O sută de ani într-o mie de cuvinte -Ion Nistor Ion Nistor a fost un istoric și un militant unionist bucovinean, făcând parte din comitetul de organizare a “Adunării Naționale de la Cernăuți”,care a hotărât unirea Bucovinei cu România, Țara mamă, pe data de 28 noiembrie 2918. Acesta s-a născut pe data de 4 august 1876 în Bivolărie, sat alipit comunei Vicovu de Sus, actual oraș, care era situat în districtul Rădăuți, actualul județ Suceava. Părinții lui, Maria și Ilie Nistor, erau niște oameni simpli, fapt ce denotă genialitatea lui Ion I. Nistor, acesta dobândind un statut social superior prin muncă și prin educație. Pasiunea sa pentru istorie se naște încă din timpul liceului, când studia la “Colegiul Național Eudoxiu Hurmuzachi”,care era în acea perioadă liceu german. După ce a luat bacul cu note mari, s-a înscris la „ Facultatea de filosofie” a Universitații din Cernăuți. A lucrat o perioadă ca profesor care suplinește un cadru didactic la Cernăuţi, iar în anii 1904-1907 a început să editeze în revista “Junimea”. În data de 22 martie 1909, în urma examenelor susţinute, a fost promovat doctor în filosofie şi litere în Aula Universităţii din Viena. În anul 1911 a revenit în Bucovina, unde a început să activeze pentru unire. Astfel, pe data de 28 noiembrie 1918, în timpul Adunării Naționale de la Cernăuți, Ion Nistor a prezentat motivele istorice care favorau unirea cu România a Bucovinei, care a fost adoptată de Congresul General al Bucovinei. După recunoașterea oficială a unirii din anul 1918 în tratatul de la Saint-Germain, în care Austro-Ungaria renunța la ducatul Bucovinei – Țara Fagilor- în favoarea României, istoricul Ion Nistor a fost numit administrator al Bucovinei. Acesta a ajuns la Cernăuţi la 5 aprilie 1919. În timpul mandatului său, consiliul condus de el a reintrodus limba română ca limbă oficială. La 24 Octombrie 1920, la Cernăuți,în prezența multor oficialități marcante în frunte cu însuși regele, s-a deschis Universitatea românească. Deoarece acesta a făcut parte din Partidul Național Liberal, în perioada 1919-1939, în plan politic şi public, a avut responsabilităţi dintre cele mai diverse. După instaurarea comunismului, acesta a fost arestat pe data de 5 mai 1950, în noaptea demnitarilor. Târziu în noapte, la ușa lui au bătut milițieni care l-au scos din casă pe motiv că este o percheziție, el fiind dus la M.A.I. De acolo, el a fost mutat la închisoarea din Sighet, fiind condamnat inițial cu o pedeapsă de 24 de luni, după care pedeapsa i-a fost majorată cu încă 60 de luni: în total 5 ani. După 2 de la eliberare, el a scris: „Aştern pe hârtie aceste rânduri sub stăpânirea unor duioase amintiri. Am rămas singur în viaţă din generaţia Unirii, care s-a bucurat de roadele
străduinţelor ei pentru înfăptuirea Unirii Naţionale. Au murit Ionel şi Vintilă Brătianu, au dispărut din viaţă Iuliu Maniu, Alexandru Vaida şi Ion Inculeţ, au trecut în cele eterne Nicolae Iorga şi Octavian Goga.”. S-a stins din viață pe data de 11 noiembrie 1962, la frumoasa vârstă de 86 de ani. Viața lui a marcat și a influnțat formarea poporului român, a României Mari și a culturii românești prin educația sa și, mai ales, prin lupta sa pentru unire prin cale diplomatică, el fiind unul dintre cei mari politicieni români și una dintre cele mai mari personalități bucovinene. În cinstea sa, liceul din orașul său natal se numește “Liceul tehnologic <>”. Personalitate marcantă a epocii sale, Ion Nistor rămâne un simbol etern al Marii Uniri, prezent în viața noastră. El este un simbol al luptei pentru libertate, al patriotismului și al dorinței de a fi mereu sub un singur steag toți vorbitorii aceleiași limbi. Pentru mine este un exemplu datorită ambiției sale de a obține ceea ce dorește prin forțe proprii. Sunt mândru că Marea Unire a fost posibilă și datorită unui român, om simplu la origini, cetățean al localitații mele. O să închei acest eseu prin citatul lui Nicolae Iorga despre Ion Nistor: „In nenumarate studii, care au atins toate domeniile vietii romanilor de acolo, ai lamurit atatea puncte confuze inca si ai adus o informatie cu totul noua si de cel mai mare folos, dand astfel bazelor istoriei Bucovinei romanesti o largime, necunoscuta pana atunci.“
Eseu întocmit de Pitic Emanuel, elev la Liceul Tehnologic ,, Ion Nistor”, Vicovu de Sus, județul Suceava, clasa a VIII-a A, profesor îndrumător Schipor Vasile.