Contrapunct-sinteză-și-reguli-generale.docx

CONTRAPUNCT Notația contrapunctului vocal - denumirea duratelor și pauzele corespunzătoare Cel mai des întrebuințat sistem mensural era cel de 4/2 (un fel de echivalent al măsurii de 4/4 din zilele noastre), iar valorile de note folosite erau: longa (4 timpi), brevis (nota întreagă din zilele noastre, ce ține 2 timpi în acest sistem), minima (doimea de astăzi/un timp), semiminima (pătrimea de astăzi/jumătate de timp) și fusa, care este echivalentul optimii de astăzi și cea mai mică valoare folosită. Intervale melodice permise - secunda mică (2m) și mare (2M), ascendent și descendent; - 3m și 3M, asc. și desc.; - 4p, în ambele direcții (asc. și desc.); - 5p., în ambele direcții; - 6m, numai asc.; - 8p, în ambele direcții. Toate celelalte intervale sunt interzise: 6M, în ambele direcții, precum și 6m, descendent; 7M și m, în ambele direcții; intervalele compuse (mai mari decât octava); toate intervalele mărite și micșorate; semitonul cromatic. Intervale armonice permise - consonante: 3m și M, 5p, 6m și 6M, 8p. - disonante: 2m și M, 4p, 7m și M. - În plan armonic sunt interzise intervalele mărite și micșorate, ca și în cel melodic. - Cvarta perfectă este considerată consonantă doar dacă numărul de voci este suficient de mare încât să nu se distingă. Melodia și ritmul din contrapunctul palestrinian - Vocea principală se numește "cantus firmus", iar vocile care o imită poartă denumirea de "contrapunctus". - La începutul frazei melodice se folosesc intervale melodice mai mari, cu durate mai mari, urmând ca spre mijlocul frazei să se folosească și intervale și durate mai mici. - Fraza muzicală ține cât versul. - În mers treptat, nu se pot folosi decât maxim 6 sunete. Astfel, se evită cântarea gamelor. - Salturile ascendente sunt permise numai de pe nota accentuată. De pe nota neaccentuată nu se poate face salt ascendent, ci doar descendent. - Salturile pot fi simple sau duble; ele au o pregătire și o rezolvare. Atât pregătirea cât și rezolvarea se realizează în sens contrar saltului, treptat, pentru un echilibru melodic. Salturile duble vor fi în direcții opuse, pregătirea făcându-se față de primul sunet și rezolvarea față de ultimul. Aceste pregătiri și rezolvări pot lipsi dacă duratele notelor sunt foarte mari. - Nota întreagă și doimea sunt permise pe orice timp. - Pătrimea se folosește doar pe partea neaccentuată a timpului. Perechea de pătrimi apare pe timpul neaccentuat; în caz contrar, este urmată de o sincopă. - Optimea apare mereu pe partea neaccentuată și în perechi. - Dacă perechea de optimi se prelungește până pe timpul accentuat, va fi urmată imediat de o sincopă. Cele 5 mișcări ale vocilor - paralelă, oblică și contrară (cele 3 mișcări principale), la care se mai adaugă mișcarea directă și contraparalelă - 5p și 8p contraparalele sunt interzise. Note melodice efectiv disonante - Nota de pasaj apare pe parte de timp slabă și este asc. sau desc. - Broderia apare pe parte de timp slabă și se foloseste numai descendent. - Anticipația apare pe parte de timp neaccentuată, asc. sau desc. - Întârzierea apare pe timp accentuat - întârzierea în sine este disonantă, pregătirea și rezolvarea acesteia realizându-se pe intervale armonice consonante. Poate fi simplă sau multiplă (rezolvarea primei devine pregătirea următoarei). - Întârzierea ornamentată - există mai multe note melodice (efectiv disonante) pe timp sau parte de timp slabă (anticipație, broderie sau ambele). Nu este obligatoriu ca vocea care se opune întârzierii să rămână pe loc în etapele rezolvării și întârzierii propriu-zise.

- Notele melodice se pot folosi separat sau în combinații. Considerente ce țin de fraza și imitația contrapunctică - Formulele de încheiere a frazei se realizează prin întârzierea sensibilei. Compozitorii observă potențialul artistic al atracției sensibilei față de tonică prin ascendență semitonală, aspect ce va sta la baza conturării tonalității. - Fiind o muzică modală, ordinea apariției și succesiunii treptelor nu are importanță. - La Palestrina, fraza imitativă la două voci constituie începutul unei piese mai ample, pentru mai multe voci. - Fraza palestriniană are 3 secțiuni: început imitativ, evoluție polifonică (respectând regulile prezentate anterior) și cadență sensibilă-tonică la treapta pe care o hotăra compozitorul. - Imitația din secțiunea I se va face de obicei la interval de cvintă perfectă (asc. sau desc.). Aceasă relație de cvintă care se imită va deveni baza structurii de fugă preclasică. - Porțiunea melodică ce va trebui imitată va deveni tema fugii, iar vocea care imită va oferi răspunsul la această temă. - Încheierea pe o tonică aleasă de compozitor nu se făcea pentru a "modula" la un nou mod, ci pentru a evita monotonia. - Mai multe fraze vor alcătui forma numită motet. Analiza unei imitații (va ține cont de următoarele aspecte:) - intervalul la care se face imitația (4p, 5p sau 8p, asc. sau desc.); - distanța dintre intrările vocilor (La motet, distanța va fi mai mare între frază și imitația ei. Distanța se scurtează pe măsură ce piesa ajunge la jumătate, prin valori augmentate sau diminuate în mod proporțional.); - Când imitația este continuă, fraza inițială e preluată treptat și total de vocea inițială, lucru care se va numi canon. Motetul - Succesiunea mai multor fraze imitative realizează forma muzicală proprie Renașterii - motetul. - În acel șir de fraze, cadențările de la sfârșit luau ca notă de încheiere nu neapărat tonica, ci, pentru un efect coloristic, cadențau pe alte trepte ale modului. - În motete alternează uneori și secțiuni omofone pe lângă cele polifone. - Motetele se scriau în măsuri de 3 sau 4 timpi. - În fraza finală a motetului, în lipsa unor indicații agogice (inexistente pe atunci), se proceda la creșterea duratelor și lărgirea formulelor melodice. Varianta 1 1. intervale permise si nepermise in melodia palestriniana; 2. tipuri de salturi; 3. intervale permise pe timp accentuat, intre doua voci; 4. Cate note se pot insirui treptat in melodia palestriniana?; 5. note melodice pe timp neaccentuat (+ exemple); 6. cea mai lunga durata folosita atunci; 7. La ce note se putea aplica punctul ritmic? 8. La ce intervale se facea imitatia?

Varianta 2 1. intervale armonice si melodice permise si nepermise in contrapunctul palestrinian; 2. duratele si denumirea lor/pauzele corespunzatoare; 3. exemple de nota de pasaj, broderie si intarziere, pe timp si fragment de timp, la voce superioara si inferioara (adica 4 in total, pentru fiecare).