Biblioteca Pentru Toti - Ion Creanga

OPERE eu

COMPLETE

0 biografie de D. Orlg. I. Alexandrescu §i 'eu porlretul §l 0 ptefa\a autografa a autorutui '

Editura Libn\riei

LEON

ALCAL·AY

Bucure~ti. Calea Vietoriei 37. Prelul 30 baui.

Editura Librariei ALC~LA~ Bucure$ti ==

BIBLIOTECA PENTRU TOT' PUBLICATIE DE POPUL4RIZARE 1 2

3 4·5 6 7 }I

9 10 11 12 13 14

15 16 17 18 19 20 21 22 23·24 25 26 27 28 29 30 31 32·33 34

35 3fi

37 38 39 40 41 42. 43-44 45

46 47 48-49 50 51

52 53 54

55 56

Andersen, Pove~ti alese, cu portret. Marian, Pasiirile noastre ~i Iegendele lor. Zamjirescu Mih., Cantece §i plilngeri Spencer Herbert, Despre educatie. Vlahu/a AI., lcoane ~terse. Carmer.z-Sylva, De prin !leacuri, vol. r. M ichelet, Romania, Roma, Piza, etc. Bachelin Leo, Castelul Pele~. Maiorescu T. L., Nuvele ~i schile. Theuriet Andre, Din Hnerete, etc. Demelrescu M., Nuvele. Zamjirescu Duitill. Nuvele, romane. Wi/kius, Antichitatea rOl11an~. Alexaudrescu Or. M. P~ezii, epistole, satire. Auton Palm, Povestea vorbei vol. r. Colomb dona, Istorioare. Teleor Dumitra. Schite umoristice. Musset Aljred, La ce viseaza fetele. Botinlineanu D., Legende Istorke. oennevraye. Ombra. roman. Xavier de Maistre, Calatorii imprejuruI odaiei. Bana/eanu P.• Din viata meseria~ilor. Anton Pllnn. Povestea vorbii, vol. II. '" '" " Biograjtile oamenilor cele.bri. Mahaffy, Antichitatea greaca. Creanga, Opere complecte, vol r.

Mo§ Nichifor, vol. II. Povestea lui Stan Palitu, vol. Ill. Povestea lui Harap Alb, vol. IV. Amintiri din Copilarie, vol. V ~i VI. lonescu Oion, Istorke. Stancescu Dumitru, La gura sobel. Povesti de Cracilm. . Rosetti Radu D., Proza §i Epigrame. Ooethe, Werther, roman. Pann Anton. Povestea vorbii, vol. III ultimo Carmen Sylva, De prln veacuri, volumul II ultimo Huxley. NOliuni asupra ~Hinlelor. • Depara(eanu. Doruri ~i amoruri, vol. I, poezii. Adamescu, Modele de discursurJ romane. Depara/eanu, DorurJ §i amoruri, vol. II, poezii. Urechia dr., Dusmanii nostrii. Zamfirescu Michail, Ciintece si plangeri vol. H. Adamescu; MOdele de discurSUr! strJiine. Pecaut $i Beaude, Convorbiri despre arta r. Vlahtr/d At., Din goana vie lei, I. COppee Franrois, Prietine, roman. Wi/denbruch, Doi trandafiri, povestirL Bourde Patriotul. Rosetti Radu D., Din inimil, poezii. PI'callf ~'iBeaude, Convorbiri despre artii, II.

OPERE COMPLETE ~i

Cu 0 biografie de D. Orig. I. Alex.andrescu I . cu portretul ~i 0 prefatii autografa a autoru UI PARTEA

I

Capra eu trei iezi.O'lera eu trel, nuron.-. . ' DaniHi Prepeleac.-Punguta ,eu d01. bam. Poezii populare.

" "

.**

BUCURE$TI Edltura

Librariei LEON ALCALAY CALEA

VICl'ORIEl,

37.

Epuizundu-se editiunea anterioara a scrierilor tui Creanga din "Biblioteca pentru toti", dam acum 0 editiune noua. Am avut grija ca ea sa aparacat mai fngrijit ~i In. deplinind cat mai bine conditiunile unei bane f!ditii populare. In special s' au adau_ gat note explicativ~ ale unor cuvinte putin intelese de marele public, note care lipsiau ptlna acum.

Biografia lui. Ion Creanga I

"Sunt nascut Ia 1 Martie 1837 in satuI Humu"Ie§ti, judetuI Neamtului, piasa de sus, din pa"rinti romani: ~tefan a lui Petrea CiobotariuI din "Hllmule§ti §i sotiil sa Smaranda, nascuta David "Creanga din satul Pipirig, judetul Neamtului. "lnHli §i'ntai am inceput a Jnvata crucea-ajuta, "dupa moda veche, la §coala din Humule§ti, 0 "rhilie fiicuta cu cheltuiala siitenilor, prin indem,,1111\~i osardia parintelui. loan Humulescu, care "rlV '3 0 mana de invatatura, un car de minte §i "l1lllltil bunatate de inima, Dumnezeu sa-l ierte! "Poat' sa fi fost de vre-o unsprezece ani, cand ,,:1111IIccput a invata, ~tiu ca eram' atunci un ba"i It Hfl'ljlt, prizarit 1) §i fticos §i de umbra mea, ,,()II:dllll) nostru era un holtei .frumos, zdraI) ,'II hilnog.

"van ~i VOlnlC ~i-I chema Vasile a Vasilcai. EI "era ~i dascalul bisericei din sat. Un sorocovat') "nemtesc platia tata pe luna dascalului ca sa ma "invet~,' ~i pe atunci imi ziceau in sat ~i la~coa"la: Ionica a lui ~tefan a Petrel. Peste vr'un an vornicul prinzand la oaste, cu "a~~anuI, pe badita Vasile, dascalul nostru, ~coala "a ram as pustie, iar noi ~colarii, c; ri eram peste "patruzeci la numar ne-am impra~tiat pe la ca"sele noastre. ,Dupa vr'un an iarii~i s'a deschis ,,~coala. Dar dascalul Iordache fiind cam chila"ciu .) a ,inceput ane ridica de urechi )a farta (
"

,

1) 2 '/. lei vechi' sau 100 p,arale. 2) Betiv.

"sese a ceti la ceaslov mai bine decat, mine; ~i "se bucura grozav, cand vedea ca ma' trag la "carte. Din partea tatei, puteam sa raman cum "era mai bine: "Nidi a lui ~tefan a Petrei", om "de treabii §i gospadar in sat la Humule~ti. Mama "insa era in stare sa toarca 'n furdi §i sa invat "mai departe. Dar ce sa mai invat in Humule§t1? "caci'in biserica cetiam ~i cantam pe dinafara "toate truparele ca §i dascalul Iordache. "Intr'o zi, a§a prin ca~legile Craciunului, a"proape de carnileaga '), viind bunicu-meu Da"vid C~eanga, din Pipirig pe la noi, m'a luat ~i "m'a dus la munte in ~coala lui Alecu Balu~ din "satul Bro§tenii, judetul Suceava, §i m'a a~ezat "in gazda cu toata cheltuiala lui, la una Irinuca, "care avea doua capre pline de rae. De aici ur~ "mam la ~coalii; ~i ori .s'a prins cartea de mine "ori nu, dar raia capreasca ~tiu ca s'a prins. "Aproape de Florii, profesorul Nanu mi-a dat' "drllmul acasa, §i dela Bro~teni am venit cu l1i'~te II pi uta~i, pe Bistrita, la Borca; de la Barca, cu ,,() rllda a mea, pe Plaiul-Batran in Pipirig ~i "dill Pipirig la Humule§ti. ~i cand m'au vazut "Inla ~i mama tuns chilug 2) ~i plin de. rae, bu~ ,,( Ilrla lor n'a fast proasta. Ce sa faca? Au inI)

C:trll:lval.

~)) I' 11/\ la pieIe.

"ceput a ma sealda, ba eu le§ie de ciociHai, ba "eu usue de lana, ba a mii unge ell dohot §i'n"tr'o siiptiimana m'au izbavit de podoaba. Dar , "§i eu Ie-am tras In ziua de Pa§ti un "Ingerul "a strigat" la biseriea, de-au ramas toate babele "din sat cu gura caseata la mine, iar fetele nu"mai I§i dau ghiont una alteia, vazand ee poate "aeum Nica a lui ~tefan a Petrei". Dasealul lor"daehe ramiisese acum pe jos; era a cineea roata "la car. Biata mama, erezand ca am sa ies un al doilea Cucuzel, s'a pus cu rugiiminte pe langa " "tata §i m~a dat sa Invat psaltichie la un psalt ;ode la biserica Adormirea din Targul Neamtului "peste balta, la vre-o doua zvarlituri de piatrii "departe de satul nostru. Trei husa§i platea cl"cum tata pe luna pentru mine. 0 iama am I'n"viitat §i la aceasta §eoala, ciiciiarna ee mai pu"team Invata; iar vara nu fiiceam purici multi "pe la §eoala, trebuia s'ajut aoasa: la tors in "pieptana§i I), la naviidit, la' fa cut tevi eu sucala "§i la tors cu roata. Cate trei patru od 2) de ca"nura toreeam pe zi; ma intreceam eu fetele eele "mari din tors §i ele din rautate ma porecliau "Ion Torealau" 3). ,

.

1) Lana scarmanata. 2) OC3..

3) Aceastii biografie scrisa de insu~i Ion Creanga, s'a gasit intre hartiile luL Dupii cat se vede ea este o prescurtare a "Amintirilor din copiliirie".

A§a §i-a petreeut el eei intai ani ai copilariei, dupa eum Insu§i ne spune §i aiurea: "Dragu-mi era satul nostru cu' Ozana eea fru"mos curgiitoare §i limpede Cll cristalul in care "se oglinde§te ell' mahnire' Cetatea Nea~tului d~ "atatea v~acuri! Dragi-mi era tata §i mama, fratii ,,§i surorile §i biietii satului, tovara§ii mei din "copilarie cu eari, iarna, In zile geroase, ma des"fiitam pe ghiata §i la saniu§i, iar vara in zile "frumoase de sarbatori eantand §i ehiuind cutre"ieram dumbriivile §i luncile umbroase, prundul " cu §teoalnele I), tarinile eu holdele, campul eu "florile §i mandrele dealuri, de dupa care-mi zam"biau zorile, In zburdalnica varsla a tineretei ! "Asemenea, dragi-mi erau §ezatorile, clacile; ho"rile §i toate petreeerile din sat, la due luam "parte eu eea mai mare insufletire! De piatra "de-ai fi fost §i nu se putea sii nu-ti salte inima "de bucurie, cand auziai llneori in puterea nop"tci, pe Mihai seripcarul din Humule§ti, umbland "tot satul cu ca'te-o droae de flaciii dupa dansul ".:1 dlntand : "Frunzii verde de cicoare "Asta noapte pe racoare "Canta 0 privighetoare "Cu versul de fatii mare, I) I () mai aMinc in albia unui pariLu.

"Sf canta cu glas duios "De picau frunzele jos, ,,~i canta' cu glas sub1ire "Pentru-a noastra despar1ire ,,~i oHa §i ciripia "Inima de 1i-o rupea. "Vorba unei babe! "Dare-ar Dumnezeu tot an ul sa fie sarb atori §i.numai 0 zi de lu.cru, §i ::chi'ar atunci sa fie praznic §i nuntii In sat. 1) A§a dupa ce Creanga Inva1a carte din partea bisericeasca In sat la Humule§ti,. dela dasciilul Vasile a' VasildiL §i de1a dasciilul lordache, sub numele de Nica a lui ~tefan a Petrei, dupa ce fugl. deld §coala din Bro§teni, unde bunicul sau 1\ a§ezase pe che1tuiala lui, intra la anul 1852 sub numele de ~tefanescu loan, In §coala clomneascii, care se deschisese atunci in Targul Neam1ului sub Ghica Voda. A stat cat a stat §i la aceasta §coala, pana Intr'o buna diminea1a, cand parintele lsaia Duhu, profesorul sau "Ii eF\ un pui de biHae a§a din senin" §i atunci ~tefiinescu loan 0 §terge repede §i degraba la mumuca-sa acasii, Ii spune patarania ') cu popa §i 0 cihiie§te 3) ~agment inedit din Amintirea 'JV-a scris de Creangii in Albumul D-Iui Eduard Gruber. 2) Piitania. 3) Ii bate capu1.

ca sa se' pue pe capul tatu.cu-sau, cii doar 1-0 da §i pe dansul la Catihetul din Falticeni. Indupledind pe tatul sait plead ciHra toamna la "fabrica depopi din Fiilticeni" unde gase§te pe varul sau loan Mogorogea, Gatlan, Trasnea §i al1i tovara§i de-ai Iui, Dupa cind sau §ase Iuni, prin postul eel mare acela§i an se raspande§fe vorba printre dasciili despre desfiintarea eatihetilor §i trecerea celor mai tineri Ia seminaruI Soeola din la§i 1). Tot timpul dela desfintarea eatihetilor pana eatre toamna anului 1855'''~f,'e,a!1ga a pehecut langa parintii Iui. Spre toamna, riUina Iui Creanga, remeie eu =tragere de inima penttu InvatiHura, sUiI"lIia neineetat de omul ei sa trimeata pe Nicii Ia ~eminar, Insii Niea pu se putea 110tarl ase Instraina de casa, atM de drag Ii era s.atuI Humule§ti, horele, p treeeriIe, campuI cll~florile, fetele §i biietii satuIlIi, eu eari hiiladuise din eopilarie. . lata ce spune Creanga intr'un fragment scris dl' 111 3§i mana Iui, intitulat Plecarea .la semi/11/1'/11 Socola 2). "III sIar§it, ca sa nu-mi' ult vorba, toata noap,,11'11 rCIl dinainte de pleeare pana s'au revarsat I) l1/11intiri din copilarie M,lIlll'

III. Conv~rbiri

1882,

: ) ,lillI/II/III

d-Iui Eduard Gruber.

Literare .'

"zorile, m'am, framantat cu ganduI, fel §! clqip, "Cl1l11a§ putea Indupleca pe mama'sa,ma dee "mai binc la manastire; §i tocmai cand eram "hoHirit a spune mamei aceasta, iata §i soarele "rasare, vestind 0 zi frumoasa, §i ~uca Mo§nea"gul-lnsuratel de-al doilea, a carui tanara ne"vasta avusese grije sa-I trezeascii la timp §i sa-I "pregiiteasca de porn ire - se §i aude strigand "afara: "Gata sunteti? Haidem, cii eu va a§tept "cu caii inhiimati".Mama atunci ma §i ia re"pede la porn it, fara sa am cand ii spune de "dilugarie. $i scurta vorba, ne adunam cu ru"dcle lui laharia, cu ale mele, In ograda la mo§ .,Luca; sarutam noi mana parintilor, luandu-ne "ramas bun, cu ochii Inecati in lacrami §i dupa "cc ne suim In ciiruta suparati §i plan§i ca vai "dc 110i, Luca Mo§neagul, harabagiul nostru §i "cia bici cailor zicand nevestei sale, care Inchidea "poarla dupa noi: "Olimbiada, ia sama bine de "borla ceea" !... Caei ni§te porei spargand gar"dill Intr'un loc, se Innadise In gradina lui la, "pilplI§oi. "Era dimillcata in ziua de taierea capului Sf. "loan Bolcziitorul, cand e§iam din Humule§ti, ,,§i fetele §i f1aciiii gatiti frl1mos ca in zi de sar"batoare, foiau prin sat In toate partile. Numai "eu cu laharia, ghemuiti In caruta lui mo§ Luca,

,,11' cluceam surghiun, dracului "hille n'oi putea zice.

pomana,

cii mai,

"Du pa un scurt popas facut la podul dela "Timi§e§ti de pe Moldova, porniram inainte spre "Motca §i suim Incet-Incet codrul Pa§canilor. "Apoi, di'n varful acestui eodru, mai arunciim., "nemernieii de noi, cate 0 ciiutiitura jalnica spre "m u nti i N eamtului, urie§ii munti cu Narfurile as"cunse in nori, de unde pureed izv(i)arele §i se "revarsa paraiele eu repegiune, §optind tainic In "mersul lor neincetat, §i ducand, poate eu sine§i, "multe, multe patimi §i ahturi omene§ti! - Ei, "ei! mai lahario, zie eu eoborindu-ne la vale "spre Pa§cani, de-acum §i muntii i-am pierdut "din vedere §i, Instrainarea noastra este hotaritil, "cine §tie pentru ealil vreme! " - Cum ne-a fi seris de la Dumnezeu, sfan"tul, zise laharia cu glas stins; §i apoi ramase "dus pe ganduri tot drumul, pana la Blage§ti, "peste Siret, unde ne-a fost §i masul in noaptea "aceea" . Dela 1855 toamna, pana la 1859 varq., Creanga a stat in Seminarul Soeola. In timpul vacantiilor d vara se ducea in sat la Humule§ti, de petree 'a ClI parintii §i prietenii, Insa acum era lini§tit ~i a§ezat, a§a precum se euvenia sa fie unui

seminarist. Dar vorba lui: "asta tinea de joi pana mai de.'apoi". Dupace se mai invechia prin sat, o lua CLl l1acaii pe la hori §i peste dealuri, iar de se'nHlmpla sa se afume putintel, punea §i 0 leaca de lautari dupa dansul, de canta de inima albastra, dar tot cu paza §i buna cuviinta, ciici vorba cea temeinicii a fratelui Constantin Balbflila §i proto-psaltul Plea§ca: "Cu trenchea flenchea, trei lei parechea nu se trae§te in lume, mai baiete ,)". u . La Socola era baiat cu minte §i silitor, afara daca nu-! scoteaicat de cat din apele lui, sau daca nu-l palea vre-o sfanta de lene, de zacea lat cate doua, trei zile. . Viata lui din Seminar n'a scris-o, ~iciua I~sat note. De-l indemna :cineva cateodata sa scne §i aceasta parte a vietei lui, el riispundea zamvind: ._ Dar bine, mult am sa naucesc lumea cu tiiraniile mele? .' La anul 1859 e§ind cu atestat dlll Seminar se duse in sat}a Humule§ti. Dupa un an se intoarse iarasi in lasi 5i a.ici intrand'in "toiul insuratului", intr~ bun~ dimineata intalnindu-se cu parintele lvanciu, pe care-l cuno§tea mai de multa vreme, acesta Ii zise: 1)

Dupa

Insemniirile

lui Creangii.

- Mai b'aiete, nu.i paeat de tineretele tale sa umbli a§a teleleti ?... Mai bine te-ai insura §'ai intra in ralidul oanienilor. Creanga raspunde ca nu are parale. Atunci parintele Ivanciu, om eu dare de mana, seoate din r;unga un pitac de zeee parale §i-I pune cu galantomie in palma lui Creanga. Creanga se uita la' pitae §i la popa Ivaneiu, apoi stupi ') pic taeul, il ;:Jusa in punga §i zise: - Noroc sa dea Dumnezeu, parinte; de-aeu· ma insoi': - Hai cu miile in petit, zi~e p<'hintele apucand de mana pe' Creanga, bucuros d ar~ sa fad 0 fapta buniL ~i fara multa yorba §i pleaca amandoi, dupa ee mai intal cinstee in colt la Greci cate-o garafa, doua de vin 2). . Dupa cateva saptamani Creanga er~ insurat eu Jleana, fata parintelui Grigoriu del a biseriea Palrllzeci de Sfinti. ~i in data dupa aeeasta se faeu diaeon tot la acea biserica,· unde statu patru ani. latil ce scrie eJ insu§i inlr'o insemnare de ale lui: "Patru ani la biserica Patruzeci de Sfinti, traind Illtr'o casa in care ma razbia ploaia §i ma 01'b!;\ fumul §i femeia! De saracie nu m'am temut IIkl odata, caci totdeauna a fost cu mine". I) ScuipiL-

:2) Dupa insa~i aratarea Jui Creanga pe II

vla(ii.

d\nd

era

A servit apoi ca diacon la bisericile: Stantul PantelimolJ, Barboi ~i Galata. Era un cantaret foartc bUll si la slujba lui era cu randuiala, dar niciotlata n~ a avut tragere de inimiL Ateu din suflcl, adesea critica formel'e de§arte ale bisericei si pUllea la indoiala existenta divinitatii, din care~ pricina avea neintelegeri cu ceilalti preoti §i cu protopopul. La inmormantari, bot~zur~, .c~nunii nu vroia sa ia parte. Cand nu era 1tl sluJba, dllce~ viata de mirean, §i potcapul ~irantia 1) crall 0 greutate pentru dansul. Intr'una din zile mergand protopopul la biserica Goliei spre a face inspectie,gasi ,pe diaconul Creanga in halat cu 0 pu~ca in mana tragand in cioarele de pe crucea bisericei. Protopopul uimit de aceasta nelegiuire n intrebil: _ Dar bine, diacone, un de s',a mai vazut tata bisericeasca umbland cu pu§ca? _ D'apoi eu nu-s jidan, cinstite parinte, sa mil tem de pu~ca, raspunse Creanga razand. Creanga nu ducei! trai bun cu nevastavlui: ~ lasat-o §i s'a mutat de-oparte. Din ~ceasta casatoric a avut un copi1'), pe care I-a crescut cu el. Dupa trei ani de casatorie Creanga a intrat 1.1 ~coala Normala Vasile Lupu menita pentru In1)

2)

Rasa. Ciipitanul Constantin Creangii.

vatatori §i unde domnul MaioresCLI era director. Sfar§ind ,lnvatatura ~i la' aceasta .~coa];l a fost numit institutor de elasa intai la §coala din Sararie. Ca institutor era iubit de cop ii, caci era §iigalnic') §i bun la inima. -- Mai tica, Ian fa la tabla pe cracanatu (M); ian fa pe bardanosu (B); pe ghebosu (0); pe covrigu (0). ~i a~a fiecare litera avea 0 poreela §i elevii invatau cu drag. La 3 "'\prilie 1866 a luat parte insemnata la rev.olutie. EI. impreuna cu parintele Enachescu a scapat dela moarte pe Mitropolitul Calinic ascunzandu-I sub uri poloboc in pivnita la cra~ma ILli Stihi din Sfanta Vineri. ' "DeJa 1866 pana 'Ia 1872, zice el, am facut ,,~j ceva politicaJe. In intrunirile dela primarie "cine era mai guraliv de cat mine, Buta, Dama"schin §i Corduneanu? Alegeam §i culegeam la "dcputati ~i la membrii comunali, tot ce era mai "bllni§or din fractiune ')". Creanga a fost multa vreme du§manul politic, :iI JlIl1imei ~i in deosebi al d-Iui lacob Negruti, I'll r' a scris satira Eleetoralele §i in care I-a'poIl'rlit pe Creanga cu numele de "parintele SI~anI Il:l". I) Olumel. • ) IlIscmniirile

'

iui Creanga

In anul 1871 vara, Creanga purta In loe de - poteap 0 palarie, dupa modelul preotilor din Bucovina. 0 protestare . generala a fost faeuta de to Ii preolii din Ia§i aeuzand pe Creanga de eretie. Mi tropolitul Insu§i I-a. chern at Inaintea eonsisloriului pentru a-§i da Indreptarile, dar Creanga s'a Illlpotrivit §i nu s'a infali§at. Consistoriul i-a ridieat In mod provizoriu daru!. 'rcanga atunci s'a tuns, a lapadat rantiea, pe care de altfel 0 ura, §i a ram as mirean. Atunci MinistruJ Tel I-a destituit pentru motivul d nu este 1I10ral, ea un raspopit sa fie institutor. Chiar zieca Creanga cafe odata: _ Am fost destituit pe timpul raposatului mitropolit Calinic, de raposatul mi,nistru Tel, fie-Ie iaralla u§oara, Tot earn pe atunei a luat un debit de tutun :
cuno§teau, §i megia§ii de vre-o nevoie, tot la ~a?su~ sev d~.eeau §i Creanga eu draga inima aJ~ta §1 starUla pentru oricine, numai bine sa fad §~ a§a I~ putina vreme nu era om nevoia§, car~ sa nu fJ eerut ajutorul lilL . Cam pe la 1874 Creanga a eunoseut pe Emin:sc~.' ~are pe atunci era revizor §colar. Intre dan§lI s a legat de la eea intai vedere, un priee?ug adane. ;ii unul §i altul saraci, despretuiau v,lala sgomotoasa de Hirg; du§mani nelmpaeati a; f~rmelor de§arte din ,saloane, adesea se intallllau in gradinile singuratece si retrase din :atara.§i §i ~ala_ta, Acol? petreeeau ~mandoi nopti IIltregl, ob,servand eu lacomie poporuI, ascultand eu drag canteeele lautarilor. .Cam pe la 1876 Creanga ;e ruga de d-nul Vietor Castan, .ea sa-l dud in intrunirile lirerare :J1c Junimei, zicand ca are §i el ceva seri;. Pentru 1~ltai~§i data ~ fost priJ~it fara a fi luat in bagnre ~e seama, dar de 1l1data ee CreanO'a a celli eea intai poveste a lui, Soacra eu trei "u1.·OJ,·j, t,oti au r~eunoscut intr'lnsul talentuI §i p_ 1,lg~l1a1ttateav lUl "), a fost Ineurajat §i Indemnat ~I HI seurta vreme a ajuns unuI din frunta§ii Ilf'()zci romane. Nu era am care sa nu fi euHOSClItpe Creanga. §i sa nu fi prj~it eu buI) ))upii

ariitarea d-Jui Victor Castano

curie prietenia lui, atat era de glumet §i bun I.a. suflet, pc cat era de modest, d'ind se atingea ceva de dansul §i de lndraznet c~nd apara drepturile altuia. Vasile Conta, pe dnd era ministru I-a ales in consiliul general de instructiune. Ceva 1l1ai tarziu lntr'un congres didactic la la§i, unde discutiunile ajunsese aprinse ,§i tara nid un §ir, Crcanga care era acolo retras §i tacut lntr'un colt, deodata sare In sus §i Cllun glas puternic slriga cat putu: __ Cer cuvantul, domnule Pre§edinte, Deodata se facu tacere aqanca; toti lntoarsera capul catre dansul. _ Am zis: "cer cuvantul" domnule Pre§edinte. _ Aveti Cllvantul, raspunse pre§edintele, cam nedo1l1erit. II __ Era, domnilor, un ciobotar, care nu facuse ' nod la ata §i cosea, cosea mereu fara nid 0 isprava.' A§a faccti §i d-voastra, vorbJti mereu, fara sa §titi cc vorbiti. " Un hohot lung de rasete izbu2ni In toat~:sala §i de at\lnci congresul aidactic a ram as earacterizat pentru totdeauna. De la anu\ 1876 - 1886 Creanga a scris la Convorbiri Literare 0 serie de povc§ti, anecdote §i amintiri. Dar afara de aceasta, el a mai scris

o se:ie de serieri didactice §i de polemice',l), A: :" pubIJcat anecdot~ ~u~a Voda ~i Ion ~,o~t~Cil~ ..• A~m~nachul socletatl1 Acade~ice \:it,erare :R,o- ' mama Juna, Viena. 1883, unde era' mem'bru onorar. Asemenea a scris 0 alta aneedot~ M Ion ~oata §i a publicat-o in Albumul Maced~: Roman al d-Iui V. A. Ureehia Cea intai notita biografica' d'espre Creanga 0 da ~ngel? d: Gubernatis in ai, sau Dizionario deglt senton co.ntemporanei 1879, pag. 324. D-I. Io~n N~deJde vorbe§te des pre Creanga in Istona hmbel ~i literaturei romane. ~-I .Eduar~ Gr-i.Iber de asemene in"studiul sat! StII ~l gandlre. . D-I Constantin Mile iti Saptamana Literara diu ziarul Lupta. . ,0 tradu~ere din ~reaAnga a ap~rut §i nemte§te de d-na Mite Kremnltz In Rumanische Marchen I. 'ipxig, 1882, ' ' Multe din scrierile lui Creangii au fost luate dill "C~nv.or~iri literare" §i retiparite in bro§uri III CC~l1autl §l riispandite in Bucovina §i Tran~ v

v

IIVHI11a.

~::I'

I) Mct<:dii 'nauii de scriere ~i cetire 1:'ViiJt~rul capiilor! carte de cetire

: 11\

edit edit:

XXI, 1 VIII, 3

i~~~~~:~

,'ii'(l\fi: ,1~~,~f~ii.'a J:;;~er:J~t~f~itrI~~}.· .

o Ol)an, etc.

V~.

curie prietenia lui, atat era de glumet ~i bun l,a. suflet, pc cat era de modest, dind se atingea ceva de dansul §i de 1ndraznet c~nd apara drepturile altuia. Vasile Conta, pe cand era ministru I-a ales 1n consiliul general de instructiune. Ceva l11ai tarziu 1ntr'un congres didactic la Ia§i, unde diseutiunile ajunsese aprinse .§i far a nid un ~ir, reanga care era acolo retras ~i tacut 1ntr'un colt. deodata sare 1n sus ~i eu un glas puternic slriga cat putu : _ Cer euvantul, domnule Pre§edinte. Deodata se fac·u tacere aqanca; toti 1ntoarsera capul catre dansul. _ Am zis: "cer cuvantul"

domnule

c1intc. _ Aveti cuvantul,

pre~eclintcle,

raspunse

Pre\1ecam

nedomerit. f _ Era, c1omnilor, un dobotar, care nu faeuse ' nod la aVi §i cosea, cosea mereu far a nid 0 isprava:' A§a faceti ~i d-voastra, vorbiti mereu, fara sa §tiii ce vorbiti. Un hahot lung de rasete izbucni in toa.t~ sala ~i c1e atllnci congresul aidactiC a rarrtas caracterizat pentru totdeauna. De la anu\ 1876 - 1886 ~reanga a scris la Convorbiri titerare 0 serie de pove§ti, anecdote ~i amintiri. Dar afara de aeeasta, el a mai seris

o se:ie de serieri didactice §i de polemice,\>. A " pubhcat aneedota Cuza Voda '("i Ion Roat'"••. •lIa . ' ~.. AI .m~nachul socieHitii Academice literare mama Juna, Viena. 1883, un'de era mem'bru on oral'. A~e~e~ea a seris 0 aWl. aneedota Mo~ Ion Roata §I a publicat-o in Albumul MacedoRoman al d-Iui V. A. Urechiii. Cea intai notitii biografica des pre Creangii 0 cia ~ngel~ de Gubernatis in ai, sau Dizionario degh scrltori co.ntemporanei 1879, pag. 324. D-I. Io~n N~d~Jde vorbe~te des pre Creanga 1n Istona hmbel .~I literaturei romane. ~-I Eduard Gr-uber de asemene in"studiul sau StJI ~i gandire. . D·l Constantin Mile 1n Saptamana Literara din ziarul .Lupta. . o traducere din Creangii a apiirut §i nemte§te d ' ,d-~a Mite Kremnitz in Rumanlsche Marchen. L 'I) Xlg, 1882; . Multe din scrierile lui Creangii au f~st luate dill "C~nv?r~iri literare" §i retiparite in bro§uri 111 Ce~nautl §I raspandite in Bucovina §i Tran"

Ro-

v

v

IlvH111a. I) Mc}~dii 'nouii de scriere ~i cetire edit XXI 1 1~lV
VII!,

.

orlan, etc.

I'

\

curie prietenia lui, atM era de glumet ~i bun la. suflet, pe cat era de modest, d.nd se atingea ceva de dansul §i de Indraznet cand apara drepturile altuia. Vasile Conta, pe cind era ministru I-a ales in consiliul general de instructiune. Ceva mai tarziu Intr'un congres didactic la la§i, unde diseutiunile ajunsese aprinse .§i fara nici un ~ir, Crcanga care era acolo retras ~i taeut Intr'un colt, deodata sare In sus §i cu un glas puternic striga cat putu : _ Cer cuvantul, domnule Pre~edinte. Deodata se facti tacere aqanca; toti intoarsera capul catre dansul. _ Am zis: "cer cuvantul"

domnule

dinte. . _ Aveti cuvantul, raspunse

pre~edintele, cam

Pre§e-

n domerit. , _ Era, domnilor, un ciobotar, care nu facuse'l nod la ata §i cosea, coseil mereu tara nici 0 isprava.' A§a facc\i ~i d-voastra, vorbiti mereu, tara sa §titi cc vorbiti. f.' Un \lOhot lung de rasete izbucni In toa~~sala ~i dc atll llci congresul didactic a ramas car:ieterizat pcntru totdeauna. De la al11111876 - 1886 Creanga a scris la Convorblri Literare 0 serie de pove~ti, anecdote, ~i amintiri. Dar afara de aceasta, el a mai scris

o se:ie de scrieri didadice §i de polemice 9. 'A.',\ . publlcat anecdota Cuza Voda !?i Ion Roat( AI~~nachul sQcietatii Academice l:itefare mama Juna, Viena. 1883, un'de eri/ mem'bru onorar. Ase~enea a scris 0 alta anecdota Mo~ Ion ~oata §I a publicat-o in Albumu) MacedoRoman al d-lui V. A. Urechia. •Cea intai notita biografica despre Creanga 0 da ~ngel? d: Gubernatis in al' sau Dizionario deglt scnton~ co.ntemporanei 1879, pag. 324. D-I loan Nade]de vorbe§te despre Creanga In Istoria limbei ,~i Ifteraturei romane. D-llEduard Gliu,lDerde asemene in'studiul sau v .) . St I !?l gandire. . .0-1. Constantin Mile In Saptamana Literara din zlaruI.Lupta . .0 tradu~ere din Creanga a ap~rut ~i nemte§te lit dona Mite Kremnitz in Rumanische Marchen Lt'ipxig, 1882, . . Multe din scrierile lui Creanga au fost luate dill ."C~nv.or~iriv literare" §i retiparite in bro§uri III Ccrnautl §I raspandite in Bucovina §i Tran-

.in '.' ';

'Rri~ I

,lIvlIllia.

.

I) MC.lo.da'noua de scriere ~i cetire edit

.

XXI 1 ::,va1at?rul copiiIor, carte de cetire edit: vm' 3 illl" :)~iI\ul.torul.la cetire prin scriere. 1 vol. GeograII \lliII 'lI(I,Ul . Ia~l. Harta judetului Ia~i.· 0 intrebare A. JorJan, etc. VIII

\

C(eanga a tost decorat in 1878 cu medalia Bene Merenti clasa II·a pentru lucrarile ~i pubHcatiullile sale didactice, iar la 1883 i s'a conterit gradul de cavaler al ordinului Co roan a Romfmiei. Aceste decoratiuni nu le·a purtat insa n ici odata. Acest mare ~i talentat sctiitor roman era de 0 modestie rara. Ca ~i Eminescu nu a luat nici oclata in bagare de sarna talentul sau, a ramas totdeauna acela~: "Nicii a lui Ion a Petrei din Humule~ti", gras, 'gros, greoi, imbracat simplu, CLl straie de ~aiac. Adeseori 11 intalneai, iama ~i vara, pe jos, cu 0 palarie mare pe ceata, cu un bat gros pe umar, mergand la prim blare afara din targ, la Tatara~i, la Pacurari, la Galata.' Acolo se intaInia cu vre-un eunoscut de·ai lui, lucrator, mes'eria~ sau muncitor,' se punea !a vorba, 11 cinstia ~i asculta cu luare aminte' IIccazurile ~i saracia omului,~i de avea putere 11 ajuta cu draga inima. A~a.intalnind odata spre sarbatorile Craciunului pe mo~ loan Hangan suparat, il intreba de saniitate ~i de sJparare ~i accsta i se plange ca primaria de mai multi ani a oprit jocul papu~i1or ~i el nu mai poate ca~tiga un ban pentru copii I). ~i Creanga atunci 1) 0-1 primar Gusti in anu! 1884 prill

0

a oprlt jocul pilpll~l1or pe rnotiv ca sunt nelor moravurl. Dosarul No. 156 din 1884.

ordonantii contra bu-

manios pleacii la pri-marie; starue~te,. face v,u'et i?i scoate lnvoirea lLli Hangan '). De atUlaci papu~ele, acest teatri1 ambulant, care atata vreme ~ de.sfatat ~i desfateaza lncii popoTul, lncii au ll1VOlfea de a umbla la vremea sarbiitorilor de Craciun. Alta data fiind pe strada cu 'fjul sau Constantin, c~re pe atullci era copil, se intalne~te cu un sacaglU, un megia~ al sau, care ~i ie~ise inainte pentru a i s'e pHinge de neajunsurile ce-i facea politia. Creanga intinde mana omului ~i iI in1reaba de sanatate. Copilul insa ru~inat 0;reCl.lm de aceasta, pleaca mai inainte. Creanga iI chiama, 11 trage de urechi ~i-I sile~te sa dee mana cu .':Jcagiul 2). Creanga era om respectos, neprefacut, de~tept glumet· . lata. 0 copie de pe 0 scrisoare din 1887 Sep!l'olvne 19, adresatii d-lui Maiorescu 3)

<'

•

"I) 'spectabile

~i mult iubite Domnule

I

Maiorescu.

"Dad n'ai ras de mult. de vre-o prostie a vre"llllIli idiot, de care numai in raposata junime I) III 1879 Dccernvrie 13 d-l Vasile Pogor Hind 1'r1l1lt1r~c1:1 invoire. ' 'I) DIIIl:! aratarca
dela la§i se pute rfidea m'ai cu haz, pofti'm, "Va rog de~ti rade cu hohot de ut1a avcum...~ar "va rog! m ulte prostii §i in vre-o doua, trel ra~duri in viata mea, de cand am avut nenoroc\"rea de a va cunoa§te, chiar grosolanii am in:driiznit a spune, catre d-voastra, nu insa .din rautate ci din prostie; m'a luat gura pe dma"inte. Caci d-ta nu se poate sa nu intelegi inima ::mea. Iertati-ma, va rog, de toate §i dati-mi voe "sa va spun §i acuma una. v "In bojdeuca t), unde locuesc eu, dorm ,af~ra asta in 18 spre 19 Septemvne. Si pe vremea »\' +" "De Yeti avea rabdare, ca buna~ate ~otdeauna a~ "avut, Yeti Intreba poate, unde-l bo]deuca ~eva. '"Va voi raspunde respeetuos: in mahalaua T~c~u, ce-i mal zic §i Valea plangerei, strada Tlcaul "de sus No.4, (dadi se mai poate numi strada 0 ::II1Iid icioara") doznica, plina de noroi pana la ~eIIl1l1chi cand sunt ploi mari §i indelungate, Zlse " ~i putrede ' <:i la seceta geme colbul pe d ansa. ,,"I ' ~ d "Iar bojcleuca de ciisuta in care locu~s: eu ve vrc.() 18 ani e de valatuci §i povarmta sprecar' pc zi ce merge, de n'ar fi rezemata in vre-o 2~ d [mci de stejar §i acelea putrede. lama "dorm IlIlr'o odai+a toata hrentuita3), iar vara in-

n

A

)

::d "

"tr'un cerdacel din dos, incepfind de pe lei Mai ,,§i sfar§ind pe la 'Octomvrie, cand este vremea "bunc'l, cum Ii acum. A§a m'am deprins. Rapo"satul Conta §i Lambrior, §tiau cas uta mea. Pom"piliu, dol Nica §i mai ales bietul Eminescu de ' "asem:nea. In sfar§it Vinerea trecuta in 18 spre ,,19 m am culcat iara§i afara dupa obicei §i pe "la cate oare voi fi adormit nu §tiu, dar §tiu ca "am adormrt gandindu-ma cu jale mare la sod"etatea Jupimea §i ce mai este ea acum! la bietul "tul Eminescu §i ce mai este el acum! la Oheor"ghe Scheleti, Lambrior, Conta §i un de sunt ei "Hcum!... etc." A§a a fost Creanga toata viata lui. A scris ('11m a trait, a trait cum a scris. EI era om iute dill firea lui, in stare a face 0 nelegiuire intr'un 111 iIIlit de man ie, dar intotdeauna Ii parea rau de r,I'l'a ce facd, lezne crezator, bun la inima §i I.ll'il patima. Toata viata lui a urit pe Jidani Oreci N('III(i, §i a fost impotriva lor 'precum d~ altfel ('1:\ 1m potriva tuturor striiinilor. Adesea-§i batea IIII' "d•. dal~§i.i, radea pe socoteala lor, §i de 0 poliI~1I II pnvl(\ Cll un fel de amaraciune mo§teIliid d Ja piirinti. I h' IlIcrgcai la dansul

\

1) Ilord lit, colibii 2) Ullcloara. 3) Strlcatll

acasii trebuia sa urci griidini §i livezi pana Ticaului de sus. Acolo

"Ii I draill' Siiriiriei printre I I

.lIIIIIgeal In hUidita

i ovarnita ,apuci la d~eapta cobori 0 vale repede ~ P t"+ N'o 4 la bojdeuca . f + d ept In por lla . ~j dat ell ala r ". b'd ca i"i botezase el "caci oJ eu ':< C Illi Mo§ ~ea~ga, "si de iama §i de veselie a locLlin1 lL11§I de v~ra ':< , ai' mLllte scari Intre Cobon apOl m
in jurul gatului pentru sudoare, gras §i greoi preeum era, ca.nd se vedea a§a prins fara de veste de noi, se inro§iil Ja fata §i oareeum se ru§ina. -Iraeu ') de mine J m'ati gasit §i dumneavostra a§il. ca pe un prost, ne raspundea el inee; pand a rade, ca tot prost is eu de-acasa dela mama din Humule§ti. Nu puteam sa ma imbrae §i eu, vai de mine? Da, Ian ma rag poftiti In easa colea, Sa va aducii ni§te apu§oara reee. Ruxandaaa-i! Ruxandaaa-i! Ian da fuguJita. §i ada apa rece. Poftiti ma rag in casa. - Da las' mo§ Creanga ca stam bine §i'n cerdac, riispundeam noi cu totii Intr'un gJas. - In cerdae? D'apoi ce sa vedeti d~ acolea ? Dealul CiriculUi ii ehel ea §i In palma la buni'111.

- Da cu sanatatea cum mergj, md§ Creanga ? - MU1tumese tot mai bine: stupesc In barM ~i trag oghealul 2) eu dintii. ~i a§a 0 dueeam la dansul tot Intr'un ras §i v 'selie. -?i, doamne, multe ne mai spuneil mo§ Crc3nga!

v

J) TfirligH

tillS

- Cand eram diaeon, ne istorisia el, m'am §i eu odata la teatru, la Cristof Columbo

I) Silracul. .) Plapoma

Mitropolitlll m-a oprit deja slujbii §i atullci m'am dus a doua oara. M'a oprit sa ma dLICla biserica, da la teatru ba. _ -- Haideti 111 Targu§or, ne sfiituim Iloi cu Emineseu Inlr'o zi la unul Ttru. Acolo erau vi §ine bune. Ne-am dus §i ne-a fac!1t 6 fripturii de por~ int(un harb de eeaun, ne-a adus cate 0 garafa doua de vin §i numai iata ca §i vine un dasciiJ dela Zilla Crucii, caruia Ii era bolnav un eopil §i s<7plallgc Ja !loi ea nu §tie ce sa-i facii. EminesCLI Ii scrie 0 scrisorica §i-l trimete la doftorul Tauzig. Tauzig cum a vazut copilul a In· tales ca tatiil copilului e dascal §i copilul ~ancand Jacom la colaci i s'a lipit matele §l de aceea era bolnav. Patru copii li \J1urise dasciilu1ui din pricina. colacilor. . Cand lllai lllantuialll din yorba ne amnalll de lllatele Iui mo§ Creanga, ciici Creangii avea unsprezece mati ce stateau ve§nic pe Hlnga dansul. V",l - Da pe asta curn 0 cheama mo§ Creanga. ----'Tita. -- Da pe astii1alta ? . - Sita, pe acea Florica, pe cealalta Furslc:; pe motanul acela Taca, pe celalt S~ru; e1 saracu sare pe ciampa u§ei §i 0 de§chlde de 0data; pe eelalt Ghita §i a§a pana la unsprezece mati.

- •.

~. 'I

"

.

II' .•"

AWl' qala cand ne'dueeam la d~n$ul ne intampin~ eu aeeste v,orJ:je:. , J\poi din. vaile iest~ mi-i ru§ine; dadi m'a ve. ~a un om.. Cine §tie ce-a zice, a·zice ca sunt beat, sau cine §tie c"e. Cli.eanga suferea de epilepsie, boala pe care o avusese §i mama lui timp de vre-o zece ani, dar de care se vindecase. Adese ori. ne· spunea el: - De la Harap Alb 1) douiisprezece zile nu am e§it din bo§deuca 'asta; a venit impiirahil rusesc, §i atunci 'mi-a venit un furn pe nas. . .' De atu.nci,.boala ~e intarea pe ~i ce m~rgea' acum l~ tlmpul din ;urma atacurile de epitepsie II veneau cate de doua, frei ori p~ zi, dar Creanga IIU se de~curaja, era tot vesel §i guraliv;insa acum cand iti povestea ceva, parea' era mai lr,J. tunecat la minte, §i mai atins la yorba. Cate 0data zieea el singur: - De:acu nu-i mult pan' departe.Oc.hii lui nu mai .stralueeau ea aHa data; parca l'ra abosH,. 0 galbeneall'i.li acop eris'e fata, 0 slav bldune Ii stapanea ~rupul. D,in zl In zi atacurile Ne indeseau, din zi in zi s~ pit.~Fdea mai tare pAlla if! ziua de "31 Decembre' 1889 cand un a: till' puternic Ii rupse peatru -Vecie firul vietei §i I I'i 1/1 tadtla fece' pe eel mai mare prozator 1'0-

?'

I) Pe cilnd scrla povestea lui Harap Alb. •Ii

l

34 -~-~I,...···

• . . \: .• \J •

I

01

•

man, pe eel .mai tetneirfi~ pri:t~I1,. ik 'eel., tfl~" ; . eurat §i' neprihanit' roman.! .•... : ,Cine ar, fi in stare azi sa poata 'in<;:heiil.'111c~_/~ teva ralJduri atata poez,ie, atat spirit, atata' orginalitate, dit avea Creanga?' . , . ,? Nascut din popor, traitor la tara,' depliins in obiceiuril,e §i datinele taranului,din, fire istet §i mucalit, nUl~la' el a fost in stare sa intaleneasca pentru vecie, iebana taranului, sfatos §i ~lumet dind poetic §i plin de jale in 'povestirile Intam~ plarilor dill ~ia\
,

.

<

••

IJ

•

:l'

Grlg. I. Gonstantin'e

-.

"

. 1

•••

~

\

.",

~.

t:U •• '"

, OPFJRE COMPLETE '-----'--

SOACRA' CD

-TREI NUROm "

.' (Poveste)

,

Era d t" .., . 0 a a ?' .babii care avea trei 'feciori inal i lll§te brazl§, i t~ri de' vir.tute da' I b'., J 1lIllIte. ", '. " rsalde "

(,I

o raza§ie destul de mare'

. toata .... . '. . '. casa batraneasca. I • P~JI~I~ 0 vie Cll livadii frumoasii, vite . Ill.~l1tepasarr alciituialJgOspodiiria ba'b . P I' III•... t·) ace t '. avea'., strcl'hs'e ,j • "I" eI.- e, ' \ S ea mal Ill'lIll'll zire ,n~g"re'ciici '1 ,.,' § p2,~a~te albe ' . ', ,egW paraua eu z"'ce I IIll', :;;1 tremura dup'il ban" ' ,p nop .. l'lIlru a nu' re~1eti f~ciorii de e l' . IIliti IIlira Inca douii case ala"t' p ~nga S1lle I ,urea, una la dreapta I ,I la dUMastal1ga eelei batrane~ti. D'ar tot 'atwllCi ('II

v

-:"

.ev

U

I

U

~

r

"

•

l

'

..

..~ \

36

~ ~ ~

I

»

•

••

\

•

luii hotarare nestramutata §i',liFrei. feciorii <§i vii> ' toarefe nurori pe langa sitw-ih bas~batrane s~a • -§i a" nu orandul' nimie' pentru imparteala pana ' aproape de moartea sa. A§a facit; §i-i radea inima babei, de bucurie, dnd gandea numai cat de t'ericita are sa, fie, ajutatii, de f~ciori §i mangailtfa de viitoarele nurori. B-a de multe ori ziceil In sine: "Voi privegheil nurorile, le-oi pune la hkru, le-oi struni §i nu le-oi lata ~ ,e§i din casa, in Iipsafeciorjlor mei. Soacrii-mea fie-i t~rana u§oara !--a§a a faeut cu mine. ~i biirbat'ul11eu_Dumnezeu sa-I ierte !-nu s'a pufut plange ca I-am in§elat, sau i-am risipit easa ... de§i cateodaUi erau biinueli... §i ma probozea... dar aum stau treeut toate '" , Tustrei ,'fedorii babei umblali in drau§ie §i ca§tigau multi bani. Celui mai mare ii,ven.ivremea' l)1surat, §i baba simtind asta, umblil val vartej ~ "i gaseasca mireasa;' "§i. in cinci, §ase sat , -abts, abia putu nil11erLuna dv pit placul ei: JIll prea tanara, nalta §i ~llstii1iva; tnga ropaee §i supus\L Fecior'ul nu', e§i din hot~rirea ·ma~ca-sa., l1unta se fiiciJ §i baba i::;;ilua cama::;;.ade soacrii; ba Inca' netaiat~ la gura: care insemneazii cii soaera llU trebue sa fie cu gura m~re ~i sa tot carteasca de toate eele. .': i ~ , Dttpii ce s'a sfar§it nuota, fecio'rH-s' u dus, in

.

,

'" tt

.

treaba lor, iar 110ra ral11ase cu soacra. Chiar in a~ea zi, catre seara, baba incepu sa pue la cale ,vlata nurori;sa. Pentru baba, sita noua nu mai a~ea loc in cui. De ce l11i-am facut cle§te? Ca s~ nu ma yard, zice.a ea. Apoi se sue.iute in pod §! scoboara de aeolo un §tubei .) eu pene ramase toe~ai . dela raposata soaera-sa, ni§te chite de canepa §I vre-o doua dimerlii 2) de pasat. -. lata .ee ~~ g~ndit eu, noro, ca poti lucra noptile. Pilla-I In casoaea de alaturea,' fusele in o~oroc sub pat, iar furca dupii horn. Cand te-i satura de strujit pene, vei pisa malai; ::;;i ~and a veni ?arbatu-tiiu dela drum vom face plachie cu costIte .de pore de. cele afumate, din pod, $i Doan:ne ~lOe .vo~ .manca ! Acum de-odatii pana t~ ~el mal odlhl1l, la furca in brau §i pan a mani dlmlneatii sa gate§ti fuioarele aceste de tors pende de strujit §i malaiul de pisat. Eu m~ 1 of' as pu ~IO5a ml-a treeut ciolan prin' ciolan cu nunta voas:ra. ~ar. tu ~a §tii ca eu dorm iepure§te; §i pe langa l§tI dOl oehi, mai am unLiI la ceafa, care ~a~e pururea desehis §i cu care vad $i noaptea ~I Zilla, tot ee se faeeprin casii. Ai iJileles ce II-am spus? u

u

•

v

-

Da, mamuca. Numai ceva de l1lancare...

1). Un !emn cilindric

2). Banite.

scobit.

De mancare? 0 ceapa" un usturoi §i-o bu~ata de mamiiligii rece din politii, sunt destul :pentru o nevasta taniira ca tine ... Lapte, branza,unt §i oLia de am putea sclipul 1) sa ducem in ~a!g ca sa facarn ceva parale; cad casa s'a mai ingreuiat CLiun· rnancau §i eu nu. vreau sa-rni pierd comandul.-Apoi cand insera, baba se mica pe pat, cu fata la parete, ca sa n'o supere lumina dela opaiej, mai dand a intelege nurori-sa ca are s'o privegheze: dar somnul 0 cuprinse indata, §i habar n-avea de ce face nora-sa. Pe cand soacra horilia, dormind dusa, blajina no~a migaia prin easa; acu§i la strujit·) pene, acu§i imbala 3) tortLlI, acu§i pisa malaiul §i-I vantura de buc 4) "Si daca Enaehe se puriea pe gene-I, ea 'indata , , lua apa reee §i.§i spiila fata ca nu eumva s 0 vada neadormita soaera §i sa-i banuiasca. A§a sc munci biata nora pana dupa iniezul noptei; dar des pre ziua, somnul \0 dobori, §i adormi §i ea intre pene, caiere, fusele eu tort §i bucul de malili. Saba care se euIcase odata eu giiinile, se s,culii cu noaptea in cap §i ineepu 'a trantl §i a plcznl prin casa, in cat biata nora, care de-abia I). Ad 1111,\ 2) Cura(ii, 3) Albl. 4) Plcavil.

a!ipi~~ de vqie, de nevoie trebui sa 'se scoale sa sarute mana soacrei §i sii-i arate ce a luerat' Ineet, incet nora s'a dat la brazda §i baba er: ~ulju~~ta .~u alegerea ee a facut. Peste eatev: zl!e ?araU§l1 sosesc, §i tanara nevasta vazandu-§i barbateluI, tnai uita din cele necazuri! •. . Nu treee ~L1It,§i baba pune la cale §'i pe feelOrul eel mlJloelU; sa-§i ia un' suflet de no 7 • t . d ra In OCtnal upa chipul §i asemanarea celei de'ntili . e~ deosebire numai, eii aeeasta era mai In varsti §1 eeva ineru,ci§atii; dar foe de harnicii. , Dupa .nun;ii, .fe<;i.orii se due iarii~i in carau§ic §I nuronle raman lar eu soaera acasii D ,. b' " • . Upd 0leel. ea Ie da de lueru eu miisura, §i cum Inse. r~az~ se' cuIca, spuind nurorilor sa fie harnice §~ ~andu-Ie de g-rije ea nu eumva sa adoarma, eael Ie vede ochiul eel neadormit. • Nora cea mai mare talmad apoi eeleilalte despre oehiul soa,~rasei eel a toate ,:aziltor, §i a§a ' u~a •pe. aHa ,se Indemnau la treabii §i luerul e§ea g~rla dIn m.anele lor.~ lara soaera huzurea ') de blne. Dar bInele -- eate odata - a§teapt~ §i rau. ~u tr~ce tocmai mult §i vine vremea de insurat §I ,feel?ru.lu! eelui mic, Baba insa ,\:oia cu ori ce chIp sa alba 0 troija nedesparjita de nurori . De aceea §i .chitise una de mai inainte. Dar Ilu-i I) 0 biitea fericea.

totdeauna cum se chite§te, ci-i §i curnse n~tl1ere§te. Intr'o buna dlrnineata, feciorul mamei, Ii §i aduce 0 nora pe cuptor. Baba se scarmana de cap, da la deal, da la vale, dar n'are ce face §i de voie, de nevoie, nunta s'a fileut §i pace buna. Dupa nunta, barbatii din nou se duc1n treaba or §i nurorile .raman iar cu soacra acasa. Baba iara§i Ie da de lucru cu masura, §i cum. vine seara, se culca dupiL obicei. Cele· doua nurori . vazand pe cea mai tanara eodindu-se la treaba, Ii zic: Da nu te tot codi, cii m~muca ne vede. _ Cum? Eu 0 vad cii doarm~. Ce fel de trcaba e aeeasta? Noi sa lucram §i ea sa dorma? _ Nu ciiuta di ,horae§te, zise cea mijlocie, mamuca are la ceafa un o<1hineadormit, cu .care vede tot ce facem, §i apoi tu nu §tii cine-i mamuca, n'ai maneat nici odata moarea 1) ei. __ La ceafa ? ..... Vede to ate ? N'am mancat moarea ei ?..: Bine ca mi-am adus aminte ... Dar cc 11lanc~m noi, fetelor, hai? . __ lea rabdari prajite, draga cumnaticii .•.. lar dadi c§ti -flamanda, ia §i tu 0 bucata de mama· liga din coltar §i eu ni§te ceapa §i mananca. _ Ceapa eu mamaliga? D'apoi neam de nea: ._1) Pig.: Caractcrul ei al dracuhli.

~ul meu n'au mfmcat a§a bueate. Da slanina nu-i In pod? ~nt nu·i? oua nu-s? - Ba sunt de toate, zisera cele doua dar sunt ale mamudii. . , . - .Eu :red di tot ce-i a mamucai e §i al nost~Ll,§l ce-I al nostru e §i al ei. - Fetelor, hai ! sa t:ecut de §aga. Voi lucraji, di eu ma duc sa pre.gatesc eeva de-a mancarii, §tii colea" eeva mal omene§te; §i acu§i va chiem §i pe vol. -- Do~mne ce vorba ti-a e§it din gura! zisera c:le doua; Vrei sa ne aprindem paie in ~ap? Sa ne zvarle baba p~ drum? . - ~as' daca v'a durea capu!. Cand va intreba pe VOl, sa dati vina pe mine §i ca lasati sa vorbesc eu pentru toate. - A.po~ dar. .. da!... fa cum §tii; numai sa nu ne bag! §l pe noi in bel ea. -.: Hai, fet~lor~ taceti gura va mearga; ca nu.j bAlmapacea §l Int-e draga galceava. ~i iese dintanct: i

Vai sliracu omu prost, Bun odor Ia. cas' a fost!

Nu _t~ece mCI un ceas, la mijloe, §i un cuptor ~~e.~lacll1te, cati-va pui parliti in frigare' §i praJ,J.tl l~ u_n~,0 strachil10ae de branza cu zmantana ~I mamahguta era g;ata. Apoi jute chiama §i pe

celelalte doua in bordei §i se pun la mas a cu toatele. - Hai fetelor, mancaii bine §i pe Domnul laudaii, cii eu ma reped in' crama s'aduc §i un cofael de vin, ca sa mearga placintele astea §i mai bine pe gat. Dupa ce au maneat §i au b<1utbine,le-a venit a dinta, ca. Rusului din gura garliciului: "Soacra., soacra., poama acra "De te-ai coace, cat te-ai coace, "Dulce tot nu te-i mail face.... "De te-ai coace'un an ,,$j-o vara ,,'rot elilti acra liIiamara

~ Da bille, mamuca tOO' . cu 'mamuca c" 1 ' nu §.Il c au venit tatuca ",I e-am facut de A Ie-am scos un cofael de Vl1l '. maneare, §i chefii!uit §! noi 0 'leaca r " de a~ee~ ne-am s'au dus, . a chlar mal dl1leaorea §i .

m'au viizut cuscrii -cum d . ormeam ? POI, cum sa nu te vada, mamucii?' - yl-apol de ee nu m' f' . ciuma sa yV U A a!l scu!at? manca-v'ar , a manance! - D'apoi dii, miimucii t' t I ca d-ta vezi tot, ~'d ' e e e aceste au spu's A. ' ",I e aceea am gA d't manlOasa pe tatuea' u· an I ca e§ti ]' .' §I pe mamuca d seo I. ~I ei erau a§a de mAh ., ,.e nu te ticnit mancarea., a nl!l, de mal 'nu !e-a -

~

"Il'~i afara

"Ca 0 para; "Intri 'n casa ."Ca 0 coasa. ,,$ezi in unghi "Ca un junghi".

~i-au mancat §i-au baut §i-au cantat pana flU adormit eu toatele pe loco Oint! se seoala baba 'in zori de ziua,. ia fJUrori dacii ai de unde. lese afara speriata, da ineolo, da pe dineolo §i eand intra in bordei, ee sa vada? bietele nurori jeleau pe soaera-sa ... Pene impra§tiete pe jos, farmaturi, blide awncate in toate pariile, eofaelul de vin ' rasturnat, ticalo§ie mare !... . - Da ce-i aeolo? striga baba 'inspaimantata ! Nurorile atunci sar arse in picioare; §i cele mari incep a tremura ea varga, de friea, §i lasa capul de ru§ine. Jar eea eu pricina1 rasputJde;

v

~i

D'a

<.:'

U

I

- Eitlasii, ticiiloselor cii acu 'nainte. ,VOl

'd'

u obzala ,) eu de

~i de atunei nurorile n" , ' .' in casii cu baba CA d ~~ mal avut (zi buna . an I§I ad' " de pUicile cele nadolence 2) 'b hucea ea amlnte rul din crama de .. §I og ete 3), de Yini§o, TlSlpa ce s'a fii t ei §i cii au t cu cu munca vazu -0 cuscrii do 'd cum era craup~ de 'd rmln a§a liifaiatii, , i:I CIU a §l rd' ro~ea cariul in lemn. 0 ea 111 nurori cum U

I

,

v,

A

Se lehiimetisisera

panii"l' '" cele doua de gura

1)' V'Oill ven! de hac.

2) Mari de neam. 3) eu pene ~j fUlgi Ja urechi. _

~ ?,icioarele, 1'.' • §i-o ghigos.e§te ~ 1) ea cea rea a babei; §i cea mai tanara gasi acum prilej sa-i fad pe obraz §i sa oranduiasca totodaUi §i mo§tenirea babei prin 0 dieta ne mai . porn en ita pana atunci, §i iata cum: , _ Cumnatelor; zise, ea Intr'o ii, cand se aflau singure In vie. Nu putem trai In rasa aeeasta de n'om face to ate ehipurile sa sdpam de harca de baba. - Ei cum? _ Sa faceti cum voi Invati1 eu §i habar

0

v

sa

vedea voL . _ D'apoi cand or veni ai no§trii? _ Atunci voi sa va faeeti moarte In papu§oi, sa nll spuneti nici laie nici balaieo Oi yorbi eu §i CLIdan§ii §i lasa dad va fi ceva., ~ Se Induplecara §i eele doua, intrarii cu toatele in casa, luara pe bab3. ,de par §i-o izblra cu eapul de pereti pana i..l dogira. Apoi cea mai ianara fiind mai §uguba11'l de cat cele doua, trante§te baba In mijlocul casei, §i-o framanta cu

~

•

U

n'ave1L _ Ce sa facem? Intreb3. eea mai mare. _ 1a sa dam busta In easa la baba, §i tu s'o ei de canepa1) draeului §i s'o traZne§"ti cu eapul de peretele eel des pre rasarit, cat Ii putea; tot a§a sa faci §i tu eu capul babei, de peretele eel i despre apus, §i apoi ee i-oi mai faee §i eu ve1

1) Par.

pe Jansa' , sc. ate limba afara, 1-0 strapuniata ,soacra nu mai putu zice mCI care I . §i slaM §i, stalclta, cum era 'Ciizu la pa.t bolnav.a de ~o~rte. Apoi nurorile dupa ,sfatUlre~ ce!el cu pr~CI~a, a§ezara baba intr'un a§ternut. curat, ca sa-§I mai adud amirite. de A d era ". can . mire ,asa; o§1d npa aceea Incepura a scoate dl~ lada ba~el valJri de· panza, a-§i da ghiont o ~lla altela. §I a vorbi despre' starlici, toiag, nasaIll:: podun, paraua din mana mortului, ,despre' gamele. or oaea de dat peste groapa' d strig At'" ' espre A 01 §I .c, e, alte' .nazdravanii. Infionltoare; .in cat numal aceste 'erau de ajuns ba <:i de • t tee t ' m reo cu , s 0.yare hi groapa pe blata bab latv'f oJ a. a enClrea visata de mai inainte '., iin p}init: ,cum sa ~l

0

0

•

A

•

•

'

~

v

0

.,

,

.

I

•

'

.. Pe. ~an.d se petreceau ..acestea, iata se atl'd scartud .•111~te care; biirbatii veneau. Nevestele Idr Ie es Iptru intampinaFe'a' lor §i dupa sf~t . eel' r . Ulrea : el .~al ,IF~r,e,_deja ,poarta s'arunca in gatul ba.rba~llor §l mcep a-i .lua cu vorba §i a-i dezmler~a. car~ ae 'ea-re tI!ai' magulitor.' - Da lIe face mamuca? intrebara cu totii de odata, ctnld dejugau boii. 0

1) 0 bate,

.I. ~:

"\

;. ~

I

~ . '\ . ~ • ~. >;

,

~:;

1# •

, - Mamuca, Ie lua' cea' mai ,tanarii 'vorb~ 4'in· gunl, mamuca nu race bine ce , face'; -,afe* de gand sa ne lase sanatate,,_s~(nl'ana,; "', , - CU!J1?ziseta barbatii irlspiiima'ntat-i, scapand resteele din mana. .:'" ' - Cum? Ia sunt vre-,o ,cin,~i, §ease zile de' ," cand a fost sa duca viteii la suhat §i un vant rau pesemne 'a dat peste da,nsa, sarina.na! ... ielele i-au luat gLira §i picioarele. Fiij sa reped atUllci cu totii in casa t1a patul -1l1ane-sa.; dar biata baba era I)tiIflatii cat 0 btfte §i, nici tlU putea ble§U m,acar digura;/ simtirea insa nu §ilo Iperduse de' tot./$'I vaz~nd:u-il i§i mi§ca putin mana ii ar~ta.Ia nora cea',l1)a>re" §i la peretele des pre 'rasarit, •·ap'oi.:,ar~fa: pe, cea ~f. mijlocie, §j :paretele despr~ apus~'''' pe urm~ e I 'cea mai tanar~ §'i' j05i in mijlocuL',casel ;dupa aceea de abia putu' aduce putin man;a spr~"g,ura • §i indata cazu intr'un le§in grozav., , 'Toti plangeau §i' nq s'e'puteail dutntri des pre semnele ce face mama lor. Atuncf j1inora cea t§- • nara zise, pr,etad.ndu-s~ ca pl~nge §,j ea: ~', - Dar nu intel'egeti ce vnea mam"uca'? ). - 'Nu zisera' ei.· , ,:' ,j " . - Biata mamucii lasa cu -limbii de mbarte: ta fratele cel mare sa ia locul §i casa"-cel despre rasarit; eel mijlociu 'cea despre apus,. ia~ 'noi rei L

't ~ "

!

of..

",

,

' .

~

•.

.

- ::-

3

ca mezlnJ ce suntem sii riim~ne.m aici, ih cas,,, biitraneasca. " _. .~' , - Ca ,bine mai :lici -tu, neva~ta 'fasp~tlse barbatu·sa~. Atutici ceilalti ne mai ~~and incotro, §oviH, diata, ') ramase buna facuta. • ' , !3aba muri chiilf in acea zi '§i nurorile de's. pi etite, 0 boceau de -vuia satul.-Apoi peste doua' zile 0 ingnopara cu cinste mare' §i toate femeile din sat §i de p.rin meleagurile') vecine, vorbeau despre ~oacra cu hei nurori §i,z\ceau'; fer-ice de dansa c'a murit, ca §tiu ca' ,are: cine-o .Jjo'ci,

J

I

47

'r'l

1) ·Testa'mentul. 2) Imprejur.iinil~. / '

'.

'

.;,

.

t ••..

"'~

j

.

CD. ma a v'aduce voua: ..:' Frunze'n buze,' Lapte'n tate Drob de sarli In spinare

.,

.

&.f .

Mll.lllje~j

In calcRie~. Smoc de flori • Pe sun-suori.

CAPRA ~CU TREl lEZI (Poveste) \ .

..

.

Era odata 0 capra, care,.avea hei iezi. I(~dul cel mare §i cu eel mijlOciu dau prin bat'de 0, braznici ce erau; iar cel mic, ,era ha-rni,e §i. c.u minte. Yorba aceea: "sun,t einei degete la 0 ~an~. si nu seamana toate unul cu altul". • "\,' . Intr'o zi, capra chiama iezii de pe af~r~l§i I~ zice: ' - Dragii mamei. copila§i! eu ma C1pcin padure, ca sa mai aduc eeva de ale mandreL Dar voi ineuia1i u§a dupa mine, asculta1i unul de altul §i sa nu cumva sa deschideti pana t,e nu-1i auzi glasl,ll meu. Cand voi veni eu, am sa va dau de §tire, ea sa mil.'cunoa§te'1i §i am s~ va spun ~ a§a:

..

A

Trei iezi cucuieti U~a malD~i de~cuie\i

Auzita-ti ~e-am spus eu? - Da, mamuca, zisera'iezii, . -- Pot sa am nadejde in voi-?' • t" ~ ~ Sa n'ai niei 0 grija,. ,mamtlea, apucarii cu gura inainte eei mai marL Noi suntem 0 data bae1i §i ce-am vorbit g9ata, vorbit ram-ane. ,- Daca-i a§a, apoi veniti sa va sa'rute mama! Dumnezeu sa va apere de eele rele §i ?TIai ramaneti eu bine. ' , - Mergi sanatoasa, mamu'Cii, ziee eel mic, cu Jacrami in ochi, §i Dumnezeu sa:1i ajute, ea sa te intoiune cu bine §i sa ne aduei de mancare. Apoi capra iese §i se dute in treaba ei. Iar iezii inchid u§a dupa dansa §i trag zavorul. Dar yorba veche: "p>are1\iau urechi §i fere§ti1e o
It

,

Ap'~

5

.••

"., 'j.,

. L

. .••

el,

'i /'

\.

- "

'

'

••

~ .•,

' ',

'~'- !

.1"""

••••

_ .a.,,;.,,'" _.... . ~.{.',. ~r

.:r, ..•.

i

t ~f,\

l'

,.'

••

'Ca

Mlllli.ie/f

In 'caIclie~; . S,moc'de flori ' Pe sub-suori I' ~'A

.r' •. , t

\

j

.•

,

•

1Io .,

;

.

puse sil~.iaseutil Iimb~. §i di''1tii pentru a-§i sub1iil glas~.J §,i,a'pOi,intorcandu-se ineepu iar: • ..,,'

,

T,rei lezi cucuieti .' Mamei lli(ladescuieti I

• -

i... .

"

- Ei, vedeti? zise iaril§i eel mare;, daca ma potrivese eu voua,? _. Nu-i' rnamuca . nlt~i mamuea.--D'apoi cine;i, d~ca nu-i ,ea? C~ doar §i eu a ureehi. Mil due sa-l desehfd. • -' Badi~a t bil~i~a.! zise earil§1 eel rnic, asCU'ltali-mil §i pe mine! Poatemai' de ,.apoi a veni I ~ cin'eva §i-a ziee: •

,.:,

Trei iezi cueuieti ' M~mei u~llode~cuietj mama v'aduce vouii Frunze'n buze, Lapte'n ia.te; Drob'de'sare .; ,In spin~:re,""

,

'>

retele din qosul ea eand v~rb~a! ·e~lpr~.eu, ) dan§ii. /". ' - Bun! zise el in ;.ga:ridul -s-J: Ia aeu. mi-e timpul... De iar impinge pileatitl' sil-ini desehidil u§a, halal sil-mi fie! ~,tiu eil i-a§i carnosi §i i-a§ jumuli I-Cum zice, §i vine la u§e; §i cum , . vine §i ineepe: '. . '

.

'.

t..

I"

.•

t

1<

i

'

J..

,

..

.. t.-,. •

~

,. ,..

.

p

r...

~

i'"''

.. r~··

",,.E

••

, '

Hili! desehideti cu. fuga; dragii ina'mei! eu fuga! . - la! baieti, zice eel mai '~are, sariti §i des- • ehideti u§a eil vine mama eu de.maneate. . .- ~arilcutul de mine! zise eel ·mic. 'Sf TIu· : eurriya sil faee{i pozna sa' de§chideti' ca-i- vai de noi! Asta nu-i mamuea, ;Eu eunost ~e pe'glas ; glasul ei nu-i a§a de gros §i' ragif§it, d'l' mai subtire, §i mai frumos t, .' . . • A\l~tnd aeeasta1 lupul se d\-l~~ 13." ~p fierar ~i

°

l! .•

".1.':. .... •...... , , , ~ .. ~ J '

\

."r:.

;,

I

•

/

/

•

.''If,

J

,

"

''I'

De C~l1detl u~a ~,- .' Cll vme mlitll,,?a _

,

.

. "

.'

«'.

).1 I

~, ." J.l,

§l' ;It,Ullci,vo.i rebue riumai deeM sil· dechideti? •D~-apoi",nu §tit!' e~ miltu§a:i !Uoarta" deea-nd lupii alpi'J§i 5'a.' fileuy oale, ~i urcjoare s~tp'taJi1a'?t " , "A~ol ide! n~ sp,u'n ~u -Dine,? lZieeeel mare. ' l-a d~ atunci e rau in lume, 'dedud a ajuns eoada sa fie eap ...DaGil te~ai. potrivi tu aeestora'1i tinea mult §i ~bit)e"pe milmuea. ',Eu, unlll, mil . due sa

d ,se· h"d I.

•

.

.

.'.

~,' ",

.

.••..••

Atu,nci mefintfl se va,ri -jute in horn, §i sp(j.~ jinit eu:picibarele"de PFiehiGi, §i-cu, nasul tie funingine, taee'ea' pe.~tel~,'§i 'tremufa' ~a ' vaFga de hidi. Dar friea.i din ·rai. ~ilrrriana !l Asemene eel m!jloe·u,. tu§fi t 'iute sub Uft ehersin; se Inghemue§te acolo cum poa~e, taee ca namantul "

.

I

.

..'

"

.

~i-i tremura carnea pe dansul de frica; .• fuga·j • ru§i'noasa, da-i sanatoasa I... Insa eel mare,<se da dupa u~e, §i sa traga, sa nu traga!' In" sfar§it· . • tra~e za:~rul... Ca~d ia !.~.~e sa -v~da? ~i apoi 1 mal are can~ vedea?' facio lupului ii scaparau. ochii §i-i sfaraia gatlejul, de ~Iamand ce, era, ~i niei una niei dou'a, hat! pe' ied de gat, Ii reteaza capul pe loc, §i-l manaflca" a§a 4e iute ~i cu a~a potta" de:ti parea cii niei pe 0 masea n'are ce pune. Apbi se linge frumu~el pe bot, §i ineepe a se invarti prin cas a eu neastrampar, zkand: - Nu §tiu piir.erea m'a amagit, ori am, au~it mai }TIuite'~lasuri? Dar. c' Dum'nezetl? Parc'au intrat'in pamant... Uml.e' sa fie und~}sii' f"e ?.....,. • ' .'. r.Se ite§te el(pe j:~!o, se ite'§te pe :dintdlo, daf pace buna,! iezii nu-s nidii~ri! Ma!... ell maJ~' ~. minune-i §i asta.:. d~f' nici acasa n'am de coasii. .. iea sa mai odihnesc 0 leaca ast~· t>~lranete. . ' 'Apoi· se indoaie de §ele cam cu, greu §i se pune pe chetsin. ~i cand s'a pus pe chersin, nu §tiu cum s'a facut, cii ori chersinul a/ crapat, or cumatrul ,a, str~nut1lt..: Atunci iedul de sub chersin, sa nu ta.ca ?-il pa§tea pacatul, §i-t inanca sp111area, saracutul! .\ - Sa-ti fie de bine, nana~ule!' ••. , A I ghidi! ghidi I ghidu§i ce e~ti! 1\ici •

'I -

\I

V

'

.

mi-ai fost! la vino incoace la nana§elul, sa te pupe el! Apoi ridica chersinul bini§or, in§facii iedul de urechi §i-I flociie§te §i-I jumi.lle§t~ §i pe acela, de-i merge petieile!... Vorba aceea: "toata pasarea pe limba ei piere". Pe urma sa mai invarte cat se mai invarte prin casa dor a mai gasi ceva, dar nu gase§te nimic, caei iedul cel cuminte tacea molcum in horn, cum tace pe§tele in bor§ pe foe. Dacii vede lupul §i vede, cii nu mai gase§te nimic, i§i pune in gand una: a§aza cele doua capete,eu dintii ranjiti in fere§ti, de ti se parea cii rad; pe urma I.lnge toti peretii cu sange, ca sa facii §i mai mutt in eiuda caprei §i apoi iese §i-§i cauta de .drum. Cum a e§it du§tnanul din casa, iedul cel mk se da iute jQS din hoom §i incuie u§a bine. Apoi in cepe a se scarmana de cap §i a plange ell amar dupa fratiorii saL "Dragutii mei fratiori! De nu s'ar fi induplecat, lupul nu i-ar fi man cat ! ;>i .biata mama nu §tie de asta mare urgie, ce i-a' venit p'e ,cap!" ~i boce§te el, boce§te pana it apuca le§inul ! 'Dar ce era sa Ie facii? Vim!. nu era a lui §i ce-au cautat,pe nas le-a dat. Cando jelea el a~a, iaca ~i capra venea cat putea, incarcata cu de-ale manciirei §i gafai~d, §i cum venea, cat de 010

-• ~\

vede cele doua capete,

cu dinti{. ranjiti In fe-

're~ti.

s'arunea In bratele mane-,sa, §i cu laerami de sange Incepe aMispuhe : -- Mamudl, mamudl, uite-te, te-am paW nOI Mare foc §i potop a dlzut pe capul nostru! Capra atunci holband oehii lung' prin casa, o cuprinde spaima i?i ramane Incre~enita :... D~r mai pe urma. Imbiirbiitandu-se, §l-a mal venIt putin In fjre §i-a Intrebat: - Da ce a fost aici, copile? - Ce sa: fie, mamuca? la .cum te-ai dus d-ta de acasa, n'a trecut tocmai mult i?i i;'aude cineva biitand la u§e i?ispuind: , '. v

.~ Dragii mamueutei, dragi!' Cum, a~teapta ei Cll buc~rie §i-mi ract Inainte cand m~ vad! BlietH mamel, baieti, Frumu~ei ~i eueuieti'

Bucuria caprei nu eraproastt par c~nd s'apropie bine, ce sii 'Vadii? Un fior rece ca ghiata Ii trece prin vine, pici9arele i se taie, un tremur o euprinde In tot trupul §i behii .j se 'painjinesc ~i ce era, nu era bine!... Ea in'sa tot merge pana la u§e, cutJ;! poate, rrezand cii. parerea 0 l!j§ala... §i cum ajunge, ~i Incepe':

i

I

\

I

Trei iezi cue uieti Mame~ u~a descuieti/!' Oa 'mama v'aduee voua,; Frunze'n buze, Lapte'n tate, Drob de sare In spinare. !' .Maliiie~ .• ' In calcaie~, ".\,~' ~ Smoe de flori ':1-;<\ Pe stlb-subsuod. ,,'i:,

-

I

Atunci. iedul mezin-care' era §i cel de'ntai §i eel de pe urma-sflre iute §i-i deschide u~a. Apoi I

~i?

•

•

Trei iezi eueuieti M~mei u~a deseuieti...

.. . It ,

,/'

-;- $i frate-meu' eel mare natang §i n,eastamparat, cum 11 §tii, fuga la u§e sa de?ehida. - $i atunci ?.. . . • - Atunci eu .m'am varat iute .in horn i?\ frate-meu cel mijlociu ub chersin~ iar eel mare, 'dupa cum iti spun, se da cu nepasare dupa tl§e §i trage zavorul. $i atunci? ' . - Atunci grozavie mare! Nanai?ul nostru §i prietenul d-tale, cumatrul lup, se §i arata In prag. Cine? Cumatru-m~u ? EI c\ire s'a j1,1ratpe

\

paml sau ca nu mi-a speria ,copila~ii nici odata ? - Apoi de, mama! Cum vezi i-a umplut de sparieti! • ) - Ei las! ca I-oi invata eu! Daca ma vede d-s 0 vaduva sarmana §i c'o casa de copii, mai trebue sa·~i bata joc de casCJ.mea? ~i pe voi sa va pue la pastrama? Nici 0 fapta fara plata. Ticiilosul~i mangositul! Inca &e ranjea la mine cate odata ~i·mi facea cu maseaua... Apoi doar. eu nu-s de, acelea de care crede el: n'am sarit peste garduri nici odata de cand sunt. Ei, taci cumetre, ca te-oi dobzala eu! Cu mine ti-ai pus boii in plug? Apoi tine minte ca ai sa-i scoti fara coarne! - Of! mamuca, of! Mai bine taci §i lasa in plata lui Dumnezeu'! ca ~tii ca este' 0 vorba: ntlici pe dracu ~a-l vezi, da nici crucesa-ti fad !" - Ba nu, dragul mamei! "Ca pana la Dumnezeu, sfintii iF iau sufletul". '~i apoi tine tu minte, copile: ce-ti spun eu: ca de i-a mai da lui nasul sa mai miroase pe aici, apoi las !.., Numai tu, nu cumva sa te rasufli cuiva, ca sa prinda el de veste. ~i de atunci cauta §i ea vreme cu prilej ca sa faca pe obraz lui cumatru sau. Se pune ,ea pe ganduri ~i sta in cumpene' CUI11 sa dreaga ~i <;~ sa-j fq<;~.

- Aha! ia acum i-am gasit leacul, zise ea in gandul sau. Tad! ca i-oi face eu cumatrului' una de §i a mu§ca labele. Aproape de ,casa ei era 0 groapa adanca : tocmai' acolo-i nadejdea capreL - La cada cu dubala, cumetre lup, ca nu-i de chip !... Ia de-actl se 'ncepe fapta. Hai· la treaba, cumatrita, cii lupul ti-a dat de lucru ! ~i a§a zicand, pune poalele 'n brau, i§i. sufleca manecele, atata focul §i s'apuca de fikut .bucate. Face ea sannale, face plachie,. face alivenci, face pasc~'cu smantana §i eu oua ~i fel de. fel de bucate. Apoi umple groapa cu jaratec §i cu 'lemne putregaioase, ca sa arda focul mocnit. Dupa asta a§eaza 0 leasa de nuiele numai intinata §i ni§te frunzflri peste dansa; peste frunzari toarna tarana §i peste tarana a§terne 0 rogojina. Apoi face un scaue§ de ceara anume pentru lup. Pe urma lasa bucatele la, foc ,sa fiarba §i se dtice prin' padure~a caute pe c u matru-sau §i sa-l pofteasca la praznic. Merge ea cat merge prin codru pana ce da de 0 pd\pastie grozava §i intunecoasa §i pe 0 tiharae 1) dii cu crucea peste lup, 7

I

- ,Buna vremea, cumatro. Da ce varyl te-a abatut pe-aici? -:- Buna sa-ti fie inima, cumetre cum !i-i catatura ..• apoi de, nu ~tii d:ta, ca' nevoia te duce pe uncle' nu !i-i voia? la, nu §tiu cine a fost pe la mine pe acas in lips'a mea, ca ~tiu ca mi-a facut-o, buna ! \ - Ce f~l cumetrita draga? - la, a gasit iezii singuri, i-a ucis-' §i i-a crampotit de Ie-am plans de mila! Numai vadUva sa nu fie cineva. _ .. Da nu mai spune, .cu11liitra! --- Apoi de-a,culll or sa SPUIl, or sa n,LI.ma
I

- ~poi de, cumiitrii, cand ar"~w omul ce ar pati" elinainte s'ar pazl. NU-!i fa~e' §icl-ta' at~ta inima rea" ca odata avem sa mergem cu ·~totii , acolo. ' -- A§ll este, cumetre nu-i 'yorba. Dar sarmanii gagalici, de cruzi s'au mai dus! - Apoi de, cumiitra, se vede ca ~i Iui Dumnezeu ii plac tot pui§ori de cei mai tineri. ' L.. Ap.oi daca i-af fi luat Dumnezeu., ce mi-ar fi? D'apoi 'a§a? -- Doamne, cumiitra, Doamne! Oi I<;Ice'§,i eu ca prostul... Oare nu cun-l\~ll:nenea Martin,a' dati raita pe,Ia d-ta pel acasa? Cii mi-adue aminte cii I-am intalnitodata prin zmeuri§, §i tni-a"spus cii dad ai vrea d-ta sa-i dai un baiat sa-I in~ ve!e cojo,ciiria. ~i. din yorba in yorba, din u~a/in aHa, ajung pal'1a acasa la cumatra, -', la puffim, cumetre, zise ea luan.d scaue§ul ~i punandu"1 de-asupra groapei cu pricj'n~, ~ezi I 'olea §i sa ospatezi 0 leacii, din ceea' Ce ne-a dat Dumnezeu'! ,_ , Rastoarna apo'i sarmale in s,trachina §.i i Ie pune dia:ninte. Atunci lupul nostru incepe a m~nca halpov I)

•• \

..

t

§i gogfilt, go gaIt, goga1t, Ii mergeau saqnalele intregi pe gat. ) - Dut,nnezeu sa erte ~pe cei rapo'sati, cumatra, cii bune sarmale ai mai facut! ' ;;i ,cum ospata el, buf! cade 'fara sine in groapa cu jaratec, cad scaue§ul de ceara s'a topit, §i leasa de pe groapa nu era bine sprijinita: nid mai bine, nici mai rau, ea .pentru eumatru. Ei, ei! Acum scoate lupe ee-ai man cat ! Cu capra ti-ai pus in card? capra ti-a venit de hac' - Valeu, cltmatra, talpele mele? Ma rog seoa· te-ma, ca-mi arde inima in mine! - Ba nu, cumetre; c'a§a mi-a ars §i mie i. nima dupa iezi§orii mei! Lui Dumnezeu ii pIa . pui de eei mai tineri: mie insa-mi plac §i d i§ti mai batrani, numai sa fie bine fripti; §ti colea sa treaca foeul prin tr'in§ii. - Cumatra, ma parlesc, ard, mQr nlt ma lasll - Arzi eumetre" mori cii niei viu nu e§ti bun De abia i-a mai trece baiatului istuia de sparie ea mult par imi trebuia dela tine ca sa-I aful11 Ti-aduci aminte, dihanie rautacioasa §i spureat dnd l11i te-ai jurat pe parul tau:? ~i bine mimaneat iezi§orii! - Mil ustura inima 'n mine, eumatra! ma ro seoate-ma .§i nu-ti mai face atata os:lnda CU'l11ine - Moarte pentru moart'e, cumet~e, arsura pen

~ It

,

.~

(

,

•. "

• H't' l· "', tru arsfua, ca, bi 0 mai 'plezni§i dinio'ar~ cu .. cuvlnfe din ~eriptura. ~ ") I D upa aceas t a capra §1. cur iedu'l au Iuat 0 capita de fan §i-au aruncat-o peste, dansul, in groapa ca sa se mai potoleasca focul... Apoi Ia \Irma unpelor napadira asupra lui §i-i mai trantira in cap eu bolovani §i eu ce au. apucat p'ana-l omorara de tot. ~i a§a s'a pagubit sarmana capra de • cei doi ..+, iezi, da ~i de· c~inatru-sau r ~ ,. lupul , paguba§a a ram'as, §i ,paguba§a- sa tiel' ~ \ ~i auzind caprele cfi~ . vecinatate' .de ona, ca asta tare Ie-a mai parut 'bine, ~i s'au adun~t cu toatele la priv ghiu, §i unde nu s'au a§ternut pe mancate §i 'pe bilute, veselindu-se impreuna . ;;i eram §i eu acolo de fata, §i in datil dupa aceea am inciileeat illte pe-o '§ea §i-am venit de v'am spus povest~a a§a; §i-atit 111aiincalicat pe o roata §i"v'am spus jitea 1) toata,; §i unde n'a111 mai inciilicat §' pe-o cap§una, §,1V'3tI! spus oameni buni, o. mare §i gogonata min'Ciuna, u

•

I

u

Y

04

r~

',"

1

•.•.

..

.

, . i .,~

--~'-~-' • 1) Povestea;

~

r~.·", I

'

•.....

) ~.,'.,:\.'·'.f: . '"

...!"'.,.

tI!t

..'.

.•. f

••

,

,

~

~

,

~,

.•

,k "

t·,.'

..

- ;~ ~

'f. -.

.

!

,

t-

"

,.

~~:1 .

••

,4-"

+t, '

t

,

,t

'~

~

i

'~,'

'J~

~

If' ,

.I

~,

\

\" t

"

DANIL.A'

PREPECEAC

(Poveste)

"

,..

,

Er.au odata intr'un sat, doi -irati §i amanrloi e:au ,!nsurati. eel m~i m~re era hamic, 'grijuliv . §~ chlabur, pent~u ca unCle punea,el maqcj, pune~ §I, Dll~ne~eu mila, dar ..n'avea c6pii. I~r .cel j11ai' mlC era sarac. De muite qri fugea el de nor'<.1c. ~§i nor'0c~1 de da'1sql, ca~i era lene§) nechitit, la • . '}~inte §i ~echibzuit la trebi; ;§i :apol "'mai a,v~a , ~.l 0 multlme de copii! Nevasta· aeestlli sarac ,era 'muncitoare ,§l bUti.~ 'Ia""ini,,nii,iar a ~elu'j b6, ,gat era pestritij la mate,~§i foarle-zgarci'ta, Vorba , veche: "tot un bO.l,l§i.o'O..belea~,.Fratele: cel 'sii·' , rac -.sarac 'sa fie de piieate' - tO,t avea §i el "0 ',perE~che ,
--n--,~ . J) eu varful cazii aib'..

.•., .

.. 'r

T,.

..,:r..

."

,t ••.. "

•

I ,•• '

~.. ,... "' .. '\'t-.'

•

..

I

Jt

1

,I

l

I

~i·e

•

."''' ,

-••

~ #

"

~

1

se

,',.

.,

:-

..63'"

l

"

..•..

I,

i

,r.

tfrytati in fr:unte, ciolana~i §i' gra§i, cum s-unt ma: b.u~i d~ 1nj!1gat la c,ar; de ie§it eu dan~ii/!n ume §I d,e'facut treaba. Dar plug, ,grapa, teleaga, sanie,_ .car, tanjala,'" carcee" coas'a, ~reapcii, tepoi, , grebla ~i. cafe aIte lucrur' ce trebueset omu') '~ui gospodar, nici 'cii se 'aUau la casa acestui om "nesocotit.~i cand avea trebuinfa de asemenea, .• hlcruri, totdeauna supara pealtii, iara mail ales pe frate-sau caFe avea de toate, Nevasta celui' ,Qogat de multe Qri facea' zVe fripte barb~tull1i, ca. sa;l IlOata des'cotoro;'!, 0 d'ata de frate-sau. Ea ;zfc~~ adese brk" " j _ j "(..' ~ • ;, -- Frate, frate,' ,dar pita-i ell bani, biirbate, -, Apoi E1~, mai nevasta, sange1e apa nu face. Daea n'u' l~oi gjuta eu, cine' sa-I ajtiie? ' :r • Nevasta,ne mai avan'd incQtro, tacea'§i lnghitea noduri.- Toatet t:a' toatele, dar carul sau era de \
,II~

't

\.'''\, ..,' ~ .l"'~",

l..

~:

,

I

.'

ac~ea:, da-ti pQpa pititepii ,§.i b~te iapa' cu·.~al. diiele "" .' • - Apoi de, ..f~~te; zise, istalalt, scar-{)inandu-se in cap, ce sa fac?: . . I. - Ce sa faci? te inyat eu': bojj tai sunt mari §i frumo§i; ia-i §i-i dU"la iarmaroc, vinde-i . §i c,l!Impara altiLmai miet §i m.ai ieft.in~ <ar c:~. banii rama§i, eum,para-V §j 'un car §l laca te-al fa cut gospodar. - Ia , <:tii cii nu m'ai invata.t, diu ? A§~ am sa '< fac. .r, , '. " Zicand aceste se duse la dansul acasa, i§i ia boii de f~nie §/ 'porne§te cu ei ~pre tar~. D~r cum am spus,omul nostru era om de aceta, camia-i manc~u cainii din traista §~ toate' trebile cate Ie facea , ie facea pe dos. Targul era earn . pe departe, §i iarmarocul pe sfar§ite. Dar Ctn~ poate sta impotriva I~' ~.~nila. Perpe1eac? .~~ a§a Ii era poreela pent u: ca tata o$C')f avea §l el p~ langa eas'a, facut de mana lui)'. EI tufle§te eu§m~pe cap, 0 'ndeasa pe.urechi}i .Hab'qr.n:are~ f~ Nki 'nu,i pasii • e Nastase, de' Nlchtta, nlCl a· '0/' tlfttau M'rgand el cu Duman ~i eu nl~§man ai ", sai 'tot inainte spre iarmaroc,,\ tocmai pe c,anp sUi~ un deal lung triigiinat, alt om venea diqspre targ cu UN car nOll, ee §i-I eumparase, 'h"'~ _c lar atunci §i pe ·care-I trage~ cu mainile' singur, la i vale cu proptele §i la dr~L ~u oplptele,

sl

.

v

I

I

v

;

- Stai prietene, zice ist' cu boil, care se tot smueeau din fu'nie vazand troscotul eel fraged §i mandru de pe langa drum. Stai putin cu carul Clam sa·ti spun ceva. - Eu a§ sta, dar nu prea vrea el sa stee. Dar ee ai sa-mi spui? - Carul dumitale par'cii merge singur. - D'apoi... mai singur, nu-I vezi? ' - Prietene, §tii una? ~, -?tiu, daca mi-i spune. ---:- Hai sa faeem treampa: da-mi carul, §i na-ti boii. Nu vreau sa Ie mai port grija'n spate: ba tan, ba ocal, ba sa n u-i mananee lupii, ba qe. muHe de toate ... Oi fi eu vrednic sa trag un car; mai 'ales daea merge singur. ;;uguie§ti ma omule, or ti-i intr'adins? - Ba nu §uguiese, zise DaniJiL - Apoi dar te vad ea e§ti bun mehenghiu I) zise eel cu earul; m'ai gasit intr'un chef bun; hai, noroe sa dea DumIJezeu! S11-ti aibi parte de car, §i eu de boL Apoi dii carul, i§i ia boii, pleaea pe costi§a intr'o parte spre padure §i se cam mai duee. lstalalt, adicii Danila, ziee in gandul sau: - Taci, ca-i eu buehe; I-am potcovit bine ... De nu eumva s'ar rasgandi; dar par'cii nu era ligan sa'ntoarca. 1) Vielean, ~iret.

28.

Apoi i§i ia §i el carul §i porne§te tot la vale, inapoi, spre casa. - Aho! car nebun, aho! Cand te-oi incarca zdravan cu saci dela moara, or cu fan din tarina, atunci sa mergi a§a! ~i cat p'aci, cat p'aci sa nu-I ia carullnainte. Dar deja 0 vreme valea s'a sfar§it, §i s'a inceput un deal;' cand sa-I suie la deal, suie-I daca poti 1... Hfuti! Incolo; scarti! Incolo; parti! incolo .... caml se da inapoi. - Na! Car mi-a trebuit, car am gasit!. Apoicu mare greu hartoe§te carul intr'o parte, iI opre§te in loc, se pune pe protap §i se a§terne pe ganduri. - Ma !.... asta Inca-i una! De-oi fi eu Danila Prepeleac, am prapadit boii; iar. de n'oi fi eu acela, apoi am gas it 0 caruta... Ba e Prepeleac, , ba nu-i el... Cand iaca un om trecea iute spre targ, c'o capra de vlnzare. I • Priet'ine, zise Danila, nu mi-i da capra ceea sa-Ii dau caml ista? - Apoi... da ... caprI! mea nu-i de ,cele saritoare, §i-i buna de lapte. - Cemailadeal.lavale;buna.nebuna.na-ti carul §i da-mi-o ! Cela nu se pune de pricina; da capra §1 1~ caru!. Apoi a§teapta pana vin alte care dc·lleaga -+

v

,

. v

•

•

dinapoia lor, §i se duce in treaba lui spre casa, lasand pe DaniIa gura casca tot pe loc. - Bun, zise Prepeleac. Ia pe ist cu capra §tiu incaltea ca bine I-am boit... Ia apoi §i el capra §i porne§te iar spre targ. Da; capra tot capra! se smuncea In toate paflile, in cat ii era acum lehamite de dansa. De-a§i ajunge m~i degraba in targ, zise Prepeleac, sa scap de rA.ia asta. ~i mergand el mai departe, iaca ca se intalne§te c'un om ce venia dela targ c'o gasca in hrate. ' - Bun intalni§ul, om bun, zise DaniIa. - Cu bine sa dea Dumnezeu! -- Nu vrei sa facem schimb? sa-li dau capra asta §i sa-mi dai gasca. - N'ai nemerit-o: ca nu-i gasca, ci-i gansac; I-am cumparat de samanta. - Da, da-mi-I, da-mi-I! ca-li dau §i eu 0 samanta buna... - De mi-i da ceva adaos, poate sa ti-I dau;' iar de nu, norocul ga§telor de-acasa; ca are .sa faca un otrocol') prin ele, de s'a duce vestea! Insfar§it, dur la deal, dur la vale, unul mai da altul mai lasa, §i Prepeleac marita capra! Apoi in§faca gansacul §i pleaca tot inainte, spre targ; 1) 0

raita.

cand ajunse In Hlrg, gansacul dorit dega§te, tipa cat Ii lua gura: ga, ga, ga, ga! - Na! c'am scapat de dracul, §i-am dat peste tata-sau: aista ma asurie§te. Las cii te'nsor eu §i pe tine acu§i, mai bucluca~ule. ;;i trecand pe langa un negustor l;u pungi de vanzare, da gallsacul pe 0 punga de cele pe talger, cu biierile lungi de pus la gat. la el pun-ga, 0' suce§te, 0 Invarte§te ~i-apoi zice: - Na-ti-o franta, cii ti-am dres-o! Dintr'o pareche de boi, de-a mai mare dragul sa te uiti la ei, am ramas c'o pungii goala.· Mai! mai, mai, mai! Doar ~tiu cii nu mi-i Intaia§i data, sa merg la drum; dar par'cii dracu mi-a luat mintile .. Mai §ede el cat §ede, de cascii gura prin targ, §i-apoi I~i ia talpa§ita spre casa. $i ajungand In sat, se duce drept la frate-sau, ca sa-i dud. bucurie. - Bine v'am gasit, biidita! - Bine •.ai venit, frate Danila! Da mult ai zabovit la. ij:rg! -Apoi da, bad ita ; m'am pornit cu grabii, §i m'am Intalnit cu zabavii. -- Ei, ce veste ne mai aduci de pe la targ! -. la, nu prea bun a ! bietiiboi~ori ai mei s'au dus ca pe gum lupului. - ~r'o dihanie a d~t peste dan§ii, or ti i-a furat Cllleva ?

- Ba i-am dat singur, cu mana mea, badita. Apoi spune din capat toata Intamplarea, pe unde-a fost §i ce-a patit: iar la. urma urmelor zise: - ;;i-apoi ce mai atata yorba lunga, dintr'o piireche de boi, m'am ales c'o punga, ~i-apoi §i asta pute-a pustiu, badita draga. - Ma! da drept sa-ti spun, ca mare natariiu mai e§ti ! -,- Apoi dii !.•.. biidita! pan'aici, toate-au fost cum au fast, da d'acum am prins eu la minte ... Numai ce folos? Cand e minte, nu-i ce vinde; cand e, branza, nu-i barbanta. lara Iti dau §i dumitale punga asta, cii eu n'am ce face cu dansa. ;;i te mai rag, pe toti Dumnezeii, sa-mi impmmuti miicar odata carul cu boii s'aduc ni§te lemne din. padure la nevasta ~i la copii, ca n'au scbantee de foc In vatra, sarmanii! ~j-apoi ce-o da dumnezeu! cred ca nu te-oi mai supara. - Ptiu! ma! zise frate-sau, dupa ce I-a liisat sa sfar§easca. Se vede cii Dumnezeu a implut lumea· asta cu ce-a putut. {aca-ti mai ,dau odata caml, dar asta ti-a fi cea de pe urma. Lui Danila atata i-a trebuit. la acum caml cu boii fratine-sau ~i porne~te. Cum ajunge In padure, chite§teun copac care era mai mare §i trage cu carul langa el, §i far a sa dejuge boii

,

incepe a tiiia copacul, sa cada in car d'odata. Trebi de ale lui Danila Prepeleac!... Bocane~te el, cat bocane~te, cand parrr! cade copacul peste car de-I sfarma ~i peste boi de-i u<.;ide! - Na! ca facui pacostea ~i fratine-meu. El, ei, acum ce-i de facut? Eu ered, ce-i bine, nu-i rau : Daniia face, Danila trebue sa desfaca. Ma due sa yad n'oi putea smomi pe frate-meu, sa-mi Imprumute ~i iapa, sa fug apoi ell ea In 'Iume; iar nevasta ~i copii sa-i las In §tirea celui de SLlS. A~a ziciind, porne~te ~i mergand prin padure, s'a ratacit; dupa multa truda §i buimaceala, in' loc sa iasa la drum, da de un hele§teu ~i vazand ni~te li~ite pe apa, svarrr! cu toporul Intransele, cu chip sa ucida vr'una §i s'
facut 0 mazga1) ~i un ghetu~, de nu te ma.i poti de fel tinea pe picioare. - Ma! zise frate-sau, se vede cii tu ai fost bun de calugarit, iar nu de trait in lume, sa necaje~ti pe oameni ~i sa chinue~ti nevasta ~i copili! Hait!! lipse§ti dinaintea mea ~i\ du-te unde a dus surdul roata §i mutul iapa, ca sa numai aud de numele. tau! , - lapa! Las pe Danila! cii ~tie e( unde"o duce-o: sa-~i ia iertaciune dela ,boi, §i ziua buna dela car. Apoi ese pe u~a, pune mana' pe iapa §i pe 0' sacure, ~i tun'de-o! Cand se treze§te frate-sau, ia iapa dacii ai de unde! Prepeleac era toemai la ele§teul din piidure sa caute toporul. Aici, Ii trazni in cap lui Danilii, ca el ar fi bun de calugar, dupa vorbele fratine-sau. - Am sa durez 0 manastire pe paji~tea asta, de are sa se .duca vestea in lume, zise' el. ~i de odata se ~i apuca. Face mai intai 0 cruce §i 0 infige in pamant, de inseamna locul. Apoi se duce p'rin padure ~i incepe a chiti copacii trebuitori: ista-i bun de amanare, cela de talpi, ista de grinzi, ista de tumurugi, cela de costoroabe, ista de toacii; ~i tot a~a dondanind el din gura iaca se treze~te dinaintea lui c'un drac ce e~ise din' ieaz. - Ce vrei sa faci aici, mai omule? - Da nu vezi? 1) Narai Jipicias.

£-

Stal, mai, nu te-apuca de nazbatii. leazul, locul §i piidurea de pe aici sunt ale noastre. _ Poate-i zice ca §i ratele de pe apa sunt ale voastre, §i toporul meu din fundul iazului. V'oi invata eu sa puneti stapanire pe lucrurile din lume, cornoratllor. I Oracul neavand ce face, hu§tiuluc ! in iaz, §i da de §tire lui Scaraoschi, despre omul lui Oumnezeu, cu naravul dracului. Ce sa faca dracii? Se sfatuesc intre dan§ii, §i Scaraoschi, dpitenia dracilor, gase§te cu cale, sa trimita pe unu din ei, c'uo burduf de bivol, plin Cll bani, sa-I dea puznicului Oanlla, ca sa-I poata matura de-acolo, _ Na-ti, mai, bani! zise dracul trimes; §i sa te drabane§ti de-aici, ca de nu, e rau de tine! Prepeleac se uita la cruce, se uita la Orac, §i'la bani ... dii din umere, §i apoi zice: _ Av~ti noroc, spurcatilor, d-mi sunt mai dragi banii de cat puzn1icia, d v'a§i ariita eu voua! Oracul raspl:lnde: - Nu te pune in poara1), mai omule, cu itJIparatul iadului; ci mai bine ia-ti bani§orii §i cauta-ti de nevoL Apoi lasa banii §i se 'ntoarna in. hele§teu, unde gase§te pe Scaraoschi tare mahnit pentru pierderea unei comori a§a de mari, cu care ar fi putut dobandi '0 mulVme de suflete. Prepeleac 1) Nu te pune de pricinii.

in acest timp se chitia, cum ar- :face sa vada banii acasa la dansul. - Bun, zise Danilii. Nici asta nu se ia din drum. Tot manastiri sa croe§ti, dad vrei sa te bage dracii in seama, sii-ti vie cu bani .de-gata la picioare §i sa te fad putred de bogat. Pe cand se ingrijia el, cum' sa dud banii acasa, iaca un alt drac din iaz i-se infati§eazii innainte, zicandu-i: ~ Mai omule! Stapanu-meu s'a razgandit: el vrea mai inta! sa ne incercam puterile, §i apoi sa iei banii. .- Ia acu-i acu, zise Prepeleac in gandul sau oftand. Oar este 0 vorba: "tot bogatul mintos §i tanarul frumos. Oanila mai prinsese acum 1a minte. .- Puterile? Ei, cum§i in ce fel? - lata cum ': dintruntai §i dintruntai, care dinhe noi amandoi va lua iapata in spate §i va inconjura iazu) de trei ori, fara s'o puie jos §i sa rasufle, ai aceluia sa fie banii. I

U

~i cum ziae, §i umflii' dracul iapa in \ card §i intr'o c1ipa lnconjoarii iazul de trei ori. Prepeleac, viizand atata putere din partea dracului, nu-i prea venia la socotealii, dat tot i§i tinl1 firea §i zise: ~ Mai, Michiduta, dQaf eu te qedeam mai

tare de cat e~ti. A~a-'i ca tu ai luat iapa in spate? Insa eu ti-01 lua-o numai intre picioare. ~i indata se ~i asvarle pe iapa §i incunjuraiazul de trei ori fara sa se rasufle. Dracul atunci se mira mult de asta ~i neavand ce mai zice, iscodl alta. - Acum sa ne intrecem in fuga, zise el. - Mai, Miehiduta! da eu mine ti-ai gasH sa pot! tu sate tntreci din fuga. - D'apoi cu cine? / - Vina incoace, sa-ti arilt eu cu cine! Apoi merge tmpreuna, eu dracul in n}~te porum brei, unde vede un iepure dormind §i i-I arata .. .:- Vezi tu col0 pe cine-va ghemurt jos ~i mititel? ~ Vad. - Acela-i copilul meu cel mai mic. Atine-te! ~i cand l-oi trezl din somn, sa te iei dupa el. ~i odata ~i striga: u! ta! na! na! ~a!... , Atunci iepurile sare §i dracul dupa el. Pug el cat fug §i de' la 0 vreme draculpierde urma iepurelui. Pana acum toti rMeau de Prepeleac, 'dar acum a ajuns sa rada el ~i de dracul. Pe ca~d Danila se tinea cu mana d~ inima, razand de prostiea dracului, iaca ~i acesta se tnturna gaiaind. . .". . ., - Ma! da sprinten §I spnntarOl cop 11 ~al aI, drept sa-ti spun! Cand aproape, aproape sa pun

mana' pe dallspl, i-am perdut urma, §i sa te duci duluta! - Sam ana tatana-sau, sireicanul, zise Danila. Ei? mai ai pofta sa te intreci ~i cu mine? - Ba mai puneti pofta in cui!... Mai bine sa ne intrecem in trantiL ~ Din tranta? Doar de-ti e greu de viata. Ma! tot am auzit din batrani, ca dracii nu-s pro§ti; d'apoi cum vad eu, tu numai nu dai iIi gropi, de' prost ce e§ti. Asculta. Eu am un unchi biitran de 999 de ani §i52 de' saptamani! '§i de-l vej putea tranti pe dansul, atunci sa te incerci ~i cu mine, dar cred ca ti-a da pe nas! , Zicand acestea, porne~te inainte ~i face semn dracului, cu mana sa vie dupa el. In fundul padurei, sub ni§te stanci se aHa 0 vizunie de ur~i peste care dad use ' Prepeleac, umbland cate 0data ca puznic ce se gasia, dupa vlastari salbatici ~i dupa zmeura. Ajungand ei aproape, Danila zise: , -- lata laea~ul unchiului meu. Intra' in launtru; ai sa-I gase§ti dormind in cenu§e, cu nasui in taciuni. De vorbit nu poate vorbi, cii maselele §i dintii i-au ciizut mai bine de 0 mie de ani. ... Dracul, cand n'are ce face, §titi ce face '" Intra inlauntru §i incepe a-§i purta codita cea bilrligata pe la nasul unchia§ului. Atata i-a tre-

buit lui mo§ Vrsila §i apoi las' pe dansul! pe odata sare manios, din barlog, hat! dracul subsuoara §i-l strange, cu atata putere, de era bietul drac sa-§i dea sufletul, §i ochii i-au e§it afara din cap, cat cepele de mari. -- Na! nu cauti §i 0 gase§ti, zise Danila care privia de departe valma§iagul acesta §i se stricii de ras. Dar nu §tiu ce face dracul, ca face el ce face §i, cu mare greu, scapa din labele lui mo§ Vrsila. Danila cum vede pe drac scapat, bun teafar se face ca-I scoate. - Ia las, mai omule, las! nu-ti mai face obraz. Daca ai §tiut ca ai un buniC a§a de grobian pentru ce m'ai 1ndemnat sa ma lupt cu el? - bil. c¢? Nu ti-a placut? Hai §i cu mine! - eu tine, §i numai cu tinem'oi Intrece din chiuit; §i care 0 chiui mai tare, acela sa iea banH. - Bun!... zise Danila, In gand '; las ca te-oi chiui eu!... Mai, Michiduta! la, chiuie tu intai sa aud cum chiui. Atunci dracul se crace§te c'fi~?;, picior la sfintit §i cu un altul la rasarit, s"apuca"',,, sdravan Cll rnainile de tortile cerului, casd<~ ': gura cat 0 §ura §i cand chiuie odata, se cutre:':;~ mura pamantul, vaile rasuna, maril~ clocotesc '§i ' pe§tii din ele se sparie; dracii les afara din iaz cata frunza .§i iarba! §i 0 le~ca numai, denu

s'a risiplt bolta cerului. Danila Insa §edea calare pe burduful cu banii §i tinandu-§i firea, zise: - Ma! da numai a§a de tare potl chiui? Eu mai nu te-am auzit. Mai chiuie odata! Dracul chiuie §i mai grozav. - Tot nu te-am auzit. Inca odata ~ Dracul chiuie §i a treia oara, a§a de tare, de credeai ca s'a rupt ceva dintr'ansul. - Acum nu te-am auzit nici atata ... A§a-i c'a venit §i randul meu? - Ma} a§a! - M~i, Michiduta! cand oi chiui eu, ai 'sa asurze§ti, §i au sa-ti, sara creerii din cap. Inteles-ai tu? Insa eu Iti priesc bine, daca-i vrea sa ma ascurti. '- Tn ce fel? '- Ia sa-ti leg ochii §i urechile c'un §tergar daca vrei sa mai traie§ti., ~.Leaga-mi ce §tii §icu ce §tii, numai sa nu mor! Atunci Danila le~g~"L~·trans,c'un §tergar gros, de: calti, ochii §htlre~hlile 'dracului, ca la "baba :>arba,."~ ap,?i. iaAo drttghineata,') groasii de stejar 111 mana, cacl cat era de pusnic Danila tot mai , mult se bizuiil In drughinealii de cat In sfanta cruce,,§i pac! la tampla dracului cea dreapta ! una! - A-leu! destul!, nu mai chiui. I '

-----...

,i

'~:\:'~>;...

1) Creanga groasa>rCa,un par.

•

79

!

\ - Ba nu! stai Sarsaila! tu cum ai chiuit, de trei ori? - Trosc! ~i la stanga, una. - Va·ieu! destul! - Ba nu·i destul. - $i·i maL trage ~i'n nu· mele tatalui, una! • A-uleo! striga dracul, ingrozitor! ~i cu ochii legati, cum era, vaic~rindu-se grozav ~i zvarcolindu-se ca ~earpele, se arunca in iaz spunand lui Scaraoschi cele intamplate, ~i cii nu-i de ~':lguit cu vrajitorul acestaL. Danila insa ofta. din greu langa burduful cu banii ~i se tot framanta cu gandul, ce-i de fa, cut? Cand iaca al treilea drac i se Infati~eaza inainte, 'c'un buzdugan stra~nic de mare in mana, pe care H trante~te la pam ant ~i zice: . - Mai, omule! ia acum sa te vad. Cine-o azvarll buzduganul ii~ta mai tare in sus, ai ace,Iuia sa fie banii." - Na Danila-zise el in gandul salt - a~a-i c'ai sfec1it-o ?-Dar vorbaaceea: .nevoia invata pe carau~". ~ Ian zvarle-I tu intfti, mai dracule.· Atund dracul ·ia buzduganul de coada ~i dnd H azvarle, se suie a§a de tare, de nu se mai ve.de: §i abia dupa trei zile §i trei nopti, caz~,nd jos cu mare strajnide, s'a cufundat in fundul pamantul\,i, de s'au zguduit teme!iile lumei: -, Ia azvarle-l §i tu acum, zise dracul in· gamfat. ,",-r

r:.!.. - --,'

\

-' L·oi azvarll eu, nu te ingriji; dar seoate-l mai intai la fata pamantului cum a fost ~i la tine. \ Dracul ascu!ta §i-I scoate. ---;- Haiti! mai repede, mai repede ca n':'m timp de a~teptat. - Mai ingiidue§te putin, tartorule, ca nu te trag copiii de poale. Dracul ingaduie, .cad n'are incotro. Nu hecl! mult §i ziua se calatori. Cerul era !impede §i luceferii sc.!ipitori radeau 13 stele; iara luna seatand c3g u,(ge dupa dealuri, se legana in vazduh lum infthd p~mantul. . - Da: nu-! mai zvftrlJ, omltle? ~ Ba am sa·! zvarl· de-acum; dar IIi spun inainte, sa te §tergi pe bot despre dansul. -- De ee? -- Iaca, de ce : "vezi tu colo in luna ni~te pete? -- Le vad. j

-Acolo-s fratii mei din aceea lume. $i Doamne ? mare nevoie au de fier, pentru potcovit caiL Uitii-fe bine §i vezi, cum imi fac semn eu mana, sa le·dal\ buzduganulista. ;ii-odatii §i pun mana pe dansul. ' .- Stiii, nepriceputule! ca bUiduganul ista 11 , avem lasat mo§tenir,e de la stramo§u! nostru §i nu-I putem da nid pentru tQata !umea; ~i odatc'i·i '

§i z~uce§te buzduganul din mana §i fuga cu el in ieaz, spunand Iui Scaraaschi, ee era sa pateasdi, eu buzduganuI. Atunci Searaosehi illgrijit §i manios grazav, chiema inaintea sa toata dracimea §i batu din picior, strigand: - Aeum, in cIipa, sa se aleaga unul dintre vai, care sa mearga §i sa afuriseasdi pe 'aeest proclet §i vrajma§ cumplit. !+ Pe loc §i vine unul inaint~'~',sa, tremurand. - Sa traiti, Mar§avia vaastra! Eu ma due sa indeplinese nelegiuita vpastra porundi. - Mergi! §i dacii-i fi me§ter §i-i izbuti, sa §tii c'am sa te fac mai mare. 'Atunci drawl porne§te c'a faIca'n cer §i cu una in pamant, §i intr'o clipa §i ajunge la puz/Iieul Danila. . . "-\1" - Mai amule, zise dracuI. Tu, cu §mlthiri'ile tale, ai turburat toata dracim,ea; da acu§i ~ani;s~ te val' §i eu in toate grozile mortei. Hai ~a ~e blestemam, §i care dintre noi amandoi 0 Ii 'mai me§ter, acela sa ia banii! ~i-adatii §i incepe dracul a boscaradi ') din gura §i a descanta, ca nu §tiu ce face, de-i pocne§te Jui Danila un 0chiu din cap, Saraeul Prepeleac! sa vede cii i-a fost scris, tot else rasplateasca §i pacatele iepei fratine-siiu, ale caprei, ale gans1\cului 10~bd{t ~i 1} Ble~ternft,

ale boilor. UCI§IIn padure. Pe semne bJastclIlll1 ga§telar vaduvite I-a ajlms, sarmanuI. Daamne! Multe mai are de patimit un pUZllic adevarat, candse departeazii de poftele lume§t1 §i se gande§te la fapte bune !... Prepeleac puznicul se stricase acum de tot cu dracul... ~i apoi ce este, mai ginga§ decM ochiul? - Danila crapa de ,durere! dar or cat 11 durea de tare; el tot i§i tin1l inima cu dintii §i zise: - Nu ma sparii tu eu de al de-astea, demon spureat, ce e§ti. Am sa te fac sa-ti mu§ti mainile §i sa, mii' pomene§ti in toata viata ta. - Da, '.da nu mai dondai atata din gura §i blastama §i tu, acum, sii te vad cat e§ti de me§(eu. - Ai sa ei burduful cu bani in spate §l-ai sa mergi la casa mea, caci blastamurile paririte§ti nu-s la mine. Inteles-ai? ~i cum zice, in caleca §i Danila pe l:Jutduf; iara dracu-i umilii in spate §i zboara iute ca gandul, taman la casa lUi Diinilii Prepeleac. eopu §i nevasta lui cand au vazut un bivol zburand pe sus, au rupt-o de fuga, inspaimantati. Danila insii, a inceput a-i striga pe rume, §!. ei, cunoscand glasul lui, s'au oprit. \

4

- Dragii tatei biiieti! Ian veniti incoace §i aduceti cu voi §i blastamurile parinte§ti: ragila §i pieptenii de pieptenat caJ~i!

~

6

Baietii incep a _curge toti, care dincotro, cu blastalTIurile parinte§ti in mana. Ii venise acum §i lui Danila apa la moara. - Puneti mana, copii, pe jupanul ista, §i incepeti a-I blastama cum iti §ti voi mai bine, ca sa-i placii §i dumisale .... Atunci, lasa pe copii, cii §i dracul fuge de dal1§ii. Au tilb~rit Cll totii pc dansu.1 §i I-au schingiuit dupa. pIa cui lui Danila. ~i-a inceput dracul a tipa cat Ii lua gura; §i sciipand cu mare greu din mainile lor, har§catt §i staJcitcum era, a Uisat §i bani §i tot §i s'a dus pe urlati, dupa ceialalti. lara Danila Prepeleac, ne mai fiind suparat de nimene §i scapand acum de-asupra nevoei, a man cat §i a -baut §i s'a desfiitat panala adanci batranete, vazandu-§i pe fiii fiilor sai imprejurul mesei sale.

PUNGUTA CU 001 BANI (Poveste) I

Era odata 0 baba §i un mo§neag. Baba avea o gaina §i mo§neagul un coco§; gaina babei se oua de cate doua ori pe fiecare zi, §i baba manca 0 multime de oua, iar mo§neagului Qu-i da niciunul. Mo§neagul, intr'o zi, pierdu rab· darea §i zise: ' - Mai baba, mananci ca in targullui ere-· mene. Ia -da-mi §i mie ni§te oua, ca sa-mi prind pofta macar. - Da, cum nu, zise baba, care era foarte zgarcita. Dad ai pofta de oua, bate §i tu coco§ul tau sa facii oua, §i-i mallea; eu a§a am biitut giiina, §i iacata-o cum se oua. Mo§neagul pofticios §i haps in 1) se iea dupa gura babei, §i de ciuda, prinde iute §i de graba coco§ul §i-i da 0 bataie buna zicand: ') Lacom.

'

-- Na! or te, oua or du-te dela casa mea, ca sa nu mai strici mancarea degeaba. Coco~ul cum scapii din mainile mo~neagului, fug! de acasa ~i umbla pe drumuri, bezmetec. ~i cum, mergea el pe un drum, numai iata gase~te 0 punguta cu doi bani. ~i cum 0 gase~te o ~i ia in clont, ~i se intoarnii cu dansa inapoi, spre casa mo~iJeagului. Pe drum, intalne~te o trasura c'un boier ~i cu ni~te cucoane, Boie,tl!ll se uita cu biigare de seamii 11.1 coco~, vede in ctontu-i 0 punguta ~i zice vizitiului. - Mai! ia da-te jos ~i vezi ce are coco~ul cela in plisc? Vizitiul se da iute jos din capra trasurei ~i c'un fel de me~te~ug, prinde coco~ul ~i luandu-i punguta din clont, 0 dii boierului. Boierul 0 iea, fara pasare, 0 pu ne in bu zunar ~i porne~te cu trasura inainte. Coco~ul supiirat de asta, nu se lasa, ci se ia dupa trasura, spuind nelncetat: Cucurigu! boieri marL Dati pungn!a CLl doi bani!

Boierul inciudat, cilnd ajunge In dreptul unei fantani, zice vizitiului. -Ma, ia coco~ul ist obraznic ~i-Ida in fa'1tana ceea, Viziti ul iara~i st! da jos din capra trasur ei

prinde iara~i coco§ul ~i-I azvarle in fantanii, Coco~ul viizand aceasta primejdie, ce sa faca? Incepe a inghiti 11.1 apa: ~i inghite, ~i inghite pana ce inghite el toata apa din fantana .., Apoi iboarii de-acolo afara §i iara~i sa lea in urma trasurei zicand: Cucurigu! boieri mari, Dati punguta eu doi bani!

Boierul vazand aceasta .s'a mirat cumplit, ~i a zis: - Ma! da 1.11 dracului coco~ Ii ista! Ei las ca !,i-oi da eu tie de chieltuialii, mai crestatule ~i pintenatule! ~i cum ajunge acasa, zice unei babe, dela bucatarie, sa ia coco§ul, sa-I azvarle intr'un cup"tor plin cu jiiratic ~i sa puie 0 lespede 11.1 gura cuptorului. Baba cainoasii 11.1 inima de cuvant; face cum i-a zis stapanu-siiu. Coco~ul cum vede_ §i asta mare nedreptate, incepe a varsa 11.1' apa; §i toarna el toata apa cea din fantana pe jeratic, pan a ce stinge focul de tot ~i se racore~te cuptorul; ba inca face ~i-o aparae prin casa, de s'a Indriicit de ciudii Mrca de 11.1 buditarie. Apoi dii 0 bleandii lespezei deja " gura cuptorului, iese teafiir ~i de acolo, ~i fuga 11.1 fereastra boierului ~i incepe a trant! cu ciocul In 'giamuri §i a zice;

Cueurigu ! boieri mari, Dati punguta eu doi bani!

-- Mai ca mi-am gasit beleaoa cu dihania cea de coco~, zise boierul cuprins de' mirare! Vizitiu ! ia-I de pe capul meu, ~i"l azvarle in d. reada boilor ~i a vacilor; poate vr'un buhai infuriat i-a veni de hac: I-a lua in coarne, ~i-om scapa de suparare. Vizitiul iara~i ia \coco~ul ~i-I svarle in cireada! Atunci, bucuria coco~ului. Sa-I ,fi vazut cum inghitia la buhai, la boi, la vaci ~i la vitei; pan'a inghitit el toata cireada, ~i-a facut un pantece mare, mare, cat un munte. Apoi iar vine la fereastra, intinde aripele in dreptul soarelui, de intuneca de tot casa boierului ~i iara§i incepe: Cueurigu! boieri mari, Dati punguta eu doi bani!

Boierul cand mai vede ~i asta dandanae, crapa de ciuda ~i nu §tia ce sa mai faca, doar va scapa de coco~. I Mai sta boierul cat mai sta pe ganduri pana-i vine iara~i In cap una: - Am sa-I dau in haznaua cu bani; poate va Inghiti lag;lbini, i-a sta vreunul in gat, s'a inned ~i oj scilpa de dansul. ~i cum zice, umfla coeo§ul de 0 aripa ~i-I zvarle in haznaua· eu

banii; cad boierul aeela, de - mult banarit ee avea, nu·i mai ~tia numarul!... Atunci cuco~ul inghite eu lacomie tot! bani, ~i lasa toate lazile pustii, apoi iese ~i d'acolo, el ~tie cum ~i pe unde, se du.ce la fereastra boierului ~i iar incepe: Cueurigu! boieri mari, Dati punguta ell doi bani!

Aeum, dupa toate cele int~mplate, boierul vazand ca n'are ce-i mai face, ii azvarli punguta. Cucosul 0 iea' de jos cu bucurie, se duee in treab~lui ~i lasa pe boier in pace. Atunci toate pasarile din ograda boiereasca, vazand voinicia cuco~ului, s'au luat dupa dansul, de ti se p'area ca-i 0 Qunta §i nu altceva; iar boierul, intristat se uita gaIi~ cum se 'ducea §i pasarile sale, ,~i zise oftand: - Duca-se ~i eobe ~i tot, numai bine ca am sc~pat de belea; ca ni~i lucru curat n'a fost aid! Cuco§ul insa mergea tanto~, iar pasarile dupa dansul; ~i merge el cat merge, pana ce ajunge acasa la mo~neag, ~i de pe la poarta incepe a canta': eucurigul!!! cucurigul!!! Mo~neagul cum aude glasul cuco~ului, ese din cas a cu bucurie; ~i cand i~i arunca ochii spre poarta, ee sa vada?! Cueo~L1I sau era eeva de speriat! Elefantul ti se parea purece pe langa

acest cucQ~; ~i apoi 1n urma lui veniau carduri nenumarate de pasari, care de care mai frumoase, mai cucuete ~i mai boghete I). Mo~nea gul vazand pe cuco~ul sau a~a de mare ~i de greoi, ~i 1nconjurat d'atata amar de gaIite, i-a deschis poarta. Atunci cuco~ul i-a zis: -, Stapane! a~terne un, tol aici, in mijlocul ograzei. . Mo~neagul, iute, ca un prasnel, a~terne tolul. Cuco~ul atunci se a~eaza· pe tol, scutura puternic din aripi, ~i 1ndata se umple ograda ~i livada mo~neagului, pe langa pasari, ~i de cirezi de vite:, iarii pe tol toarna 0 movila de galbeni cari straluceau la soare, de-ti luau ochii! Mo~neagul vazand aceste mari bogiitii, nu ~tia ce sa fad de bucurie, sarutand mereu cuco~ul ~i . dezmierdandu-I. Atunci iad ~i baba venia nu ~tiu de unde; ~i cand a vazut unele ca acestea, numa-i sclipiau rautacioasei ochii In cap ~i pleznia de ciuda. - Mo~nege, zice ea, ru~inata; da-mi, ~i mie ni~te galbeni. - Ba pune~ti pofta'n cui, mai baba. Cand ti-am cerut oua, ~tii ce mi-ai raspuns? -- Bate acum §i tu gaina, sa-ti aduCii galbeni; c'a§a am

batut eu cuco~ul, ~tii tu din a cui pricina .... ~i iata ce mi-a adus ! Atullci baba se duce In poeata, gabue~te gaina, o apuca de coa1a§i 0 ia la biitaie, de-ti venia sa-i pliingi d:;ttila! Biata gaina, cum scapa din maini1e babei, fugi 'pe drumuri. ~i cum mergea pe drum, gase§te ~i 'ea 0 margica, ~i-o 1nghite apoi repede se Intoarce acasa la liaba, §i Incepe de pe la poarta: cot, cot, cotcodac!!, -- Baba iese cu bueurie Inaintea gainei. Gaina sare peste poarta, trece iute pe liinga baba, ~i se pune pe cUibar; §i dupa vr'un ceas de §edere, sare de ,pe euibar, eotcodacind. Baba atunei se duce ell fuga sii afle ce i-a facut g~ina !... ~i ciind se uita III euibar, ce sa vada?Giiina se ouase 0 miirgid! .. Baba, cand vede eii §i-a biitut giiina joe de dansa, 0 prinde §'o bate, §'o bate, pau'o omoarii In biitaie! ~i a§a, baba cea zgawta §i nebuna a ramas de tot sarad, lipitii pamantului. De acu a mai manca §i riibdari priijite, In loc de oua; ca bine ~i-a facut ras de gaina, §i a ucis-o fara sa-i fie vinovata eu nimica, sarmana. Mo§oeagul Insa era foarte bogat; el §i-a facut case mari §i gradini frumoase, §i traia foarte bine. Pe baba, de mila, a PUS-Q gainaritii; iar pe cuco~ 11 purta 1n toate partne dupa dansul cu 8albii de aur la gat §i InciiItat cu ciubotele

galbene §i cu pinteni la ciildie, de ti se piirea ca-i un irod de cei frumo§i, iar nu euco§, de hieut eu bor§.

Foaie verde de clleutii Drag mi-e puiul de pe luncii. Cu drag vine §i se eulcii Cueu cantii se sile§te . Puiul loeul §i-l giite§te; Puiea din poartii-l prive§te Puica pl.ange §i-l jiile§te Puiul se eiiliitore§te ;fe-am iubit de copila§ ~'aeum teduci §i mii la§i Astiizi plee maine mii 'ntore La pustiul de noroe.

I~ f,

I f:. 111

6e-i mai zabovi 0 luna Ma gase~ti pe drum nebuna Da de-i ziibovi un an Ma gase§ti negru bu§tean.

.1, I

I

Frunzulita Maghkan Ma mirdm puica, miram, Ma miram de ce sliibiam: Eu nu slabiam de vr'ull rau Ci slabiam de dorul tau. ~apte vai §'o vale adancii p'aid lupii ma mananea. Stai lupe nu ma manca, Pan'o rasari luna S~ dau mana eu puiea; Pe lunii ca s'o intaInesc, Trei vorbe ca sa-i vorbesc, ~'apoj sa ma prapadese!

Frunza verde iarbii neagra Am avut 0 puica draga De draga ce-mi era draga

o purtam eu tasma neagra ~'o !ineam cu noaptea intreaga., Las sa tread sa se dud Mi-i urita yorba lunga La Neamtu la man~stire La icoane sa se'nehine. Sii se due'/sa se sfin!eascii De min'sa se sIespar!easdi. Iarba neagra din gradina Sa §tii puiculi!a bine Cii eu ma due del'a tine Sii ramae paji§tea Sa vezi cum e dragostea. Dragostea de tata mare Ca fasolea din dldare Cand ii pui 'un pumn de sare; Iar dragostea de nevastii Ca garoata din tereasta: Dimineata inflore§te Peste zi se vesteje§te.

>

Cat oi trai sa iubese Ca de-oi muri putrezese ;;i pamantul ere§te iarba

Nirriene nu mai ma'ntreaba Ce puicuta mi-a fost draga!

Cand ai §ti §i te-ai pricepe Dragostea de un-se'neepe; Dela ochi, dela sprancene, Dela buze subtirele Mu§ea-r-ar neiea din ele Ca dintr'un fagur de miere.

, Cueul t del a padure Du-te la puiea f§i-i spune Sa nit se mai poarte bine Ca mi-a rupt inima'n mine; Sa se poarte mai vlavioasa Sa-mi mai vad §i eu de easa.

Zup, zup, ZUp! De-abiil mi-o due, .~i mi-o due eu me§te§ug Pe do,ua roate de plug . .Joaca fata ee-i jucil Du-te-aeasa §i-i mancil Ca ti-a fript ma-ta mata ~i ti-a lasat cod ita.

J" emeea care iube§te Spala noaptea. §i earpe§te lar ziua se primene§te" ~i tot la iubit gande§te. Femeia eare-i urita ~eade tot posomorita Hainele pe trup nu-i vin Oglinda-i pune venin. Ziua doarme de-a'n picioare Noaptea zaee de langoare. Bata-I foeu de urit ! Uritu-i posomorit. fr'emeea eare-i frumoasa Nu-i piicat s'o tii la easa Noapt -ai veselii ea luna ~i iubc§lc ea Ilcbuna Ziua-j c1IlI'c ca un soare ~i iubc~l' pall'cc lIIoare. IV.

La car~1II1l1a ca din deal Vinll-i 1>1111 ~i oea-i mare, Cra§lI1iirl{a silitil tare, BCtlll voillicii de-a calare. La cri1~I1IIl!acea din vale Vlllu-j rau §i oea-i mica, Cdl§111iirita-ifrum u§icii, Be~u voillicii de se strica

01 I,ll f,iI

1111 II i1~

Ia 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73-74

75

Biografia lui Joan Creanga Saac'ra ell trei nurori Capra eu trei iezi Danila Prepeleae Punguta ell doi bani Paezii paporane .

76-77 78 79 80-81 82·83 84 8G 811 H7 llH 811 Illl III Il' I

Calalogul nBiblioLtCei pentrn LOti'1

'j

(urman!)

fJtiliicescu, Poezii, vol. 1. Biilacescu, Poezii, vol. 1/. Hamangiu, Codul civil adnotat. Madan G., Suspine. Hamangiu, Procedura civila adnotata_ Hamangiu. Legea judecatoriilor de pace adnotatii. Zaloni, Despre lanarioti (cpuizat). " Urechia Dr., Cronicele doctorului. Ploetz ~i Leist, .Mic vocabular' l,ancezo-romAn. Szavlowsky Cronologie. calendare. , Rosetti D. R. Max, Povete catre sateni Zamtirescu Duiliu, Viata la lara, roman. Urechia Dr., Dictionar lrancez·romAn. Stavri Arthur, Pe acela~j 4rum, poezil. Alexandri Vasile. Ovidiu, drarr.t. Doi ne. 1842 1852. Lacramioare. Suvenire Margaritarele, 1852- 1864. I Pasteluri, 1862 1874. Varia, poezil. Allele, poezii. . • Ostasll nostrl, poezil. \. Alexandri Vasile, Dumbrav. ro~ie, poem istoric.~ " j egende. . Eminescu Mih., 1'0ezil. Hebel Friedr, luditha ~i J:-1010fern, tragedie. Swift, Gulive, in tara pitlcilor. 199 Alexandri Vasile, Teatru vol. 1. 200 " .". Teatru, vol 11. 201 Speran(ia Th. D., Anecdote iUlpllnate. 202·203 BoUntineanu D., Manoil, roman, 204-215 Calligari D., Dlct!onar eng!ez-romAn. 2'16 Urechie Dr., Ce na~le din pislca. 217 . Bianu loan, Momente cuiturale. 218, Cervantes, Don Quichotte. 219 Silvan oh., BlltrAnul Dan. 2EO lorga, N. Oamen! ~i fapte din trecutul romAnesc. 221-222 Shakespeare, l-Iamlet. 223 ." Carmen-Sylva, rugacinne. , ,,, 224-225 /. Gihica, Scrisori clltre V. A1exandri. vOlu!l!f1 J.. I 226-227 , ) "', II., 228-229 " ."" no" ." • Iii. 230-231 . 11 "" " " IV. 232-233 . Hugo Victor. Ernanl, drama, tr. in vcr. de H. Lecca. 234·235 Sadoveanu M ih., Povestirl de siitl"atori. " . . 236·237 Lecca Haral"mb: Casta Div~, draJrit . lJeoca Haralamb, :lucalor!i de cil,rti~ drama I '238·239 240 Faeca, Frantuz!tele, tealf\1." ;;: ' 241' Riidulescu Motru, ~tilnfa ~' 'fnergie .. 242 Virgiliu, Georgicele, traducere in versuri de Co~bilc. ' 243-245 Bolintineanu D., Elena, roman ." , 246-247 Lecca Haralamb, Suprema forta, drama. i 248 d'Anunzlo, FacHa sub obroc. Trag., trad. Alex. Dorna. 249-250 SdtopenhallCr. Viata, amorul' ~i moartea. . 2·51-252 Mollierc; Bolnavu1 inchipuit. 253 Absen, Un du~man al poporului ~i StAlpil societllle\. 126 127 128-137 138 139-148 149-151 152-155 156 157-158 159 160-161 162-165 166-178 179 180-181 182 183 184 185-186 187 188 189-190 191 192 193·194 195·196 197 198

a