Migrația Românilor în Marea Britanie.docx

Migrația românilor în Marea Britanie

Profesor coordonator: Dumitru Sandu Studentă: Ion Andreea, Antropologie, an III

București 1

Migrația românilor în Marea Britanie a prezentat mai mult interes public în urma renunțării la restricțiile de pe piața muncii ce au început de pe data de 1 Ianuarie 2014. Cele mai recente date de pe Migration Watch UK pentru anul 2014 arată că “32.000 de

cetățeni au migrat în Marea Britanie, reprezentând un procent de 6% din totalul

imigranților. Aceasta reprezintă o creștere statistică semnificativă de la 18.000 de imigranți în anul 2013. “ (1) În urma extragerii datelor despre migrația românilor în Marea Britanie de pe Eurostat, am realizat trei grafice relevante. În prima figură, putem observa o creștere de peste 30.000 de migranți români 20132015, în fiecare an.

180,000 160,000 140,000 120,000 100,000

Numarul Romanilor in Uk

80,000 60,000 40,000

20,000 0 2013

2014

2015

Fig.1 •

Frecvența migrației românilor în Marea Britanie (2013-2015) (2)

Cauza principală a creșterii fluxului migrației se referă la posibilitatea de a munci legal în urma integrării în UE, nevoia de a găsi un loc de muncă având în vedere nivelul ridicat al salariilor și al traiului din țările dezvoltate. 2

Alți factori care influențează migrația unei populații către o regiune sunt proximitatea față de aceasta, apartenența la limbă și cultură dar și existența în prealabil a altor persoane de aceeași naționalitate în țara de destinație pentru a se integra mai ușor și a avea anumite deprinderi de la cei mai experimentați.

100,000 90,000 80,000 70,000 60,000

Barbati

50,000

Femei

40,000 30,000 20,000

10,000 0 2013

2014

2015

Fig. 2 •

Frecvența migrației românilor în Marea Britanie în funcție de gen (20132015) (3)

După cum putem observa în Fig. 2, există o creștere treptată a migrantilor din 2013 până în 2015, însă în medie, bărbații migrează mai mult decât femeile. Sensul și intensitatea fluxului de migrație face referire la

aspectul principal al

migrației, acela al forței de muncă, ce este majoritar masculin. În general, bărbații migrează în țările dezvoltate pentru a munci și trimit remitențe familiilor lor, în timp ce femeile stau acasă și au grijă de gospodărie și copii. IPS(International Passenger Survey) înregistrează cauza principală a migrațiilor: trei sferturi din populația României (24.000) au migrat din motive de muncă în 2014, față de 2013 cu un număr de doar 13.000. Datele din LFS(Labour Force Survey) arată numărul cetățenilor români și bulgari angajați în Marea Britanie. Ultimele date înregistrate arată că 167.000 de cetățeni români și bulgari au fost angajați din Iulie până în Septembrie 2014, cu 33% mai mult față de aceeași perioadă în anul precedent.

3

LFS înregistrează datele unui eșantion de oameni de 16 ani și peste care muncesc în Marea Britanie, fără a măsura datele de venire în țara de destinație.

6,600 6,580 6,560 6,540 6,520 6,500 6,480 6,460 6,440 6,420 6,400 6,380

Studenti

2012-13

2013-14

2014-15

Fig. 3 Frecvența migrației studenților în Marea Britanie (2012/13-2014/15) (4) Voi discuta puțin și despre aspectul migrației studenților în Marea Britanie. În figura 3 putem observa din nou o creștere semnificativă a migrantilor, flux influențat puternic tot de integrarea în UE, însă de data aceasta în funcție de educație și nu de piața muncii. Argumentele pentru un astfel de fenomen sunt multe și variate. Pe de o parte , o cauză o constituie existența unui mediu propice ce le oferă tinerilor o calitate sporită a procesului educațional și a recunoașterii internaționale a calificării obținute. De asemenea, existența numeroaselor motivații materiale și a promovărilor în cadrul insitutelor de învățământ. Creșterea semnificativă a emigranților tineri pentru studii în străinătate afectează țara de origine, prin scăderea forței de muncă și îmbătrânirea populației. Globalizarea este și ea un factor determinant al migrației internaționale a studenților. Datorită ineficienței echilibrului economic, în general migrează cei din țările în dezvoltare către țările dezvoltate.

4

Bibliografie: 1. https://www.migrationwatchuk.org/briefing-paper/287 2. http://ec.europa.eu/eurostat 3. Idem 2 4. Idem 3

• Sandu, Dumitru (2010), Editura Polirom – “Lumile sociale ale migraţiei româneşti in strainătate” •

“Perspective europene de abordare a azilului şi migraţiei” Profesor univ. dr. Daniela-Luminiţa Constantin, Profesor univ. dr. Luminiţa Nicolescu, Profesor univ. dr. Zizi Goschin

• “Migraţia creierelor româneşti între risc şi oportunitate” – Andreea Vass

5