Staţia De Epurare Cungrea.docx

STAŢIA DE EPURARE Staţiile de preepurare a apelor meteorice sunt echipamente destinate a preepura apele meteorice cu intensităţi variabile, având conţinuturi scăzute de nămoluri si uleiuri minerale, asigurând posibilitatea deversării acestor ape in emisari cu respectarea condiţiilor specificate in normativul NTPA 001. Staţia de preepurare propusa dispune de toate caracteristice tehnice, constructive, de exploatare si de mentenanta specifice epurării apelor meteorice, asigurând condiţiile prezentului caiet de sarcini. Echipamentele staţiei de preepurare din prezentul caiet de sarcini sunt verificate prin incercari de laborator din puctul de vedere al respectării cerinţelor tehnologice ce rezulta din normativul NTPA 001 si cerinţele constructive ce satisfac prevederile Legii nr. 10/1995, privind calitatea in construcţii si respecta normele si normativele romaneşti si internaţionale in vigoare. Cerinţe tehnologice specifice instalaţiei de preepurare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Pompare ape uzate inclusiv pre-epurare mecanica grosiera Epurare mecanică fina realizata cu o sita automata cu perii sau cu echipament integrat pentru sitare si deznisipare Denitrificare Oxidare-nitrificare Reducerea fosforului Decantare finală Ingrosare nămol Depozitare nămol Control aerare cu sonda oxigen Control evacuare nămol in exces cu sonda de suspensii Deshidratare nămol Debitmetru inductiv Dezinfectie efluent cu UV sau hipoclorit de sodiu (opţional)

Reactorul biologic din beton consta intr-o unitate de denitrificare si o zona cu nămol activat cu decantare inclusa. Parte a staţiei de epurare este si bazinul pentru ingrosarea nămolului si stocarea acestuia. Reactorul biologic este proiectat pentru o capacitate de 1000 de locuitori echivalenţi si poate lucra intre 30-120 % din capacitatea proiectata, in cazul in care concentraţia de biomasa (nămol) din sistem se incadreaza in intervalul 40%-60%. Volumele / ariile zonelor staţiei de epurare: 14 Denitrificare: 108 m3; 15 Zona cu nămol activat: 216 m3; 16 Decantare: 21 m2; 17 Bazin stocare si ingrosare nămol: 79 m3; Descrierea instalaţiei de preepurare a apelor meteorice Schema tehnologica a staţiei de epurare Apa uzata este adusa gravitaţional in grătarul rar (acţionat manual) al staţiei de pompare de unde este pompata in sita automata cu perii, ce realizează reţinerea impurităţilor mecanice fine, sau in echipamentul integrat pentru reţinerea impurităţilor mecanice fine si a nisipului (sitare + deznisipare). Nisipul reţinut ajunge intr-un container ce are rolul de a indeparta apa de nisip iar impurităţile mecanice fine ajung intr-un alt container. Pe conducta de refulare a staţiei de pompare este montat si un debitmetru inductiv ce realizează monitorizarea debitului influent in staţia de epurare. Reţinerile din treapta de pre-epurare mecanica sunt depozitate intr-un container iar in caz de depozitare pe o perioada mai mare de timp acestea trebuiesc dezinfectate cu clorura de var.

Apa pre-epurata mecanic ajunge in zona de denitrificare care este conectata prin orificii cu bazinul cu nămol activat. In zona de denitrificare apa este menţinută in mişcare de un mixer submersibil fixat pe un dispozitiv de ghidaj, echipat cu mecanism de ridicare. Eliminarea azotului din apa uzata se realizează in zona de denitrificare, principiul procesului fiind acela ca in condiţii anoxice populaţia de bacterii din nămolul activat foloseşte oxigenul fixat din nitrati in procesele de respiraţie. Nitratii sunt reduşi la azot molecular gazos care este eliberat in atmosfera. Poluarea organica este eliminata biologic din apa uzata in zona cu nămol activat, aerată cu un sistem de aerare cu bule fine. Compuşii organici sunt oxidaţi si reduşi la dioxid de carbon si apa; carbonul organic este parţial folosit pentru creşterea biomasei din nămolul activat. Tot in zona aerată cu nămol activat ionii de azot amoniacal NH4+ sunt oxidaţi si ei si reduşi la nitrati. O condiţie a bunei desfăşurări a acestor procese este asigurarea condiţiilor optime de viata a biomasei combinata cu stabilizarea aeroba a nămolului. Apa uzata epurata este separata de nămolul activ in decantorul secundar iar apa rezultata din decantare este descărcata prin conducta de evacuare in receptor. Efluentul staţiei de epurare poate fi dezinfectat cu sistem cu lămpi UV (opţional) sau prin dozare de hipoclorit de sodiu (opţional). De pe fundul decantorului secundar nămolul activ este pompat in zona de denitrificare ca si nămol de recirculare. Spuma de la suprafaţa decantorului secundar si grăsimile din cilindrul de liniştire sunt indepartate in mod automat. Combinaţia dintre denitrificare in zona anoxica si nitrificare realizata in zona aerată conduc la eliminarea eficienta a azotului din apa uzata. Capacitatea mărita a zonei de decantare permite sistemului sa funcţioneze in condiţii variabile de flux hidraulic. Din bazinul cu nămol activat, periodic, trebuie îndepărtat nămolul in exces, prin pomparea acestuia in ingrosatorul (concentratorul) de nămol si ulterior in bazinul de stocare nămol. Nămolul in exces reprezintă o fracţie din nămolul de recirculare care este pompat cu o pompa hidro-pneumatica in bazinul de denitrificare. Din concentratorul de nămol, nămolul este pompat in mod automat in depozitul de nămol cu o pompa submersibila, controlata cu o sonda de suspensii. Bazinul de stocare nămol este aerat cu un sistem de aerare cu bule medii, ce contribuie la o mai buna omogenizare si stabilizare a nămolului si previne fermentarea acestuia. Sursa de aer pentru depozitul de nămol este asigurata de o a treia suflanta FPZ tip 30 DH. Controlul suflantei se realizează din tabloul de comanda printr-un dispozitiv cu timer. Nămolul din depozitul de nămol va fi deshidratat cu un echipament de deshidratare a nămolului in saci tip Stainless Cleaner S4, echipament ce reduce volumul namolulului de aprox. 20 de ori (intr-un ciclu de 24 de ore de deshidratare, din depozitul de nămol sunt pompaţi in unitatea de deshidratare aprox. 4-6 m3 de nămol, iar rezultatul este aprox. 200 kg de nămol deshidratat in 4 saci). Sistemul de aerare funcţionează in mod automat conform informaţiilor primite de la sonda de oxigen. Sonda de oxigen dictează pornirea/oprirea suflantelor funcţie de concentraţia de oxigen dizolvat măsurata in bazinul de oxidare-nitrificare astfel incat aceasta concentraţie sa fie menţinută la valori cuprinse intre 1.5-2.5 mg02/l, concentraţie optima pentru desfăşurarea proceselor biologice din reactor. Sursa de aer pentru zona de oxidare-nitrificare este poziţionată deasupra bazinului de denitrificare si consta in 2 + 2 suflante ce alimentează cu aer staţia de epurare printr-un sistem de conducte. Reactorul biologic este proiectat ca o unitate compacta divizata in volume funcţionale, in care sunt poziţionate componentele staţiei de epurare. Toate componetele submersate sunt din otel-inox 1.4301 iar pasarelele si mâinile curente sunt realizate din otel-galvanizat 1.0036. Decantorul secundar conic este poziţionat in bazinul cu nămol activat si este confecţionat din otel-inox 1.4301. Realizarea bazinului de beton al staţiei de epurare revine in sarcina beneficiarului si va fi realizat conform indicaţiilor furnizorului. Staţia de epurare poate sa fie acoperita in intregime, sau poate sa fie descoperita, prevăzuta cu balustrada externa si minim de clădire operaţionala (deasupra bazinului de denitrificare si al bazinului de stocare nămol). Staţiile de epurare funcţionează asigurând condiţiile optime pentru dezvoltarea biomasei si stabilizarea aeroba a nămolului. Vârsta nămolului poate atinge in condiţii reale peste 30 de zile. Cunoscând faptul ca pentru stabilizarea aeroba a nămolului nu se folosesc substanţe dăunătoare, acesta se poate folosi ca ingrasamant in agricultura.

Staţia de epurare este echipata cu o instalaţie pentru indepartarea chimica a fosforului, pe baza de coagulanţi care sunt dozaţi in apa uzata. Elemente de măsura si control Pompele staţiei de pompare sunt controlate cu un sistem flotor. Controlul sitei cu perii se realizează complet automat. De asemenea, controlul echipamentului integrat de sitare si deznisipare se realizează complet automat. Controlul aerarii staţiei de epurare se realizează automat cu ajutorul unei sonde de oxigen ce reglează ciclurile pornit/oprit ale suflantelor funcţie de concentraţia oxigenului din reacatorul biologic. Debitul de apa uzata menajera influent in staţia de epurare poate fi monitorizat cu ajutorul unui debitmetru inductiv. Eliminarea nămolului in exces din ingrosatorul de nămol se va face in mod automat, cu ajutorul unei sonde de suspensii. Spuma de la suprafaţa decantorului secundar si grăsimile de la suprafaţa cilindrului de liniştire se elimina in mod automat. Efluentul poate fi dezinfectat cu un sistem cu UV sau prin dozare de hipoclorit de sodiu. Normative privind proiectarea si executarea instalaţiilor de preepurare 1.9-1994 1.9/1-1996 1.22-1999

- Normativ pentru proiectarea si executarea instalaţiilor sanitare - Normativ privind exploatarea instalaţiilor sanitare - Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a reţelelor de alimentare cu apa si canalizare a localităţilor NTPA 001-2002 - Normativ privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate orăşeneşti P28-1984 - Normativ pentru proeictarea construcţiilor si a instalaţiilor de apelor uzate orăşeneşti, treptele de epurare mecanica si bio de prelucrare si valorificare a nămolurilor EXECUŢIA SĂPATURILOR SI SPRIJINIRILOR Săpăturile pentru fundaţiile izolate se vor realiza combinat, mecanizat si manual. La executarea săpaturilor pentru fundaţii trebuie sa se aibă in vedere următoarele: - menţinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundaţie pe o distanta suficienta astfel incit sa nu pericliteze instalaţiile si construcţiile învecinate; - când turnarea betonului in fundaţii nu se face imediat după executarea săpăturii in terenurile sensibile la acţiunea apei, săpătura va fi oprita la o cota mai ridicata cu circa 30 cm decât cota finala pentru aimpiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului sub talpa fundaţiei, urmând ca inaintea betonarii sa se execute săpătura pana la cota din proiect; -

necesitatea sprijinirii pereţilor săpaturilor de fundaţii se va stabili de către executant, tinand seama de adâncimea săpăturii, natura, omogenitatea, stratificatia, coeziunea, gradul de fisurare si umiditatea terenului, regimul de curgere a apelor subterane, conditile meteorologice si climatice din perioada de execuţie a lucrărilor de terasamente, tehnologia de execuţie adoptata;

-

săpaturile pentru fundaţii de lungimi mari se vor organiza astfel incat, in orice faza a lucrului, fundul săpăturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte, pentru asigurarea colectării apelor in timpul execuţiei;

-

se va avea in vedere ca lucrările de epuismente sa nu producă modificări ale stabilităţii masivelor de pamant din zona lor de influenta sau daune datorita afuierilor de sub instalaţiile, construcţiile si elementele de construcţii învecinate;

-

nu se vor amplasa puţurile de colectare, in vederea drenarii terenului, sub talpa fundaţiei construcţiilor sau a unor maşini grele sau instalaţii grele;

-

săpaturile ce se executa cu excavatoare nu trebuie sa depăşească, in nici un caz, profilul proiectat al săpăturii. In acest scop săpătura se va opri cu 20-30 cm deasupra cotei profilului săpăturii, diferenţa executandu-se cu alte utilaje mecanice de finisare (buldozere, gredere) sau manual;

-

in cazul terenurilor sensibile la acţiunea apei săpătura de fundaţie se va opri la un nivel superior cotei prevăzute in proiect astfel:

■ pentru nisipuri fine

- 0,20 * 0,30 m

■ pentru pământuri argiloase

- 0,15 + 0,25 m

■ pentru pământuri sensibile la umezire

- 0,40 * 0,50 m

Săparea si finisarea acestui strat se va face imediat înainte de inceperea execuţiei fundaţiei: -

in cazul unei umeziri superficiale datorita precipitaţiilor atmosferice, neprevăzute, fundul gropii de fundaţie trebuie lăsat sa se zvante inainte de inceperea lucrărilor de executare a fundaţiei; iar daca umezirea este puternica, se va îndepărta stratul de noroi;

-

betonul in fundaţie se va turna de regula imediat după atingerea cotei de fundare din proiect. a) Executarea săpaturilor deasupra nivelului apei subterane

♦ Săpaturi cu pereţi verticali nespriiiniti Se vor lua următoarele masuri pentru menţinerea stabilităţii malurilor: -

terenul din jurul săpăturii sa nu fie incarcat si sa nu sufere vibraţii;

-

pământul rezultat din săpătura sa nu se depoziteze la o distanta mai mica de 1,00 m de la marginea gropii de fundaţie; pentru săpaturi pina la 1,00 m adâncime distanta se poate lua egala cu adâncimea săpăturii;

-

se vor lua masuri de înlăturarea rapida a apelor de precipitaţii sau provenite accidental;

-

daca din cauze neprevăzute turnarea fundaţiilor nu se efectuează imediat după săpare si se observa fenomene care indica pericol de surpare, se vor lua masuri de sprijinire a peretelui in zona respectiva.

Şanţurile cu pereţi verticali nesprijiniti se pot executa cu adâncimi pina la: -

0,75 m in cazul terenurilor necoezive si slab coezive; 1,25 m in cazul terenurilor cu coeziune mijlocie;

-

2,00 m in cazul terenurilor cu coeziune foarte mare.

♦ Săpaturi cu pereţi verticali sprijiniţi Se executa când constructorul are obligaţia să urmărească eventuala apariţie şi dezvoltare a crăpăturilor longitudinale paralele cu marginea săpăturii, care pot indica începerea surpării malurilor şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor.Pământul rezultat din săpaturi si care nu se va refolosi pentru umplutura, se va transporta prin grija executantului, de pe amplasament, in locuri special amenajate. EXECUŢIA UMPLUTURILOR Umplutura se execută intre nivelul terenului existent după decopertarea stratului vegetal si săparea fundaţiei, la cota -1,60 m, de la cota terenului natural. Umplutura se va realiza din balast si va avea, după compactare, 50 cm grosime. Pentru asigurarea gradului de compactare necesar pentru umplutură se vor face verificări conform normativelor în vigoare ( C29 - 85 caiete 1-6, P792, C169-88, C56-85, STAS 9850/89 şi Ghidul pentru execuţia compactării în plan orizontal şi înclinat a terasamentelor GE 026-97. La final, de la nivelul feţei superioare a stratuluide balast se vor executa doua încercări de probă prin metoda cu placa care vor stabili portanta ansamblului.Gradul de compactare cerut prin proiect 95%. După turnarea cuvelor din beton armat, pana la cota + 2,90 m se va realiza un rambleu de pamant, din materialul rezultat din săpătura. Gradul de compactare va fi de 95%, având in vedere ca pe ambele laturi ale clădirii se vor amenaja platforme betonate, cu acces auto. Materiale Agregate naturale. Pentru execuţia stratului de umplutură se va utiliza balast cu granulaţia maxima de 71 mm. Balastul trebuie să provină din roci stabile, nealterabile la aer, apă sau îngheţ ,nu trebuie să conţină corpuri străine vizibile (bulgari de pământ, cărbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Agregatul (balast) se va aproviziona din timp în depozit pentru a se asigura omogenitatea şi a se constata calitatea acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în opera se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că este corespunzător. Laboratorul executantului va tine evidenta calităţii balastului astfel: - într-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor. - într-un registru (registru pentru încercări agregate), rezultat al determinărilor efectuate de laborator. Depozitarea agregatelor se va face în depozite deschise, dimensionate în funcţie de cantitatea

necesară şi de eşalonarea lucrărilor. în cazul în care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea şi depozitarea acestora se va face astfel încât să se evite amestecarea balastului. în cazul în care la verificarea calităţii balastului aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul"1", aceasta se caracterizează cu rosturile granulometrice deficitare pentru îndeplinirea condiţiilor calitative prevăzute. Apa Apa necesara compactării stratului de balast poate să provină din reţeaua publică sau din alte surse, dar in acest din urmă caz trebuie să nu conţină nici un fel de particule de suspensie. Stabilirea caracteristicilor de compactare Caracteristici optime de compactare Caracteristicile optime de compactare ale balastului optimal se stabilesc de către un laborator de specialitate înainte de începerea lucrărilor de execuţie. Prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913113-83 se stabileşte: - f.du.Max.P.W. = greutatea volumică uscată, maximă exprimata în g/cmc. - W.opt.P.M. = umiditatea optimă de compactare exprimată în %. Caracteristicile efective de compactare Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul şantierului, pe probe prelevate din lucrare şi anume: f.du.ef. = greutatea volumică ,în stare uscata efectiva, exprimată în g/cmc. Wef. = umiditatea efectiva de compactare exprimată în %. Stabilirea gradului de compactare : gc= f du.ef. / f du.max. La execuţia stratului de balast se va urmării realizarea gradului de compactare de min 95%.

Punerea in opera a balastului Măsuri preliminare La execuţia stratului de fundaţie din balast se va trece numai după recepţionarea lucrărilor de terasamente în conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrări. înainte de începerea lucrărilor se vor verifica şi regla utilajele şi dispozitivele de punerea în operă a balastului. înainte de aştemerea balastului se vor executa lucrările pentru drenarea apelor din fundaţii(dacă este cazul), drumuri transversale de acostament, drumuri longitudinale sub acostament sau sub rigole şi racordurile de fundaţie la acestea, precum şi alte lucrări prevăzute în acest scop în proiect. în timpul execuţiei stratului de fundaţie din balast se vor face încercările şi determinările arătate în tabelul de mai jos, cu frecvenţa menţionata în acelaşi tabel, pentru verificarea compactării. în cea ce priveşte capacitatea portantă la nivelul superior al stratului de balast, aceasta se determina prin măsurători cu deflectometrul cu pârghie, conform "Instrucţiunilor tehnice departamentale pentru determinarea deformaţiilor drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu pârghie" - indicativ CD31-77. Laboratorul executantului va tine următoarele evidente privind calitatea stratului executat: - compoziţia granulometrica a balastului utilizat. - caracteristicile optime de compactare, obţinute prin metoda Proctor modificată (umiditate optimă densitate maxima uscata). - caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate , capacitate portantă)

Tabel 1 Determinarea, procedeul de Nr. verificare sau caracteristica care crt. se verifica 1 încercare Proctor- modificata

Frecvente minime la locul de punere in opera

Metode de verificare conform STAS 1913 - 83

2 3 4 5

6

Determinarea umidităţii de compactare Determinarea grosimii stratului compactat Verificarea realizării intensităţii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutăţii volumetrice in stare uscata Determinarea capacităţii portante la nivelul superior al stratului de umplutura

minim 1de strat

4606 - 80

minim 3 de strat

-

zilnic

-

minim 1 proba

-

minim 2 puncte

Normativ CD 31 - 77

BETOANE Generalităţi Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrările cu betoane simple si armate, confecţionate cu agregate grele, turnate monolit pe şantier in elemente de construcţii curente de orice fel, precum si in elemente de prefabricate executate pe şantier. Materiale Cimenturi Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul de utilizare sunt precizate in anexa IV-1 din NE 012-99. Pentru elementele de construcţii care au condiţii normale de exploatare, tipul de ciment ales va respecta tabelele IV. 1.2. din NE 012-99. Verificarea calităţii cimentului se va face: - la aprovizionare conform prevederilor din anexa X.1 punct A. - inainte de utilizare conf. prevederilor din anexa X.1 punct B. - metodele de încercare sunt reglementate prin STAS 227/1986 si anexa IV.2.din NE 012-99. Agregate naturale grele Pentru prepararea betoanelor având densitatea aparenta cuprinsa intre 2200 si 2500 kg/mc se vor folosi agregate grele provenite din sfărâmarea naturala sau din concasarea rocilor. Conditiiie tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in STAS 1667-76 (anexa IV.3.); Pentru prepararea betoanelor se vor folosi sorturile: sortul I - agregate 0-3mm.; sortul 2 - agregate 3-7mm; sortul 3 - agregate 7-16 sau 7-20mm Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul proiectantului. Verificarea calităţii agregatelor se va face: - la aprovizionare, conf. prevederilor din anexa X.l pct.A2, - inainte de utilizare conf. prevederilor din anexa X.1.pct.B2 din NE 012-99; Metodele de încercare sunt reglementate in STAS 4606-80 (anexa IV.4.). Apa Apa utilizata la confecţionarea betoanelor poate sa provină din reţeaua publica sau alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca condiţiile tehnice prevăzute in STAS 790-84. Aditivi In cazul in care se impune realizarea de betoane cu caracteristici ce pot fi obfinute numai cu ajutorul unor aditivi - proiectantul va indica in piesele proiectului acest lucru. Prepararea si transportul betonului Pentru volum mai mic de 10mc. beton-ora si de cel mult 50 mc. beton pe schimb, se poate lucra, cu acordul beneficiarului si a proiectantului, sub directa supraveghere a conducătorului lucrării pe care o deserveşte, fara certificat de atestare. La staţiile de betoane va fi afişată la loc vizibil reţeta corespunzătoare tipului de beton ce se prepara. Betonul se va transporta cu mijloace de transport speciale, iar durata nu va depasi valorile din tabelul 5.1. din NE 012-99.

Executarea lucrărilor de betoane Pregătirea turnării betonului Pregătirea turnării betonului se va face cu respectarea condiţiilor de la punctele 6.1. - 6.5. din NE 012-99. Betonarea diferitelor elemente si parii ale construcţiei Betonarea unei construcţii va fi condusa nemijlocit de şeful punctului de lucru, care va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a punctelor 6.6-6.18 din NE 012-99 si a fisei tehnologice intocmita la şantier. Pentru betoanele turnate cu pompa se va respecta anexa VII.I.din NE 1712-99 Compactarea betonului Compactarea betonului se va face mecanic, prin vibrare sau in caz excepţional, prin batere si indesare, cu respectarea condiţiilor si indicaţiilor de la punctele 6.13-6.35 din NE 012-99. Rosturi de lucru (de betonare) In măsura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizindu-se execuţia astfel incat betonarea sa se facă fara întrerupere pe nivelul respectiv, sau intre doua rosturi de dilatare. Cind rosturile de lucru nu pot ti evitate, poziţia lor va fi stabilita prin proiect sau fisa tehnologica a lucrărilor. La stabilirea poziţiei de lucru se vor respecta regulile prevăzute la punctele 6.33- 6.39 din NE 01299. Tratarea betonului după turnare Pentru a se asigura condiţii favorabile de intarire si de reducere a deformatiilor din construcţie, betonul turnat va fi protejat pentru menţinerea umidităţii minime 7 zile după turnare, respectind indicaţiile si condiţiile de la punctele 6.40-6.45 din NE 012-99. Decofrarea Partite laterale ale cofrajelor se pot îndepărta după ce betonul a atins o rezistenta de minim 2,5 N/mmp., astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu se deterioreze (cea 2 la 4 zile). Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzi si menţinerea popilor de siguranţa se vor respecta cu stricteţe condiţiile si indicaţiile de la punctele 6.47. la 6.55. si tabelele 6.2. si 6.3 din NE U12-99 si STAS 1275-88. Tolerante de execuţie Abaterile maxim admisibile la executarea lucrărilor din beton si beton armat monolit sunt: -la lungime + 4mm. -la latime 3mm. -la suprafeţele de rezemare, lungimea sau lăţimea pentru, elemente de planseu si acoperiş 10mm la l=6m. si 15mm. pentru l=6m, pentru stâlpii construcţiei etajate 10mm. După turnarea elementelor, in mod special pentru a se evita contracţia betonului si desprinderea de elementul consolidat, acesta se va proteja prin invelire si udare cel puţin 5 zile. Se va evita incarcarea betonului proaspăt cu sarcini intr-un interval mai mic de 14 zile. La decofrarea elementelor turnate, pentru a nu se produce mişcări sau solicitări in zonele de contact, durata de decofrare se va majora cu o zi fata de prevederile normativului. Nu se admite decofrarea sub doua zile. Controlul calităţii lucrărilor de betoane Controlul calităţii lucrărilor de betoane se va face pe faze , astfel: - inainte de începerea betonarii - in cursul betonarii elementelor de construcţii - la decofrarea oricărei parti de construcţie Criteriile pentru aprecierea calităţii betonului se vor lua după anexa X 5. din normativul NE 012-99 si STAS 1275- 81, care urmăresc evitarea livrării sau punerii in opera a unui beton care nu indeplineste condiţiile impuse. Calitatea betonului pus in lucrare se apreciază după anexa X 7- NE 012-99 si se consemnează intrun proces verbal ineheiat intre beneficiar si constructor. Daca nu s-au indeplinit condiţiile de calitate se vor analiza de către proiectant masurile ce se impun. Recepţia structurii de rezistenta se va face conform caiet V punctele 2.13-2.15 din normativul G 56- 85, iar incadrarea in abaterile admise se va face conf. anexei X 3 din G 140

Condiţii de măsurare a lucrărilor Măsurătoarea lucrărilor de turnarea betoaneler se va face pe metru cub de beton gata turnat si compactat, pe volum real al elementelor turnate conform proiectului, scazandu-se golurile cu secţiunea mai mare de 400 cmp fiecare. ARMATURI Generalităţi Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate de antreprenor la lucrări de fasonare si montarea armaturilor pentru elementele din beton armat, confecţionate cu agregate grele, turnate monolit sau prefabricate de şantier in elemente de construcţii curente de orice fel, inclusiv industriale. Standarde si normative de referinţa La lucrările de montare a armaturilor pentru elemente de beton armat se vor avea in vedere următoarele standarde si normative de referinţa: • STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald • STAS 43812-91 - sarma trasa pentru beton armat. • STAS 438/3-98 - produse de otel pentru armarea betonului; - plase sudate • STAS 10107/0-90 - calculul si alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat. cap.6; • STAS 1799-89 - construcţii din beton armat si beton precomprimat.Tipul si frecventa incarcarilor pentru verificarea calităţii materialelor si betoanelor; • NE 012-99 - normativ pentru executarea lucrărilor din beton si beton armat; • C 28-83 - instrucţiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton; • C 56-85 - normativ pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente; • C 150-84 - normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel beton ale construcţiilor civile industriale si agrozootehnice. • P 59-96 - instrucţiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate a elementelor de beton. • P 83-81 - instrucţiuni tehnice pentru calculul si alcătuirea constructive a structurilor compuse beton-otel; Materiale Sortimentele uzuale de oteluri pentru armaturi, caracteristici de la forma si dimensiunisunt precizate in NE 012-99. Controlul calităţii otelurilor se executa conf. NE 012-99 anexa VI pct.A5 Controlul calităţii Controlul calităţii lucrărilor de montare a armaturilor in elementele de beton armat. In cadrul normativului C 56-85 caietul 5 cap.2.4.sunt prevăzute toate verificările si modul de întocmire a observaţiilor făcute asupra armaturiior montate in cofraje, pregătite pentru betoane. Documentaţia pregătita pentru recepţia structurii de rezistenta trebuie sa conţine actele si datele prevăzute in punctul 2.11 din normativ. La fasonarea armaturilor se va trece numai dupe ce otelurile pentru elementele de beton armat au fost verificate .conform prevederilor STAS 1799-81. COFRAJE Generalităţi Prezentul capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrările de cofrare pentru turnarea betoanelor monolit de orice fel (simple sau armate), la elementele de construcţii ca: fundaţii, pereţi, stâlpi, grinzi. Normative de referinţa -NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrărilor din beton, beton armat si beton precomprimat (partea I) -C 162-73 - Normativ pentru alcătuirea si folosirea cofrajelor metalice. -G 11 -73 - Instrucţiuni tehnice privind alcătuirea si folosirea panourilor placaj pentru cofraje. -C 16 -84 - Realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii. Materiale

Materialele utilizate pentru cofraje vor fi: material lemnos, metal sau materiale plastice. Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare privind calitatea. Pentru materialul lemnos se va utiliza: - cherestea de rasinoase conf. STAS 1949-86 calitatea C. - placaj pentru lucrări exterioare conf. STAS 7004-86 calitatea I de 8 sau 15 mm grosime, sau - placaj de vagoane de marfa conf. STAS - şuruburi cu cap inecat pentru lemn STAS 1452-82 sau - cuie filetate STAS 21V1-90 tip B.sau cuie tip D. Cofrajele metalice sunt executate de regula din otel pentru construcţii STAS 500/1-89 si 500/2/3 80. Pentru unguentul de garda aplicat imediat după curăţire se va face "emulsia parafinoasa SIN" cu următoarea compoziţie: - parafina - 20 - 25% ;- săpun -1,5-2% - apa - 78,5 - 73% Operaţiuni de montare a cofrajelor - curăţirea si montarea locului de montaj; - trasarea poziţiei cofrajului; - transportul si aşezarea panourilor si a celorlalte materiale, elemente de inventar in apropierea locului de montaj; - curăţirea si ungerea panourilor; - asamblarea si susţinerea provizorie a acestora; - verificarea poziţiei cofrajului pentru fiecare element de construcţie, atât in plan orizontal cat si in plan vertical, fixarea in poziţii si relaţia cu elementele de la etajul inferior; verifiicarea golurilor. - închiderea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de blocare (calot, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, proptele, contravantuiri, etc.) - etansarea rosturilor Decofrarea Partite laterale ale cofrajului se pot îndepărta după atigerea unei rezistente a betonului astfel incat fetele si muchiile sa nu fie deteriorate. Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzi si menţionarea popilor de siguranţa, se vor respecta cu stricteţe condiţiile din C-140-86, punct 6.47-6 si tabelele 6.2.si 6.3.deasemeni se va respecta STAS 1275-88; - se stemuiesc cu mortar de ciment găurile pentru tirantii cofrajului; - se debavureaza suprafeţele de beton ,se remediază defecţiunile de turnare; RECEPŢIA LUCRĂRILOR Recepţia lucrărilor Recepţia lucrărilor se face în conformitate cu prevederile conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii şi cu efectuare a recepţiei obiectivelor de investiţii HG nr. 273/1994.

52 prezentului Caiet sarcini, regulamentul în vigoare de

Recepţia preliminară Recepţia preliminară a lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform Regulamentului de recepţie a lucrărilor în construcţii si instalaţii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de recepţie examinează lucrările executate fată de documentaţia tehnică aprobată si de documentaţia de control întocmită în timpul execuţiei. Se verifică: - respectarea dimensiunilor conductelor şi a cotelor radierelor căminelor prevăzute în proiectul de execuţie. - asigurarea etanşeităţii conductei - asigurarea capacităţii de transport - respectarea prescripţiilor de montaj Punerea în funcţiune a lucrărilor, necesită luarea în prealabil a următoarelor măsuri obligatorii: - intocmirea regulamentului de exploatare şi întreţinere cu respectarea Instrucţiunilor tehnice în vigoare. - instruirea personalului de exploatare şi verificarea însuşirii de către acesta a prevederilor regulamentului de exploatare. - organizarea evidenţei de exploatare. - asigurarea unui sistem corespunzător de informare şi de transmitere a datelor. - obţinerea autorizaţiei sanitare de la organele de resort. Evidenta tuturor verificărilor în timpul execuţiei lucrărilor face parte din documentaţia de control a

recepţiei preliminare. în perioada de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive, care este de un an de la data recepţiei preliminare, toate eventualele defecţiuni ce vor apare se vor remedia de către antreprenor. Recepţia finală Recepţia finală se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 după expirarea perioadei de verificare a comportării în exploatare a lucrărilor definitive. Cartea tehnică a construcţiei Documentele tehnice privind proiectarea, executarea, recepţia precum şi comportarea în timpul exploatării instalaţiilor vor fi cuprinse în Cartea tehnică a construcţiei, care se întocmeşte conform Normelor de întocmire a cărţii tehnice a construcţiei din Regulamentul de recepţie a lucrărilor în construcţii şi instalaţii. Recepţia lucrărilor de rezistentă Recepţia pe faza Recepţia pe fază se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în documentaţii sunt terminate şi toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile caietului de sarcini. Comisia de recepţie examinează lucrările şi verifică îndeplinirea condiţiilor de execuţie şi calitative impuse de proiectul şi caietul de sarcini precum şi constatările, consemnate pe parcursul execuţiei de către organele de control. în urma acestei recepţii se încheie "procesul verbal" de recepţie preliminară.

STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINŢA PENTRU LUCRĂRI DE REZISTENTA C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrariior de construcţii si instalaţii C212-87 Instrucţiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de vacumare a betonului C149-87 Instrucţiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru elemente de beton si beton armat C163-73 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea profilului incastrat PVC plastifiat, la etansarea rosturilor C56-85 Normativ pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de construcţii C26-85 Normativ pentru încercarea betonului prin metode nedistructive C54-81 Instrucţiuni tehnice pentru încercarea betonuiui cu ajutorui carotelor C117-70 Instrucţiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor din elementele de beton armat 5R 388/95 Ciment Portland SR 1500196 Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV, V STAS1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianţi mineraili. STAS 790/84 Apa pentru betoane si mortare STAS 8573-78 Aditivi impermeabilizator pentru mortare de ciment STAS 8625-90 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane STAS 334911-83 Betoane de ciment. Prescripţii pentru stabiiirea gradului de agresivitate a apei STAS 1759-88 încercări pe betoane. încercarea pe betonul proaspat.determinarea densităţii aparente a lucrabilitatii, a conţinutului de agregate fine si a începutului de prize STAS 5479-88 încercări pe betoane. încercări pe betonul proaspăt. Determinarea conţinutului de aer oclus STAS 2320-88 încercări pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile pentru confecţionarea epruvetelor STAS 1275-88 încercări pe betoane. încercări pe betonul intarit. Determinarea rezistelor mecanice STAS 24.14-91 încercări pe betoane. Detemiinarea densităţii, compactivitati si porozitatiibetonului intarit STAS 3519-76 încercări pe betoane.Verificarea impermeabilităţii in ape STAS 1799-88 Construcţii din beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificărilor calităţii materialelor si betoanelor destinate executării lucrariior de ctii din beton, betnn armat si beton precomprimat ŞTAB 3622-86 Betoane de ciment.Clasificare STAS 5511-89 Incertcari pe betoane. Determinarea aderentei beton-armature ISO 98-12 Consistenta betonuiui. Metoda răspândirii ISO 7031 Determinarea impermeabilităţii betonului ENV 206 Specificaţie tehnica. Betoane-terminoiogii, cerinţe, niveluri de performanta CEB-FIP Model code 1990i nr.205 Partea D-Tehnologia betonului NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilar din beton, beton armat si beton precomprimat La lucrările de montare a armaturilor pentru elemente de beton armat se vor avea in vedere următoarele standarde si normative de referinţa: STAS 438/1-89 Otel beton laminat la cald STAS 43812-91 - Sarma trasa pentru beton armat. STAS 438/3-98 - Produse de otel pentru armarea betonului; - plase sudate STAS 10107/0-90 - calculul si alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat. STAS 1799-89 - construcţii din beton armat si beton precomprimat.Tipul si frecventa incarcarilor pentru verificarea calităţii materialelor si betoanelor;

NE 012-99 - normativ pentru executarea lucrărilor din beton si beton armat; C 28-83 - instrucţiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton; C 56-85 - normativ pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente; C 150-84 - normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel beton ale construcţiilor civile industriale si agrozootehnice. P 59-96 - instrucţiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate a elementelor de beton. P 83-81 - instrucţiuni tehnice pentru calculul si alcătuirea constructive a structurilor compuse beton-otel;