Nu Tri Ti A

NUTRIŢIA • Nutriţia autotrofă – fotosinteza – chimiosinteza

• Nutriţia heterotrofă – – – –

saprofită parazită mixotrofă simbiotrofă

FOTOSINTEZA •

Definiţia fotosintezei

•

Reacţia globală a fotosintezei

C2O+H2O + săruri minerale------substanţe organice +O2 •

Organele vegetative unde se desfăşoară fotosinteza – Frunza – Tulpinile ierboase – Celulele felodermului tulpinilor lemnoase

STRUCTURA FRUNZEI •

Alcătuirea externă: – limb, nervuri – peţiol – teacă

•

Structura internă – epiderma superioară – mezofilul frunzei • ţesutul palisadic+ ţesutul lacunar • nervura= vase lemnoase+vase liberiene; arcuri de sclerenchim – epiderma inferioară cu stomate • celulele stomatice au clorfilă, ostiola

STRUCTURA CLOROPLASTULUI •

structură: – membrană dublă – stromă plastidială- subst.fundamentală • ADN,ARN, • proteine, • lipide • unele metale – lamele stromatice – grana cu clorofilă

PIGMENŢII ASIMILATORI

•

Sunt situaţi pe membrana internă a cloroplastului asociaţi cu proteine.

•

PIGMENŢII CLOROFILIENI – Clorofila a – Clorofila b

•

PIGMENŢII CAROTENOIZI – Caroten (portocaliu) – Xantofila (galben)

FAZELE FOTOSINTEZEI

• FAZA DE LUMINĂ – se desfăşoară în cloroplaste la nivelul granei; – fotoliza apei ce are ca rezultat O2 şi H2 – O2 va fi pus în libertate – H2 va fi folosit în sinteza unui agent reducător -NADPH – producerea unui agent energetic –ATP • FAZA DE ÎNTUNERIC – Se desfăşoară în stroma cloroplastului; – CO2 este redus de agentul reducător NADPH – Rezultă zaharuri simple din care se formează glucide, lipide,proteine,

IMPORTANŢAFOTOSINTEZEI

• sursă principală de substanţă organică; • biosfera este conectată prin fotosinteză la o sursă inepuizabilă de energie- energia solară; • menţine constantă compoziţia atmosferei, echilibrând reacţiile consumatoare de oxigen ale respiraţiei; • stă la baza producţiei agricole.

EVIDENŢIEREA FOTOSINTEZEI

• Procedee bazate pe evidenţierea oxigenului degajat • eprubetă, apă, plantă de elodeea • vas de sticlă, pâlnie, plante de apă, eprubetă • Procedee bazate pe dioxidul de carbon consumat • eprubetă, plantă acvatică, apă fiartă şi răcită, NAHCO3 • Procedee bazate pe substanţa organică produsă • plantă de muşcată, foită de staniol, alcool, pahar Berzellius, sol.Lugol (iod în iodură de potasiu), spirtieră.

INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU ASUPRA FOTOSINTEZEI • Lumina • inensitatea luminii

-pănă la 50.0000 lucşi, 50.000-100.000 lucsi, peste 100.000 -plantele ombrofite:frunze subţiri, cloroplaste mari. • compoziţia spectrală

-un maxim în lumina roşie- pentru plantele verzi -un maxim în lumină albastră-pentru algele brune şi roşii • Temperatura 00-------30-350 C • Umiditatea optimă 70-80% - excesul măreşte volumul celulelor • Concentraţia CO2: 0,01%-limita inferioară la care are loc F; 0,03% valoarea medie atmosferică, 2-5% valoarea max. la care are loc F. • Sărurile minerale: N,P,K-cantităţi mari; S,Ca,Mg, Na, Fe- c.moderate; Cu,Zn,Mn,B- cantităţi infime.

CHEMOSINTEZA • Chemosinteza foloseşte ca sursă energetică,energia rezultată în urma oxidărilor unor substanţe anorganice.Bacteriile chemosintetizatoare sunt: • bacteriile sulfuroase-fundul apelor stătătoare • H2S sulfobacterii H2SO3 sulfobacterii sulfaţi

• bacteriile nitrificatoare-în soluri şi ecosisteme acvatice. • NH3 Nitrosomonas,Nitrosococcus HNO2Nitrobacter HNO3

• bacteriile metanogene-stomacul rumegătoarelor,nămolul unor ape stătătoare• CO2+ 4H2 bacterii metanogene CH4+ 2H2O

NUTRIŢIA SAPROFITĂ • Absorb substanţele organice dizolvate în apă • proteinele-----AA; polizaharidele-----------glucide simple • Saprofitele pot fi: -specializate-Mycoderma aceti,transformă CH3COOH în C2H5OH -omnivore-mucegaiul alb • • • •

produc alterarea alimentelor şi nutrţurilor; saprofitele concurează între ele pentru hrană; dezvoltă relaţii antibiotice: importanţă în alimentaţie şi în obţinerea medicamentelor.

NUTRIŢIA PARAZITĂ • gazdele produc semne de boală: creşterea temperaturii, creşterea numărului globulelor albe; • boli: bacterioze şi micoze; • plante parazite: lupoaia,muma pădurii, cuscuta (torţelul); • ciuperca Labolbenia bayeri parazitează numai musca de casă; • rugina grâului are 2 gazde: dracila şi grâul; • bacterioze la animale:antraxul, leptospiroza,salmoneloza,tuberculoza; • micoze la animale: tricofiţia • bacteria Bacillus thuringiensis parazitează insectele (insecticid biologic)

NUTRIŢIA MIXOTROFĂ • Plantele smiparazite • extrag cu haustorii seva brută • ex: vâscul • Plantele carnivore • folosesc o sursă suplimentară de N2 ,trăiesc în medii sărace în săruri minerale; • produc enzime digestive; • folosesc capcane: - peri lipicioşi - urne.

NUTRIŢIA SIMBIONTĂ • Relaţie reciproc avantajoasă între două specii; • lichenii - algă unicelulară sau cianobacterie x ciupercă • micorizele : hifele ciupercii x rădăcinile plantelor -ectotrofe -endotrofe -mixotrofe

• nodozităţile -bacterii fixatoare de azot x rădăcinile plantelor leguminoase.