sau chiar agita ia asta extrem de zi cu zi”; zi „A A fost odat ca niciodat Maria. Maria e emo. Maria ssa trezit azi i a avut o revela ie [ de fapt a avut o întrebare ce a culminat cu o releva ie]. S-a trezit i i-a spus “Oare mai sunt cool?”” cool?”

1

nevoia i, s fie interpretat drept ceea ce este i s v schimbe modul de gandire al fiec rei persoane cu posibilit i, de a face ceva pentru acesti nevoia i copii. Khalaf Samyra VIII B

Ziua colii prin ochii mei

Necesitatea Necesitatea vietii V-a i gândit vreodat cum ar fi s locui i în pustiul unei str zi, erodat de mizerie i s r cie? Sau cum ar fi s lupta i pentru un codru de pâine? Poate c da sau poate c nu, pentru c mul i dintre voi vre i totul i nu a i fost nevoi i s v înjosi i sau s coborâ i la un astfel de nivel. Pentru cei care nu vor s vad am inten ia s v aduc la cuno tin faptul c , din nefericire, exist multe persoane nevoia e, care se afl în situa ia deplorabil de a nu avea un acoperi deasupra capului, o pern la c p tâi, un loc propriu. V-a i gândit vreodat la copiii abandona i în mizeria lipsurilor? V-a i gândit vreodat la nenum ratele lacrimi v rsate din cauza durit ii palmelor ce lovesc via a, din cauza necesit ilor, din cauza nenum ratelor visuri pierdute în vânt? V-a i gîndit vreodat cum ar fi s petrece i m car o noapte în abisul nop ii, înconjurat de pustiu, frig i întuneric, dârdâind i gândindu-v la ziua de mâine, la cum s - i duci via a pe durata zilei urmatoare, o alt zi în care chinurile s r ciei te vor m cina din nou? Mai exact, a i f cut vreodat o fapt bun în cazul acestor suflete nevoia e, dar absolute nevinovate? V-a i bucurat vreodat de satisfac ia pe care v-o d acel zambet cald, plin de recuno tin i fericire pe care îl prime ti atunci când oferi ceva din inm unei persoane cu adev rat nevoia e? Sincer, sentimentul de recuno tin z rit în lic rirea unor ochi nevinova i i sec tui i de suferin , mimica fe ei care exprim fericirea sunt cea mai mare recompens pe care o poate primi cineva. V-a i întrebat vreodat cum ar fi s cer iti o farfurie de mâncare? V-a i întrebat cum e s suporta i umilin e i insulte doar pentru simplul fapt ca teai n scut s rac? Sunt multe întreb ri f r r spuns. A dori s întreb ce vin au copiii pentru gre elile p rin ilor din tinere e, pentru iresponsabilitatea i nechibzuin a p rin ilor? V spun eu: absolut, dar absolut nici una. Crede i c ei nu ar vrea s fie altfel? Crede i c ei nu viseaz la o via mai bun , total diferit de cea în care sunt nevoi i s traiasc ? Oare de ce nu putem s c ut m o solu ie pentru a schimba nedrept ile vie ii? Din l comie? De ce sa nu fim sinceri cu noi? Eu sunt sigur c nimeni nu si-ar fi dorit s se afle în locul acestor copii nevoia i. Dar de ce s existe diferen a? De ce, dac putem? Oare ce este mai important: banii sau via a unui biet copil? Aceast decizie cred c depinde de principiile fiec ruia. Sper c inten ia mea de a v trezi un mic sentiment de compasiune fa de cei

Ok... vineri 7 noiembrie s-a s rb torit ziua liceului meu.... Eu am ajuns la ora 7 la coal ... La noi în clasa... nimeni… M duc s fac inspec ia i pe la alte clase... Hmmm.. erau vreo' 3 care concurau pentru "Cea mai frumoasa clas "... Noi.. anul sta nici nu ne-am gandit s particip m... Oricum... am stat cu cei de la a 9 – a A, i-am ajutat un pic, am facut ceva poze… am mai si ras. Pe la ora 9, s-a facut careul în fa a colii, unde o coleg a citit ceva iar directorul ne-a prezentat programul; bineînteles, a fost prezent i domnul Primar. Primul concurs a fost cel al claselor… unde a câ tigat a XI-a B. Între timp, pe teren s-a desf urat o activitate cu clasele 1-8... au f cut un concurs de abilitate pe biciclet , role sau skateboard… destul de interesant mai ales c a fost prezent i poli ia. Avem colegi talenta i, dar i cei de la clasele 1-4 sunt talenta i la desen pe asfalt... A urmat apoi o b taie cu fri c în clasa celor de la a 9 – a ...ne'a dat curaj în meciul de baschet pe care l-am avut cu profii'... Au fost buni într-adevar… dar i cu 3 profe de sport în echip .... Oricum... to i am fost câ tig tori :D:D Imediat a urmat în laboratorul de Info o prezentare a unor forumuri i pagini de internet ...Acestea au fost f cute de noi, 11 A si 9 a.... ambele clase participante am fost destul de creative... deci a ie it ceva interesant… Noi, 11 A, am mai preg tit în plus i 1 blog… ce va fi p strat pentru toate chestiile debile ce or s vin ... tefan Raluca, XI A 2

Lumea în în care vreau s tr iesc

Ce m-a inspirat s scriu rândurile astea foarte sincere a fost melodia celor de la Vama Veche - “Alt ora ” - care mi se pare genial . Versurile m reprezint întrutotul în ceea ce prive te rela ia mea cu ora ul, cu aglomera ia urban , cu rutina care îndobitoce te, cu oamenii tri ti care merg la serviciu, nepoliticosi, ar go i etc. A vrea i eu, ca i cei de la Vama Veche, “s locuiesc pe o strad desenat de un copil” sau “din buc i de plaj s cl desc un alt ora în care oamenii zâmbesc”. E clar, i de asta îmi place foarte mult, pentru c piesa evoc sentimente dintre cele mai pure i nevinovate. De ce cred ca e important s scriu despre chestia asta: pentru c înglobeaz o întreag serie de sentimente pe care le tr im to i în fiecare zi i pe care le sim im (în special în Constan a) la tot pasul. “Fra ilor, v spun cinstit, ora ul m-a nenorocit” mai spune un alt vers care trebuie amintit. Cel mai ciudat e c m-am obi nuit cu atmosfera asta nenorocit a Constan ei i când plec din ora parca îmi lipse te toat forfota care de altfel m întristeaz groaznic. E ca i cum a fi dependent de o senza ie deprimant , ceea ce, daca m gândesc bine, e i mai deprimant. În fine, “singura noastr sc pare: s r mânem to i la mare”, pentru c altfel o s r mânem înl n uiti pân la b trâne e în ora ul care în curând o s devina irespirabil, necirculabil, gâtuit, pr fuit etc. Totu i n-a vrea s mint cu ceva i o s recunosc, pentru c a a e cinstit, c a noastr Constan are farmecul s u de necontestat, în special partea veche a ora ului care e frumoas ca în basme sau chiar agita ia asta extrem de zi cu zi care creeaz comedii

excelente: situa ii hazlii-dramatice specifice (gen aglomera ii nemaipomenite în istoria omenirii – timp în care to i o iau razna efectiv). Mi-a placut foarte mult ideea piesei i a trebuit s scriu ceva i despre Vama Veche: o forma ie care îmi place mult. În plus, îmi place s scriu despre subiecte cât mai diverse, dup cum se vede, începând cu lucrurile cele mai importante, serioase, pân la cele mai banale i absurde (cred ca asta ar trebui s însemne personalitatea uman – echilibru, seriozitate i elasticitate). De fapt, mai mult decât s scriu pe blog “vreau s ajung la radio, s aud o ar -ntreag cine-s eu cu-adevaraaat” :)). Chiar dac “nu am chef azi”, m duc s m culc pentru c mâine m trezesc de diminea . “Dea putea s-opresc ora u-n loc i cu o gum s sterg fiecare bloc…” Ce atmosfer sublim de nevinovat evoc desenul unui copil (mai sus). Cand m uit la desen sunt sigur c toat via a ar fi o întreag fericire daca am fi cu to ii ni te copii responsabili. Dac ar fi s analizez “tabloul” pu in mai preten ios, a spune c evoca în modul cel mai simplu i mai direct posibil întreaga dimensiune i natur a vie ii pe p mânt: armonie, naturale e, Dumnezeu, om, stabilitate, fericire - adic exact gândurile care umplu capul unui copil înc nealterat (deci, logic, mai ra ional suflete te i mai în elept decât noi), de contactul cu lumea. Pre a Cristina, VIII C

Oamenii Oamenii vârstnici Oameni care au tr it o “ve nicie” pân am crescut i ne-am dezvoltat, într-un c min plin de c ldur i afec iune, fiind ocroti i i îndruma i de vârstnicii care s-au bucurat de tinere ea lor plin de culoare i cu adev ratul sim al umorului. Acum ne-a venit rândul s -i ocrotim i s -i ajut m cum putem pe ace ti b trânei foarte plini de energie pozitiv , înc rcat cu amintirile i tr irile lor. Eu le mul umesc bunicilor i lui Dumnezeu c le-a dat via îndeajuns la care m pot “revan a” pentru eforturile depuse. La vârsta mea de adolescent în toat firea, realizez cât de important este s îi ai pe cei dragi aproape. Rusu Anca Elena, VIII A

3

Maria Capitolul 1 A fost odat ca niciodat Maria. Maria e emo. Maria s-a trezit azi i a avut o revela ie [ de fapt a avut o întrebare ce a culminat cu o releva ie]. S-a trezit i i-a spus “Oare mai sunt cool?”. Maria este o adolescent în plin proces de facere rost de primul iubit i trebuie s fie mereu în topuri, iar Maria i-a dat seama c manelele parc nu mai sunt atat de mi to. Oricum, crede Maria, cine mai ascult acum Salam Copilu’ de Bronz? i atunci Maria a gasit r spunsul: EMO. Maria crede c e u or s fii emo. N-are haine verzi dar tipa’ de la magazin i-a spus Mariei c rozu’ e mai tare oricum. Ba chiar i-a spus s - i fac unghiile în culorile curcubeului, c cic d bine. Cât despre frez , Maria crede ca e u or s - i faci un breton, iar cu vopseaua în 6 culori se descurc , c doar a luat un 7 pe ultimul desen monocromatic. Cu hainele i freza rezolvate, îi mai trebuie doar imaginea online. i aici se descurc , îsi va face ni te poze alb/negru cu aparatu’ i o s bage ea cu ajutorul lu’ var sa’ ni te balona e colorate pe lâng . Poate bag i un cap de mort roz. Mariei îi plac deci capetele de mort roz. i î i va lua i un nick dr gu , cum ar fi “I_Hate_My_Life” i poate î i va face i un nou id i-l va da listei. i Maria î i va pune un status mi to în care va amenin a pe toata lumea ca î i ia via a. Maria crede ca mâine î i va t ia venele i- i va pune pozele pe Hi5, c deh, ce e un Hi5 f r vene t iate? i Maria vrea s - i cumpere insigne cu Tokyo Hotel c a auzit ea c-ar prinde i c Tokyo Hotel e i el la mod . Mariei îi place s fie la mod , deci îi place Tokyo Hotel. Via a e simpl pentru Maria. Poate o s se îndr gosteasc de Bill. Colega de banca i-a spus c prietena ei din Canada are o prieten în Serbia care are o coleg într-o clas mai mare care cunoa te o fat care e într-o clas în care toate fetele îl iubesc. Maria nu prea a în eles mare lucru c ci colega ei a vorbit mult; Maria a crezut ca e important a a c a re inut. Acum Maria st la birou i î i face temele, fiindc mama ei a pedepsit-o f r net, a a c va trebui s a tepte o s pt mân ca s - i fac noul Id i s - i pun pozele pe net. Dar, dac st bine i se gânde te, ar putea s - i fac pozele acum. Maria crede c este o idee foarte bun a a c î i închide caietele dar dup aia realizeaz c ale ei caiete nu sunt destul de emo a a c se apuc s scrie “I wanna die” pe ele pân nu se mai vede c la început erau albastre. Dup ce a terminat, a v zut c este cam târziu i mama ei sigur a adormit, a a c Maria a intrat pe Mess ca s - i g seasc ni te prieteni emo. Dup ce a dat search pe Google - “emo” , a g sit un site pentru emo kids i s-a dus direct la id-uri si le-a luat pe toate. Dupa ce a g sit ni te prieteni, s-a dus pe Youtube s asculte ni te muzic emo. Maria abia atunci a realizat c nu tie ce muzic e emo a a c s-a întors pe siteul emo ca s vad ce muzic ascult emo. Dup ce a g sit câteva forma ii, s-a dus iara i pe Youtube i s-a apucat s

asculte muzic pân când s-a plictisit, adic pân peste 6 minute, dup care i-a dat seama c este ora 11. 34, a a c s-a gandit s se culce. Abia dup ce s-a culcat i-a dat seama c emo plâng noaptea, a a c s-a trezit i s-a dus la baie s se dea cu ap pe fa , pentru ca mâine cand se va trezi, s arate plâns . În drum spre pat, Maria i-a spus c e de teapt i a adormit cu acest gând în minte. A doua zi, Maria s-a trezit i i-a dat seama c apa de fa a ei se uscase i nu ar ta plâns deloc. Maria s-a sim it jignit i s-a hot rât s plâng . Dar cum nu era nimeni acas s-o vad , s-a hotarât s plâng mai târziu, când va fi i sora ei acas . Atunci Maria, plictisit , s-a gândit s - i fac în sfâr it pozele alea dar mai întâi s-a îmbr cat Emo. Dup ce a terminat, i-a f cut ni te poze bengoase dar va trebui s a tepte o s pt mân ca s le pun pe Hi5. Cu acest gând, Maria s-a dus la coal . Vi an Lidia, XI A

Ruine Ruine ce mi-au r mas Imprimate în cap, i ruine pe care le vizitez Sunt doar amintiri i dovezi. C ceva a existat, C iubirea înc Nu s-a destr mat. Adânc în noapte visez O lumin slab , A unui bec de urubat, Radia ia iubirii care nu a existat Lumina-mi descoper O poz de-a ta pe un perete, Iar eu încerc, cu greu, s terg Triste ea cu-n burete… Dar degeaba… Poza ta r mane pe perete. Protopopescu Anamaria, XI B 4

Portret

Drumul domnului Gelu Costea

- N scut la 2 august 1963, în Sibioara - adresa atelier: B-dul Mamaia, 298-300, Constan a - E-mail: [email protected] Blog : http://costeagelu.blogspot.com/

Fiecare dintre noi avem un drum. Gelu Costea, artist plastic, a început un proiect, “Drumul”, care exprim calea acestuia. Iat c sâmbat , 8 noiembrie, am fost invitat la C minul Cultural din M.K., unde a avut loc vernisajul domnului profesor. Gelu Costea a fost înzestrat cu arta de a amesteca toate culorile i de a le a terne pe pânz într-un mod în care nimeni nu poate. În toate picturile sale am observat faptul c în prim plan se afl persoane îndreptate într-o anumit direc ie, fiecare exprimand mi carea (un pas f cut). Probabil k una dintre acele persoane poate fi chiar creatorul acestor opere – GELU COSTEA, care cu fiecare tablou mai face un pas în lumea artei plastice. Protosinghel Iustin Petre se exprima astfel: “….în lucr rile lui Gelu Costea întâlne ti obsesiv trei elemente cu valoare simbolic : drumul, p tratul i omul anonim, voind s - i sugereze parc ideea de mergere, de cunoa tere i de vie uire. Iat omul! Dac ne reamintim faptul c Hristos s-a definit pe sine: ” Eu sunt calea, adev rul i via a.” Cred c lui Gelu Costea îi mai lipse te un singur element pentru ca opera lui s fie de o profund expresie cre tin : crucea.” Milea Andreea, VII A

5

8 Noiembrie

Anticipare

Ca s rb toare a îngerilor, ziua de 8 noiembrie a început a se serba în Biseric de prin veacul al cincilea i ea s-a r spândit repede în tot R s ritul cre tin. Arhanghelul Mihail, Mihail de-a pururi l udatul, p zind ca o slug credincioas , "credin a c tre St pânul s u, s-a ar tat adev rata c petenie peste cetele celor f r de trupuri". C , v zând cum a c zut vicleanul Lucifer, a l udat cu glas pe Domnul tuturor i a zis: "S lu m aminte, noi, care suntem f pturi, ce a p timit Lucifer, cel ce era cu noi: cel ce era lumin , acum întuneric s-a f cut. C cine este ca Dumnezeu? Mi-ca-El? C numele de Mihail asta însemneaz : "Cine este ca Dumnezeu". i a a s-a întocmit soborul, adic adunarea i unirea tuturor îngerilor credincio i lui Dumnezeu, iar Mihail Arhanghelul a fost rânduit de Atotputernicul Dumnezeu c petenie a îngerilor buni i mare folositor i de bine f c tor al mântuirii noastre i, luând chip v zut, s-a ar tat multora, atât în Legea veche cât i în Legea nou . Împreun cu Sfântul Arhanghel Mihail serb m luna aceasta i pe preafrumosul i înveselitorul Arhanghel Gavriil, Gavriil c i acesta, luând chip v zut, multe faceri de bine a d ruit neamului omenesc, ar tate în amândou Testamentele. A a, în proorocia lui Daniil, Gavriil este numele t lm citor al vedenie (Dan.,8,16). Asemenea, Gavriil arat lui Daniil întelesul celor aptezeci de s pt mâni pân la venirea lui Mesia Hristos (Dan., 9,21-27). Dup tradi ie, tot el, Gavriil, veste te lui Ioachim i Ana c din ei va s se nasc Doamna, St pâna noastr , Maria, N sc toarea de Dumnezeu. În Legea nou , Gavriil descoper preotului Zaharia, na terea lui Ioan, Botez torul Domnului (Luca, 1,19). Tot Gavriil anun Fecioarei din Nazaret na terea de la Duhul Sfânt a Domnului Hristos, Mântuitorul lumii (Luca, 1,28). Unii spun c tot Arhanghelul Gavriil a fost îngerul în ve mânt alb, care, pogorându-se din cer, a r sturnat piatra de pe u a mormântului i a ezut deasupra ei, la ceasul Învierii Domnului. i el a fost acela care, cel dintâi, a dat Mironosi elor vestea Învierii. i, ca s zicem mai cuprinz tor, dumnezeiescul Gavriil a slujit la toat iconomia Întrup rii Cuvântului lui Dumnezeu, dintru început i pân la sfâr it. Pentru aceasta i Biserica lui Hristos a hot rât s -l pr znuiasc pe el, împreuna cu Arhanghelul Mihail, i s cheme darul i ajutorul amândurora, rugându-i ca, prin mijlocirea i rug mintele lor, în veacul de acum, s afl m izb vire de rele, iar în cel ce va s fie, s ne învrednicim bucuriei i Împ r iei cere ti. Amin. Agavriloaei Alexandra, XII B

S rb torile au trecut triste. E ianuarie i totu i o ploaie rece îmi bate nebune te în geam. Iarna nu mai vrea s vin parc în ora . Mi-am sprijinit o clip fruntea înfierbântat de geamul plâns i amintirile au început s m chinuie ca blitzul unui aparat foto defect. Iarna venise mult prea devreme atunci. Totul se albise dintr-o dat ca sub bagheta unei zâne. Eram fericit. Era prima ninsoare din an. Priveam fulgii care c deau îmbr i a i, câte doi, câte trei, într-un dans mai întâi nostalgic i apoi furtunos, c tre p mântul care-i a tepta. Se pornise o ninsoare s lbatec . Pe str zile din Bac u numai noi puteam fi atât de nebuni, încât s ne plimb m pe o astfel de vreme. Miruna se ghemuise la pieptul meu i împreun c utam un loc de refugiu. Ea fusese cu ideea s ie im s ne plimb m printre fulgi. Vroia s -mi spun ceva important. Din când în când î i îndrepta marea ochilor c tre mine, c utându-m , întrebându-m . Vestea mi-a spus-o pe ner suflate cu ochii tri ti, cu genele ninse, i nu mai tiu dac pe obraji muriser fulgi sau erau doar lacrimile ei. Cuvintele îi curgeau c tre mine, îns eu nu în elegeam nimic. Unul singur îmi blocase memoria: CANCER. M-am oprit, intuit într-un loc i încercam s în eleg. O priveam n uc, o auzeam c îmi vorbe te i nu în elegeam nimic. Nu mai cuno team limba în care îmi vorbea. Am mers mai departe printre fulgi, inând-o pe Miruna strâns de mân , f când eforturi disperate s în eleg despre ce îmi vorbe te. Mi se p rea c asist neputincios la o pies de teatru, monolog, în care doar Miruna juca. Cand mi-a ipat s m uit la ea i s în eleg, mi-am dat seama c era vorba despre noi, i c tot ce îmi spunea nu era o glum , era adevarat. Dumnezeu se jucase cu vie ile noastre. Eram doi tineri ferici i, îndr gosti i, care nu aveau ce c uta în lumea asta nebun i pentru fericirea noastr trebuia s fim pedepsi i. Nu stiu ce legi nescrise înc lcasem, dar avusesem mai mult fericire decât ne fusese sortit. Din acel moment, am intrat într-un carusel nebun. Timpul nu voia s ne mai a tepte. Cineva, acolo sus, dorea via a Mirunei cu orice pre . Ea s-a stins încet ca o lumânare arzând în întuneric. Alte ierni pentru ea nu au mai fost, dar iarna aceea a fost cea mai frumoas . Acum suntem în ianuarie, s rb torile au trecut triste i iarna nu mai vrea s vin . Eu nu mai vreau s vin . Plou întruna de câteva zile. Cerul o plânge înc pe Miruna i eu la fel. De ce nu vine iarna în ora m întreb uneori? Pentru c Miruna nu mai e i iarna a plecat o dat cu ea.

Puia Anca Miruna, VIII B 6

Gânduri de toamn

ajuns la coal îmi trece i începe iar o zi plin de râsete i bucurie.

Asear m plimbam pe str zile goale i reci. O adiere de vânt mi-a a ezat în suflet triste e i melancolie. Din b t ile frenetice i pline de via ale inimii,mai simt doar slabe tresariri i un gol imens cât s -mi dau seama c sunt în via . Parc mi-e frig …. i parc nu…, parc mi-e dor i totu i nu mi-e dor de nimic, parc -mi place i parc nu-mi place aceast atmosfer trist ,dar magic în felul ei… nici eu nu tiu ce mai simt. Sufletul e mult prea ap sat de lini tea ce acapareaz întreg ora ul. Sunt confunz i pierdut printre pic turile reci de ploaie, de altfel ele sunt singurele care-mi plâng triste ea. Numai vântul mai adie u or i-mi aduce înainte câte o frunz îngalbenit ce-mi opte te :” A venit…, a venit toamna !” A venit toamna…odat cu ea i melancolia i suspinele dup vara care tocmai ce a trecut. Amintirile, durerile i dezam girile încep s reias la suprafa odat cu ploaia de frunze moarte ce plutesc în vazduhul sumbru. Toate anotimpurile îmi plac i sunt frumoase în felul lor, îns toamna este cea care ne ajut s fim mai aproape de sufletele noastre, s ne în elegem i s ne ascult m mai mult, de aceea apare i dorin a de izolare, de solititudine odata cu sosirea ei. S nu uit m c toamna este anotimpul schimb rilor, al culegerii roadelor, al încheierii socotelilor, timp prielnic pentru a ne putea cunoa te sau pentru a ne putea clarifica “semnele de întrebare” ce ne macin , sau poate fi chiar i timp al iert rii. Suferin a, melancolia, triste ea i chiar iubirea se gasesc în tabloul multicolor pe care numai natura cu sensibilitatea i puterea ei infinit le poate creiona în cele mai diverse tonuri de galben, maro, aramiu i chiar verde. Valsul frunzelor ce se rotesc sub bagheta magic a vântului aduce în inimile noastre nostalgia vremurilor trecute. Odat cu degradarea naturii sim im c mai îmb trânim cu înc un an. Astfel, putem spune c toamna ne ajut s ne gasim lini tea i pacea interioar , s fim mai sinceri i ne face mai sensibili i mai buni. Pierdutp-n amintiri pe str dutele reci, tresar deodat i realizez c plou din ce în ce mai tare. Singur , trist i înfrigurat m îndrept cu pa i len i spre cas cu speran a c mâine va ie i soarele i va aduce pu in lumin în sufletul meu tulburat de greutatea amintirilor .

Liceul pentru mine este cea mai frumoas parte a vie ii, este chiar o a doua cas a noastr . Aici ne form m o alt familie, una uria , cu mul i prieteni, dar i inamici de care trebuie s ne „ocupam” în pauze. Pauzele, de altfel sunt i cele care ne apropie. În timpul lor, holul r sun … fie de veselie, fie de dezam gire c am luat o not proast sau c am dat o lucrare nea teptat . O dat cu intrarea în noua etap – liceul, m-am schimbat, rupându-m de tot ce pân acum era o glum i o joac necontenit . Am reu it s în eleg de-a lungul anilor c nu e întotdeauna de ajuns s - i dore ti ceva ca s ob ii, ci i s faci ceva în sensul acesta… s demonstrezi c po i i s lup i cu adev rat s atingi elul propus. De obicei, liceul ne formeaz ca oameni, ne ajut s decidem ce vrem s facem mai departe i chiar pot spune c ne maturizeaz , pe unii mai mult, pe al ii mai pu in. Pe de o parte, în timpul liceului avem parte de primele emo ii „mature”, de prima iubire, de primul s rut i totodat prima dezam agire, suferin i primele lacrimi v rsate din iubire; pe de alt parte, ne dezvolt sim ul responsabilit ii, ne lumineaz min ile i ne ajut s ne definim ca oameni, ca persoane mature. Pe 8 noiembrie e ziua liceului meu. E mare sarbatoare i fiecare îl „felicit ” cum poate. Trebuie s recunoa tem c fiecare din noi este mândru de el i c -l apreciaz atât pentru valoarea sa istoric , cat i cea sentimental , pentru c pe holurile i prin clasele lui au trecut zeci de genera ii. Dac ar putea vorbi, saracul, ar avea multe de spus i chiar trebuie s recunoa tem acest lucru. El e singurul care tie tot despre noi, mereu ne-a fost al turi când am ie it de la ore tri ti sau veseli i ne-a împ rt it fiecare sentiment în parte. Dar tace… i în fiecare zi ne a teapt cu drag, pentru c noi suntem cei care îi d m via , f r noi e trist i singur, iar lini tea, s fim serio i, nu define te niciun liceu. Acum ne formeaz i nou , genera iilor prezente, aripile. La terminarea celor patru ani, el ne „arunc ” pe drumurile vie ii i ne las singuri s aplic m ceea ce am înv at, s lu m decizii i s ne asum m responsabilitatea pentru alegerile f cute. Anii trec i tot ce ne va r mâne de f cut ca oameni maturi, este s st m i s privim filmul vie ii noastre, care a fost regizat în adolescen , cand am decis în mod con tient sau nu dac va fi comedie, dram , ac iune sau poate horror.

Liceul reînvie reînvie prin noi Este ciudat partea aceasta a vie ii…, plin de sui uri i coborâ uri, de bucurii i dezamagiri. Azi î i dore ti s scapi de aceast „povara” , mâine regre i sau chiar ui i de ceea ce ai zis azi. Mie-mi place liceul i sunt foarte încântat de aceasta perioad i chiar profit de fiecare clip i de fiecare zi. Recunosc faptul c i eu am momente în care clachez, dar

Maria Elek, XI B 7

Au fost, suntem i vor fi în liceul nostru Consider c educa ia ocup un loc primordial în dezvoltarea psihic a omului i în rela ionarea lui cu societatea. Începând de la primele foi pe care le r sfoie te copilul, luând astfel cuno tin cu universul ce-l înconjoar , i pân la studiul aprofundat, specific adolescentului, coala este cea care constituie baza educa iei noastre în dezvoltarea socio-cultural . Profesez de opt ani la liceul teoretic “M. Kolg lniceanu”. Cu sinceritate pot afirma c am primit acest post cu dezam girea c nu voi profesa în ora . Am c utat îns cu obiectivitate s îmi explic de ce exist aceste reac ii ale unui cadru didactic în momentul în care prime te un post departe de ora i concluzia nu a putut decât s m dezam geasc pe mine îns mi întrucât am emis ni te judec i de valoare f r a avea o baz despre ce înseamn copilul, voin a i nevoia lui de a i se accesibiliza calea spre cunoa tere. Acum nu pot decât s afirm un lucru: oriunde, copilul este acela i; lui îi trebuie mai întâi dragoste, ata ament, afec iune i apoi studiu. În acest liceu vin elevi responsabili, cu adev rate veleit i în anumite domenii, elevi ce trebuie decoperta i pentru a li se descoperi pasiunile, copii ce trebuie impulsiona i de noi în vederea ob inerii performan elor colare. De asemenea, vin p rin ii lor ce- i rev d dasc lii care acum le îndrum copilul – astfel c se na te un sentiment de nostalgie, un flux al memoriei care poate face posibil reintegrarea lui – fie i pentru cateva minute – în lumea care i-a fost atât de drag odat – anii de coal . În aceast institu ie au predat cadre didactice responsabile care exist în con tiin a i sufletul localnicilor. Astfel, deseori, aud: “eu am f cut român cu doamna Pu ca u, o profesoar deosebit , deci tiu român !..” – adic apare acea siguran c omul care le-a fost dasc l, lea pus bazele formând adev rate valori. Nu pot decât s îmi doresc s am aceast onoare ca, peste ani, s spun i elevii mei acela i lucru cu mândrie despre mine, c ci, probabil, nu cred c exist în meseria de profesor o satisfac ie mai mare ca aceea când stârne ti respectul i admira ia celor din jur. Sunt con tient c aceste aprecieri sunt rodul muncii unor oameni responsabili i sensibili, astfel c voi munci pentru a c p ta acest prestigiu în coal . Îmi este drag acest loc în prezent i elevii pe care iam sim it buni prieteni i de care am fost mereu înconjurat cu dragoste. Exist o zical din b trâni care spune c “Omul sfinte te locul” astfel c , în orice institu ie, noi, dasc lii, putem s punem suflet i s cre m oameni, valori din ace ti minuna i copii. Mihai Diana, prof. Lb. Român

Ziua Liceului “Mihail Kogalniceanu” “7. 11. 2008” 2008 – o zi de s rb toare pentru liceul nostru. Purtând Sfântul nume de “Mihail”, elevii i-au dedicat aceast zi special participând la diferitele activit i care au avut loc în cadrul liceului i la „C minul Cultural”. Cu aceast ocazie, i catedra de limba francez , sub îndrumarea profesoarelor Belba Alina, Lic Florentina, Moise Mihaela, a pregatit un mic program unde elevi din clase diferite au recitat poezii despre coal i au cântat. Toate aceste activit i au fost desf urate în cinstea i onoarea LICEULUI TEORETIC „MIHAIL KOGALNICEANU” În calitate de diriginte pot spune c elevii clasei a VIII-a B s-au preg tit i ei de sarbatoare participând la diferite activit i : „Expozi ie culinar ”, „Program artistic în lb.francez ”. Ei i-au manifestat bucuria ornând frumos clasa pentru aceast zi deosebit . Lor li s-au al turat de asemenea i elevii clasei a VI – a A. Belba Alina, prof. Lb.Franceza

Spoitu Alexandru, prof. Filosofie 8

Violen a în familie Se nume te violen în familie orice act v t m tor, fizic sau emo ional care are loc între membrii unei familii. Abuzul în interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal, refuzul accesului la resurse financiare, izolarea de prieteni i familie, amenin ri i atacuri care în unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. De i pân de curând s-a presupus c femeia este cel mai adesea victima violen ei în familiei, în urma unor cercet ri s-a descoperit c de fapt num rul b rba ilor agresa i este destul de mare. Exper ii care cerceteaz aceast problem sunt de acord c violen a este un fenomen larg r spândit, mult mai r spândit decât arat sondajele, pentru simplu fapt c unele fapte nu sunt raportate poli iei sau spitalelor. De i s-au c utat factori specifici care s explice comportamentul violent în familie nu s-au g sit al ii decât cei de natur social : atunci când so ii sunt foarte tineri, când veniturile familiei sunt foarte sc zute, alcoolul i somajul, lipsa satisfac iei la locul de munc . Unele persoane au probleme de personalitate (comportamente antisociale), ele neavând sentimentul de vinov ie i c in dup o întâmplare violent . Multe conflicte apar pe tema rolului femeii în societate. Exist state care i acum se bazeaz pe un sistem "patriarhal" iar aici dependen a femeii este mare i este destul de des victima violen ei în familie, f r posibilitatea de a se ap ra în mod legal. Efectele violen ei sunt atât pe termen scurt dar i pe termen lung. R nile produse prin lovire, t iere, zgâriere etc. pot duce în unele cazuri la moartea victimei. În alte cazuri se pot produce depresii, dereglarea ritmurilor fire ti ale organismului, folosirea alcoolului în mod exagerat sau a unor medicamente, toate acestea ducând la tentative de sinucidere. Copiii care sunt martori ai cazurilor de violen în familie vor suferi i ei de depresii i boli ale sistemului nervos i este foarte posibil s devin i ei violen i. Agavriloaei Alexandra, XII B

Despre oameni i dispozi ii suflete ti.. Arar vorbim despre ceea ce ne conduce cu adev rat. Lucruri nespuse, oameni pe care îi p str m deoparte pentru siguran a noastr . Gânduri f r de care ziua de mâine n-ar fi mâine, ci doar un timp de petrecut egal în suma de egalit i cu care via a ne-nzestreaz . Pe cel dintâi l-am descoperit între c r ile surorii mele mai mari i-am intrat în dialog cu el. Enerv rile lui, revoltele i r bufnirile copil re ti la adresa lui Dumnezeu mi l-au apropiat ca pe-un tovar pe care-l întâlne ti pe drumul pr fuit, dezn d jduit i f r speran de popas. Eram pe drumul c tre luciditate, iar el m-a înso it mi tocar, dramatic i constant. Pân când s-a pr bu it în rân , învins de Alzheimer. Credeam c uitase de mine; c uitase i de el. L-am zgâl âit din r sputeri i-am urlat neputincios la chipul care-mi zâmbea ironic. Discu ia noastr nu se oprise îns i continuam s ne contrazicem, iar gesticula iile mele

puteau însp imânta orice ofer ce gonea cu ma ina pe-acel drum conturat numai de buruienile ce îmi ar tau direc ia în dep rtare. El, acest Cioran ranchiunos i senin, m înso e te înc i acum, convins c vechile prietenii au ceva din eternitatea pe care Dumnezeu ne-o refuz nou , oamenilor... Cu cel din urm am dat fa c tre fa în anii când juliturile, mâinile rupte i îndr gostirile adolescentine p reau s fi r mas în urm . edeam resemnat i cuminte în rândul al doilea din amfiteatru, în timp soarele de octombrie ne stânjenea înc privirile caline. O voce din alt lume i-un chip de alt t râm nenv luia, ne ridica i ne ducea în camerele întunecoase ale temni ei lui Socrate, apoi ne a eza cerc în jurul lui Iov, s -i contempl m dezastrul i s lu m aminte... Era profesorul nostru, Afloroaei, i este înc viu. De i cu el îndr znesc s dialoghez mai pu in, tocmai pentru c -i viu, gesturile m urm resc i acum. Cu spatele drept i cu privirea care c uta în fiecare dintre noi sâmburele de credin în ceva care ne ine-n via , nu ezita s ne arunce zâmbete în eleg toare ori de câte ori ne fâstâceam complexa i în încercarea de-a da glas tr irilor pe care le aveam. Era un bun cre tin i cred c înc e. Nici dac i-ar fi urlat cineva în ureche vreo inep ie îngrozitoare, nu cred c i-ar fi pierdut cump tul. Avea acel zâmbet pe care doar oamenii care au în eles în ce hazna existen ial ne zbatem îl au. i examenele pe care le aveam cu el deveneau ele însele evenimente ale timpului nostru suspendat. Dac înainte de-a intra pe u a s lii de examinare eram cu to ii pierdu i i neîncrez tori, afla i în fa a lui, sim eam c trebuie s -i spunem atâtea i-atâtea încât ni se p rea nedreapt prezen a constrâng toare a celorlal i. L-am p r sit plin de elan i dornic s le spun altora ceva ce nu-mi spusese niciodat în cuvinte el... P.S: Poate c existen a fizic a celorlal i e nesemnificativ pentru ei. Poate c nici ei nu tiu ce furtuni stârnesc în fiecare dintre noi, dar dispozi iile ce se afl în noi dau sens fiec rui cuvânt sau gest ce-l întâlnim când ni-l ofer . Cel lalt, cel care suntem Noi... Spoitu Alexandru, prof. Filosofie

9

Cat de importanta este memoria Conform studiilor f cute pe persoane care au avut accidente cerebrale, pierderea memoriei înseamn pierderea identit ii i a întreg bagajului de informa ii pe care îl dobândim înv ând. În acela i timp, s-a descoperit c memoria este ca un mu chi, adic poate fi îmbun t it prin exerci iu i, cu cât începem mai din timp, cu atât avem anse de a ne m ri i alte capacit i cognitive. 1. La ce e bun o memorie solid ? Redai mai u or informa ia; Po i face mai u or conexiuni între lucrurile aflate în perioade diferite de timp; G se ti mai u or lucruri cunoscute în materia nou i astfel re ii mai u or; Atunci când nu ai idei noi i i-e greu s fii spontan, po i recurge la "bagajul" de date asimilate. 2. Ce putem face pentru a ne îmbun t i memoria? 1.Nu ignora informa ia care î i vine pe diferite canale de comunicare; 2. Atunci când cite ti, chiar dac e pentru pu in timp, concentreaz - i aten ia acolo; 3. F leg turi între lucrurile citite i lucruri pe care le tii deja – vei re ine mai u or; 4. Repet des, mai ales dac ai asimilat o cantitate mare de informa ii într-o perioad scurt de timp. Vizireanu Nicoleta, IX A

Via a poate fi în eleas doar privind în urm dar poate fi tr it doar privind înainte înainte Cum te-ai putea bucura de frumuse ile vie ii i cum altfel ai putea sim i în fiecare clip de fericire c toat lumea e a ta dac nu încerci s ui i de clipele nu tocmai perfecte pe care via a i le-a d ruit? Când e ti trist i lipsit de orice speran trebuie s te gânde ti c via a este numai una i merit trait din plin, a a, cu tot ce- i ofer ea i mai trebuie s gandim c toate se întampl cu un scop…Via a de pe p mânt este doar un drum, o misiune pe care Dumnezeu ne-o d , dar de fapt via a real este via a de dincolo. Dumnezeu a facut toate acestea pentru ca oamenii s înve e din gre eli i s lase trecutul în urm pentru c nu poti avea un viitor lini tit dac nu treci peste clipele nefericite pe care le-ai sim it în trecut; nu po i tr i cu sufletul împ cat dac nu ier i persoanele care i-au f cut r u în trecut. Chiar dac uneori nu-i po i ar ta unei persoane ca ai iertat-o, f -o pentru sufletul t u, f -o pentru ca tu s - i po i lua via a de la cap t dup o dezamagire. Mereu oamenilor le este greu s mai pun suflet în ceea ce fac sau s mai aib încredere în ei în i i sau într-o anumit persoan dup ce au trecut printr-un lucru care lea marcat într-un fel via a.Daca am ti unde ar trebui sau unde nu ar trebui s fim poate nu am mai gre i atât.Dar trebuie s înv m s ne iert m gre elile unul altuia i s avem grij în cine avem încredere i a doua oara. Dac totul

merge prost i tot raul se învarte în jurul t u i tu încerci s schimbi unele persoane, ar trebui s te gânde ti mai întâi c poate tu e ti persoana care trebuie s se schimbe. Uneori cei care par foarte siguri pe ei sunt de fapt cei mai slabi…Uneori cei care î i petrec via a protejându-i pe al ii sunt, de fapt, cei care au nevoie de protec ie... tim cu to ii c este mai u or s - i exprimi sentimentele în scris decât s le spui cuiva în fa … dar câ i dintre noi ne gandim ca au mai mult valoare atunci când le spui cuiva fa -n fa ? De multe ori în via omul se poate în ela i de fiecare dat se întreab ”de ce?” R spunsul îl va g si dup ce va realiza c dup o suferin i o lupt continu cu sine, a devenit mai puternic. F tot ce e mai bine pentru tine i tr ie te- i via a în a a fel încat s - i fie ie bine mai întâi i oricât de greu i-ar fi zâmbe te mereu i nu-i l sa pe al ii s - i citeasc triste ea pe fa pentru c lumea e foarte rea i nimeni nu se va opri în loc pentru durerea ta…. Viitorul frumos se poate atinge l sând în urm gre elile i triste ile trecutului; via a poate fi îneleas doar privind în urm dar poate fi tr it doar privind înainte! Coconcea Diana, XII B

Tipuri de magie

Aici v voi prezenta tipurile de magie. Primul i cel mai r spândit este Street Magic. Magic Street magic este tipul de magie unde umbli pe strad i faci trucuri persoanelor pe care le întâlne ti. Trebuie s fii foarte experimentat deoarece poti fi înconjurat de câte 3,4 persoane. Trebuie s tii foarte bine Sleight Of Hand. Hand Îns i cum s vorbe ti cu persoanele. Alt tip de magie este CloseClose-up. up Acest tip de magie se organizeaz la petreceri, aniversari etc. Acest tip de magie este bazat pe multe flash-uri (flash = obiecte ap rute i disp rute într-o secund ). Stage Magic. Magic Acest tip de magie se practic pe o scen . Trucurile pentru acest tip de magie sunt foarte spectaculoase dar i periculoase. De la trucuri unde levitezi 5 metri pân la apari ia în mod flash a unui elefant sau dispari ia unei persoane. Backround Magic. Magic Acest tip de magie nu este foarte cunoscut. Aici magicianul este singur la o camera de filmat i face trucuri cu monede si c r i, dispari ii i apari ii. Azis Alver, VIII A 10

http://liceulteoreticmihailkogalniceanu.blogspot.com/

11

Personalul care se ocup de aceast revist :

Coordonare:

tefan Raluca, Vi an Lidia, Elek Maria, Khalaf Samyra, Puia Anca Miruna, Protopopescu Anamaria, Rusu Anca Elena, Azis Alver, Pre a Cristina, Coconcea Diana, Vizireanu Nicoleta, Milea Andreea, Mihai Diana, Belba Alina, conducerea liceulu, cadre didactice i elevi.

12