Inregistrarea în Contabilitate A Deconturilor Fără Numerar La Sc Mony Pop Srl.docx

  • Uploaded by: Maftei Viorel
  • 0
  • 0
  • December 2019
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Inregistrarea în Contabilitate A Deconturilor Fără Numerar La Sc Mony Pop Srl.docx as PDF for free.

More details

  • Words: 8,548
  • Pages: 37
LICEUL TEHNOLOGIC “CONSTANTIN BRANCUȘI” DEJ JUD. CLUJ

PROIECT PENTRU EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE ŞI OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALĂ NIVEL 4

SPECIALIZARE: ASISTENT DE GESTIUNE

TEMA: Inregistrarea în contabilitate a deconturilor fără numerar la SC MONY POP SRL

Îndrumător de proiect:

Absolvent: POP Alexandra –Monica

prof. VIMAN Maria

2019

1

Argument

Între unităţile economice se stabilesc relaţii de afaceri. În cadrul acestor relaţii se creează obligaţii, acestea fiind satisfăcute prin plăţi în numerar sau prin intermediul băncilor, de cele mai multe ori. Dar, deţinerea unor sume mari în numerar necesită spaţii mari de depozitare şi prezintă riscuri în manevrare (distrugere accidentală, furt etc.). De aceea, şi în România, numerarul a început să-şi piardă treptat din popularitate urmând să fie înlocuit cu alte mijloace de plată cuprinse sub denumirea generală de instrumente de plată fără numerar. Pe plan internaţional se manifestă de mai multă vreme tendinţa de scădere a ponderii plăţilor în numerar în favoarea celor fără numerar, în special datorită puternicii dezvoltări a telecomunicaţiilor şi folosirii mijloacelor de plată electronice. Eforturile BNR şi ale societăţilor bancare în introducerea în România a unor instrumente de plată fără numerar adaptate atât standardelor internaţionale, cât şi stadiului actual de dezvoltare a sistemului nostru de plăţi s-au concretizat în actualizarea cadrului legislativ pentru efectele comerciale: cec, cambia, biletul la ordin etc.. Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte atât aspectele teoretice cât şi practice privind importanţa şi structura principalelor instrumente de plată la termen utilizate în decontările fără numerar, circuitul acestora, precum şi înregistrările contabile specifice. Această lucrare cuprinde şi noile formate, modul de completare şi de decontare a instrumentelor de plată la termen, respectiv cecul, cambia şi biletul la ordin, schimbări ce au intrat în vigoare din anul 2008, conform OUG nr. 38/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului şi OUG nr. 39/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, publicate în Monitorul Oficial nr. 284/11.04.2008. De asemenea, s-au avut în vedere Norma tehnică nr. 4/2008 privind cecul, publicat în Monitorul Oficial nr.500/03.07.2008 şi Norma tehnică nr. 4/2009 pentru modificarea Normei tehnice a Băncii Naţionale a României nr. 5/2008 privind cambia şi biletul la ordin, publicat în Monitorul Oficial nr. 114/25.02.2009.

2

Cuprins

Argument........................................................................................................................................3 Cap. I Aspecte generale privind decontarile fara numerar...................................................................4 I.1. Viramentul bancar…………………………………………………………………..……....4 I.2. Principiile decontarilor fara numerar………………………………………………...……5 I.3. Modalitati si instrumente de plata sau de garantare a obligatiilor contractuale……..…6 I.4. Incasso-ul………………………………………………………………………………….….6 I.6 I.5. Tipuri de incasso:……………………………………………………………………..….6 Procedura de deschidere a acreditivului documentar include doua etape principale: I.7. Elementele acreditivului documentar……………………………………………………....7 I.8. R.U.U. (Reguli si Uzante Uniforme)………………………………………………………..9 I.9. Acreditivul Stand-by……………………………………………………………………….10 I.10. Acreditivul stand-by………………………………………………………………...…….10 I.11. Scrisoarea de garantie bancara…………………………………………….…………….11 I.12. Scrisoarea de garantie bancara………………………………………………………….11 I.13. Garantia de angajare………………………………………………….…………………13. I.14. Garantia de buna executie……………………………………………………………….13 I.15. Garantia de plată ……………………………………………………………………...….13 CAPITOLUL II STRUCTURA, IMPORTANŢA ŞI MODUL DE CIRCULAŢIE A INSTRUMENTELOR DE PLATĂ LA TERMEN UTILIZATE ÎN DECONTĂRILE FĂRĂ NUMERAR…….…15 II.1 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a cambiei…………………………..……15 II.2 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a biletului la ordin……………….…….19 3

II.3 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a cecului……………………..………….20 CAPITOLUL III

Studiu de caz: Inregistrarea în contabilitate a deconturilor fără numerar pe baza instrumentelor la termen la SC MONY POP SRL……………………………………………………………..23 III.1 Prezentarea conturilor utilizate în contabilitatea decontărilor fără numerar pe baza instrumentelor de plată la termen……………………………………………………………. III.2 Aplicaţii practice privind înregistrarea contabilă a decontărilor fără numerar pe baza instrumentelor de plată la termen………………………………………….……………24 Concluzii…………………………………………………………………………...……………28 Anexe……………………………………………………………………………….……………30

4

Cap. I Aspecte generale privind decontarile fara numerar Pentru economia actuala, operatiunile de plati reprezinta elementul primordial al tuturor pietelor. Desfasurarea fluxurilor de plati se poate face prin mai multe modalitati. Ansamblul modalitatilor tehnice de efectuare a platilor in cadrul unei economii nationale formeaza mecanismul de plati. Platile pot avea loc sub doua forme, tinand cont de posibilitatile existente de stingere a obligatiilor banesti si de natura instrumentelor folosite in acest scop: Ø

Plati cu numerar – efectuate imediat si la care se intrebuinteaza moneda

efectiva, respectiv bancnotele si moneda metalica Ø

Plati fara numerar – stingerea obligatiilor are loc prin transferul de fonduri intre

două sau mai mai multe părți prin dispozitii, ordine, in care se foloseste unitatea monetara, dar nu se manipuleaza moneda in forma concretă. Numerarul sub forma de bancnote si moneda metalica reprezinta instrumentul de plata initial in multe tari. Chiar daca este foarte comod de intrebuintat si folosit in cazul unui numar de tranzactii de valori mici, vehicularea numerarului este costisitoare si ridica probleme de securitate pentru banci dar si pentru populatie. Astfel, in economie are loc o trasformare: restrangerea platilor in numerar la cateva operatiuni necomerciale. In tarile dezvoltate, majoritatea populatiei foloseste cecuri sau carduri, plafonul maximal al sumelor platite in numerar micsorandu-se continuu. Transferul fizic a milioane de unitati monetare este inlocuit cu transferul scriptic si electronic. De-a lungul timpului, alaturi de disponibilitatile banesti propriuzise s-au impus tot mai mult banii de cont, banii scripturali. S-au produs modificari substantiale in marimile celor doua componente ale masei monetare, sensul schimbarii fiind dat de cresterea ponderii operatiilor care se deruleaza prin intermediul banilor scripturali (prin virament). I.1. Viramentul bancar este o plata fara numerar. Deci, prin transferul sumei dintr-un cont in altul se ajunge la o simplificare a relatiilor de plata. Pentru ca moneda de cont creata de bancile comerciale sa circule realmente, adica sa indeplineasca functia de moneda, banca comerciala respectiva trebuie sa indeplineasca doua conditii: 5

1.) Sa garanteze permanent clientilor sai transformarea unei parti din moneda de cont nou creata si pusa la dispozitia lor in moneda de cont a altei banci comerciale 2.) Sa garanteze permanent transformarea unei parti din moneda de cont nou creata in moneda Bancii Centrale: numerar (bancnote si monede) si respectiv disponibil in cont la Banca Centrala (moneda de cont) Moneda de cont are o caracteristica specifica si anume se multiplica prin credit. Astfel, dupa o perioada apare in economie o cantitate de moneda superiora celei create. Prin miscarea banilor de cont se realizeaza decontarile fara numerar în economie. I.2. Principiile decontarilor fara numerar Pentru buna realizare a decontarilor fara numerar trebuie respectate urmatoarele principii[2]: 1)

Pastrarea disponibilitatilor banesti in conturi bancare, sumele ce pot fi pastrate in caserie fiind plafonate

In vederea pastrarii disponibilitatilor banesti, bancile deschid clientilor lor urmatoarele tipuri de conturi: -

Conturi curente- aici sunt pastrate disponibilitatile banesti aferente activitatii curente si prin care se pot efectua operatiuni de incasari si plati. Acestea sunt conturi bifunctionale dar au cont creditor la banca, putand sa apara cu sold creditor doar atunci cand banca permite titularului sa efectueze plati dupa epuizarea disponibilitatilor in baza unor credite acordate (credite in descoperit de cont)

-

Conturi de depozit- disponibilitatile sunt pastrate sub forma de depozite la vedere, la termen, depozite colaterale, (pentru deschidera de acreditive, pentru emiterea de scrisori de garantie, pentru emiterea de cecuri certificate, pentru ordine de plata cu scadenta) iar in contabilitatea bancii sunt conturi de pasiv. Conturi credite- reflecta creditele acordate clientilor prin cont separat de imprumut iar in contabilitatea bancii sunt conturi de activ.

2)

Obligativitatea problema

consimtamantului

platitorului

atunci

cand

se

pune

transferarii unor sume din contul sau in alte conturi. Consimtamantul

poate fi dat fie prin emiterea din proprie initiativa a platitorului a unor documente de plata, fie prin acceptarea la plata a unor documente emise de beneficiarul sumei.

6

3)

Efectuarea platilor la termenele exigibile. In cazul livrarilor de marfuri, executarilor de lucrari si prestarilor de servicii, acest principiu prezinta doua laturi: una ce priveste momentul solicitarii platii de catre furnizor si una legata de momentul efectuarii platii de catre comparator.

4)

Limitarea platilor din cont la marimea disponibilitatilor existente si a creditelor aprobate. Cind disponibilitatile de plata sunt epuizate, platile se opresc, urmand a fi reluate din incasări.

5)

Alegerea de catre partile participante la decontari a formelor si intrumentelor de decontare si prevederea lor in contractele economice.

6)

Introducerea in sistemul de decontare ca element de tranzitie spre economia de piata, a perceperii de comisioane si speze bancare pentru operatiunile efectuate prin conturi. Deci, bancile nu mai efectueaza gratuit asemenea operatii deoarece atat ele cat si societatile comerciale trebuie sa isi acopere cheltuielile din venituri si sa realizeze profit.

I.3. Modalitati si instrumente de plata sau de garantare a obligatiilor contractuale Pentru gestiunea curenta a platilor si incasarilor legate de comertul international, BRD – Groupe Societe Generale va pune la dispozitie instrumente de plata si incasare de care este nevoie: ordine de plata in valuta, cecuri, bilete la ordin, cambii, precum si modalitati de plata si garantare mai complexe: incasso, acreditiv, acreditiv stand-by si garantii internationale. I.4. Incasso-ul Prin incasso, se intelege manipularea de catre banci, potrivit instructiunilor primite de la ordonator, a documentelor comerciale si/sau financiare, in scopul: Ø

de a obtine plata si/sau acceptarea documentelor;

Ø

de a elibera documentele contra acceptarii si/sau contra platii lor, dupa caz;

Ø

de a elibera documentele in alte conditii.

7

I.5. Tipuri de incasso: Ø

Simplu: transmiterea pe canal bancar a documentelor financiare (cambii, bilete la ordin, cecuri etc.), neinsotite de documente comerciale;

Ø

Documentar: transmiterea pe canal bancar a documentelor comerciale (factura, document de transport, altele), insotite sau nu de documentele financiare.

Prin incasso documentar se dispune de o modalitate de decontare simpla, rapida, care va permite derularea tranzactiilor, in cadrul unor relatii comerciale traditionale, de durata. Schema privind derularea Incasso-ului documentar.

I.6. Procedura de deschidere a acreditivului documentar include doua etape principale: a.

prezentarea cererii de deschidere a acreditivului.

Cererea este intocmita de catre ordonator si include toate instructiunile referitoare la acredtiv. De regula, cererea se intocmeste intr-o limba de uz international. In cerere se mentioneaza urmatoarele date: ·

numele si adresa beneficiarului (nume, adresa, cod fiscal, nr. cont);

·

banca beneficiarului (nume, adresa completa, cod SWIFT);

·

valoarea (suma in cifre si litere);

·

valuta; 8

· valabilitatea acreditivului (pana la 25 de zile); · conditia cum se face plata (la vedere, la termen, prin acceptare, prin negociere, plata mixta); ·locul de incarcare al marfii (localitate,tara); · conditia de livrare a marfurilor, conform INCOTERMS 2000; · termenul cand trebuie prezentate documentele specificate la banca pentru a incasa suma, sau pentru acceptare sau negociere; · alte precizari: livrari partiale permise/nepermise, transbordari permise/nepermise, cine suporta comisioanele bancare, forma acreditivului (revocabil/irevocabil, confirmat/neconfirmat), modul de realizare (prin plata la vedere/prin acceptare/ prin negociere), transferabil/netransferabil.

b. elaborarea propriu-zisa a acreditivului. Pe baza instructiunilor de la clientul sau, banca emitenta intocmeste acreditivul documentar pe care il transmite beneficiarului prin intermediul bancii sale. Toate instructiunile corespund celor din cererea de deschidere, fara amendamente si traduceri in alta limba. Astfel banca care deschide un acreditiv documentar poarta o raspundere a decontarii datorita angajamentului de plata asumat.

I.7. Elementele acreditivului documentar Acreditivul trebuie sa contina, inca de la deschidere, toate datele necesare derularii sale, care pot fi structurate. (a) elemente definitorii; (b) elemente referitoare la documente; (c) elemente referitoare la rambursare. (a)

includ informatii privind partile implicate in derulare, data si locul emiterii, data si locul expirarii valabilitatii, tipul acreditivului, suma, valuta, specificari privind utilizarea partiala, transbordarea, detalii privind marfa, locul de incarcare si destinatia marfii, termenul de incarcare a marfii.

(b) specifica documentele obligatorii ce trebuie prezentate contra plata. Documentele prezentate la banca sa de catre exportator dupa expedierea marfii variaza in functie de natura

9

operatiei comerciale si de prevederile contractului de vanzare-cumparare. De regula, pentru plata unui export prin intermediul acreditivului documentar se cer urmatoarele documente:  §

documente de transport,

 §

factura,

 §

certificatul de calitate,

 §

certificatul de inspectie,

 §

certificatul de origine,

 §

certificatul fitosanitar sau cel veterinar,

 §

polita de asigurare.

I.8. R.U.U. (Reguli si Uzante Uniforme) nr 500 mentioneaza mai multe tipuri de documente de transport (conosamentul maritim, scrisoarea de transport maritim nenegociabila, documentul de transport multimodal, scrisoare de transport aerian, recipise postale, certificat de trasport rutier). Toate aceste documente trebuie prezentate la banca pentru plata, negociere sau acceptare pana la o anumita data specificata in acreditiv. In lipsa acestei specificari, documentele trebuie prezentate timp de 21 zile de la data emiterii lor. Bancile vor accepta documentele asa cum se prezinta daca ele corespund cerintelor acreditivului, datele pe care le contin sa permita verificarea daca marfurile si serviciile la care se refera corespund celor inscrise in factura si in textul acreditivului. Se accepta documentele originale sau cele intocmite prin sisteme de producere grafica, prin sisteme automatizate sau computerizate. Indiferent de tip, documentul de transport se accepta daca : ·

a fost emis de catre un transportator direct sau prin agentul sau;

·

indica preluarea spre incarcare, incarcarea la bord sau expedierea

marfurilor; ·

consta dintr-un set complet de originale, destinate expeditorului,

iar documentul de transport trebuie sa fie “curat”, adica sa nu contina clauze sau adnotari care sa constate starea defectuoasa a marfii si/sau a ambalajului. Bancile sunt obligate sa respecte durata examinarii documentelor (7 zile), ele nefiind, insa, obligate sa examineze documentele prezentate de exportator, dar nespecificate de acreditiv. Daca banca respinge documentele, ea este obligata sa informeze neintarziat exportatorul si sa specifice cauza refuzului de a plati. 10

(c) contine instructiuni de rambursare pentru banca notificatoare legate de modalitatea efectiva de rambursare, atat a contravalorii marfurilor cat si a cheltuielilor bancare ocazionate de derularea acreditivului. Acoperirea acreditivului se realizeaza, fie pe seama disponibilitatilor proprii ale importatorului, fie dintr-un credit acordat cumparatorului de catre banca lui. Acreditivele pot fi acoperite in doua moduri: 1.

anticipat, adica prin virarea sumei reprezentand contravaloarea acreditivului in

contul bancii platitoare chiar in momentul deschiderii acestuia, prin creditarea ferma a contului acestei banci si debitarea concomitenta a contului bancii ordonatoare; 2.

pe masura utilizarii acreditivului.

I.9. Acreditivul Stand-by Acreditivul stand-by este o garantie bancara emisa sub forma unui acreditiv, obiectul ei fiind garantarea executarii unei obligatii contractuale. Banca emitenta se angajeaza sa despagubeasca baneste beneficiarul, in cazul in care ordonatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contract. Spre deosebire de celelalte tipuri de acreditive, cel stand-by poate fi doar in situatia in care ordonatorul nu si-a indeplinit obligatia asumata prin contract, iar beneficiarul dovedeste acest lucru cu documentele mentionate in textul acreditivului. Ca regula generala, numarul documentelor care trebuie prezentate este relativ restrans (cererea prin care se solicita plata, eventual o trata, confirmarea beneficiarului, semnata de catre acesta, prin care se precizeaza ca ordonatorul nu si-a indeplinit obligatia contractuala, copie a facturii neachitate, copie a documentului de transport etc.). Acreditivul stand-by se constituie intr-o alternativa a unui credit documentar sau a unei garantii bancare, prezentand avantajul de a fi un instrument suplu, usor de administrat, care va poate proteja de riscurile comerciale si politice specifice comertului international. I.10. Acreditivul stand-by este similar oricarui tip de garantie. Continutul acestuia corespunde practicii normale in materie de acreditive, cu urmatoarele exceptii: Ø

utilizarea acestui instrument este posibila numai in cazul in care plata nu s-a

efectuat

11

Ø

este suficienta o simpla declaratie a beneficiarului acreditivului documentar

stand-by, insotita de copii care demonstreaza ca livrarea a fost facuta, pentru a dovedi ca marfa sau prestatia a fost furnizata Acest tip de acreditiv este folosit in Statele Unite al Americii, unde legislatia in domeniu nu permite bancilor sa emita garantii in sensul european al cuvantului.

Schema de derulare a Acreditivului Stand-by

I.11. Scrisoarea de garantie bancara In comertul international, cumparatorului unor marfuri sau servicii ii este de cele mai multe ori greu sa aprecieze capacitatile profesionale si financiare ale furnizorului. De aceea, pentru garantarea indeplinirii obligatiilor contractuale de catre vanzator, cumparatorul ii solicita acestuia prezentarea unor garantii, de regula din partea unui tert garant. De cele mai multe ori acest tert este o banca. In tara noastra, o astfel de garantie bancara este, cel mai adesea intalnita sub forma de srisoare de garantie bancară. I.12. Scrisoarea de garantie bancara este documentul prin care banca, la solicitarea clientului sau platitor confirma ca va onora la scadenta documentele de plata introduse de furnizor din creditul bancar, daca acesta nu va avea altaaposibilitate de plata[5]. Ea este interpretata ca fiind un potential credit ce se acorda de banca clientului sau platitor, drept pentru care este supusa aceluiasi regim de procesare ca un credit. 12

Ea trebuie creditata cu valori admise de regulamente, are grad de risc asumat, i se stabileste o perioada de valabilitate. Se elibereaza numai la cererea scrisa a clientului, i se stabileste o destinatie precisa, pentru eliberarea ei se pretinde un comision. Se poate folosi pentru livrari de bunuri, prestari servicii, executari de lucrari, pentru participarea la licitatii, pentru garantii de buna executie. Garantia bancara este o obligatie separata, independenta de contractul incheiat intre exportator si importator, respectiv intre creditor si debitor. In momentul in care se constitue garantia, banca se angajeaza irevocabil sa efectueze plata la prima cerere, daca conditiile stipulate in textul garantiei sunt indeplinite. Partile care intevin in cadrul viramentului pe baza de scrisoare de garantie bancara sunt: ·

ordonatorul sau debitorul principal, este cel la solicitarea caruia se emite

garantia bancara, el fiind de regula un client al bancii ·

beneficiarul garantiei este cel in favoarea caruia banca va emite scrisoarea de

garantie, deci cel in favoarea caruia se va efectua plata in caz de neindeplinire de catre debitorul principal a obligatiilor contractuale ·

banca garanta este cea care emite garantia, angajandu-se solidar alaturi de

debitorul principal, client al sau, pentru cazul in care acesta ar refuza sau nu ar fi in masura sa onoreze el insusi obligatia garantata O scrisoare de garantie pentru a fi valida trebuie sa cuprinda urmatoarele: o

denumirea si adresa bancii garante, precum si elemente de idetificare ale

acesteia o

numele si adresa persoanelor juridice aflate in calitatea de ordonator,

respectiv de beneficiar o

obiectul garantiei

o

suma totala platibila si moneda in care se va efectua plata

o

termenul de valabilitate a garantiei

o

termenii de efectuare a platii la cerere

o

alte clauze speciale (orice prevederi de prelungire a termenului de

valabilitate, de reducere a cuantumului garantiei sau de efectuare a platii) Potrivit uzantelor, principalele tipuri de garantii utilizate in comertul international sunt: a)

garantia de angajare, 13

b)

garantia de buna executie,

c)

garantia de restituire a avansurilor,

d)

garantia de plata

I.13. Garantia de angajare numita si garantare a ofertei sau de participare la licitatie este solicitata in cazul cererilor de oferta publice, respectiv participarea la licitatii publice. Daca o societate participa la o astfel de licitatie trebuie sa prezinte, alaturi de oferta sa, o astfel de scrisoare de garantie. Garantia asigura plata sumei garantate in cazul retragerii ofertei inainte de data de expirare, in cazul in care contractul, dupa acceptare, este refuzat de catre ofertant, sau in cazul in care, dupa adjudecarea contractului, garantia de participare la licitatie nu este inlocuita de o garantie buna de executie. De regula, valoarea unei garantii de participare la licitatie reprezinta 2-5% din valoarea ofertei. Termenul de valabilitate al acestui tip de garantie curge pana la semnarea contractului sau prezentarea unei garantii buna de executie (de obicei intre 3-6 luni). I.14. Garantia de buna executie este scrisoarea de garantie prin emiterea careia, banca se angajeaza sa plateasca beneficiarului suma garantata, in cazul neindeplinirii, totale sau partiale, de catre vanzator a obligatiilor contractuale. Aceasta ramane in vigoare pentru intreaga valoare pana la executia in totalitate a contractului. Perioada de valabilitate a garantiei buna de executie poate fi de minimum doi ani. In comertul international este posibil ca importatorul sa plateasca exportatorului un avans din valoare contractului pentru achizitionarea de catre vanzator a materiilor prime necesare productiei pentru export cat si pentru acoperirea costurilor aferente acesteia. Cumparatorul plateste acest avans numai dupa primirea unei garantii de restituire a avansului prin care se asigura rambursarea de catre vanzator a avansului in cazul neindeplinirii obligatiilor sale contractuale. Valoare garantiei de restituire a avansului este tocmai valoarea avansului acordat. Termenul de valabilitate a garantiei de restituire a avansului se stabileste in asa fel incat sa nu depaseasca data livrarii marfii care face obiectul garantiei. I.15. Garantia de plată sau garantia in caz de neefectuare a platii este utilizata in principal pentru a asigura efectuarea platilor pe baza si la momentul prezentarii facturilor ce atesta indeplinirea obligatiilor contractuale.

14

Schema privind emiterea unei Garantii/Contragarantii bancare

15

CAPITOLUL II STRUCTURA, IMPORTANŢA ŞI MODUL DE CIRCULAŢIE A INSTRUMENTELOR DE PLATĂ LA TERMEN UTILIZATE ÎN DECONTĂRILE FĂRĂ NUMERAR De multă vreme, pe plan internaţional se manifestă tendinţa de creştere a decontărilor fără numerar, mai ales datorită folosirii tehnicilor de plată electronice. Plăţile fără numerar se caracterizează prin: 1) un flux de înregistrări în conturi, în funcţie de instrumentul de decontare utilizat; 2) un flux de mesaje între părţi, conţinând instrucţiunile de decontare ce trebuie executate de băncile comerciale, în calitate de intermediari. Practic, în decontările fără numerar, agenţii economici trebuie să contabilizeze distinct: 1) valorile de încasat, pe baza instrumentelor de plată la termen; 2) viramentele prin conturile curente şi de disponibilităţi; 3) dobânzile la conturile curente şi de disponibilităţi; 4) creditele pe termen scurt acordate prin conturi bancare distincte. În accepţiunea Băncii Naţionale a României¹, valorile de încasat pe baza instrumentelor de plată la termen sunt reprezentate de: a) Cambia b) Biletul la ordin c) Cecul Folosite în operaţiuni de vânzare – cumpărare, credite etc., aceste instrumente de plată fără numerar se recunosc şi sub numele de ,,efecte comerciale”, fiind denumirea generalizată dată cambiilor, biletelor la ordin, cecurilor etc. Efectele de comerţ reprezintă titluri de valoare, negociabile, imediat sau la un termen scurt, care, în cadrul relaţiilor comerciale cu furnizorii şi clienţii, atestă datorii sau creanţe.

II.1 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a cambiei Cambia sau trata este un ordin scris şi necondiţionat dat de o persoană (trăgătorul) unei alte persoane (trasul), de a plăti o anumita suma de bani, la vedere sau la un anumit termen, unei terţe persoane (beneficiarul) sau la ordinul acesteia. Beneficiarul cambiei este cel care va încasa contravaloarea cambiei, respectiv trăgătorul însuşi, o terţă persoană sau o bancă. O cambie trebuie să conţină anumite elemente: - denumirea de cambie; - ordinul necondiţionat de a plăti o sumă determinată; - numele celui care trebuie să plătească (trasului); - specificarea scadenţei ( în lipsă înseamnă ,,la vedere”); - arătarea locului unde trebuie făcută plata; - numele beneficiarului; - data şi locul emiterii cambiei; - semnătura celui care emite cambia (a trăgătorului). 16

***Instrumente de plată, BNR, octombrie 1994.

Cambia trebuie acceptată de tras. Acceptarea este angajamentul luat de către tras, faţă de orice posesor legitim de a plăti cambia la scadenţă. Trasul nu este obligat prin lege să accepte dar, în cazul în care acceptă, el devine debitorul (obligatul) principal. Prezentarea cambiei la acceptare poate fi : - facultativă, putând fi făcută până la scadenţă, sau - obligatorie, atunci trăgătorul indică expres în titlu acest fapt, fixând sau nu, un termen pentru prezentare sau atunci când cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere, în termen de un an de la data emiterii. Prezentarea la acceptare va putea fi făcută oricând, dacă trăgătorul nu a fixat un termen pentru prezentare, dar nu mai târziu de data scadenţei. Prezentarea la acceptare poate fi făcută atât de posesorul cambiei, cât şi de un simplu deţinător al ei, la domiciliul trasului. Simpla semnătură a trasului pusă pe faţa cambiei este socotită acceptare. Trasul poate retrage acceptarea la o suma mai mică decât cea prevăzută la cambie. Cambia poate fi transmisă în următoarele moduri: a) prin gir; Cambia care cuprinde sau nu menţiunea ,,la ordin” poate fi transmisă prin gir. Girul este un act prin care posesorul cambiei numit girant, transferă altei persoane numite giratar toate drepturile izvorând din cambie. Girul poate fi făcut chiar în folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al trăgătorului sau al oricărui alt obligat. Aceştia pot să gireze din nou cambia. NOTA: ANDOSARE. Declaraţia scrisă pe un titlu (efect de comerţ) pentru a transfera dreptul de proprietate asupra acestuia către andosator. Cel care semnează se numeşte andosant şi poartă răspunderea solidară pentru plata sumei înscrise în efectul comercial. Andosarea înlesneşte circulaţia cambiei şi sporeşte siguranţa că ea va fi încasată ca urmare a faptului că toţi cei care o andosează sunt răspunzători în solidar pentru plata la termen împreună cu trasul (debitorul). Andosarea este sinonimă cu ,,girul”. În mod figurativ prin ,,andosarea unei afaceri” se înţelege solidarizarea unei persoane (fizice sau juridice) la acoperirea riscurilor acesteia. Andosat (giratar). 1. Persoana căreia îi este transferat dreptul de proprietate asupra unui titlu şi drepturile încorporate de acesta, prin andosare. 2. Persoana în favoarea căreia este girată o cambie. Andosant (girant). 1. Persoana care transferă dreptul de proprietate asupra unui titlu, drepturile încorporate de acesta, prin andosare. 2. Persoana care girează (o cambie). b) prin cesiune de creanţă ordinară. Daca trăgătorul a înscris în cambie menţiunea ,,nu la ordin’’, titlul se transmite prin cesiune de creanţă ordinară. Cesiunea de creanţă este un act prin care creditorul numit cedent transferă dreptul sau de creanţă unei alte persoane numită cesionar. Plata unei cambii poate fi garantată de alte persoane, printr-un aval. 17

Avalul reprezintă angajamentul necondiţionat prin care un terţ sau un semnatar al cambiei (avalistul) altul decât trăgătorul sau acceptantul, devine garant pentru obligaţiile unui co obligat faţă de o cambie (avalizatul). Avalul se dă pe o cambie sau pe un act separat utilizându-se una din expresiile ,,pentru aval’’ sau ,,pentru garanţie” urmate de semnătura avalistului. Avalistul este obligat să indice persoana pentru care dă avalul. Scadenţa este termenul la care cambia trebuie plătită. Astfel, trebuie să se indice cu precizie ziua sau termenul maxim în interiorul căruia creditorul trebuie să se prezinte la plată. Scadenţa trebuie să rezulte cu precizie din textul cambiei şi poate fi: - la vedere; - la un anumit timp de la vedere; - la un anumit timp de la data emiterii; - la o dată fixă. Posesorul cambiei care nu este plătibilă la vedere trebuie să o prezinte la plată în ziua scadenţei sale sau la cel mult două zile de la aceasta. Această prezentare trebuie efectuată în locul desemnat pe cambie. Cel care plăteşte cambia poate pretinde ca aceasta să-i fie predată cu menţiunea de achitare scrisă de posesor. Posesorul nu poate refuza o plată parţială. În caz de plată parţială, cel care plăteşte (trasul) poate cere să i se facă pe cambie menţiunea de plată şi să i se dea o chitanţă. Scontul este o formă de credit acordat credit de către o bancă posesorului cambiei; la prezentarea pentru scontare, banca îi achita contravaloarea înainte de scadenţă, percepându-i un comision (taxa scontului). În urma acestui act, banca respectivă devine beneficiarul cambiei. Scontarea efectelor comerciale – este operaţia prin care un efect se încasează înainte de scadenţă. Scontul comercial (Sc) poate fi considerat o dobândă simplă antecalculată, iar formula de calcul este următoarea: Vn x Ts x T Sc = 100 x 360 unde: Vn – valoarea nominala a efectului scontat (lei); Ts – taxa nominală a scontului (%); T - scadenţa efectului comercial (zile). Observaţie. Pentru efectele remise la scontare, bancherul care scontează cumpără imediat efectele remitentului şi plăteşte disponibilităţile convenite, calculate pe baza relaţiei: Valoarea scontată = Valoarea nominală – agio Agio = Scontul + Comisionul de andos – pentru remitent este o cheltuială financiară. Protestul. În caz de neplată la scadenţă de către tras, posesorul unei cambii trebuie să facă un protest înainte de a putea face un recurs împotriva celorlalţi semnatari ai cambiei. Dacă o cambie este ,,încasată de către o bancă’’, aceasta trebuie să facă protestul în caz de neplată. În concluzie, cambia îndeplineşte în circuitul comercial mai multe funcţii: a) Instrument de încasare – beneficiarul poate încasa cambia la scadenţă. b) Instrument de plată – trăgătorul, beneficiarul sau purtătorul efectului poate folosi cambia ca mijloc de decontare (plată) unui creditor al său, operaţie ce poartă numele de andosare (girare). c) Instrument de creditare – trăgătorul, beneficiarul sau purtătorul efectului poate sconta cambia, ceea ce înseamnă că, odată cu prezentarea efectului la banca, să-i fie 18

creditată suma înscrisă în cambie, mai puţin o sumă ce reprezintă dobânda până la scadenţă, denumită taxă de scont. d) Instrument de garantare – operaţiunile cu cambii oferă un grad ridicat de garanţie, determinată de mecanismul cambial. În primul rând, trasul devine obligat prin cambie, dacă o acceptă, ceea ce înseamnă că, după acceptare, se angajează că va plăti cambia deţinătorului sau oricărei părţi care preia sau plăteşte cambia. În al doilea rând, cambia poate fi avalizată, în sensul că, o altă persoană (avalistul) se obligă să plătească în locul debitorului (avalizatul) dacă acesta refuză plata. Aplicaţie practică Societatea comercială ,,DAIANA” SRL a livrat la data de 30.08.2008 societăţii comerciale SC ,,RAD” SA aparate de măsură şi control în valoare de 24.000 lei, TVA 19%. Termenul de plată este 01.10.2008. La rândul ei, SC ,,DAIANA” SA trebuie să restituie băncii ,,X” ultima rată a unui credit pe termen lung, în valoare de 28.560 lei, scadentă la 01.10.2008. SC ,,DAIANA” SRL emite o cambie, care trebuie plătită de SC ,,RAD” SA, direct băncii ,,X”. Din momentul completării cambiei, SC ,,DAIANA” SRL are calitatea de trăgător, SC ,,RAD” SA se află în poziţie de tras, iar banca ,,X” este beneficiarul cambiei. SC ,,DAIANA” SRL remite cambia băncii ,,X”. La 01.10.2008 banca ,,X” încasează suma de pe cambie de la SC ,,RAD” SA. În acest fel, se achită creditul acordat societăţii comerciale ,,REZA” SA de către bancă şi totodată, datoria SC ,,RAD” SA faţă de SC ,,DAIANA” SRL. Schema de circulaţie a cambiei în decontările comerciale (caz particular) este prezentată mai jos: SC ,,DAIANA” SRL ( TRĂGĂTOR )

2

3

SC ,,RAD” SA ( TRAS ) )

5

1 5

4

5

Banca ,,X’’ ( BENEFICIAR)

unde: 1. Beneficiarul ( banca ,,X” ) acordă un credit SC ,,REZA”; 2. Între SC ,,DAIANA” SRL şi SC ,,RAD” SA se încheie contractul de vânzare – cumpărare; 3. SC ,, REZA” SA trage o cambie asupra SC ,, RAD” SA; 4. SC ,,DAIANA” SRL remite cambia băncii ,,X”; 5. Se stinge atât creanţa pe care SC ,, REZA” SA o are asupra SC ,,RAD” SA precum şi creanţa pe care Banca ,,X” o avea asupra SC ,,DAIANA” SRL. Observaţie. Faţa formularului de cambie este alcătuită din zone ale căror amplasări, conţinut şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu anexele nr. 1 şi nr. 2. 19

În mod convenţional, în anexa nr. 1, faţa cambiei a fost împărţită în zone delimitate prin linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele nu fac parte componentă din formularele de cambie.

II.2 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a biletului la ordin Biletul la ordin reprezintă un instrument de plată prin care o persoană (emitentul) se obligă, expres şi necondiţionat, să plătească unei alte persoane (beneficiarul) sau la ordinul acesteia, o sumă de bani la data şi locul specificat în document. Biletul la ordin poate fi considerat o variantă a cambiei. Spre deosebire de acesta, biletul la ordin implica doar două persoane: emitentul şi beneficiarul, fiind emis de debitor şi, ca urmare, nu mai are nevoie de acceptare. El este o promisiune de a plăti şi nu un mandat de plată şi se transmite prin girare. Obligaţiile rezultând dintr-un bilet la ordin se supun aceloraşi reguli generale ca şi cele rezultând dintr-o cambie. Totuşi, acceptarea biletului la ordin nu se admite deoarece emitentul are aceleaşi obligaţii ca şi cel care acceptă o cambie. Regulile referitoare la plata, scadenţa, girarea, protestul cambiei sunt aplicabile şi biletului la ordin. Aplicaţie practică Societatea comercială SC ,,DAIANA” SRL încheie un contract cu societatea comercială ,,UNIVERSAL” SA pentru construirea unei hale de producţie, în valoare de 45.000 lei, urmând ca suma să fie achitată într-un termen de 30 de zile de la recepţia halei. După încheierea contractului SC SC ,,DAIANA” SRL completează un bilet la ordin prin care se obligă să plătească suma de 45.000 lei SC ,,UNIVERSAL” SA. Din acest moment, SC SC ,,DAIANA” SRL se află în poziţie de emitent iar SC,,UNIVERSAL” SA este beneficiarul biletului la ordin. La scadenţă, SC ,,UNIVERSAL” SA prezintă biletul la ordin, pentru încasarea sumei, fie la SC SC ,,DAIANA” SRL, fie băncii acesteia. SC ,,UNIVERSAL” SA i se achită contravaloarea biletului la ordin. Schema de circulaţie a biletului de ordin în decontările comerciale (caz prezentată în continuare:

particular) este

1 SC ,,DAIANA ” SRL ( Emitent )

2 3 4

SC ,,UNIVERSAL” SA ( Beneficiar)

unde: 1. Între SC ,,MINERVA” SRL şi SC ,,UNIVERSAL” SA se încheie un contract de vânzare - cumpărare. 2. SC ,,DAIANA” SRL completează un bilet la ordin prin care se obligă să plătească datoria faţă de SC ,,UNIVERSAL” SA. 20

3. La scadenţă, SC ,,UNIVERSAL” SA prezintă biletul la ordin pentru încasarea sumei, fie la SC ,,DAIANA” SRL, fie băncii acesteia. 4. SC ,,UNIVERSAL” SA încasează banii şi astfel se stinge creanţa acestei societăţi asupra SC ,,DAIANA” SRL. Observaţie. Faţa formularului de bilet la ordin este alcătuită din zone ale căror amplasări, conţinut şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu anexele nr. 3 şi nr. 4. În mod convenţional, în anexa nr. 3, faţa biletului la ordin a fost împărţită în zone delimitate prin linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele nu fac parte componentă din formularele de bilet la ordin.

II.3 Structura, importanţa şi schema de circulaţie a cecului Cecul este cel mai convenabil instrument de decontare fără numerar utilizabil de către titularii de conturi bancare, cu disponibil suficient în aceste conturi creat din operaţiuni de încasări, din depozite sau prin angajarea unui credit bancar. Din punct de vedere al tehnicilor de decontare fără numerar, cecul este un instrument de plată care pune în legătură, în procesul creării sale, trei persoane: trăgătorul, trasul şi beneficiarul. Acest instrument este creat de trăgător, care, în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară, dă ordin necondiţionat acesteia, care se află în poziţia de tras, să plătească, la prezentare, o sumă determinată, unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului aflat în poziţie de beneficiar. Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate operaţiile legate de acest instrument, în nume propriu: trăgătorul emite cecul, posesorul legitim îl încasează iar trasul îl plăteşte. Pentru ca trăgătorul să emită cecuri, banca îi eliberează acestuia (clientul său) formulare de cecuri în alb, dacă acesta deţine un disponibil corespunzător în cont. Cecurile pot fi clasificate după modul de încasare, astfel: a) Cec nebarat (de casă sau alb). Se plăteşte în numerar, la bancă. b) Cec barat. Trăgătorul sau posesorul unui cec poate face o barare prin înscrierea a două linii paralele orizontale sau oblice pe faţa cecului. Pentru încasarea sumei înscrise pe cec, beneficiarul este obligat să recurgă la serviciul unei bănci printr-o unitate bancară aparţinând acesteia şi care să primească plata în locul său. Bararea poate fi generală, dacă cecul nu prezintă nici o menţiune între cele două linii şi specială, dacă între cele două linii este înscrisă denumirea băncii. c) Cec de virament. Cuprinde ordinul de a transfera suma înscrisă în cec într-un cont deschis la o bancă. d) Cec certificat. Prezintă specificarea expresă a provizionului, adică a disponibilului existent în contul curent al trăgătorului necesar efectuării plăţii. Trăgătorul nu mai poate retrage din contul său această sumă înainte de expirarea termenului de prezentare al cecului. e) Cec documentar. Trăgătorul condiţionează plata sumei în favoarea beneficiarului de prezentarea unor documente care atestă expedierea mărfurilor sau prestarea serviciilor.

21

f) Cec de călătorie. Este emis în sumă fixă de societăţi bancare (format tip bancnotă) şi cumpărat de turişti în vederea achitării diverselor cheltuieli fără a folosi numerar. Aceştia remit filele de cec beneficiarilor în schimbul cumpărării de bunuri şi servicii. Beneficiarii filelor încasează sumele de la băncile locale, iar acestea recuperează sumele de la banca emitentă. g) Eurocecuri (cecurile cu legitimaţie de garanţie). Banca emitentă eliberează odată cu carnetul de cecuri şi o carte de garanţie care cuprinde o serie de date (numărul de cont, numele beneficiarului). Pentru încasarea acestor cecuri, beneficiarul este obligat să se legitimeze cu cartea de garanţie. Pe lângă acţiunea de stingere a obligaţiilor de plată dintre emitent şi beneficiar, cecul poate stinge şi alte plăţi, în cazul în care este angajat în operaţiuni de gir. Aplicaţie practică Societatea comercială ,,DAIANA” SRL, specializată în comerţul ,,en-gros”, achiziţionează de la societatea comercială producătoare ,,STAR” SA, produse electronice în valoare de 5.000 lei, TVA 19%. SC ,,DAIANA” SA are cont deschis la banca ,,X”, iar SC ,,STAR” SA la banca ,,Y”. În baza disponibilului din contul curent, banca ,,X” eliberează societăţii comerciale ,,DAIANA” SRLun carnet de cecuri. La achiziţionarea mărfii, reprezentantul SC ,,DAIANA” SRL completează o filă din carnetul de cecuri, cu datele necesare şi suma reprezentând contravaloarea produselor electronice cumpărate, o semnează şi o înmânează reprezentantului SC ,,DAIANA” SRL. Din acest moment: - SC ,,DAIANA” SRL se află în postură de trăgător; - Banca ,,X” are calitatea de tras; - SC ,,STAR” SA are calitatea de beneficiar. Societatea comercială ,,STAR” SA prezintă cecul la banca ,,Y” care îl transmite băncii ,,X” pentru încasare. Banca ,,X” achită cecul băncii ,,Y”. Astfel, se stinge datoria SC ,,DAIANA” SRL faţă de SC ,,STAR” SA.

22

Schema de circulaţie a cecului (la purtător) – caz particular, este prezentată în continuare: Cumpărător SC ,,DAIANA” SRL

2 4 7

(TRĂGĂTOR)

1

Vânzător SC ,,STAR” (BENEFICIAR)

3

5

7 6 BANCA ,,X” (TRAS)

unde: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

BANCA ,,Y” (Banca beneficiarului)

Banca ,,X” eliberează carnetul de cecuri SC ,,DAIANA”; SC ,,DAIANA” şi SC ,,STAR” încheie contractul de vânzare - cumpărare; SC ,,DAIANA” trage un cec asupra băncii ,,X”; SC ,,DAIANA” remite cecul tras asupra băncii ,,X”; SC ,,STAR” prezintă cecul la banca ,,Y”; Banca ,,X” achită cecul băncii ,,Y”; Banca ,,Y” prezintă cecul la plată şi astfel se stinge creanţa SC ,,STAR” asupra SC ,,DAIANA”.

Observaţie. Faţa formularului de cec este alcătuită din zone ale căror amplasări, conţinut şi dimensiuni sunt realizate în conformitate cu normele în vigoare şi cu anexele nr. 5 şi nr. 6. În mod convenţional, în anexa nr. 5, faţa cecului a fost împărţită în zone delimitate prin linii groase, în scopul facilitării prezentării; liniile groase care delimitează zonele nu fac parte componentă din formularele de cec.

23

CAPITOLUL III Studiu de caz Inregistrarea în contabilitate a deconturilor fără numerar pe baza instrumentelor la termen la SC MONY POP SRL III.1 Prezentarea conturilor utilizate în contabilitatea decontărilor fără numerar pe baza instrumentelor de plată la termen Conturile utilizate pentru înregistrările contabile privind decontările pe baza instrumentelor de plată la termen sunt: 403 ,,Efecte de plătit” (pentru bunuri si servicii), cont cu funcţia contabila de Pasiv; 405 ,,Efecte de plătit pentru imobilizări”, cont cu funcţia contabila de Pasiv; 413 ,,Efecte de primit”, cont cu funcţia contabila de Activ; - 511 ,,Valori de încasat”, care se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II: - 5112 ,,Cecuri de încasat”, cont cu funcţia contabila de Activ; - 5113 ,,Efecte de încasat”, cont cu funcţia contabila de Activ; - 5114 ,,Efecte remise spre scontare”, cont cu funcţia contabila de Activ. Obs. Conţinutul economic şi corespondenţele acestor conturi sunt reglementate de Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile, aprobate prin OMFP nr. 306/2002. Contul 403 ,,Efecte de plătit” Este utilizat pentru evidenţa datoriilor faţă de furnizorii de stocuri şi servicii, care se vor achita pe bază de efecte comerciale. După conţinutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă, un cont de pasiv. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate de furnizori. Se debitează cu plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale. Soldul creditor reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit. Contul 405 ,,Efecte de plătit pentru imobilizări” Este utilizat pentru evidenţa datoriilor faţă de furnizorii de imobilizări, care se vor achita pe bază de efecte comerciale. După conţinutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar după funcţia contabilă, un cont de pasiv. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale de plătit acceptate de furnizorii de imobilizări. Se debitează cu plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale. Soldul creditor reprezintă valoarea efectelor comerciale de plătit pentru imobilizările achiziţionate. Contul 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” Se utilizează de către furnizori pentru reflectarea creanţelor de încasat, pe bază de efecte comerciale. După conţinutul economic, este un cont de creanţe comerciale, iar după funcţia contabilă, un cont de activ. Se debitează cu valoarea efectelor comerciale acceptate de către furnizori. Se creditează cu ocazia primirii sau încasării efectelor comerciale. Soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit.

24

Contul 5112 ,,Cecuri de încasat” Este, după conţinutul economic, un cont de active circulante băneşti, iar după funcţia contabilă, un cont de activ. Se debitează cu valoarea cecurilor depuse la bănci pentru a fi încasate. Se creditează cu valoarea cecurilor încasate. Soldul debitor reprezintă valoarea cecurilor depuse la bănci şi neîncasate. Contul 5113 ,,Efecte de încasat” Este, după conţinutul economic, un cont de active circulante băneşti, iar după funcţia contabilă, un cont de activ. Se debitează cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienţi şi depuse la bănci pentru a fi încasate. Se creditează cu valoarea efectelor comerciale încasate la scadenţă sau remise spre scontare. Soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale depuse la bănci şi neîncasate. Contul 5114 ,,Efecte remise spre scontare” Este, după conţinutul economic, un cont de active circulante băneşti, iar după funcţia contabilă, un cont de activ. Se debitează cu valoarea efectelor comerciale depuse spre scontare la bănci. Se creditează cu valoarea efectelor încasate înainte de scadenţă. Soldul debitor reprezintă valoarea efectelor comerciale depuse la bănci pentru scontare, neîncasate.

III.2 Aplicaţii practice privind înregistrarea contabilă a decontărilor fără numerar pe baza instrumentelor de plată la termen Societatea comerciala ,,DAIANA“ S.R.L. înregistrează în contabilitate următoarele operaţiuni: a) aprovizionarea cu materii prime: 10.000 lei; TVA 19%: % 301 ,,Materii prime” 4426 ,,TVA deductibilă”

=

401,,Furnizori”

11.900 10.000 1.900

b) acceptarea de către furnizor a unui efect comercial în valoare de 11.900 lei de la client: 401 ,,Furnizori”

= 403 ,,Efecte de plătit”

11.900

c) plata la scadenţă a valorii efectelor comerciale în valoare de 11.900 lei: 403 ,,Efecte de plătit”

= 5121 ,,Disponibil la bănci în lei”

11.900

d) diferenţele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plată în valută de 1.000 lei:

25

403 ,,Efecte de plătit”

= 765 ,,Venituri din diferenţe de 1.000 curs valutar” e) sume datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate în valoare de 5.000 lei: 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,,Clienţi” f) efecte comerciale primite de la clienţi, 5.000 lei:

5.000

5113 ,,Efecte de încasat”

5.000

= 413 ,,Efecte de primit de la clienţi”

g) încasarea efectului comercial în valoare de 5.000 de lei: 5121 ,,Disponibil la bănci in lei”

= 5113 ,, Efecte de încasat”

5.000

h) se andosează o cambie în valoare de 3.000 de lei acceptată de un client la ordinul furnizorului. În contabilitatea vechiului beneficiar ( andosantului ) se va înregistra: 413 ,,Efecte de primit de la clienţi”

= 4111 ,,Clienţi”

3.000

i) valoarea acceptată de către furnizorii de imobilizări a efectelor de comerţ: 404 ,,Furnizori de imobilizări”

= 405 ,,Efecte de plătit pentru 8.800 imobilizări” j) plăţile efectuate către furnizorii de imobilizări pe baza de efecte comerciale, la scadenţă :

405 ,,Efecte de plătit pentru imobilizări”

= 5121 ,,Disponibil la bănci în lei”

8.800

k) se depune spre scontare un efect de 4.000 de lei: 5114 ,,Efecte remise spre scontare”

= 413 ,,Efecte de primit de la clienţi”

4.000

l) la încasarea efectului bancar decontează suma efectului mai puţin dobânda pentru perioada pană la scadenţa efectului de 100 lei şi comisionul de scontare în suma de 20 de lei: Dobânda = 4.000 lei x 10% x 3 luni/ 12 luni = 100 lei % 5121 ,,Disponibil la bănci” 666 ,,Cheltuieli privind dobânzile” 627 ,,Cheltuieli cu serviciile bancare”

= 5114 ,,Efecte remise spre scontare”

4.000 3.880 100 20

m) Anularea efectului iniţial în valoare de 1.000 lei, în contabilitatea trăgătorului: 4111 ,,Clienţi”

= 413 ,,Efecte de primit de la clienţi”

1.000

n) Înregistrarea dobânzii penalizatoare: 26

4111 ,,Clienţi”

= 766 ,,Venituri din dobânzi”

100

o) Crearea unui nou efect de comerţ la o valoare majorată: 413 ,,Efecte de primit de la clienţi”

= 4111 ,, Clienţi”

1.100

Reînnoirea efectelor de comerţ – este operaţia prin care trasul ( clientul ) poate să ceară anularea şi înlocuirea efectului iniţial printr-un nou efect, cu o scadenţă mai îndepărtată, sau să ceară amânarea termenului de decontare existent. Reînnoirea efectelor de comerţ determină efectuarea următoarelor înregistrări în contabilitate: a) Efectul comercial este încă în posesia trăgătorului, presupune anularea efectului iniţial şi crearea unui nou efect cu o valoare majorată cu dobânda şi cheltuielile de întârziere calculate între cele două scadenţe.  Valoarea nominală a efectului 1.000 lei; se acceptă să se tragă o nouă cambie care să amâne termenul de la 1mai la 1 august, cu o dobândă penalizatoare de 40% pe lună ( 1.000 lei x 40% x 3 luni/12 luni = 100 lei ): A) În contabilitatea trăgătorului: a) Anularea efectului iniţial în valoare de 1.000 lei: 4111 ,,Clienţi”

= 413 ,,Efecte de primit de la clienţi”

1.000

b) Înregistrarea dobânzii penalizatoare: 4111 ,,Clienţi”

= 766 ,,Venituri din dobânzi”

100

c) Crearea unui nou efect de comerţ la o valoare majorată: 413 ,,Efecte de primit de la clienţi”

= 4111 ,, Clienţi”

1.100

= 401 ,, Furnizori”

1.000

B) În contabilitatea trasului: a) Anularea efectului iniţial: 403 ,,Efecte de plătit”

b) Înregistrarea cheltuielii cu dobânda penalizatoare: 668 ,,Alte cheltuieli financiare”

= 401 ,, Furnizori”

100

c) crearea unui nou efect cu o valoare majorată: 401 ,, Furnizori”

= 403 ,,Efecte de plătit”

1.100

b) Recuperarea efectului de la andosist, el nemaifiind la trăgător:

27

A) În contabilitatea trăgătorului: a) Remiterea efectului de încasare în valoare de 1.000 lei: 5113 ,,Efecte de încasat”

= 413 ,,Efecte de primit de la clienţi”

1.000

= 5113 ,,Efecte de încasat”

1.000

b) Recuperarea efectului de comerţ: 4111 ,,Clienţi”

c) Înregistrarea cheltuielilor suplimentare pentru recuperarea efectului: 627 ,,Cheltuieli cu serviciile bancare = 5121 ,,Disponibil la bănci în lei” şi asimilate”

10

d) Recuperarea ( imputarea ) cheltuielilor suplimentare de la clienţi: 4111 ,,Clienţi”

= 627 ,,Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” B) În contabilitatea trasului nu se face nici o înregistrare.

10

c) Acordarea unui avans bănesc trasului de trăgător pentru plata efectului, situaţie în care se creează un nou efect a cărui valoare nominală este egală cu mărimea avansului plus dobânzile penalizatoare şi diverse cheltuieli efectuate: A) În contabilitatea trăgătorului: a) Acordarea avansului bănesc în valoare de 1.000 lei: 4111 ,,Clienţi”

= 5121 ,,Disponibil la bănci în lei”

1.000

b) Înregistrarea dobânzii penalizatoare: 4111 ,,Clienţi”

= 766 ,,Venituri din dobânzi”

100

c) Crearea unui nou efect de comerţ: 413 ,,Efecte de primit de la clienţi”

= 4111 ,,Clienţi”

1.120

Observaţie: În contabilitatea trăgătorului nu se înregistrează plata primului efect pentru că înregistrarea a avut loc în momentul scontării vechiului efect. A) În contabilitatea trasului: a) Acordarea avansului bănesc în valoare de 1.000 lei: 5121 ,,Disponibil la bănci în lei” b) Crearea noului efect de comerţ:

= 401 ,,Furnizori”

1.000

28

% 401 ,,Furnizori” 668 ,,Alte cheltuieli financiare”

= 403 ,,Efecte de plătit”

1.120 1.000 120

= 5121 ,,Disponibil la bănci în lei”

1.000

c) Plata primului efect: 403 ,,Efecte de plătit”

Observaţie: În contabilitatea trasului nu se înregistrează dobânda penalizatoare. Aplicaţie. Întreprinderea ,,A” datorează suma de 8.000 de lei întreprinderii ,,B”, iar în acelaşi timp are asupra întreprinderii ,,C” o creanţă de aceeaşi valoare şi aceeaşi scadenţă. În acest scop, întreprinderea ,,A” trage o cambie asupra lui ,,C”, din ordinul lui ,,B”, pe care o transmite lui ,,B”. Înregistrările sunt: A) În contabilitatea întreprinderii ,,A” ( trăgător): 401 ,,Furnizori”/B

= 4111 ,,Clienţi”/C

8.000

B) În contabilitatea întreprinderii ,,B” ( terţi): 413 ,,Efecte de primit de la clienţi” = 4111 ,,Clienţi”/A

8.000

A) În contabilitatea întreprinderii ,,C” ( trasul): 401 ,,Furnizori”/A

= 403 ,,Efecte de plătit”

8.000

Aplicaţie. Întreprinderea ,,A” efectuează pentru întreprinderea ,,B”, lucrări de reparaţii în valoare de 1.000 lei plus TVA, 19%. Decontarea facturii se face pe baza unui cec emis de către societatea ,,B”. Înregistrările sunt: În contabilitatea societăţii ,,A”: a) Emiterea facturii privind lucrările efectuate: 4111 ,,Clienţi” = % 1.190 704 ,,Venituri din lucrări executate şi 1.000 servicii prestate” 4427 ,,TVA colectată” 190 b) Primirea cecului şi depunerea lui la bancă pentru încasare: 5112 ,,Cecuri de încasat”

= 4111 ,,Clienţi”

1.190

= 5112 ,,Cecuri de încasat”

1.190

c) Încasarea cecului: 5121 ,,Disponibil la bănci în lei”

29

Concluzii

În contextul actual al crizei economice mondiale, plata sau acceptarea unui instrument de plată la termen (utilizat mai ales sub denumirea de efect comercial) în relaţiile comerciale fără numerar, avantajează atât clienţii care-şi pot achiziţiona bunurile necesare continuităţii activităţii, plătind la termene scadente mai îndepărtate sau obţinând amânarea termenului de decontare existent, cât şi furnizorii care pot stinge propriile datorii faţă de terţe persoane, transmiţând efectele comerciale primite, propriilor creditori. De asemenea, atunci când unitatea economică are nevoie de lichidităţi, aceasta are posibilitatea să negocieze cu banca efectele

sale de comerţ (să le sconteze), transferând efectele în

proprietatea băncii, fără a aştepta plata efectivă a clientului său. Din sistemul de decontare relevat anterior sunt deductibile, prin comparaţie cu practica din ţara noastră, trei aspecte:  Operativitatea încasărilor şi, respectiv, plăţilor, în varianta utilizării ca instrument de decontare a efectelor de comerţ;  Posibilitatea, în funcţie de stringenţele activităţii unităţii, de a valorifica aceeaşi creanţă la preţuri mai mari, prin aşteptarea momentelor favorabile în operaţiile de bursă;  Vânzarea efectelor comerciale înainte de scadenţă pentru nevoi de lichidităţi.

30

ANEXA Nr. 1 (Anexa nr. 1 la norma tehnică)

CAMBIA CU CELE 8 ZONE

31

ANEXA Nr. 2 (Anexa nr. 2 la norma tehnică)

DIMENSIUNILE ZONELOR CAMBIEI

32

ANEXA Nr. 3 (Anexa nr. 3 la norma tehnică)

BILETUL LA ORDIN CU CELE 8 ZONE

33

ANEXA Nr. 4 (Anexa nr. 4 la norma tehnică)

DIMENSIUNILE ZONELOR BILETULUI LA ORDIN

34

ANEXA Nr. 5 (Anexa nr. 3 la norma tehnică)

CECUL CU CELE 8 ZONE

35

ANEXA Nr. 6 (Anexa nr. 2 la norma tehnică)

DIMENSIUNILE ZONELOR CECULUI

36

Bibliografie 1. Pântea I.P., Bodea Gh.- Contabilitatea financiară, Editura Intelcredo, Deva, 2014. 2. Bătrâncea I, Bătrâncea L.M., Borlea S.N. -Analiza financiara a entităţii economice, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007. 3. Pântea I.P., Pop A.-Contabilitatea financiara a întreprinderii, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004. 4. Oprean I., coordonator- Bazele contabilităţii agenţilor economici din România, Editura Intelcredo, Deva, 2001. 5. Stanciu Nicusor, Moneda si Credit, Ed. Craiova, 2002. 6. Rosca Teodor, Moneda si credit, Ed. Craiova, 2002. 7. Ioan Trenca, Tehnica bancara, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2006. 8. Moroşan Ioan 9. Contabilitatea practică. Obligaţiile fiscale şi sociale ale firmei. Editura ,,Evcont Consulting”, Suceava, 2003; 10. Paraschivescu 11. Contabilitate financiară. Aplicaţii şi studii de caz, Dumitru Editura Tehnopress, Iaşi, 2007; 12. [Pop Atanasiu

14. Ristea Mihai ş.a 16. ****

18. ****

20. ****

22. ****

13. Contabilitatea financiară românească armonizată cu Directivele Contabile Europene şi Standardele Internaţionale de contabilitate, Editura Intelcredo, ClujNapoca - 2002; 15. Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, Bucureşti, 2005; 17. Norma tehnică a Băncii Naţionale a României nr. 4/2008 privind cecul, publicat în MO, Partea I, nr. 500 din 03.07.2008; 19. Norma tehnică a Băncii Naţionale a României nr. 4/2009 pentru modificarea Normei tehnice a Băncii Naţionale a României nr. 5/2008 privind cambia şi biletul la ordin, publicat în MO, Partea I, nr. 114 din 25.02.2009; 21. OUG nr. 38/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului, publicat în MO nr. 284/11.04.2008; 23. OUG nr.39/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin, publicat în MO nr. 284/11.04.2008.

37

Related Documents

Numerar
June 2020 8
Bourse Pop Fr
April 2020 11
Contabilitate
April 2020 25
Contabilitate!~
December 2019 39
Pop'n
November 2019 10
Pop A
April 2020 11

More Documents from ""

December 2019 25
December 2019 19
December 2019 41
December 2019 23
December 2019 23