Oxizii în Viaţa Noastră: Corindon Al O Cristobalit Sio Jasp Sio Bauxita Al O

jasp

cristobalit

corindon

bauxita

SiO2

SiO2

Al2O3

Al2O3

hematit Fe2O3

OXIZII ÎN VIAŢA NOASTRĂ

rubin Al2O3

Realizat de: Placinta Mariana

Oxizii •

a.Definiţie: Compus chimic , în componenţa căruia intră oxigenul sau un alt element. În molecula unui oxid , ambele valenţe ale oxigenului sunt satisfăcute de celălalt element , care poate fi , după împrejurări , metal sau nemetal. • b.Scriere: Formula oricărui oxid se poate scrie corect cînd se cunosc simbolurile elementelor ce-l compun şi valenţele acestor elemente.

Proprităţile Oxidului: • 1.Oxid cu proprietăţi acide :

oxid metalic ,care formează cu apa un acid . Ex: Dioxidul de carbon : Cao + H2O = H2CO3

• 2.Oxid cu proprietăţi bazice :

Oxid metalic, care cu apa formează o bază. Ex: Oxidul de calciu : CaO + H2O = Ca(OH)2

• 3.Oxid cu propietăţi bazice şi acide ( amfoter ): oxid ,

care reacţionează cu un acid ca o bază ,şi cu o bază ca un acid .Substanţa amfoteră : substanţă care , în soluţie apoasă , poate funcţiona atît ca un acid ( faţă de o bază) , cît şi ca o bază ( faţă de un acid tare ).

OXIZI ÎN NATURĂ safir brut Al2O3 rubin Al2O3

smarald Al2O3

cuarţ SiO2

OXIZI ÎN NATURĂ

opal SiO2

opal SiO2

cristobalit SiO2

onix

OXIZI ÎN NATURĂ bauxita

bauxita Al2O3

Al2O3

hematit Fe2O3

corindon Al2O3

ISTORIC

Cu ani în urmă (în unele zone, chiar şi azi), oamenii de la munte, în general moţii, culegeau piatra de var şi o ardeau în cuptoare speciale, construite de ei, obţinând astfel var nestins (CaO).

AŞA A FOST…

Distribuirea (vânzarea) se făcea cu mijloace proprii, adică în căruţe acoperite cu coviltir, să nu ajungă apă, în caz de ploaie la var şi să aibă loc o reacţie chimică deja cunoscută (stingerea varului).

OXIDUL DE ALUMINIU • Pulbere albă greu fuzibilă, greu solubilă în apă şi

în acizi.Se gaseşte în natură în stare cristalizată sub forma de pietre semipreţioase- safir, rubin topaz.

• În zilele de astăzi bijutierii folosesc o gamă

largă de minerale. Pietrele preţioase cele mai valoroase sunt: diamantele, smaraldele, rubinele şi safirele, cele din urmă preţuite pentru culorile lor. Aceste pietre sunt atât de valoroase încât greutatea lor se măsoară în carate, un carat cântărind doar 200 de miligrame.

• RUBINUL Poate fi confundat cu granatul,

spinelul roşu, turmalina roşie. Culori: roşu, purpuriu, orange, roz, roşu-carmin, roşu cu tentă maronie Compoziţia chimica: Oxid de Aluminiu - Al2O3

SAFIRUL

• Numele provine din latinescul

sapirus = înţelept, fie din ebraica sappin = cel mai frumos sau sefer = carte.

• Safirul este o piatră

albăstruie, transparentă translucidă sau opacă, cu nuanţe închise sau deschise.

• Termenul de safir este atribuit

pietrei corindon - varietatea albastră. Este un oxid de aluminiu, cristalizat în sistem romboedric. Safirul se poate produce si în mod sintetic, din oxid de aluminiu colorat cu săruri de crom si cobalt (metoda VerneuilFremy).

OXIDUL DE CALCIU • varul nestins – are

întrebuinţări în construcţii, în agricultură (la neutralizarea solurilor care sunt prea acide şi în care nu s-ar putea dezvolta bine plantele); la fabricarea amoniacului, clorurii de var, azotatului de calciu, carbidului; la purificarea sucului zaharat în fabricile de zahăr; în tabacarie; în industria metalurgică (fabricarea fontei); în industria sticlei etc.

• Calcinarea carbonatului de calciu (a pietrei de var), amestecat cu cabune, se realizează industrial în cuptoare verticale.

• Oxidul de calciu reactionează

cu apa, cu degajare de caldură (stingerea varului), formînd hidroxid de calciu (var stins): CaO + H2O = Ca(OH)2 La cald se combină cu oxizi, cu formare de săruri. Se întrebuinţează la fabricarea varului stins, a carburii de calciu, ca agent bazic în metalurgie.

DIOXIDUL DE CARBON • Dioxidul de carbon se gaseşte în aer (în proporţie de

0,003%) şi în apele carbogazoase. Întrucît procesele care produc CO2 (arderi, putreziri, fermentaţii, expiraţie etc) sunt compensate de procese care iau CO2 din aer (fotosinteza), concentraţia acestuia nu variază apreciabil.

Întrebuinţări:

• prepararea sodei de rufe (carbonat de sodiu); • fabricarea bauturilor carbogazoase • •

(sifon, Coca-Cola); stingerea incendiilor; tratarea unor boli ( de ex. la Covasna, mofete);

• Dacă în trecut, în cuptoarele

improvizate în curte, CO2 format la arderea calcarului, se pierdea în aerul atmosferic, astăzi în cuptoarele speciale, CO2 este căpătat şi depozitat în cilindrii speciali, apoi folosit în medicină, în industria alimentară etc

• Extinctoarele ,pe care le observăm destul

de des în locuri publice etc. , unele dintre ele sunt încărcate cu spumă carbonică. Aceasta este indicată pentru stingerea incendiilor provocate de instalaţiile electrice.

DIOXIDUL DE SILICIU • sub formă de nisip, este

utilizat la obţinerea materialelor de construcţie (mortar, ciment, beton etc.)

• a sticlei de cuarţ

(caracterizată printr-o mare rezistenţă la variaţii de temperatură), la obţinerea diferitilor compuşi ai siliciului, în industria optică, în metalurgie.

OXIDUL DE ZINC • Oxidul de zinc, este unul dintre

cei mai importanţi compuşi comerciali ai zincului. In principal oxidul de zinc este folosit ca pigment (alb de zinc), apoi ca adaos ionic în sticle, în emailuri şi în glazuri ceramice.

• Oxidul de zinc mai poate fi întâlnit

şi ca adaos de ZnO în cauciuc , în sectorul textilelor, în colorarea cu pigmenţi a ţesaturilor, dar şi ca agent de uscare în sinteza anorganică sub formă de clorură de zinc, dar şi în industria farmaceutică si cosmetică .

DIOXIDUL DE SULF • In stare gazoasa, se foloseşte ca materie

primă la fabricarea acidului sulfuric, ca decolorant pentru fibre textile, ca dezinfectant. În stare lichefiată, SO2 se întrebuinţează ca solvent selectiv la rafinarea petrolului şi ca substanţă criogenă (producatoare de frig), deoarece, prin trecerea sa din stare lichidă în stare gazoasă, se produce o accentuată scădere de temperatură.

• Cărbunii, petrolul şi gazele naturale conţin

şi compuşi ai sulfului. Prin arderea acestora se formează dioxid de sulf. Acest gaz atacă plămînii, producînd astm.

IMPORTANȚĂ ȘI UTILIZĂRI

• materii prime: Al2O3 (bauxita), FeO, Fe2O3; • materiale de construcţii: CaO, SiO2; • obţinerea acizilor: CO2, SO2, SO3, NO2, P2O3, P2O5; • obţinerea nor baze: CaO (pt. var stins, Ca(OH)2); • catalizatori: V2O5, MnO2, Al2O3; • pigmenţi şi coloranţi: Pb3O4(miniu de plumb), Fe2O3, Cr2O3(verde), ZnO (alb de zinc). • alimentaţie: CO2 (prepararea sucurilor şi a sifonului)