Origina Universului

~~ ~I/

r

' ,~w

[A.

~~

,

I(O/JP

~J...

"

'<

b'

A\IE

C ,: •

~~,~~NERT

I. OfllGIMA

.,

II.

INA VltTII,

4,

,..:.- _ I

~~'

-

.,..

Traduse de

MARIN -C. IONESC~

~ ~~

"

,,,,lJ-/:.ro t:A II i]' (j.

• •• -I No.4-5 1 • •

MARTIE

.

--

_J7leV.!>~

,.

BIBLlOTE~A'VREM\I ~

i

I •I

..

SOlOI ,/

.•

I .:l.. 7 J.i

Au aparut traduse de D. CORNILESCU:

~I

1. Oaspele bJestemat (Tiparit in I Biblioteca edllcativit No. !~) 0.30 bani 2. - Chestiunea sexuala din punct de vedere medical ~i moral de P. GoV . . 0.50 » 3. Imparatia lui Hristos de F. I Thomas . . 1.!1 0 » 4. Evanghelia Crt temclie a vietii de Petrov. '1.» 5. Chestiuni vitale de F. Thomas 1 cor. 50 6. Teoria lui Haeckel despre lume \ de O. Quast . . 0.50 bari 7. De Cracil1n. . ' . 0.20 » 8. Privitorii Crucii '" 0.20' »\ 9. Ginde~te-te bine (incolaborare) 0.50 » 10. Indrasniti (meditatii zilnice pentru fiecare zi a anulLli) de F. Thomas (in colaborare) 1.- » 11. Cosmologia modern a ~i credinta in Dumnezeu de G. \ Hilbert . 0.30 » \

12. De Pa~ti

. 0.20

G

1 ~

'%.D

I. Origina Universulul II. Origina Vietii ~ Traduse de

MARIN

C. IONESCU

)(loe0<,?<-\

eutOL-/

U'(}a -~/,(}f

1l='

C5)/~ ..

i/!'-VI

'i~i'

»

Depozitul Generalla Libraria MAX HENDLER Strada $elari, 10

v .( ',J I IN' LOC DE PREFATA «Sa fie!» I) rasunii puternic prin spatiul nemiirginit faptul zilei ~i materia i~i capiitii forma, fortele illcepul'a sa se agite, luniina incepu sa se' impra~tie, pIt/sill vietH incepu sa batii, $i eel dintai om i$i ridic:' ganditol' ochii spre eel'. ine i~i poate inchipul porunca creatoare, care stl'af>"Ie $i astazi ca odinioara lumea mentinand-o in r"ip minunat ca 0 puternica unitate cosmicii! Dentfalil rasuna: «Sa. fie» ~i chial' ~i tu, om.' copil !y.lIIditor, iti incepu$i caliitor/a prin vieata, spre is/lClI'It/vietil', Inca odatii va mai rasuna pentru tine ,/{'/'sl cuvant creator, $i legaturile trupului tau se VOl' 1'l/fJe, ochii ti se VOl' desbrobodl ~i libel' de lanturile J illl1;ll1fe~ti vei privi in marele atelier din care rasuna ,WI' t cuvant tainic ~i nu va inceta sa rasune pana (', /It! Illmea nu-~i va ajunge scopul ~i desavar~irea ei. {'('ata deasa ne impaienjeneaza ochii, insa in noi 1,1('(' a dol'inta fierbinte, care tinde s'o risipeasca l'hi"I' "ClIlll ~i sa gandeasca la strigatul tainic "sa Ill' t" $i s/f TlU putem oare? IJ 11'." r!sta siidit in noi acest dol', daca ni s'a dat ill

~/

--

•..•..~. .It .•••

, '

it

,,;

2J: 1~~)IJl~

,'.. l~

,,,\

t,' ;'~

4 ,(~.

un spirit cugetiitor, apoi avem ~i dreptul a ne folosi de el, a "Ji lum{nati de' lumina, ..•.,pe ii~re' Stiipanul' I~mii ~n(!:a daru/f'·o' .tocm'ai pdhtru~'aceastii viea{ii:' $i dadi aid jos, niciodatii nu vom ajunge ziua deplin feri~itii, a cuno~tintei, sa ne bucuriim totu~i de aurora, cate de'vine din ce i~ cl m-ai' tra'n'd' £.. • FlJ/rze ~Z sa przvzm cu bucurie ~i cu dorinta plina de nadejde, in sus, unde Cerul luminos ne arata soarele' ,~tiiilucitor. v

..'

".

'.

tully; tf 1J1U 1J~·tn.£1l5 Gllm s'anasclit

Universul ?

.'

]lfoise ne·a Uisat 0 Cos1nogonie, a carei exactitate se confirma in chip uin1.itor cu. fiecare zi. fJuvier Oranduirea demna de arf.mirat a soareZui, a planetelO?' §'i a cometelor a putut sa rezultc numai din hota"arca gi stapanirea 'tne'i fiinJe atotpute,'nice.

0 mate intrebare, nu e a~a? Nu este oare indrasneata, intru cat se refer a la acele timpuri' IlIdl'p, l'tate cand nu exista om pe pamanf? N',ll'c mai de graba dreptate Biblia, cand la ase111I'1l~', chestiuni raspunde cu intrebarea: «Cine a cu-, 1It1 cui eugetul Domnului? sau cine a fost sfetnicul • ,II » Cu toate aeestea, intr parea"dz mai sus a cir· IIIl.iI totdeauna in omen ire a~J. ea, ell siguranta a pus I"' q, nduri ~i pe primul om ea ~i pe naturalistul de azi. ('in poate raspunde la aceasta. intrebare? De unde .1 III. In raspunsul? Neaparat, trebuie sa intrebam sau 111111 ',I Insa.~i sau pe Creatorul ei. Dar poate lumea sa III' \',1 punda? Ea sta muta in fata noastra, neputand " ,plln niciun euvant ;insa naturali~tii de veacuri se 1111111\ e cu cereetarea lumei cautand sa-i expliee fiinta I pilI 'ril • care o' stapanesc ~i, prin aeeasta mund lII'olltl ii, i-au smuls un raspuns la intrebarea noastra, II vil'llllea caruia ei ered astazi, eu drept euvant, ea pili hil, un tablou despre origina lumii. Sa-I desfaIII III ~i noi inainlea oehilor nostri; dar mai intai Iii IHIIl' 8, ne faeem 0 idee despre' lume in sine. (JlliVl'l' ul! Ce putere de neinteles zaee in acest ('\IV nl I Ti·ai aruneal vreodata intr'o noapte ini prielniea reeulegerii sufletesti, vre 0 privire

1.11,

PI'\'/\

adanca in acest Univers spre a-I cuprinde cu mintea? Ai auzit tu de milioanele de. lumi, care ca ~i micul nostru pamant .strabat fara odihna ~i pe 0 cale hotarata spatiul nemarginit? Ei bine, gande~te-te numai la aceste minunatii! Se zice astazi cu prea multa u~uriilta ca Universul e ve~nic; dar cine poate dovedi?! sau cine·~i poate inchipui macar a1?a ceva? Astazi se crede ca aceasta lume imensa de constelalii se invarte~te in jurul unui punct central al Universului ~i ca in launtrul acestui roiu de lumi mi~catoare, se afla iara~i grupe partiale de constelatii, care se invartesc in jurul unui centru comun ~i apoi impre una cu acest centru se invartesc in jurul centruluiintregului Univers. Putem sa numim 0 lume cu doua ordini sistemul nostru solar, care consUl din numeroase planete mari ~i mici, care se invartesc in jurul soarelui, dar care la randul lor au sateliti, cari se invartesc in jurul lor in~i~i ~i in jurul planetelor totdeodata. A1?a fiind, pamantul nostru alcatuie~te, cu luna lui, 0 lume cu trei ordini. Ce tablou maret ~i minunat ! $i cat de uimitor este cand te gande~ti ca fiecare din aceste lumi i~i are cai ~i mi1?diri constante, ca niciuna nu turbura pe cealalta ~i ceeace e 1?imai mult":- ca toate strabat spatiul nemarginit de la inceputul lumii intr'o armonie desavar~ita! Asupra dispozitiunii tuturor aces tor corpuri cere~ti nu se ~tia odinioara aproape nimic; 1?i astazi chiar se ~tie prea putin ; cu toate acestea e demn de remarcat tot ceeace s'a descoperit referitor la ele. Toate corpurile cere~ti care s'au putut observa au 0 forma aproape sferica. Gratie perfectionarii progresive a telescoapelor s'au descoperit pe cer a~a zisele pete nebuloase; acestea apar observatorului ca ni~te masse gazoase, de1?iunele - c -i drept - s'au vazut gratie celor mai perfectionate ins umente, ca nu sunt altceva decat stele jzolate. Deci exista corpuri cere~ti asemenea soarelui nostru, care ca ~i el se afla in stare aprinsa. De remarcat mai e ap'oi 1?i inelul minunat, care insote~te pe Saturn in calatoria sa prin spatiul nemar-

glnlt, dupa cum luna insote$te pamantul nostru. Una dintre cele mai ingenioase descoperiri este desigur aceea ca toate stelele fixe, care ne trimit lumina lor sclipitoare, sunt alcatuite din aceea~i materie ca1?i pamantul. Cum s'a descoperit lucrul acesta? Cu ajutorul analizei spectrale. De altfel ~i meteoritii ne dovedesc acela$ lucru. Astazi putem socoti identitatea materiei din intregul Univers ca ceva sigur. Identitateaaceasta a materiei ca~i mi~carea uniforma a corpurilor cere$ti ne face sa ne gandim la 0 originaunitara a Universului. Cum s'a nascut deciUniversul?' E 0 experienta cunoscuta, care de$i nu isbute$te a$a u~or, totu~is'a privit ca 0 analogie a felului in care $i-a luat na$te~e lumea ~i anume: Amesteca'nd alcoal cu apa, capatfun un lichid tot a~a de greu ca$i untuldelemn, care din aceasta pricina plute~te pe deasupra lui. Dadi peste acest lichid turnam untdelemn, untuldelemn ia forma unei sfere. Daca introducem in mijlocul acestei sfere de untdelemn, 0 sarma $i 0 invartim foarte repede, se intampla ceva ciudat: sfera se turte~te, apoi se desprinde del a periferia ei 0 parte, care devine un inel, cate deasemenea se invarte~te ; dupa un timp ,-~•.ecare, inelul se rupe intr'o parte $i in data ia forma sferica invartindu se la oarecare de' partare de sfera din care s'a desprins, atat in jurul sau cat ~i in jurul ei. Daca s'ar repel a lucrul acesta de nenumarate ori, s'ar capata un tablau intuitiv despre forma~ea sistemului nostru solar: sfera mama ramasa in cele din urma in centru, din care s'au desprins toate celelalte, ar corespunde soarelui; in jurul ei se invartesc sferele, care ar corespunde planetelor. Ce-i drept, experienta nu rew;;e~te decat numai pana ,Ia primul stadiu ~i numai eu anumite preeautiuni. Exista deci 0 ipoteza, care pretinde ca Universul s'ar fi nascut asHel; ea a fast ridicata de filozoful Kant, iar 0 alta analoaga acesteia a fost data la iveala de astronomul Laplace, fapt care a ~i facut sa se vorbeasca despre amandoua laoli:tlta sub numirea de iIJo'

teza lui K'ant !;)i Laplace. t) Dupa' experienta aceasta cetitorul l!;)i'poate dafoarte. bine seama de felul cum i$1, inchipuiesc reprezentantii acestei ipoteze 'plasmuirea Universului. La inceput massa intreaga a Universului nostru forma Q imensa sfera gazoasa, care se invartia in jurul unei axe. Din pricina invartirei, 'ea s'a turtit la poli adica la cele doua capete ale axei, apoi s'at! desprins numeroase inele; care s'at! rupt !;)iau capatat forma sferica. Oasemenea sfera alcatuia !;)imassa primitiva asistemului nostru solar,!;)i is'a intamplat, I. fel nascandu-se planetele, care 'se invartiau in'jurul sferei centrale, iar in jurul lor se invartiau, 'Satelitii. AsHel se explidi foarte bine uniformitatea mareriei !;)i a mi!;)direi a!;)a incat totul apare limpede ca ziua $i cat s~ pOote de simplu. Ce s'a petrecut insa mai departe? ,Pentru fantazia omului nici asta nu e greu de inchipuit. Poate ca sfera cea mare a fost mai mult lichida decat gazoasa sau ca s'a racit incetul cu incetul, s'a condensat $i asHel a devenit 0 massa lichida. Daca toata materia Universului nostru a fost la inceputgazoasa, trebue sa presupunem 0 d'ildura de mii degrade a$a incat e lesne deadmis ca aceasta rhassa colosala ardea $i lumina. Prin racire, ea devenl din ce in ce maidensa, se concentra $i, in cele din urma lua 0 forma fluida, tocmai cum vaporii de apa din atmosferacad pe pamant sub forma de ploaie Indahl ce dau de raceala. In favoarea plasmuirii corpurilor cere$ti prin transformare in stare lichida din masse gazoase pledeaza $i faptul ca exista in adevar corpuri cere$ti in staregazoasa $i lichida; chiar' $i pamantul prezinta indicii ca a trecut printr'o stare lichida in fierbere: mai intai scoarta lui, 'care prezinta ridicaturi de ,tot felul, tradeaza 0 asemenea, origina; apoi in pe$teri $i in mine cu cat'mergi mai in jos, cu atat dai peste 0 temperatura din ce' in ce mai mare; in sfar$it din sanul pamantului' isbucnesc chiar !;)iazi izvoare aprinse L Lipse~te "patin pentr11 a inzista aS11pl'aacestor dOlla ipoteze ~i asupra diferentei dintre ele, In vederea scopului 1105t1'Utrebuie sa lie multumim cu cele de mni 5US,

~i masse intregi de lava cand "au loc eruptiuni vuIcanice. De remarcat e insa $i faptul ca pamantule turtit la poli ca !;)isfera aceea de untdelemn, a$a ca la tnceputul invartirii sale, desigur ca era in stare lichida. Din motivele citate, se crede ca centrul pamantuluie inca in stare lichida arzatoare. Nu trebuie de altfel sa trecem cu vederea ca lava vulcanilor se crede ca. se fo'rmeaza in coaja pamantului, a$a ca spre a vorblde ea, n'avem neaparata nevoie sa admitem ca centrul pamantului e lichid. In timpul expune~ii acestei teorii s'a spus in tread.! ca directia planetelor $i drumurilor satelitilor corespund invartirii soarelui in jurul axei sale,' $i ca drumurile, pe care merg planetele se gasesc prin dreptul zonelor ecuatoriale ale soarelui, Numai descoperirile demai tarziu au creat mari dificultati acestei ipoteze: Satelitii lui Sa turn se invartesc in jurul lui, dela Rasaritla Apus, !;)iintr'un plan perpendicular, pe planul celorlalte planete $i al satelitilor lor. S'au gasit numeroase devieri de felul acesta $i" s'au ivit dificultati chiar$i in privinta r' fulatii specifice a planetelor. Insa inailYte de toate se ridic'a doua mari intrebari: De unde' a aparut la inceput acea sfera de materie gazoasa ? $i: cum $i·a luat incepuf mi$carea acestei sfere? Sunt oameni superficiali in judecata, cari fin se ocupa mult cu aceste intrebari; noi insa vrem'sa lamurim ca in invatatura noastra despre origina lumii, stau ascunse doua lacune de care nicichiar cei mai in'teligenti oameni nU-$i pot da seama. Daca se zice ca sfera aceea gazoasa a provenit dintr'o lume, care s'a desvoitat ca :;;i a noastra $i apoi a apus, de oarece unui astfe! de cercuit ve$nic s'a supus lumea intotdeauna - apoi asta nu multume$te pe nici un Cllgetator profund. Spiritul omenesc trebuie sa puna un Inceput, caci altminteri Universul ar fi «un perpetuum mobile», ceeace astazi e imposibil de admis. Oar inca ceva. 'Una e:lintre legile naturale' cele mai importante este legea inertiei, in virtutea careia orice corp ramane in starea sa de repaos sau de mi!;)care atat timp cat nu influenteaza asupra lui 0 putere din afara.Pi'in

urmare e lucru hotarat ca f?i sfera noastra gazoasa a putut fi pus a in mif?care numai de 0 putere straina de ea. Dar ce fel de. putere a fost aceasta? $i de unde a p,rovenit t $tiintele Naturale raspund la aceste intrebari printr'o tacere desavarf?ita. D'e aceea daca vrem sa nu avem 0 conceptiune f?ubreda despre origina lumii,. trebuie sa ne intormam bine ~i din alta parte. Vom semnala pe scurt 0 alta dificultate importanta. N oiam vorbit despre racirea sferii gazoase ca despre eeva sigur. Insa trebuie sa ne gandim ca in starea gazoasa aprinsa del a Inceput, toate elementele se gasiau in desbinare, adica cele mai mici particele - af?a zisele molecule - nu se puteau combina, atunci intre ele, ba din potrivaele trebuiau sa se respinga, a!?a ca materia intreaga era intr'un desavar!?it repaus cnimic. (and a intervenit race ala, totul· s'a schimbat. Dar posibilitatea unei raceli este exclusa Intrucat moleculele invrajbite s'ar fi raspandit deopotriva in spatiul imens al universului a!?a ca ar fi domnit pretutindeni aceeaf?i temperatura. Starea n'a putut deci sa se schimbe decat prin interventia unei puteri straine. Din toate cele spuse se vede ca teoria aceea nu este ~tiinta absolut sigura ci ne da numai un tablol! intuitiv despre felul cum s'a ajuns in chip aproximativ la origin a lumii. Prin urmare, ea ne pune inainte 0 probabilitate mai mull sau mai putin sigura !?i vine In contrazicere cu lucruri sigure, a!?aca astazi se aHa naturali!?ti, cari, nu mai cred In ea i?i au formulat alte ipoteze.

Am vazut ce s'a intamplat cu pamantul pana la starea sa lichida arzatoare. (e s'a petrecut cu el mai: departe} Raceala progresiva facu sase nasca la periferia sferei sale, 0 coaja puternica; chiar ~i sfera se con centra f?i interiorul ei lichid se ana intr'o grozava agifatie, care se mai maria inca f?i prin presiunea masselor gazoase din afara. Din cauza acestor puteri agitate din launtrul sferei,' coaja se ridica in unele 10-

curi, ba mai mull ea a fost fortata din pricina cre:;;terir racelii sa se contracteze, sa se Increteasca ~i sa faca cute intocmai ca$i coaja unui mar degerat. Af?a s'au nascut muntii primitivi ai pamantului. $i azi multi cred di se cunosc staricile, care au akatuit odinioara ace:;;ti munti, in cre~tetele muntilor de azi formati din nou (de exemplu Gneis i?i Glimmerschiefer din lantul central al Alpilor). Pe aceasta treapta a formatiunii pamantef?ti se intampla - ceeace mai inainte nu era - 0 important a separatiune intre sferapamanteasca f?iintre patura atmosferica din vecinatatea. ei, care se deosebia foarte mull de atmosfera noastra de azi, caci continea desigur inafara de partile constitutive ale celei: actuale, toata materia carbonica a pamantului in forma de acid carbonic, toata apa in forma de vapori f?i sulful sub forma de acid sulfuric ~i af?3 mai departe. Tot racelii pt'ogresive se mai datoref?te f?i 0 alta schimbare: cand temperatura s'a scoborat sub 100", vaporii. de apa se condensara f?i cazura ca cea dintai ploaie puternica pe tanarul nostru pamant. Apa produsa in chipul acesta se aduna in adancimi f?i akatul mari;. odata ( asta se petrecu 0 noua separatiune intre uscat f?1'apa. Acum incepu circulatia minunata f?i constanta a apei - schimbul dintre mare a de apa a pamantului ~i patura atmosferica care-I inve:;;manteaza ~ apa marii evaporandu-se, formeaza ceata ~i nori, cade apoi sub forma de ploaie, se aduna in izvoare, paraie ~i rauri, care se varsa In mare !?i i~i incepe din nou calatoria ei circulara. In drumul sau, ea face lucruri mari: roade eoaja tare a pamantului f?i strange toate daramaturile produse prin macinarea ei; dupa ce sa varsa in mare e mult mai linif?tita ca in cursul ei $i depune toata materia pamantoasa adusa cu ea. Ea If?i aduna pe fundul albiei f1uviilor f?i al bazinurilor marii masse mari de nomoI care se depoziteaza in straturi unele peste altele, f?i straturile de pietrif? a1catuesc ad o stand noua, care chiar in stratificare if?i certifica indata formatiunea ei prin depozitarea din apa. Apa sprij.inita de alte puteri ca: aierul, frigul 1?iinf1uentele chfmice, a mai facut ceva: a macinat, stancile

muntilor. Masse de nomoi din ce in ce mai fine se depun la poalele muntelui ~i se formeaza ·incetul cu incetul un leren cultivabil. In felul acesta a fost in . stare mai Intaiu apa ~i apoi. pamantul sa devina adevarata parghie a vietii: cele dintai fiinte care au aparut, au sprijinit ~i ele actiunea apei $i puterile ,ei de a macina pamantuI, caci au model at trasaturile gr.O'~ solane ale pamantului, dandu-i infati~area, pe care 0 prezinta azi.In cursul miilor de veacuri care s'au scurs, S'8 transform at insa din ce in ce mai mult. La aceasta transformare au contribuit in chip deosebit $i urmatoarele doua 'imprejurari: ridicaturile ~i povarni$urile campiilor,care atunci puteau fi sau deasupra sau dedesubtul apei, ~i activitatea vulcanilor, cari scot h iveala. din- centrul pamantului materii aprinse. I~ta in contururi mari ceiace putem spune despre origina Universului, ·~i in deosebi' despre origina pamantului; caci aparitia vietii face parte din domeniul unei noui intrebari, careia vom incerca sa i· raspundem mai departe. Cu pamantul avem subnoi un teren mai stabil i?i putem prea bine sa zicem ca tabloul des pre plasmuirea lui, pe care I-am schitat, are in sine 0 mare probabilitate. Oricum insa, ne·am indepartat ~i aici de ~tiinta sigura. Totul e numa·i un tablou, care pentru uriii e mai mult, iar pentru altii mai putin claro Sa ne mai gandim iarai?i la acele lacune, 'care raman in picioare chiar daca adoptam ipoteza lui Kant ~i Laplace sau oricare aha. Cum Ie vom inlatura? E ceva chinuitor pentru omul, care vrea sa i?tie totul ca se vede fortat sa raspunda la aceasta intrebare printr'un mare semn de intrebare: Am spus deja. ca pentru a' afla cum s'a nascnt lumea, tr'ebuie sa intre·· bam sau lumea. insa~i - ceeace am i?i fatut in ceJe precedente·sau pe autorul ei -:- ~i asta 0 vom face acum.

Exista oare un crealor al lumii? Intreaga pJasmuire a lumii. nu s'a pro 'Jus oare singudi prin sine i?i deJa sine? Mai avem nevoiei?i de un creator? Nu te

)

grabl, prietene! Ce, nu·ti maiamintei?ti de lacuneJeacelea? Gandei?te-te putin, la" marile. noastre Intrebari deJa inceput:' «De unde a proven it materia?»,~i{(de undemii?carea sferiigazoase ?,» ~ide fapt nu sunt acestea intrebarile cele mai'greJe, care nesar in ochi cartd .cautam sa vedem. daca exista sau nu, un creator. Trebuie Sa spun' pe' fata ca necontenit ne vor.t afla in fata altor intrebari, tot :ai?a,de' mari,. dintre care iata unele: .{(Deundea proven it cea dintai viata ?» -- De unde cea dintai coni?tiinta ?»-:- ~i naturalistul trebuie sa·inarturiseasca rUi?inat: {(N ui?tiu, ~i, ah! nu VOIU i?tiniciodata!» .$i inca 'un lucru:' Prive'i?te acest Univers! Eo .{esaiur.a deordini minunate,o puternidi combinarede materie $i. forte;careniciodata nu se tl\rbura, 0 armonie': ne·sfari?W.i,.care nidiieri nu s'a :pulut ,nai?te deJa sine,din .intamplare - caci asta ar fi 0 cuget- ci. presupune, ;l.cela~ creator atot-ocarmuitor, pe tare' il atesta .coni?tiinta, in ~oapta ~i simtirile inimii, Care .vorbesc mai alesceluice vtea sa auda. . Cre~tinul 'ctede ca Biblia continecuvintele acestui Dumnezeu' Creator; da'r astanu ,trebuie .s'o luam in sensu! ca 'EI a dictat 'cuvantcu cuvant scriitoriJor biblici, '. , , Trebuie sa inclinam mai mult spre. p~i-rerea Ca revelatiunea biblica trebuie Iuata, in sensul 'ca Dumnezeu a calauzit intr'o directie hotarata cugetele.harbatilor,. cari au scris-o i?i ca i-a inspirat sa marturiseasca Jucruri despre, tare nu ~tiusera nimic aJtadata. Tot a~a ~i\ poetii' (ca deexempl~Goethe) - dupa propria lor. parere - au avut descoperiri de ordin lumesc. 'Descoperirile biblice Se refera la vietuireasufletului omenesccu DUI'nnezeu; ele nzt se refera la nimk pamantesc ca dejJilda la' lucruri islorice sau de~tiin(ele naturale. Deoarece scriitorii biblid erau oameni ca~i noi, s'au putut in~ela in ceeace prive~te lu€wtile; pamfmte~ti. Prin urmarede~i, putem vedea irL13iblie ,descoperirile lui Durilnezeu, totu~i'eanu esJ,e un rilanualde $tiifzje Naturale. $iBiblia contine in primile pagini uni-derat asupra •.creatiunil, pe

ei

-care trebuie sa-I consultam ca sa vedem daca ne raspunde la intrebarile noastre de mai sus. Apoi mai e interesant sa !?tim daca avem in Biblie un raspuns analog cu cel, pe care vor sa ni·1 dea $tiintele Naturale. Din acest referat al Genezei se desprinde inainte !Ie toate un singur lucru: «Dumnezeu a creat cerul !?i pamantul prin cuvantul sau. Acesta e marele adevar la care nu s'au putut ridica $tiintele Naturale !?i care -umple indata lacunele, pe care acestea din urma for1amente trebuie sa Ie lase deschise. De un de provine materia acelei sfere gazoase primitive? A creat-o Dum· nez~u, care sta, ca fiinta absolut spirituala, cu voia sa sfanta ~i cu bogata sa personalitate, in afara de lume. 1) 'Cine a pus in mi!?care sfera gazoasa $i cine a condus mai departe formarea lumii? Toate astea se datoresc lui Dumnezeu, care, ca un legiuitor intelept a dat mlrile legi naturale, de care Universul i!?i conditioneaza existenta !?i azi ca !?ila origina lui. $i se mai observa inca un lucru: in referatul biblic se repeta lies cu 0 puternica accentuare :«$i a vazut Dumnezeu ca era bine". Prin faptul acesta se reliefeaza armonia !?i or,dinea cereasca de care se bucura orice om, care cu' geta de!?i n'are spiritul unui Alexandru de tiumbold.2) Cuvantul creator al lui Dumnezeu !?i ordinea armo· nioasa a creatiunii - iata cele doua adevaruri care ·se desprind din referatul biblic !?i pe care nu poate sa Ie vatame intru nimic oricare cercetare naturalista a lumii. Cum ramane ins a cu acest referat? Putem sa·l. re·cunoa!?tem ca adevarat dupa cuno!?tintele noastre de azi !?i nu contrazice el in vreun chip teoria despre formarea Universului data de Kant ~i Laplace etc.? Pe langa asta mai e ceva de ordin general. Referatu! acesta biblic este un tablou . poetic al creatiunii cu reflexiuni profetice; de aceea e foarte falsa parerea 1. Eu ~tiu cevil foarte frumos relaliv III accstc cl1vint~. riindcii, privite numai dibtr'o singurii parte llIi se parde ncin\u!es; en sustin 0 lurne a imrnanentului Dumnezeu dupii piircrca unll i critic, carc llIai in urmii ~i·a sehimbat-o ~i spunc eii sunt Deist.

2. Acest mal'O naturalist a scria 0 operu: "Dcl' I{osmos" in e~H'c infati%1enza in eolori vii nceastu armonie genel'ala din Univcf·s.

ca fiecare cuvant biblic trebue luat In sens curat lite· rar; asa de exemplu nu e de fel just a considera t:uvantu! «zi" un interval de 24 ore ca~i astazi la .noi; !?i asta pentru simplul motiv ca ziua noastra este 'Iegata de aparitia soarelui !?i doar soarele a fost creat· dupa Geneza mult mai tarziu.· Ziua des pre care se vorbe!?te in referatul biblic trebue considerata ca 'un interval de 0 durata necunoscuta noua. Aminteste-ti de altfel si cuvantul Psalmistului: ,,0 mie de ani ca 0 zi inaintea ia, Doamne 1" 1) Inceputul referatului biblic suna: «La inceput a fiicut Dumnezeu cerul si p<':!mantul", ceeace natural e .-: 10tuna cu Universul intreg. Versetul 2.. «$i pam~ntul
c.

o

asertiune! De fapt, .chiar am vazut mai sus ca multele mii de grade de caldura care au pus in mi~care massa .materiala primitiva va fi .~i luminat-o, a~a ca a trebuit sa existe lumina de fapt inainte desoare. - Unii iauexpresiunea : «Sa fie lumina» in sensul de creatiune a - eterului din care se l1a~te lumina. ·..In totcazul, locul acesta ~i altele asemenea din refera~ul .creatiunei sunt minunate. Autbrului Genezei' trebuie sai se fi parut tot a~a de u~or de observat ca ~i noua, ca soarele este focarul distribuitor de lumina. ~i cutoate acestea el, lasa sa apara lumina :,chiar inainteasoarelui . .,Deunde,a avuf el ,aceste- rugetari contrazicatoare in apare~ta ~i totu~i a~a .de adevarate ? 6;,«$ia zis Dutnnezeu: Sa se faca un ./ntins intre. ape: care Sa desparta ape de ape!. $i Dumnezeu . facuintinsul ~i despartl apele de desubtul intinsului. de apele de deasupra lui. $i se. facu seara ~i dimineata, ziua a doua», . .Aceste cuvintenu sunt defel clare. Poate 'vor fi exprimand - despartirea pamantului de restul UniversulllL Deremarcate ~i fap/uJ ca limba ebraica pentru ruvintele: «apa-» ~i «licid» are numai un sigur cuvant ~ .intrebuintat ~i in ,.textul nostrl1,a~a ca, sa nu se zica iara~i, ca aici e vorba. de apa in sensul nostru. Dadi vrem,putem .sa vedem preabine in aceste verste des' facerea pamantului de .massa materiala ramasa - a~a turn sustine Kant ~i Laplace. . .' ·Zisei ,ca :aceste versete -. nu sunt destul .de clareo Multi Ie interpreteazain a~a fel, incat sa apartina ,istariet speciale a pamantului; apoi mai trebue sa cont1l1a formarea atmosferei pamante~ti cu vapori de apa. Motivul .fundamental rezida in acceptiunea felurita a cu· vantului tradus cu '«intins», care propriu vorbind, ins~'a:mna atM cat tuvantul «extindere» care se poate iUA ~poi ca evaporare de apa. Trebuesa va marturi: sesc(ca interpretareaaceasfa de~i mi se pare' obscura, f6tU.i?ilipses~motivele, .carete-ar indreptat1 sa int~rpretei!1 ·i.ntr;unfel·- sau intr'aItuL Oricum,' versetele,3 ~ , .• ' .. ~ ., ... \

:

cestea nupot -sa constituie greutati r,eale In ja(a $tiintelorNaturale. 9. «$i a 'zis Dumnezeu: Sa se .adune 'apele -cele de sub cer .laun loc, inca!- 'sa se :vada 1.,1scatul!$i. se facu a~a. 10. $i numi . Dumnezeu uscatulpamant~i adunarea ilpelor 0 .numi mare. $i vazu Dumnezeu :ca e bine aceasta»,·. . " , Ca aici e' vorba de un pas mai departe indesvoltarea pamantului e foarte .clar. Apoi se spune mai de. parte ca pamantut a.devenit roditor, se vorbe~te apoi de crearea vietii ~i chiar .a plante lor in ziua 3-a ~i apoi de crearea' soarelui ~i a lunei in verso 15 - 19. Aceasta constituie deasemenea 0 nepotriveala pentru cugetatorii superficiali: cum?! plantele Sa apara !na~ intea soareIl:!i -~i soarele in urma. pamantulm! Prime I obiectiuni 'ii vom raspunde cu alta o.caziune.; cea de a doua este 'insa foarte slaba; caei de fapt $i dupa Kant • Laplace pamantul trebl:!ie safiaparut inaintea soarelui, deoareee restul sferei materiale a fost recunoscut Cll denu-' mirea de soare abia dupa ce s'au desprins toate planetele; Pe ce treapta de desvoltarp se ana pamantul atunci, nu se $tie. fire~te, luna trebuie sa fi fost In acel.timp sus pe bolta cereasca. Pe de aHa parte trebuie re~ marcat ca soarele -~i luna erau pentru -pamant faruri luminoase$i impartitori d.e timp atunci cand atmosfera s'a schimbat atat de mult incat lasa sa tread printr'insa razele solare. Apoi' e de remarcat faptul ca dupa calculele cele mai noi soarele luminea'za pamantul de aproape 12 milioane de ani, pe cand varsta celei mai primitive vietuitoare pamante~ti oscileaza intre 25 $i 52 milioane de ani. Ori cum, e lucru sigur ca autorul Genezei ne imparta~e~te cuno~tintele timpului sau despre bolta cereasca !Ii despre stele Ie semanate pe ·ea; dar e tot a~a de sigur ca el in multe privinte are cuno~tinte minunate, pe care contimporanii nici nu le-ar fi priceput macar; in linii generale referatul sau cansuna cu conceptiunile moderne, !Ii in orice caz este mai sublim decat traditionalele fledlrii ale altvr popoare, fie chiar ale Babilonenilor, atat de laudati astazi. Inainte de toate trebuie sa scoatem in evidenta inca 2

ceva. Referatul mozaic socote!;lte drept cuvinte creatoare, expresiunile ': «Sa fie lumina», «Sa fie un fntins intre ape !». «Sa se adune apele!». Acestea ,sunt numai ni!;lte porunci mentionate in general; insa nicaieri nu se spune cum au fost executate aceste ordine. Aici Biblia lasa spiritului omenesc cercetator, drum liber. $i sa ne gandim !;li la lucrul acesta: autorul nt! vrea sa spuna ca Dumnezeu cu 0 singura lovitura de bagheta -magica a chemat lumea la existenta, ci el a scris a!;la cum !;li naturali5tii de azi cred ca trebuie sa se admita un mers evolutiv care s'a savar!;lit in perioade lungi-«zile». - AsHel se gase!;lte in referatul creatiunii 0 minunata amestecare de conceptiuni omene!?ti !?i cugetari dumnezeie!;lti.. EI este un cuvant profetic al unui om alcatuit din carne ~i sange ca~i noi, cufundat in adancimile dumnezeiescului atelier al creatiunii. Dupa 0 examinare mai cu atentiune, nimic nu ne sile~te a socotl referatul Genezei pur !;li simplu 0 legenda fara valoare, ci dimpotriva 'trebuie sa ramanem uimiti de faptul ca el intrece cu mult timpul sau !;li umple marile lacune ale conceptiunii noastre de azi despre origina lumii intr'un fel cum nu se poate mai bine Cum s'a nascut lumea? Cufunda-te inca odata in aceasta intrebare !;li socotesc ca vei marturisi pHn de admiratie impreuna eu mine: «Cat de mari !;li cat de minunate sunt lucrurile Tale, Doamne!».

Gum s'a nascut Vieata? Fieca1'e fiinJii a ie§it din mainile Creatorului C'U propriile ei condiJiuni dc traiu, Heofl'roy St. Hilnil'c

In prima parte am cautat sa raspundem la intrebarea: Cum s'a nascut Universul? A fost vorba despre na!;lterea corpurilor cere$ti !;li despre plasmuirea pamantului nostru, a carui istorie am facut-o pana in momentul- in care a aparut pe el cea dintai fiinta. Ei bine, acum se adauga la intrebarea noastra anterioara in chip foarte natural, 6 noua intrebare: Cum s'a nascut lumea fiintelor vii? Pentru a raspunde la aceasta inlrebare, trebuie sa ne facern iara!;li inainte de toate, 0 imagine despre aceasta lume a fiintelor vii, Pe langa materia moarta din care s'a format scoarta pam~ntului nostru - fie piatra muntelui, fie metalul in vana sa mineralica, fie apa in fluviu $i mare, fie in sfar~it aierul ce ne inconjoara, - ne uimesc pretutindeni corpurile naturale, plantele $i animalele, pe care Ie cunoa!;ltem prin manifestarile existentei lor, din care conchidem la viata lor. Daca am vrea sa spunem ce e vieata, n'am fi in stare sa spun em ; caci aceasta mare enigma a ramas nedeslegata pana acum ca$i la inceput. $i noi trebuie 5'0 primim aidoma. Vieata ,se manifesta prin aceea ca fiinta respectiva prelucreaza materia care i se ofera din afara de ea, transformand-o in parti constitutive ale trupului sau, cre$te din launtru in afara, se desvolta pana ajunge la punctul culminant al existentii sale, cand na!;lte 0 noua fiinta asemenea sie!;li. Prin

asta fiintele vii se deosebesc fundamental de corpurile naturale moarte, din care ele insele fara indoiala sunt constituite, caci plantele iau acidul carbonic din aiel', apa ~i diferitele saruri din pam ant ~i li;ii prepara din aceste elemente in celulele lor prin transformari chimice, cu ajutorul substantelor lor colorante i;ii cu conlucra.rea razelor solare, materia lor organica, Ani,malele insa: i;ii oamenii presu\:lUn plantele ca izvoarealehranei lor. chiar daca acei;itia din urma se hranesc cu animale, caci in definitiv i;ii animalele se socotesc tot intre plante. Astfel plantele au nevoie de legaturi fizice i;ii chimice cu pamantul, apa i;ii aierul; animalele ins a nici n'ar putea sa traiasca pe pamant fara plante. Cand pamantul a iei;iitdin starea lui lichida-'arzatoare, dupa cum am va~~t in prima parte, se intelege dela sine ca fiinte vii nu existau pe el atunci, ci s'au ivit mai tarziu. Cum sa se fi intamplat deci ivirea lor? Noi cunoa~tem azi incontestabila lege naturala, dupa care orice fiinta se nai;ite dintr'un embrion sau ii;ii coboara origina dintr.'o alta fiinta. Se credea inainte vreme ca exista nii;ite animale simple, care se nasc in chip spontan Hira embrion i;ii fara parinti, insa s'a dovedit ca este 0 eroare. La inceput se credea lucru] acesta despre viermi, despre ai;ia zisele infuzorii i;ii in cele din urma despre bacterii, de unde vedem ca teoria, despre generatia spontanee s'a aplicat la fiinte din ce in ce mai mici, dar astazi nu exista fiinte care sa nu se fi dovedit ca se nasc din parinti fie chiar in chip rudimental'; ca la bacterii, fiscare dintre ele despartinduse in alte doua. Naturali~tii moderni sunt ai;ia dar ferm convini;ii ca astazi nu exist a generatie spontanee. Insa poate ca 5'0 fi intamplat lucrul acesta in timpurile primitive, cand pe pamant nu era nid urma' de vieata. Oar, cine po ate !?ti? Aici ne Iipsei;ite orice do" vada, dar sa consideram ca dogma faptul ca. cele diritai fiinte au aparut pe pamant, nascandu se in chip spontan din materia moarta, anorganica. Nu po ate sa fie vorba aci catu!?i de putin de !?tiinta sigura ;caci dupa cum nu putem pricepe cu cuno!?tintele noastre J,

aeazi cum procesele vitale se ·confunda cu cele chimice l?i fizice, tot ai;ia nu putem pricepe cum 5'0 fi nascut pe pamant cea dintai fiinta din materia moarta!?i asta numai eu ajutorul puterilor chimice !?i fizice, lata-ne deci dela inceput in fata .unei lacune, in fata unui gol, pe care nu-I putem inlatura . decat .prin credinta intr'o generatie spontanee primordiala. Insa orice cugetator nu se Va multumi niciodata sa-~i in' eeapa cercetarile in directiunea aceasta, cu ceva enigmatic. Sa ne multumim Insa deocamdata cu aceasta $isa privim mai departe In lutnea fiintBlor vii. Ea prezinta o variatiune de forme extraordinara, atilt in lumea ve· getala, cat !?i in lumea animala incepand dela forma eea mai simpla !?i urcandu-se treptat, treptat panala cea mai desavari;iita - la om. De unde provine a' ceasta variatiune? Daca nu putem sa ne explicam cea dintai aparitie a vietii, oare putea' vomsa ne dam seama de aceasta variatiune? In fata unei probleme ai;ia de grele, ne descurajam aproape de tot. Omul naiv de azi cai;ii toti oamenii veacurilor anterioare, ca sa se c1arifice, sustine ca Dumnezeu a creat fiecare fiinta in parte !?i apoi s'a desvoltat fiecare In felul ei. Variatiunea este ai;ia dar tot a!?a de veche ca!?i viata !?ia ramas constanta pana astazi. •. Insa, corespunde parerea aceasta cu faptele? In decursul timpului s'a desvoltat 0 ramura foarte· importanta a $tiintelor Naturale, care se ocupa Cll ) cer.cetarile petrificarilor. Ea exploreaza lumea fiintelor din trecut; 0 scurta examinare ne va arata cum e posibil lucrul acesta. Cand am vorbit despre formarea coajei pamantului, am vazut ca in mari !?i in albiile f1uviilor se formeaia, prin depunere, straturi de diferite materialuri, care sunt in suspensie in apa, precum: huma, pietri!?, calcar, etc. Ei bine, cand animalele i;ii plantele, care traiesc !?i ctesc in apa mol' !?i cad la fund, sunt acoperite de namolul apei, in care se gasesc !?i numeroase materii minerale !?i se· petri fica, cum se zice. Adeseori putem sa recunoa!?tem in forma, pe care 0 are petrifactia j

infiltrata de materii minerale, aproape toate trasaturile, pe care Ie avea cu milioane de ani inainte fiinta respectiva. Din cele spuse se intelege ca e vorba de fiintele, care au trait in apa, caci astfel de resturi de animale de uscat se gasesc cu mult mai rar. Apoi e interesant faptul ca nu ne va fi ceva prea greu sa determinam timpul in care a trait animalul petrificat,. Nu trebue sa ne gandim insa la 0 indicare exacta de ani, ci la 0 stabilire relativa a varstei, adica putem sa zicem de piIda : «pietrificarile acestea sunt mai vechi decM celelalte«, ~tiut fiind ca cele mai vechi se aHa dedesubt de tot. Apoi, nu se aHa pretutindeni pe fata pamantului aceIea!?i straturi; caci odata se aHa partea aceasta din suprafata pamantului sub apa, altadata cealalta. Prin compararea acestor straturi $i a resturilor de vietuitoare, pe care Ie contin, au isbutit cercetatorii sa stabileasca o serie de ere ale Istoriei pamantului, din ceamai veche anticitate pana in prezent, a!?a ca astazi putem privl mai Iimpede in aceasta Istorie, pre cum $i in lumea vietii. Ce rezultate s'au oblinut pentru aceasta din urma? Trei lucruri ne sar in ochi inainte de toate: intai, ca chiar straturile cele mai vechi prezentau 0 oarecare variatiune, care a crescut in urma din ce in ce mai mult; al doilea, ca organizatia progreseaza, straturile cele mai vehi, continand fiinle din ce in ce mai per' rectionate ; al treilea . ca animalele din straturile mai vechi se gasesc rar de tot in straturile de deasupra Iorintrucat lumea vietuitoarelor din timpurile anterioa;e a apus $i i-a luat locul alta mult mai organizata. I} 1) Mi s'a obiectat intr'un chip ciudat ca toate clasele de animale. au fost regrezentate chiar de la ~ncep.ut, in}aturlin~u~se astfel poslbllitatea unui progres al orgamzatlel. Insa. ClUe tagad,!e~te a..cest.p:,oO'res nu cunoa~te faptele reale respectIve. E de aluns Ra a:ata~ ~um~i ca in pel'ioada liambrian4, adica in, timpuril.e c~le.. mal~stra; vechi Iipseau cu totul vertebratele; In perlOada S~z'~rwa aparura cei dintlii pe~ti, 'in perioada Devonica, ei se inmul~lra, in perI,?ada carbonica gasim cele dintaiu Amfibii. A~a de departe se. ~ntlUde anticitatea pamantului. In Evul mediu, in perioada . Tr~5'z!:cCf erau multe reptile, dar foarte pu~ine animale mamifere .~l pasal'l: ~c~stea se inmultira 'in perioada Jurasicd ~i in pe!lOad~ .Cr~taeJCa; 'insa toate varietiitile se desvoltara in era tertiara, adlCa 1U era noua a pamlintului. Oare s~ vii.de~te 'in ac~ste)apte paleontologice un progres al orgamzatmuel ? Nu trebme sa ascundem aceste fapte reale ca sa ne scapiim de ideia Evolutiei.

,:U

Odata cu stabilirea acestui fapt nerasturnabil s'a res-, pins parerea ra varietatea de azi a animalelor :;;i a plantelor exista dele inceput $i ca fiecare vietuitoare. Care traie$te azi a fost creata dela inceput sau a aparut de sine, a$a cum se aHa acum. Atunci cum? Putem sa ne inchipuim un alt fel de provenienta decat 0 creatiune unica? Mult timp Ie-a fost imposibil oamenilor sa conceapa aparitiunea vietl!itoarelor in afara de sfera creatiunei; insa de aproape o suta de ani s'a format de fapt 0 alta ipoteza. Aceasta ipoteza sta in legatura cu 0 noua descoperire. care s'a facut acum vre-o !?aptezeci de ani, a carei idee fundamentala domina de at unci $tiintele naturale. Alunci anume rnarele naturalist K E. von· Baer a stabilit ca toate animalele (deci :;;i omul $i apoi s'a dovedit in urma ca :;;i plantele) :;;i·au capatat variatiunea organizatiunii lor in decursul timpului. Ele se nasc rlintr'un embriQn, care este 0 plasmuire foarte simpla !?i care trece printr'o serie de transformari, al diror rezultat final este forma animalului plamiidit. Transformarea aceasta, care se face dupa 0 lege fixa, se nu· me:;;te desvoltare. K. E. von Baer doved! chiar ca aceasta desvoltare tinde neincetat catre un scop, adica merge necontenit prin acelea$i trepte cafre un scop foarte hotarit, a$a de pildii embrionul unui caine nu poate sa dea na:;;tere decat unui caine, embrionul unei broa:;;te testoase nu poate sa dea na:;;tere decat unei broa:;;te testoase !?i a!?a mai departe. Dupa cum am spus aceasta desvoltare, pleaca dela cea mai mare simplitate, trece prin formatiuni din ce in ce mai com~ plexe ajungand in cele din urma la cea mai inalta formatiune. Daca tinem seam a de faptuI ca marea ramificare a omenirei cu rasele $i popoarele ei s'a nascut dintr'o singura pereche, ca prin urmare toIi oamenii sunt de aceea:;;i tulpina, se intelege dela sine ca ajungem la ideea ca tot a~a ~i toate speciele de animale sunt inrudite :;;i se trag din unul sau din cateva tipuri. Aceste tipuri trebuie sa se fi desvoltat unul din altul: in chipul cum se desvolta astazi fiecare animal din forme

simple l;ii din embrion, tot a$a trebuie sase fi desvoltat $i hHreagalume animala '$1 lumea vegetala din forme simple; poate chiar $i dintr'o celula. Aceasta teorieestedesignata w numirea de teoriaevolutiunei, sau a descendentei. In primajumatatea secolului trecut teoria. aceasta 'a fost sustinuta numai de cativa barbati (Lamarck, Geoffroy Saint Hilaire, Goethe); duo pace apal'u insa Darwin cu sistemul sau cat se poate de bine alcMuit; ea ca$tiga din ce Irt ce mai multi aderenti $i astazi e recunoscuta aproape de toli naturali$tii. Principiile acestei teorii sunt cuprinse In cele spuse mai Inainte.Cu toate acestea, sa Ie mai expunem incaodata pe scurt: 1. Vieluitoarele tradeaza prin cons-; tituirea lor trupeasca rudenie $i se Impart astfelin I grupemai mult sau mai putin inrudite, care se· ridica, ~ela .forme simple la forme din ce In ce mai perfee'! tlOnate. . 2. Tipurile de animale ce se gasesc in straturile pamantului arata Olceea$i treptata perfeetionare, eele mai vechi sunt cele mai simple, cu cat ne apropiem maimult de prezent, cu atal gasim specii mai perfeetiortate $i mai' variate. 3. fiecare fiinta treee printr'o I astfel de desvoltare, care Incepe cu embrionuI. Acestea sunt principiile esentiale ale teoriei evoluti- I oniste. Inaintede toate se vede foarte ...u$or ca nici I aid nu e vorba de l;itiinta sigura; teoria aceasta are cel mult caracterul unei probabilitati $i cere s'o primim prin credinta. Numai 0 totala' lipsa de cugetare va impiedica pe cine va sa priceapa lucrul acesta. Apoi ede observat mai departe ca teoria evolutiunii presupune doua lucruri: variabilitatea speciilor de animale $i de plante $i apoi mO$tenirea de semne caracteristice deja parintii lor. Mai inainte se socotea invariabilitatea speciei ca UI1 lucru de sine Inteles; astazi 1115aI1U mai e tot a$a. De fapt, diferitele specii se schirnba foarte mult deobiceiu il1sa III eontururi foarte restd\nse - dupa cat am putut sa experimentam; ~ variabilitaieagenerala ,.)$ifara margini este 0 general i-

zare pent:tu' care ne lipse$te eu desavar$ire proba decisiva. Apoi transmiterea inSll$irilor dobandite.este Inca un punct foarte desbatut; exista cercetatori' cari a taga-. duese tot a$a de hotarit pe cat 'de hotarit 0 sllstin altii. Prin urmare Intelegem ca $i din acestpunet ,.de vedere teoria evolutiunii nu poate sa conteze decftt ca o credinta, care prezinta mai multa probabilitate pen' tru unul $i mai putinapentru altuI. Alciituitorul acestor ,randuri e'te aderent al teoriei evolutiunei In senstil; care se va arata indata. Pa'rerea ca lumea vietuitoarelor a evoluat din putine prototipuri este deprea mica importcnta, daca nu se spune cum a e'V'oluat. Deaceea a $i capatat ea foarte multi ade,renti cand a aparut un om, care a expus 0 teorie foarte deslu$ita relativ' la felul Evolutiunei. Acest om a fost Darwin. Ideile fundamentale ale teoriei sale sunt urmatoarele: Daca un crescator de animale voie~tesa obtina· url anumit tip de animal, de exemplu un iepure de casa eu urechi mari, alege de mai multe ori animale care poseda insu$irea aceea in cel mai inalt grad -c-';- a$a ca in exemplul nostru alege iepurile de casa cu urechile cat mai ,Iungi posibil; rezultatul va fi ca descendentii acestora Val' capata urechi din ce in ce mai lungi. AsHel se procedeaza de fapt in multe cazuri, insa trebue relevat ca, crescatorul, nu poate sa modifice corpul unui animal in oriee direc1iune ar pofti, ci numai in directiunile preserise chiar de natura animalului, a$a ca in cazul nostru poate sa modifice urechile iepurelui de casa, data fiind constituirea lui naturala de a avea urechi mari. Aetivitatealui eonsta deci in alegerea tipurilor placute $i In separarea lor de celelaIte, cad amestecaild tipurile cu urechi lungi eu eele ce au urechi scurte, nu va obtine descendenti eu ureehi mai lungi. Actiunea lui este deci regulatoare, nu creatoare. Procedeul acesta al culturii artificiale a fost transpus de Darwin inrtatura libera; eaei $i In natura eladmite 0 asemenea alegere sau selectiune natural a ; data totdeauna numai indivizii incareati cu anumite insu$iri

caracteristice ajung 1'1 inmultire, atunci ceilalti Irebuiesa dispara. La asta mai contribuie un factor desco-, perit de Darwin, lupta indiviziJor acelea~i specii pentru hrana ~i pentru celelalte conditiuni de h'aiu ceeace numel?te el - lupta pentru existenta. ,Dupa invatatura sa, se presupune aparitia Intamplatoare a numeroase varietati de anima Ie, dintre care s'au mentinut numai acelea, care au avut In lupta pentru> existenta cea mai mare perspectiva pentru conservare, adidi numai cele mai folositoare. Acesta este samburele teoriei Jui Darwin; aceasta e ideea lui oea mai· originala catre care I a condus: 1) predispozitia fireasca a sexului femenin in virtutea careia femeile daupreferinta barbatilor acelora, cari Ie .atrag mai mult prin insu~irile caracteristice, al?a zise particulare ale sexului (cantare, coloare variata, blana ~i multe altele) l?i '11 2-1ea corelatia de cre~tere, in virtute a careia schimbare a unui organ oarecare presupune schimbarea unei intregi serii de organe, principiu stabilit de Lamark dupa care un organ prin deasa intrebuintare se desvolta. iar prin neintrebuintare dispare etc. Ce se poate primi din teoria darwinista in sensu! strict 'II cuvantului? Contra ei s'au ridicat in cursu! timpului numeroase obiectiuni. Nu ne este posibil sa insistam aci nici chiar superficial asupra lor. Sa citam ilumai urmatoarele: 1. Modificarile neinsemnate ~i intamplatoare, dela care pie 'lea Darwin sunt inutilizabile In sustinerea luptei pentru existenta, fiindca nu i dau niciun sprijin. 2. Chiar semnele de deosebire cele mai insemnate adesea nu sunt de nici un folos l?i deci nu pot fi indreptate sau inlaturate prin lupta pentru existenta. 3. Modificarile observate in realitate sunt cauzate sau de imprejurari externe (dima, loc ~i altele), sau de cauze interne, fadi ca lupta pentru existenta sa influenteze intru catva. 4. 0 lupta· pentru existenta, care sa fie urmata de modificari fiziologice, necesita concursul unor nenuma· rate'imprejurari aproape imposibile ~i care complex de imprejurari sa se rep~te necontenit pentru ca una ~i

aceeal?i specie sa se schimbe prm ingramadirea greutatilor in lupta. 5. 0 asemenea lupta general a intre vietuitoare chiar nu exista: «Au toate loc pe pamant». 6. Onele dupa altele, fiintele Cinsectele $i f1orile)' '11' trebui sa se modifice mereu «intamplatop>, ceeace '11' fi 0 cugetare monstruoasa. 7. Toate fiintele s'au adaptat in totul conditiunilor existentei lor ~i n'au nevoie de nici 0 modificare. • 8.. Lupta pentru existenta nu poate sa explice existenta feluritelor specii puse in acelea$i conditiuni de traiu. 9. Putinele tipuri Intamplaloare inchipuite de Darwin ca existand dintr'un incnput presupun pentru formarea fiecarei specii, milioane de tipuri intermediare, despre' care nu se l?tie nimic pozitiv. $i multe altele. Insa e de mare importanta pentru aprecierea Dar-· winismului urmatorul indoit lucru:' el lasa intrare libera intamplarii, care nu exista de fel In natura, caci in natura doar totul se face dupa legi fixe, prin urmare· l?i variabilitatea. Ea urmarel?te un anumit scop, a~a ca. lupta penlru existenta e inutila. Apoi nu merge sa consideram lupta ca primul principiu 'II evolutiunei Intr'o lume, ale carei semne caracteristice sllnt armonia, l?i ordinea statornica. $i inca doua Iucruri: s'au observat prea bine variatiuni 'in natura, insa ele se obtin de cele mai multe ori nu treptat, ci in chip brusc (de ex. a~a zisa «schimbare» a speciilor observata de botanistul De Vries). $i insfar~it este de relevat ca alegerea In lupta pentru existenta in genere nu este de fel un principiu creator, ci pur l?i simplu regulator, cal?i in cultura artificial a alegerea crescatorului de animale; ea poate sa explice In cel mai bun caz despartirea tipurilor in specii anumite, prin urmare lipsa catorva tipuri intermediare; nu poate sa explice insa formatia tipurilor existente l?i doar de aSIa depinde totul. Noi, pe baza tuturor acestor motive, respingem teoria darwinista ca fiind foarte insuficienta, foarte nesatisfacatoare~i foarte indiferenta.

Aceasla 'es,le' ~i parerea' celor mai multi naturali~li eu autoritate din ziua de azi. 1) Dar oarecum vom lamuri noi evolutiunea? Adevaratul cercetator trebuie sa recunoascaca ne aflam iara~i in fata unoI' marienigme. 'Noi nu $tim aproape nimic despre fortele ei active. Totu~i puterri sa spunerrt ceva, ~i asia de 0 imporlanta capitala~ Icoana cea mai sfra . lucita a evolutiei ne ofera diferitele faze de desvoltare prin care trece animalul izolal, cum am aratat deja pe scurf. Ea incepe cu embrionul ~i trece in chip absolul constant prin anumite faze, mergand catre un scop pe deplin stabilit. Conditiunile externe, care in' sotesc evolutiunea, pot prea bine sa influenteze' in .chip variat in proeesul ei de transformare, seopul ei insa ramane acela$. Dintr'un embrion de caineiese totdeauna ~i ori~iunde numai un caine, fiind imposibil sa iasa altceva ca de pilda 0 pisica. Aceasta se hume$te dela K. Evon Baer incoace finalitate. Cauzele .ei zac in insa~i fiinta in curs de desvoltare, chiar de dnd se afla in stare embrionala. Chiar daca nu s'ar observa nici 0 deosebire intre embrionul acesta ~i intre altele, totu~i trebuie sa admitem in chip necon-ditionat ca exista aseunse in el cauze$i puteri tainice .cari pricinuiesc desvoltarea aceasta ciitre un anumit scop. Ca numai puterile acestea interne conlucreaza ladesvoltarea Embrionului $i nu conditiunile externe ale desvoltarii, se vede din imprejurarea ca embrioane aproape identiee in apareota se desvolta in sine $i prin sine 1n acelea$i conditiuni in fiinte foarte diferite, $i chiar .am spus asta dela inceput; 'cursul de desvoltare trebuie sa fie deci constant ~i sa duca mereu la seopul sau de desvoltare. Contra acestor idei nu se poate obiecta absolul nimic. Daca noi pretindem ca putem sa urmarim evoluarea unui animal dintr'o celuM embrionala ~i.evoluarea intregei lumi animal ice din unul sau din mai multe tipuri ,I

:

foarte simple, .suntem fortaji ca in conformitate ell ideile deja e-xpuse, sa spunem urmatoarele: Protoparintele lumii animalice sau numai al eatorva grupe de animale trebuia sa fie ceeaeeavea sa se desvolte din' el, mai ales trebuia ca evoluarea sa se desfa$oare intotdeauna in anumite direcjiuni $i daea desvoltarea intr'o anurriita direetie nu avea loc, atunci desigur di' eFa impiedieata; a$a ca. de exemplu cainele presupune o.'intreaga serie de strabuni de un anumit tip;, seria aceasta trebuie' sa fi eontinut indivizi. eu ,totul deosebiti de ceice in mersul evolutiv se termma eu vaea, eel putin de lao treapta foarteindepartata. Deei in seurte cuvinte $iaceasta evolutie general a a trebuit sa SE! petreaea dupa legi fixe $i in vederea unui scop$i reiese prin urmare de aiei ca, eauzele evolutiei trebuie sa fie, de natura interna. Ace~tia sunt adevaratii iactori hotaratori; toate celelalte sunt mai mult de 0 imporlanja' secundara, avand Tolul,numai de a conditiona, a regula, a schimba, numai . particularitatile etc. etc. Se intelege dela sine ca aceasta conceptie despre Evolutie bazata pe experienja no astra, ,exclude dela . inceput orice teorie bazata pe admiterea intamplarii,; deaceea evolujia care se executa dupa legi fixe $i merge catre un scop anumit, nu·i compatibila cu ,cone cepjia Darwinista sau nu atribue luptei pentru existenta decat eel mult 0 actiune regulatorie. Ca exista odata, cumexista $i astiizi, iei$i colo o' concurenja intre in~ 'divizii. acelea~i specii, e prea posibil: dar nu e de 0 imporlanta mai temeiniea, caci ea inlatura eel mult cateva fiinte slabe; apoi mai trebuie sa observam ca aid nu poate fi vorba' de fiinte cu oarecare modificari, ti numai de" celecesunl 'cu adevarat mai puternice sail mai slabe, Tot a$a pot sacontribuie ~i alti faclori ai Evoluti" unei numiti ici $i colo; insa ace$tia VOl' fi toldeauna factori de a doua mana; caei nu pot s;;i inlocuiasca ac(iunea in vederea unui anumit scop, a puterilor interne si inca necunoscute. Totdeauna 5untem siliti sa renuntam la recunoa$terea lor, finidca trebuie sa recunoa$-

'tern puteri inca necunoscute. Asta displace foarte mult unoI' oameni; acei?tia se multumesc mai de graba cu -cunoi?tinte mai superficiale i?i nesatisfacatoare; noi nu vom face insa ai?a ceva. Acum vine i?i intrebarea: Cum sta referatul biblic fata de ideile expuse aci? Am vazut ca in ce privei?te ,origina lumii, nu contrazice in chip esential $tiintele Naturale. Cutez a sustine ca in privinta originii 'vietii, contrazicerea e ~i mai nelnsemnata. Inainte de toate, negre~it di e surprinzator faptul .ca dupa versul, 11-13 plantele au aparut mai Intai, prin urmare inaintea soarelui i?i a animalelor. Ideea .ca plantele au aparut inaintea animalelor e sustinuta ~i de $tiintele naturale, dei?l In petrifactie nu se constata aceasta stare de lucruri; caci dupa cum am vazut mai nainte, existenta animalelor presupune existenta plantelor, care Ie pregatesc hrana din materia anor,ganica. $i chiar aparitia plantelor inaintea soarelui nu ,este In sine 0 imposibilitate; caci ele au nevoe de anumite raze, care sa Ie procure prima lor alimentatie, dar nu e nevoe sa fie numai de cat raze sol are, mai ales ca exista ~i in lumina solara numeroase raze, care sunt absolut nefolositoare pentru alimentatia plantelor. Cine poate sa ~tie daca 0 lumina generala, care sa se fi imprai?tiat in intreg Oniversul n'o fi luminat in timpul cand soarele nu exista sub forma ~i cu influ' enta lui actuala! Dei?l e aproape indiferent, totui?i e foarte curios ca i?i aici referatul Genezei relateaza lucruri, care sunt absolut contrare celei mai isbitoare €vidente, dar care totui?i nu apar imposibile Ia lumina cercetarilor moderne. Dupace am vazut ca $tiintele naturale sunt nevoite sa admita 0 mare lacuna Ia origina vietii, fiindca nu pot sa sustina in chip onorabil ca vieata provine din materia moarta, ne intoarcem la Biblie' i?i vedem ca tot ea ne ajuta i?i aici; caci zice: «$i a zis Dumnezeu: Sa produca pamantul iarba ~i plante» ~i dupa aceea: «sa se adune apa" i?i «sa produca pamantul animale!" nu este aceasta porunca data pentru generatiunea spontanee? Astfel Biblia recunoa~te generatiunea spoil-

ianee - crezul $tiintelor naturale; negrei?it ca pamaniul nu putea nicairi ~i niciodatll, niciodinioara i?i nici azi sa creeze vieata dela sine din puterile sale chimite !?i fizice; Insa cand el fu gala sa primcasca i?i sa ca:pete vieata, atunci sosi cuvantul cr ator al lui Dumnezeu i?i dupa cum lumin~ sir b1itea odinioara lumea, tot a~a curgea acum vi ala in materia moarta a' pamantului. Deci ~i aici' nici 0 greutate. Nu vom turbura 111 credinta sa pe celce inclina lI~or a crede ca vieata a aparut din materia moarta in chip intamplator; dar . nici el n'are nici cel mai mic drept sa insulte credinta noastra, taxand-o ca ceva oarecum fara valoare. Ona dintre cele mai mari dificultati 0 constituie fap' iul ca in versurile 11-13 i?i 20-25 nu s'a spus nici un singur cuvant asupra felului creatiunei, ei s'au tn~irat numai cuvintele poruncitoare, dupa care fortele pamantului au intrat In activitate. Dar cum s'a intamplat aceasta, nu s'a spus, a~a ca dupa Biblie, naturalistul e libel' sa -i?i orfmduiasca cercetarile sale aSl'.pra acestui punct - ceeace nu s'a facut in nici 0 teorie despre creatiunea lumii. Putem sa spunem cu Joarte multa dreptate ca Dumnezeu s'a servit la creatiunea -sa de Evolutie, Inzestrand pe cele dintai fiinte aparute la cuvantul sau creator, eu puterea' minunata de a evoilia pan ala varietatile marete, care populeaza astazi pamantul nostru, adica puterile acelea evolutive inerente fiinjei lor isvorase de la EI (Dumnezeu), care Ie-a holarM ~i scopul nazuintelor lor. Daca consideram expresiunea biblica des repetata «fiecare dupa felul ei» ca 0 dovada ~tiintifica pentru invariabilitatea speciilor - lucru absolut inexactatunci fortamente trebuie sa consider~m ~i cuvintele: 'iarba, verdeturi viata, vierme i?ianimale de uscat ca un sistem naturalistic; nu! expresiunea aceasta des repetata n'are alt scop de cat sa scoata In relief idea ca Dumnezeu a creat vieata in toata plenitundinea ei. Desigur, n'am ie~it aici ·Ia capa! cu explicatia dar' winista, caci .Dumnezeul Bibliei este Dumnezeul ordinei ~i al statorniciei, fapt care exclude actiunea intamplarii

darwiniste; el este' un Dumnezeu aI armomel, ceeace nu, ingaduie ca lupta sa fie cel mai important principiu al Evolutiunei Dimpotriva, EvoJutia in sensul nostru se impaca perfect de bine cu credinta in Dumnezeu a Bibliei; ea ne explica de unde isvorascacele puteri interne a!?a de enigmatice $i nazuitoare carre un $Cophotarit, pecare materia moarta nu Ie poate explica $i fara care, adevarata $tiinta nu p.oate sa existe.

Libraria

MAX .

KENOLER, ~

BUCURE$TI

Strada $elari, 10

Trimite franco catalogul la cerere. spre executare' lucrari de Tipografie turile cele mai convenabile.

Au aparut, pana acum in Biblioteca T;r:emii:

No. 1-2 Teoria lui Haeckel, despre lume " 2-3 Cosmologia mnderna §i 'credinta

Tn Dumnezeu

0.50 0.30 "

.•.

DUMNEZEUIN.NATURA de marele !?i curwscutu~ astronom

CAMILLE

FLAMM ARION , J '

traducere de