Mtt Competitivitate Dat

MTT 2006 – 2007 – pag. 1 POS „Creşterea competitivitătii economice” Competitivitatea se defineste ca acel set de institutii, politici si factori care determina nivelul prezent de productivitate al unei tari. Productivitatea determina atat nivelul de bunastare al unei economii la un moment dat cat si potentialul de crestere a acesteia in viitor. Literatura si practica economica au evidentiat faptul ca dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere reprezinta unul dintre factorii cheie ai cresterii competitivitatii unei economii. Există numeroase preocupări teoretice pentru studiul competitivităţii la nivel internaţional, al unor experţi ale diverselor organisme internaţionale (Forumul Economic Mondial, Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional), din lumea academică şi a marilor firme de consultanţă etc. Majoritatea acestor studii descriu principalii determinanţi ai performanţelor economice (implicit asupra competitivităţii) şi condiţionările între nivelul curent de dezvoltare economico-socială a unei ţări şi potenţialul său de creştere economică durabilă. Abordarea în perspectivă istorică a conceptului de competitivitate face referire la: - Economiştii clasici – care au identificat patru factori de producţie: pământul, capitalul, resursele naturale şi forţa de muncă (A. Smith, 1776 – An Inquiry into the Nature and Causes of Wealth of Nations); - D. Ricardo (1817) cu formularea legii avantajului comparativ – “Principles of Political Econmy and Taxation” - Economiştii marxişti – care au subliniat impactul mediului sociopolitic asupra dezvoltării economice (K. Marx – 1867 – “Capital: a Critique of Political Economy”) - Weber, M. - care a subliniat relaţia între valori, credinţe religioase şi performanţa economică a naţiunilor (“Ethic of Protestanism and the Spirit of Capitalism” -1905) - Schumpeter, J., - care a relevat rolul întreprinzătorului în asigurarea competitivităţii (“Capitalism, Socialism and Democracy”, 1942) - Sloan, A., şi Drucker, P – care au elaborat pe tema recunoaşterii managementului ca factor cheie de determinare a competitivităţii (Sloan, S. “My Years at General Motors” – 1963; Drucker, P., “The Age of Discontinuity” 1969); - R. Solow (laureat Nobel ptr economie) – a subliniat importanţa educaţiei, a inovării tehnologice şi a elementelor de know-how studiind economia americană pe deceniile următoare celui de al doilea război mondial (Solow, R., “Technical Change and the Aggregate Production Function, 1957); - Romer, P., Negroponte, N., - pentru definirea „cunoştinţelor” ca factor de competitivitate (Negroponte, N.,”Being Digital” - 1995) - Porter, M., care a integrat aceste idei într-o manieră sistematică - construind “Diamantul de competitivitate” (Porter, M., “The Competitive Advantage of Nations” 1990). Analiza situatiei actuale precum si concluziile analizei SWOT au evidentiat faptul ca economia Romaniei are un nivel de competitivitate mult sub media UE-25, avand de recuperat decalaje semnificative in ceea ce priveste societatea bazata pe cunoastere. Obiectivul general al POS - de crestere a productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Masurile intreprinse in acest scop vor genera pana in 2015 o crestere medie a productivitatii de cca. 5,5 % si vor permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media UE. Obiective specifice A. Cresterea contributiei IMM la PIB cu 20% in 2015. 1

MTT 2006 – 2007 – pag. 2 B. Cresterea valorii cheltuielilor totale de C-D (GERD) pana la 3% din PIB in 2015. C. Cresterea penetrarii serviciilor de Internet (intreprinderi/ populatie) de la 52% / 19% in 2004 la 70%/ 55% in 2015. D. Reducerea intensitatii energetice primare cu 40 % pana in anul 2015, comparativ cu 2001. Prioritatea I: Cresterea competitivitatii prin imbunatatirea accesului pe piata al intreprinderilor, in special al celor mici si mijlocii Intreprinderile sunt motorul cresterii economice si de performanta lor depinde competitivitatea intregii economii. Cresterea investitiilor productive si imbunatatirea accesului pe piata, pe baza principiilor dezvoltarii durabile, reprezinta conditiile esentiale pentru functionarea competitiva a economiei romanesti in cadrul UE. Cea de-a doua parte a criteriului economic de aderare stabilit la Copenhaga inca din 1993, atrage atentia asupra necesitatii imperative ca intreprinderile romanesti sa fie pregatite pentru a face fata presiunilor concurentiale din cadrul Pietei Unice europene. Concurenta pietei interne va fi benefica inteprinderilor autohtone doar in masura in care ele vor reusi sa fructifice avantajul dat de libera circulatie a bunurilor, serviciilor, persoanelor si capitalului. Accesul la piata devine astfel o conditie sine qua non a succesului competitiv. Masuri Sustinerea investitiilor productive si pregatirea intreprinderilor romanesti pentru concurenta pe piata interna europeana Indicatori de decalaj: • Numar certificari ISO 9000(2003) la 1000 locuitori (decalaj Romania fata de media UE25 -2,5) • Numar certificari ISO 14001(2003) la 1000 intreprinderi (decalaj de -2,3) • Eforturi organizate pentru cresterea competitivitatii (decalaj -0,1) Dezvoltarea accesului la finanţare al întreprinderilor, în special al IMM Indicatori de decalaj: • Ponderea capitalului de risc destinat start-up-urilor in PIB (decalaj de -1,7) • Gradul de dezvoltare (sofisticare) al pietei financiare (decalaj de -1,5) • Accesul la credite/imprumuturi (decalaj de -0,9) • Accesul la finantare pe piata de capital (decalaj de -0,6) Dezvoltarea infrastructurii de afaceri si a serviciilor de consultanta pentru afaceri Indicatori de decalaj: • Stadiul dezvoltarii de clustere (decalaj de -1,00) • Rata de inregistrare de noi intreprinderi (decalaj de +0,9) Cresterea accesului pe piete externe si sprijinirea eforturilor de internationalizare ale intreprinderilor, in special ale IMM Promovarea potentialului turistic romanesc - factor de imbunatatire a imaginii Romaniei ca destinatie turistica si de antrenare a cresterii competitivitatii economice Indicatori: • Pondere turism in export (decalaj de –1,0) • Pondere turism in PIB (decalaj de –1,5)

Prioritatea II: 2

MTT 2006 – 2007 – pag. 3 Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere, prin promovarea cercetarii si inovarii si accelerarea dezvoltarii societatii informationale sprijinirea CDI si a societatii informationale nu reprezinta doar un deziderat ci si o conditie sinequa-non pentru dezvoltarea Romaniei in conditiile concurentiale impuse de procesul de globalizare cu toate ca obiectivele stabilite la Lisabona in 2000 s-au dovedit a fi prea ambitioase chiar pentru tarile dezvoltate ale UE. La nivelul tarilor OECD s-a constatat ca domeniul TIC contribuie semnificativ la cresterea economica, atat prin industria conexa cat si prin ramurile care utilizeaza tehnologia informatiilor. Desi Romania a micsorat in ultimii ani decalajele privind implementarea societatii informationale prin dezvoltarea industriei TIC, a infrastructurii (hardware, software, miloace de comunicatii) si a aplicatiilor si serviciilor specifice, penetrarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor are un nivel destul de redus. Masuri Sprijinirea aplicarii CDI in sectorul productiv si cresterea diseminarii in domeniul inovarii si marketingului Indicatori de decalaj: • Vanzarea de produse noi la nivelul firmei, dar nu si la nivelul pietei (% din cifra de afaceri) (decalaj de -4,2) • Capacitatea de inovare (decalaj de –1,0) • Vanzarea de produse noi la nivelul pietei (% din cifra de afaceri) (decalaj de –2,1) • Existenta serviciilor de cercetare si de pregatire profesionala specifica (decalaj de -0,9) Indicator compozit • Capacitatea de diseminare si exploatare a inovatiilor1[18] (decalaj de –1,8)

In actuala etapa de dezvoltare a economiei romanesti, de trecere de la economia bazata pe factori la economia bazata pe investitii, transferul tehnologic este un factor esential de progres. Inovarea, care constituie modalitatea de reducere a decalajelor economice, nu poate fi facuta decat de pe platformele tehnologice existente. Prin cresterea cheltuielilor legate de introducerea inovarii in cadrul firmelor (in vederea realizarii de noi produse, activitati de procesare, servicii, sau de imbunatatire a celor existente) se asigura si un volum crescut de vanzari pe piata existenta si pe noi piete de desfacere. Stimularea investitiilor in infrastructura CDI Indicatori de decalaj: • Cheltuielile publice pentru Cercetare-Dezvoltare (%PIB) (decalaj: -1,2) • Cheltuielile firmelor pentru Cercetare-Dezvoltare (%PIB) (decalaj: -3,2) Luand in considerare obiectivul stabilit la Barcelona de crestere a ponderii cheltuielilor in domeniul CD finantate de intreprinderi pana la 2% din PIB la nivelul anului 2010, la nivelul Romaniei este necesara aplicarea sistematica a masurilor de sprijinire pentru promovarea inovarii, inclusiv prin investitii in activitatea de cercetare-dezvoltare produsa si/sau achizitionata de intreprinderi. La nivelul anului 2003, in Romania ponderea cheltuielilor pentru CD finantate de intreprinderi reprezenta numai 0,18% din PIB. Cheltuielile de cercetare dezvoltare au avut o dinamica modesta in Romania pana in prezent, atingand pana acum 10% din tinta stabilita de UE pentru 2010. Odata cu intensificarea competitiei pe masura ce Romania se integreaza in piata unica comunitara, activitatea de cercetare dezvoltare va fi cea care va permite firmelor sa reziste pe piata. Guvernul poate incuraja cresterea cheltuielilor in domeniul cercetarii-dezvoltarii atat direct, prin cresterea cheltuielilor publice de cercetare dezvoltare si a achizitiilor publice de produse de inalta tehnologie, cat si indirect, prin actiuni de tipul fondurilor de risc, masurilor fiscale indirecte, campaniilor de 1[18]

acest indicator compozit este obtinut ca medie a celor 4 indicatori: EPO (UE) aplicatii patentate (per 1 mil/loc)(decalaj: -2,6), USPTO (USA) aplicatii patentate (per 1 mil/loc)(decalaj: -1,9), nivelul de utilizare al propriilor marci patentate (decalaj –1,2), protejarea proprietatii intelectuale (decalaj:-1,5).

3

MTT

-

-

-

-

2006 – 2007 – pag. 4

promovare, etc. In cadrul acestei masuri, vor fi implementate proiecte de dezvoltare a infrastructurii de CD care vor ajuta in procesul de dezvoltare competitiva. Ca actiuni indicative se pot mentiona urmatoarele: Dezvoltarea infrastructurii de cercetare existente prin sustinerea laboratoarelor de cercetare, a centrelor de excelenta etc.; Sprijinirea si crearea de noi infrastructuri, in special in cadrul unor platforme de cercetare existente, intr domenii stiintifice prioritare la nivel european. Investitiile pot include cladiri, echipamente, baze de date, biblioteci si alte facilitati pentru atragerea studentilor, cercetatorilor, cadrelor didactice din tara si din afara teritoriului tarii; Constituirea si dezvoltarea entitatilor de transfer tehnologic si inovare (centre de transfer tehnologic, parcuri stiintifice si tehnologice, incubatoare tehnologice etc) prin investitii in infrastructura; Investitii in dezvoltarea retelelor de centre CDI, coordonate la nivel national si conectate la retelele europene si internationale; Sprijin pentru dezvoltarea unor retele de centre de consultanta si diseminare pentru transfer tehnologic, intocmirea de proiecte si alte servicii inovative pentru CDI Consolidarea cooperarii in domeniul cercetarii intre universitati, institutii de cercetare si industrie Indicatori de decalaj: • Cooperarea in domeniul cercetarii intre universitati si industrie (decalaj de -1,1) • IMM-uri implicate in cooperare inovativa (% din numarul total de IMM) (decalaj de -1,5) Barierele dintre cercetare si valorificarea rezultatelor acesteia in activitatea comerciala a firmelor sunt inca foarte importante in Romania. Intarirea cooperarii cu universitatile si cu institutele de cercetare poate constitui un factor foarte important si din perspectiva dezvoltarii infrastructurii de afaceri, prin accesul la servicii de consultanta prin proiecte comune. Printre actiunile vizate putem mentiona: Sprijinirea parteneriatului intre intreprinderi si institutii de cercetare/universitati prin finantarea unor proiecte comune de CDI si sustinerea altor forme de colaborare (retele, clustere high-tech, schimburi de personal etc.) Finantarea unor proiecte complexe de cercetare in domeniul serviciilor si produselor cu valoare adaugata ridicata, in special acelea ce vor atrage specialisti de varf la nivel international Aceasta masura trebuie corelata cu POS Resurse Umane pentru a se asigura sprijinul in vederea pregatirii de specialisti in domenii mediu- si high-tech, prin finantarea de programe de formare si specializare specifice. Aceasta investitie in capitalul uman este o conditie sine-qua-non pentru succesul colaborarii in domeniul cercetarii competitive. Totodata, din programul de asistenta tehnica se va acorda sprijin pentru realizarea unor proiecte de anticipare a tendintelor in diferite domenii de activitate, inclusiv cele comerciale si tehnologice, bazate pe metode de foresight, in scopul dezvoltarii de noi strategii si politici. Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei Indicator compozit: • Utilizarea TIC in sectorul privat (decalaj de -3,01) • Accesul si utilizarea Internetului de catre cetateni (decalaj de -1,9) Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice moderne (e-Guvernare, e-Educatie si e-Sanatate) Indicatori compoziti: • e-Guvernare (decalaj de -2,5) • e-Educatie (decalaj de –1,0) • e-Sanatate (decalaj de -0.3) Promovarea e-business Indicatori compoziti: • Comertul electronic (decalaj de –0,7) • Securitatea informatica (decalaj de -0,5)

4

MTT 2006 – 2007 – pag. 5 Prioritatea III: Imbunatatirea eficientei energetice si valorificarea resurselor regenerabile de energie Reducerea intensitatii energetice si imbunatatirea eficientei energetice Indicatori: • Intensitatea energetica a economiei (decalaj -5,5) • Dezvoltarea eco-eficientei in domeniul consumului de energie (decalaj -1,4) • Prioritizarea eficientei energetice la nivelul societatii (decalaj -1,1) Cresterea ponderii energiei obtinute din resurse regenerabile Indicator: • Ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile in totalul brut al productiei nationale de energie (decalaj +1,2) Metodologia de stabilire a obiectivului general al POS Competitivitate “Obiectivul general al POS este acela de crestere a productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de productivitatea medie la nivelul Uniuni Europene. Măsurile întreprinse în acest scop vor genera până în 2013 o creştere medie a productivităţii de cca. 5.6 % şi vor permite Romaniei sa atinga un nivel de aproximativ 55% din media UE.” Cuantificarea obiectivului POS de competitivitate se poate realiza in termeni de crestere a productivitatii muncii, calculata ca evolutie a PIB pe persoana ocupata. %∆ productivitatea muncii= %∆GDP real - %∆populatie ocupata unde %∆ reprezinta cresterea procentuala Cresterea productivitatii muncii pe persoana ocupata poate fi descompusa teoretic in contributia a doi factori: contributia cresterii capitalului pe persoana ocupata si a modificarii rezidualului Solow, numit si productivitatea totala a factorilor. Productivitatea totala a factorilor suprinde contributia altor factori decat capitalul si forta de munca la cresterea PIB-ului pe persoana ocupata. Acest indicator surprinde evolutia radamentului tuturor factorilor utilizati intr-o economie. Creşterea PIB pe persoană ocupată este un indicator larg folosit în practica internaţională. Comisia Nationala pentru Prognoza (CNP) îl calculează in forma creşterii PIB la preţurile pieţei pe persoană ocupată, în preţuri comparabile. EUROSTAT calculeaza pentru UE-25 “GDP in PPS per person employed (EU25 = 100)” adica PIB-ul in putere de cumparare echivalenta pe persoana ocupata raportat la media acestui indicator pentruUE 25, ca masura a productivitatii relative a muncii in tarile Uniunii. CNP prognozeaza ca PIB-ul la preturile pietei pe persona ocupata va creste intr-un ritm de 5.6 % pe an in intervalul 2007-2013. Aceasta prognoza nu include impactul fondurilor structurale asupra productivitatii muncii in Romania. Estimarea acestui impact este dificila si nu face obiectul acestui exercitiu. O analiza recenta a Bancii Mondiale 2[27] estimeaza potentialul de crestere a PIBului Romaniei in jur de 4.5 % pe an. Numai in conditiile imbunatatirii productivitatii totale a factorilor aceasta crestere ar putea atinge 5.5% pe an in urmatorii cativa ani. Presupunand ca modificarile anuale ale populatiei ocupate se vor realiza intr-un interval de +/- 0.5 %, prognoza Bancii Mondiale s-ar traduce intr-o cresterea a PIB pe persoana ocupata situata intre 5-6% pe an in conditiile cresterii eficientei utilizarii muncii si capitalului in Romania. In ipoteza ca fondurile 2[27]

Romania, restructuring for EU integration, Country Economic Memorandum, World Bank Report No. 29123- RO, June 2004, p. 18

5

MTT 2006 – 2007 – pag. 6 structurale vor conduce la cresterea eficientei utilizarii factorilor si ca productivitatea muncii in Uniunea Europeana va creste intr-un ritm de 1% pe an pana in 2013, creşterea relativa a productivitatii muncii a Romaniei s-ar putea situa intre 4-5% pe an. Aceasta rata de crestere ar permite Romaniei sa atinga aproximativ 55% din PIB-ul pe persoana ocupata al Uniunii in 2013 2004 +0,5

2007 +0,1

Populatia activa totala Populatia ocupata +0,6 +0,3 totala Salariati +1,0 +0,6 -%Rata globala de 46,0 46,8 activitate Rata globala de 42,9 43,9 ocupare Productivitatea 6,9 5,0 muncii Rata somajului 6,8 6,1 BIM Sursa: Comisia Nationala de Statistica

2008 -0,2

2009 -0,2

2010 -0,2

2011 -0,2

2012 -0,2

2013 -0,2

-0,1

-0,1

-0,1

-0,1

-0,1

-0,1

+0,5

+0,7

+0,8

+0,8

+0,9

+1,0

46,9

47,1

47,3

47,5

4760

47,8

44,1

44,3

44,5

44,9

44,8

45,0

5,7

5,4

5,6

5,7

5,9

5,7

6,0

6,0

5,9

5,9

580

5,8

Anexe 1 Competitivitate = productivitate Competitivitatea inseamna productivitate, inteleasa ca valoarea realizata pe baza unei unitati de factor de productie. Diverse alte acceptiuni – nivel redus al costului fortei de munca, fiscalitate scazuta, deprecierea monedei nationale, exporturi crescute sau resurse naturale abundente – sunt fie rezultante ale unei competitivitati crescute, fie eventuale stadii ale (sub)dezvoltarii competitive, fara a fi factori sau nici macar conditii necesare. Unele reprezinta, chiar, elemente putin dezirabile din punct de vedere competitiv. In acceptiunea Uniunii Europene, competitivitatea inseamna, cumulativ, productivitate si avantaj comparativ pe plan international. Productivitatea subsumeaza, in fapt, elementele intrinseci avantajului comparativ, insa include o gama mai larga de factori. Si in viziune comunitara, “competitivitatea este determinata de cresterea productivitatii”. Competitivitatea se creeaza la nivel microeconomic. Prosperitatea sustenabila este creata de catre firme. In consecinta, calitatea mediului de afaceri este un factor fundamental. Factorii care determina nivelul productivitatii sunt multipli. Printre acestia, sunt critici cei care se refera la stimularea investiilor, nivelul concurential si capacitatea de a inova. 2 Modelul Porter Pentru nivel micro, Porter3 relaţionează competitivitatea de abilitatea unei firme, construită pe analize tehnice şi pe un management inspirat4, de a crea valoare (valoare recunoscută de o piaţă Porter, M., - „The Competitive Advantage of Nations”, The Free Press, a Division of Macmillan Inc., New-York, 1990 Managementul bazat pe procese şi orientat spre competitivitate (just in time, sincronizare, productie fără stocuri, zero defecte, orientarea spre nevoile clientului) este impus de globalizarea pieţelor. 3

4

6

MTT 2006 – 2007 – pag. 7 concurenţială). Acesta vizează trei categorii de planuri ce afectează nivelul competitivităţii firmei: factori endogeni, factori sectoriali (sau ai ramurii) şi mediul economic naţional. C. înseamnă flexibilitate (varietatea şi cantitatea ofertei, durata redusă de asimilare a noi produse), valoare şi pozitie în piaţă (un raport bun pret (cost)/calitate), lichiditate (capital suficient) şi eficienţă economică. Competitivitatea firmei presupune capacitatea sa de a face faţă concurenţei şi astfel, aprecierea nu se poate limita la un singur criteriu. Este necesar un ansamblu de elemente de tipul: preţul, calitatea şi structura ofertei de bunuri, servicii post-vânzare, inovaţiile, adaptarea la cerinţele clientului, flexibilitatea etc. C exprimă capacitatea agenţilor economici (producător, importator, distribuitor, comerciant, prestator de servicii etc.) de a câştiga în condiţii de concurenţă pe piaţă „Diamantul lui Porter”

Strategia şi structura firmelor, concurenţa Evenimente întâmplătoare

Parametrii cererii

Factorii de producţie

Politica statală Ramurile înrudite şi conexe

- prezinta certe avantaje (a) este dinamic, (b) este cuprinzator, (c) discerne dimensiunea geografica a factorilor competitivi si (d) identifica rolul guvernului in cresterea competitivitatii. a) Conform acestui model, prosperitatea este creata, nu mostenita. Dotarea cu factori naturali sau mostenirea unui nivel de prosperitate economica nu reprezinta o garantie si nici o preconditie a competitivitatii sau prosperitatii. b) Modelele traditionale includ indeobste conditiile legate de factori de productie. Principalele modelele concurente din domeniul avantajului comparativ opun viziuni bazate pe elemente ce tin de oferta (tehnologie, dotarea cu factori), celor bazate pe elemente ale cererii (dimensiunile si caracteristicile cererii interne). Modelul Porter include atat factori din sfera ofertei, cat si factori din sfera cererii. c) pot fi incluse in analiza elemente ale “diamantului” care se manifesta la nivel regional, national sau transfrontalier. Diversii factori care influenteaza competitivitatea pot fi identificati in dimensiunea lor geografica reala. Factorii sau cererea “interna” ca elelmente al diamantului competitiv pot fi identificate, in unele cazuri de tari membre UE, ca resursele la nivel transfrontalier, dupa caz, avand in vedere libertatile de circulatie si gradul de interconetivitatea al multora dintre aceste economii.

7

MTT 2006 – 2007 – pag. 8 “Diamantul” competitiv propus de Michael E. Porter include patru factori principali, influentati in ansamblul lor de actiunea guvernamentala: • aspecte privind factorii de productie; • aspecte privind cererea; • industrii conexe sau complementare; • strategia, structura si concurenta intre firme. Factorii de productie: - avantajul competitiv se construieste nu pe factorii mosteniti, ci pe cei creati prin investitii consistente si care sunt specializati. Cererea interna: - caracteristicile cererii interne au un efect foarte semnificativ asupra strategiei firmelor nationale, prin gusturi, sofisticare, demensiune si, in consecinta, prin presiunea indusa asupra costurilor, a inovatiei si a calitatii. Industrii conexe sau complementare: - o conditie a succesului intr-un domeniu o reprezinta existenta unor industrii conexe competitive la nivel international; un domeniu nu poate excela izolat de restul retelei economice pe care se sprijina performanta sa de ansamblu; Strategia, structura si concurenta intre firme: - diferitele metode de management, orizontul de performanta investitionala, dimensiunile firmelor, tipul de pozitionare pe piata sunt elemente care pot sustine sau nu o prezenta competitiva in diverse industrii sau segmente de piata. Toate cele patru elemente trebuie privite in stransa interdependenta, avantajul competitiv bazanduse pe “diamant” ca sistem, nu ca elemente disparate. Competitivitatea intregului sistem este afectata de orice “veriga slaba” intre elementele diamantului. Dupa aceasta logica este construit si argumentul referitor la “cluster”-ele economice. Existenta unui diamant competitiv duce la crearea unui cluster competitiv international, mai degraba decat a unui succes sustenabil izolat. Sunt identificate avantajele si dezavantajele competitive ale diamantului pentru fiecare obiectiv strategic si apoi sunt jalonate prin indicatori selectati progresele in adresarea dezavantajelor competitive. Dezbaterile pe tema rolului guvernului in promovarea competitivitatii au oscilat intre ideea interventionista a sustinatorului esential al sectorului economic respectiv, si “laissez-faire”. - 1. guvernul este chemat sa stabileaza prioritati, sa aleaga sectoare-tinta si sa aloce resursele limitate de capital. - 2. guvernul ar trebui sa asigure doar stabilitatea macroeconomica si sa elimine distorsiunile din piata. Modelul Porter evita ambele extreme si structureaza rolul guvernului pe patru directii principale, in deplina coerenta cu viziunea si abordarea la nivel comunitar european: - contextul macroeconomic, politic, juridic si social: o crearea unui mediu stabil, predictibil si de incredere; o imbunatatirea conditiilor de oridn social pentru cetateni; - mediul (microeconomic) de afaceri: o imbunatatirea disponibilitatii, calitatii si eficientei inputurilor de interes general sau specific, a infrastructurii si organizatiilor publice; o stabilirea unor reguli si a unui sistem de motivare in cadrul politicii concurentei care sa incurajeze cresterea productivitatii; - clustere: facilitarea dezvoltarii si imbunatatirii clusterelor; 8

-

MTT 2006 – 2007 – pag. 9 procesul de transformare economica: institutionalizarea structurilor si proceselor din cadrul administratiei publice care urmaresc imbunatatirea competitivitatii si promovarea participarii tuturor actorilor relevanti.

Cresterea competitivitatii - Fazele dezvoltarii competitive economia bazata pe factori: avantajul competitiv consta in costul redus al factorilor de productie; o companiile au un rol redus in realizarea valorii adaugate si se bazeaza pe forta de munca ieftina; o tehnologia este asimilata prin importuri si investitii straine directe; economia bazata pe investitii: avantajul competitiv consta in capacitatea de a produce bunuri si servicii de calitate, prin metode eficiente, dar cu salarii mai reduse; o diamantul national sustine deja investitii majore in infrastructura si modernizarea proceselor tehnologice; o tehnologia este asimilata prin licentiere, joint ventures, investitii straine si creatie proprie; economia bazata pe inovare: avantajul competitiv consta in crearea de bunuri si servicii inovative pe plan international; o strategiile competitive ale companiilor sunt globale, iar diamantul national este competitiv in toate domeniile. 3. Contextul institutional si programatic comunitar Consiliul European de la Lisabona din martie 2000 a stabilit obiectivul de transformare a Europei in cea mai competitiva si dinamica economie bazata pe cunoastere. In 2003, la Sevilla, prima analiză a îndeplinirii obiectivelor şi a ţintelor concrete fixate la Barcelona în 2002 a dovedit că implementarea strategiei este un eşec5. Europa a pierdut la jumătatea anilor ‘90 supremaţia în ceea ce priveşte creşterea productivităţii muncii şi situaţia continuă să se deterioreze. De la 1,9%, media în prima jumătate a deceniului trecut, ritmul de creştere a productivităţii muncii a scăzut la 1,3% în a doua jumătate a deceniului trecut, pentru a se situa între 0,5 si 1% după intrarea în noul secol şi noul mileniu. Productivitatea medie orară în ţările membre ale Uniunii Europene (UE) este cu 12% mai mică decât cea din SUA, cauza fiind investiţiile mai scăzute şi insuficienta utilizare a tehnologiilor din domeniul informaticii şi comunicaţiilor (TIC). Intărirea competitivităţii economiei europene este alături de ameliorarea investiţiilor in cercetare-dezvoltare, pregătirea profesională şi prelungirea vieţii active, una din axele accelerării reformelor structurale strict necesare pentru relansarea economiei ţărilor membre UE.

5

Strategia Lisabona, care propunea o Uniune Europeană situată in anul 2010 pe locul 1 in topul celor mai competitive economii bazate pe cunoastere si absorbtia fortei de munca inalt calificate, a esuat. Expertii europeni nu au luat în considerare faptul că extinderea UE prin integrarea tarilor din Centrul şi Estul Europei va scădea competitivitatea pieţei europene. Nou-veniţi sunt mai puţin competitivi decât media europeană. Statisticile vorbesc cel mai bine. La nivelul marilor jucători globali, pe primul loc se situează America de Nord (SUA, Canada si Mexic), cu o medie de 76,6 puncte din 100. Pe locul al doilea este zona Asia-Pacific (13 tări şi două regiuni cheie), cu 70 de puncte. UE 15 (Uniunea Europeană pe vremea când avea doar 15 tări membre) cumula 71,1 puncte în topul competitivitătii, însă UE 25 (25 ţări şi 6 regiuni-cheie) are o scădere semnificativă la doar 60 de puncte. Paşii posibili pentru Europa viitorului presupun inovarea radicală in management pe directia managementului competitivitătii şi valorii şi crearea unei reţele de centre de competitivitate europeană.

9

MTT 2006 – 2007 – pag. 10 Pentru România, care abia a fost declarată o economie de piaţă funcţională, dar care nu ar face faţă presiunilor concurenţiale de pe piaţa europeană, Agenda Lisabona construită pe o economie bazată pe cunoaştere poate părea un lux6. Competitivitatea Romaniei, atât cât este în prezent, se bazează pe forţă de muncă ieftină şi pe banii trimişi in tara de românii plecaţi la muncă în străinătate. Pe termen mediu şi lung, Agenda Lisabona este însă o prioritate a UE şi, deci, si o prioritate a României. Logica de dezvoltare a Europei devine logica de dezvoltare a României. World Economic Forum citează documente ale Uniunii Europene de revizuire a Strategiei de reformă economică şi structurală de la Lisabona. Iniţial, agenda reuniunii de la Lisabona (martie 2000) fixa obiectul ca până în 2010, UE să devină cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoştinţe, în măsură să asigure creşterea economică durabilă şi cu mai multe locuri de muncă şi printr-o mai intensă coeziune socială . Pe lângă evaluarea performanţelor celor 15 membri (în 2000), agenda Lisabona atrăgea atenţia asupra performanţelor ţărilor candidate să adere la UE. Strategia propunea o serie de opt dimensiuni critice destinate aprecierii competitivităţii: crearea societăţii informaţionale, dezvoltarea spaţiului european pentru inovare, cercetare şi dezvoltare tehnologică, liberalizarea, construirea unor reţele industriale, crearea de servicii eficiente, integrate financiar, îmbunătăţirea mediului de afaceri, incluziune socială sporită, dezvoltare durabilă. Aceste dimensiuni sunt folosite în construcţia a opt subindicatori pentru UE15, pentru performanţa medie a UE în comparaţie cu performanţa OECD şi cea a SUA. In lucrarea „An assessment of policies and reforms in Europe” (World Economic Forum, autori Blanke, J., Lopez – Claros, A.) se indică valori pentru aceste dimensiuni (ca medii). Uniunea Europeană totalizează un scor de 4,97 faţă de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - OECD (cu 30 de state membre – inclusiv cele 15 state componente a UE15) cu 4,81 şi cu SUA cu scorul de 5,55. Dintre cele 12 state membre asociate (anterior momentului mai 2004), România ocupa poziţia 11 cu un scor de 3,35, iar Bulgaria – poziţia 12 cu scorul de 3,25. Tabelul 1. Comparaţii România – UE – dimensiuni ale Agendei Lisabona Indicator Societate informaţională Inovare, cercetare şi dezvoltare Liberalizare Reţele industriale Servicii financiare Intreprinderi Incluziune socială Dezvoltare durabilă

România 2,91 2,88 3,04 3,48 3,77 3,65 3,74 3,33

UE15 4,61 4,41 4,69 5,81 5,52 4,74 4,81 5,16

În timp ce UE este în prezent foarte preocupată de coeziunea socială, crearea de locuri de muncă şi de prioritatea pentru cercetare şi inovare, acestea par să se aplice mai puţin României pe termen scurt, unde restructurarea (ce implică desfiinţarea locurilor de muncă), limitarea salariilor, controlul inflaţiei şi îmbunătăţirea mediului de afaceri sunt priorităţile cele mai importante. România, ca ţară candidată, se ghidează în primul rând după criteriile Copenhaga care au ca obiectiv “stabilirea unei economii de piaţă funcţionale având capacitatea de a face faţă presiunilor competitive şi forţelor pieţii din cadrul Uniunii”. 6

10

MTT

2006 – 2007 – pag. 11

11

MTT

2006 – 2007 – pag. 12

12

MTT

2006 – 2007 – pag. 13

Obiective: • crearea unui climat favorabil pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM). 13

MTT 2006 – 2007 – pag. 14 Consiliul European de la Goteburg din iunie 2001 a definit Strategia pentru Dezvoltare Durabila, care acorda o importanta deosebita, in cadrul trinomului crestere economica – incluziune sociala – protectia mediului, urmatorului element: • strategiile de productie / competitive ale firmelor; • stimularea spiritului antreprenorial; • inovarea legata de tehnologiile ecologice; • sprijinirea inovarii prin crearea unui cadru de reglementare favorabil; • utilizarea tehnologiilor informationale si de comunicatii; • utilizarea durabila a resurselor; • asigurarea unui mediu competitiv deschis. Consiliul European de primavara de la Bruxelles din martie 2004 a subliniat, drept conditii absolut necesare pentru dezvoltare si crestere: • inovarea; • promovarea culturii antreprenoriale; • stimularea IMM; • eco-tehnologiile. Comunicarea Comisiei asupra Strategiei revizuite, din februarie 2005, reitereaza urmatoarele obiective: • stimularea initiativei antreprenoriale; • atragerea de surse de finantare suficiente pentru noile afaceri (fonduri de risc); • crearea de facilitati pentru inovare si eco-inovare; • sporirea investiilor in educatie si pregatire profesionala; • utilizarea tehnologiilor informationale si de comunicatii; • utilizarea durabila a resurselor. Propunerea Comisiei Europene de Decizie a Parlamentului European si a Consiliului privind stabilirea Programului-cadru pentru competitivitate si inovare (2007-2013) din aprilie 2005 mentioneaza urmatoarele obiective: • imbunatatirea competitivitatii companiilor, in special a IMM; • promovarea inovarii si a eco-inovarii; • accelerarea dezvoltarii unei societati informationale competitive si inovatoare; • promovarea eficientei energetice si a surselor noi si regenerabile de energie. 4. Indicatorii de decalaj folositi in exercitiul de programare Prioritatea I: Cresterea competitivitatii prin imbunatatirea accesului pe piata al intreprinderilor, in special al celor mici si mijlocii Nr. I1 I2

Indicator Certificari ISO 9001(2003) [standarde de calitate] / 1000 locuitori Numar de certificari ISO 14001(2003) [standarde de mediu] / 1000 intreprinderi

Romania

UE 25

Decalaj comparativ cu UE 25

0,077

0,840

-2,5

0,0002

1,8

-2,3

14

MTT

2006 – 2007 – pag. 15

I3

Ponderea capitalului de risc pt. start-up-uri in PIB7[28]

0,003

0,025

-1,7

I4

Gradul de dezvoltare al pietei financiare (sofisticare)

3,4

4,9

-1,5

I5

Stadiul de dezvoltare al cluster-elor

2,7

3,7

-1,0

I6

Accesul la credite/imprumuturi

3,2

4,1

-0,9

I7

Existenţa pe plan local a serviciilor de cercetare si de pregatire profesionala specifica

3,9

4,8

-0,9

I8

Acces la finantare pe piata de capital

4,6

5,2

-0,6

I9

Coordonarea eforturilor pentru cresterea competitivitatii

3,9

4,0

-0,1

I10

Rata de inregistrare de noi societati comerciale

12,5800

10,1

0,9

I11

Ponderea turismului in PIB

1.4

4.6

-1.5

I12

Ponderea turismului in exporturi

3.6

11.7

-1.0

Prioritatea II: Dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere A. Promovarea cercetarii şi inovarii Nr. IIA1 IIA2 IIA3

Indicator Vanzarea de produse noi la nivelul firmei, dar nu si la nivelul pietei (% din cifra de afaceri) Locuri de munca in servicii high-tech (% din total forta de munca) Cheltuielile firmelor pentru Cercetare-Dezvoltare (% din PIB)

Romania

UE 25

Decalaj comparativ cu UE 25

1,61

16,80

-4,2

1,45

3,19

-3,2

0,23

1,27

-2,6

0,85

133,59

-2,6

0

0,03

-2,1

IIA4

Cereri de patente EPO (pe milion locuitori)

IIA5

Vanzarea de produse noi la nivelul pietei (% din cifra de afaceri)

IIA6

Cereri de patente USPTO (pe milion locuitori)

0,17

59,92

-1,9

IIA7

Nivel de utilizare al marcilor proprii

3,1

4,7

-1,6

IIA8

IMM-uri implicate in actiuni de cooperare in vederea inovarii (% din numarul total de IMM)

2,92

7,08

-1,5

IIA9

Protectia properietatii intelectuale

3,3

4,8

-1,5

IIA10

Gradul de utilizare al tehnicilor de marketing

3,9

5,1

-1,2

IIA11

Cooperarea in domeniul cercetarii intre universitati si industrie

2,7

3,8

-1,1

IIA12

Capacitatea de inovare

3,4

4,4

-1

IIA13

Numarul de locuri de munca in productia mediu – si high-tech (% din total forta de munca)

5,32

6,60

-0,8

IIA14

Nivelul de cooperare intre clustere

3,5

4,3

-0,8

7[28]

This is an EUROSTAT statistics indicator (hard) that is also confirmed, as priority, by a pool indicator (soft) [2.06 Venture capital availability – gap -1,3] from Global Competitivity Report (GCR 2004) drawn up based on Porter methodology;

15

MTT

2006 – 2007 – pag. 16

B. Accelerarea dezvoltarii societatii informationale competitive Decalaj comparativ cu UE 25

Indicator Compozit 8[29]

Nr. IIB1

Utilizarea TIC in sectorul privat

-3.1

IIB2

Accesul si utilizarea Internetului de catre cetateni

-1.9

IIB3

e-Governare

-2.5

IIB4

e-Educatie

-1.0

IIB5

e-Sanatate

-0.3

IIB6

Comert electronic

-0.7

IIB7

Securitatea informatica

-0.5

Prioritatea III: Imbunătăţirea eficientei energetice şi valorificarea resurselor regenerabile de energie Decalaj Nr. Indicator Romania UE 25 comparativ cu UE 25 III1 III2 III3 III4

Priorit ate

Intensitatea energetica a economiei 9[30] Dezvoltarea eco-eficientei in domeniul consumului de energie (millioane EUR/ktoe), 1990-2002 Prioritizarea eficientei energetice la nivelul societatii Ponderea energiei regenerabile – Contributia energiei electrice obtinute din surse regenerabile in consumul total de energie (%) Indicatori

Decalaj nepond erat

Faza dezvolta re competi tiva

m1

Indicatori intreprinderi

-1.1

Eforturi

-0.1

209,9

-5,5

0,9

4,2

-1,4

3,4

4,5

-1,1

24,3

12,8

1,2

Ponderare

Ponderare faza competitiva

P1

1266,5

Ponde re faza

41%

Decalaj ponder at

Ponderare convergenta programatica Grad Coefic de ient conve conve rgent rgenta a cu progr cadru amati l ca progr amati c UE 1.05

Algorit m alocare fonduri

Suma alocata

300,000,0 00

-0.50

41.2% 123,669,18 0

Compozit

33%

Ridica

1.15

0.0

1%

8[29]

These composite indicators have been calculated by aggregating a number of 29 sub-indicators taken up from EU statistics (Eurostat). Dates for Romania and for EU 25 cannot be presented in the table because of the composite character of indicators; 9[30] Energy gross domestic consumption reported to GDP (constant prices, 1995=100) – kg oil equivalent to 1000 euros

16

MTT

m1

m1

m1

m2 m2 m2 m2

m3 m3

m3

m4

m4

m5 m5 P2

organizate pentru cresterea competitivitatii Număr certificări ISO 14001 la 1000 de intreprinderi Numar certificari ISO 9001 la 1000 locuitori Intensitatea energetica a economiei (finala) Sofisticarea pieţei financiare Acces la finantare Acces la crediteimprumuturi Ponderea capitalului de risc pentru start-up-uri in PIB Nivelul de dezvoltare a clusterelor Existenta serviciilor de cercetare şi pregatire specifica Rata de inregistrare de noi societati comerciale Ponderea exporturilor in CA pentru IMMuri Ponderea inputurilor de import in produsele de export ale IMM Pondere turism în total exporturi Turism, % PIB Indicatori CDI&TIC

2006 – 2007 – pag. 17 t

-2.3

Investitii

50%

772,980

Echiva lent

1.00

-1.1

14% 17,579,514

-2.5

Investitii

50%

Echiva lent

1.00

-1.2

16%

-1.8

Compozit

45%

Scazut

0.85

-0.7

9%

-1.5

Factori

40%

Echiva lent

1.00

-0.6

7%

-0.6

Factori

40%

1.15

-0.3

3%

-0.9

Factori

40%

Ridica t Echiva lent

1.00

-0.4

5%

-1.7

Investitii

50%

Ridica t

1.15

-1.0

12%

Ridica t

1.15

Ridica t

1.15

-1.0 -0.9

Compozit Factori

33% 40%

19,210,800

10,922,547

9,105,866

4,298,927 5,607,297 15,058,263

-0.4

5% 5,683,678

-0.4

5% 6,283,048

0.9

Compozit

45%

Ridica t

1.15

0.5

0%

-0.5

Compozit

33%

Ridica t

1.15

-0.2

2%

-0.5

Compozit

33%

Ridica t

1.15

-0.2

2%

-1.5

Compozit

45%

Scazut

0.85

-0.6

7%

-

2,781,222

2,781,222

8,936,629 -2.4 -1.7

Compozit

45% 25%

Scazut

0.85

-0.9

12%

1.14

-0.47

39.2%

14,298,606 117,692,60 8

17

MTT

m1

m1

m2

m2 m2 m2

m2

m2

m2

m3

m3

m4

Indicatori cercetare inovare Vanzarea de produse noi la nivelul firmei, dar nu si la nivelul pietei Cheltuielile firmelor pentru CercetareDezvoltare (% GDP) Nivelul de folosire al marcilor proprii Protectia proprietatii intelectuale Capacitatea de inovare

-1.9

Solicitari de patente EPO (UE) la un milion de locuitori Vanzarea de produse noi la nivelul pietei (% din cifra de afaceri) Solicitari de patente USPTO (SUA) la un milion de locuitori Cheltuielile publice de cercetare dezvoltare in PIB (%GDP) Cooperarea in domeniul cercetarii intre universitati si industrie IMM-uri implicate in actiuni de cooperare in vederea inovarii (% din numarul total de IMM) Indicatori TIC Utilizarea TIC in sectorul

-2.6

2006 – 2007 – pag. 18 24%

1.12

-0.5

55.9% 65,783,168

-4.2

Investitii

50%

Echiva lent

1.00

-2.1

37%

-2.6

Compozit

30%

Ridica t

1.15

-0.8

14% 9,117,070

-1.6

Compozit

33%

Ridica t

1.15

-0.5

9%

-1.5

Compozit

45%

Ridica t

1.15

-0.7

12%

-1.0

Inovare

10%

Ridica t

1.15

-0.1

2%

Ridica t

1.15

Inovare

10%

-0.3

3,039,023

10%

Ridica t

1.15

-0.2

4%

-1.9

Inovare

10%

Echiva lent

1.00

-0.2

3%

Compozit

30%

Ridica t

1.15

-0.4

6%

-1.1

Compozit

25%

Ridica t

1.15

-0.3

5%

Ridica t

1.15

-0.2

3%

1.15

-0.4

44.1%

1.15

-1.4

48%

-1.4 -3.1

0.3 Compozit

45%

Ridica t

2,454,596

2,220,825

-1.2

10%

7,889,772

5%

Inovare

Inovare

6,171,555

1,168,855

-2.1

-1.5

24,545,958

4,207,879

3,214,352

1,753,283

51,909,440 24,693,902

18

MTT

m5

privat Accesul si utilizarea Internetului de catre cetateni e-Guvernarea

m5

m4

-1.9

2006 – 2007 – pag. 19

Factori

40%

-2.5

Inovare

10%

E-educatia

-1.0

Inovare

10%

m5

E-sanatatea

-0.3

Inovare

10%

m6

Comertul electronic Securitatea informatica Indicatori eficienta energetica si resurse regenerabile Prioritizarea eficientei energetice la nivelul societatii Intensitatea energetica a economiei (primara si intermediara) Dezvoltarea eco-eficientei in domeniul consumului de energie Ponderea energiei regenerabile Contributia electricitatii obtinute din surse regenerabile la total consumul de energie electrica (%) (Eurostat)

-0.7

Compozit

33%

-0.5

Compozit

33%

m6 P3

m1

m1

m1

m2

-1.2

Ridica t

1.15

Ridica t Ridica t Ridica t Ridica t Ridica t

1.15

-0.2

9%

1.15

-0.1

3%

1.15

0.0

1%

1.15

-0.2

8%

1.15

-0.2

6%

0.85

-0.24

19.5%

23%

-0.7

26% 13,350,470

4,468,169 1,722,346 581,973 4,170,868 2,921,711 58,638,212

-1.1

Compozit

45%

Scazut

0.85

-0.5

19%

-3.7

Compozit

45%

Scazut

0.85

-1.7

61%

10,874,238

35,747,496

-1.4

Factori

40%

Scazut

0.85

-0.6

20%

1.2

Factori

40%

Scazut

0.85

0.5

0%

12,016,478

-

19