Globalizare Si Competitivitate

GLOBALIZARE ŞICOMPETI TI VI TATE - cazul României – I. ROMÂNI AŞIDECALAJULECONOMI C I I .

TREIPROCESECUI MPACTASUPRACOMPETI TI VI TĂŢI IROMÂNI EI Globalizarea; I nt egr ar eaeur opeană; Tr anzi ţ i al aeconomi adepi aţ ă.

I I I .

FUNDAMENTELECOMPETI VI TĂŢI I Conceptul de competitivitate Compet i ţ i aşipr of i t abi l i t at eai ndust r i i l or Avantajul competitiv la nivelul firmei Avant aj ulcompet i t i vl ani vel ulnaţ i uni i

I V.

ROMÂNI AŞICOMPETI TI VI TATEA •I ndust r i icuconsum mar edef or ţ ădemuncăşicostr edus •Industrii bazate pe resurse naturale •I ndust r i icar eţ i nt escpi aţ ai nt er nă •Industrii cu consum mar edef or ţ ădemuncăcal i f i cat ăşicostr el at i vmi c

Capitolul I

ROMÂNI AŞIDECALAJUL ECONOMIC

1.1.1

ROMÂNI AŞIDECALAJULECONOMI C - anul 2004 Popul aţ i a total UE mil.

VNB mld. $

VNB/ locuitor $

Raport UE

VNB/ locuitor PPC $

Raport faţ ă de UE

UNIUNEA EUROPEANĂ -25

455,3

11.586

22.401

1,00

24.920

1,00

Germania

82,6

2.489

30.120

1,34

27.950

1,12

Spania

41,3

876

21.210

0,95

25.070

1,01

Portugalia

10,4

150

14.350

0,64

19.250

0,77

Ungaria

10,1

83

8.270

0,37

15.620

0,63

Bulgaria

7,8

21

2.740

0,12

7.870

0,32

România

21,8

64

2.920

0,13

8.190

0,33

SUA

293,5

12.151

41.400

1,85

39.710

1,59

Japonia

127,8

4.750

37.180

1,65

30.040

1,21

Sur sa>BancaMondi al ă

VNB:veni tnaţ i onalbr ut PPC:par i t at eaput er i idecumpăr ar e

1.1.2

LI STAPRI MELOR20DEŢĂRICABOGĂŢI E Î NANUL1870ŞIÎ NANUL2004 1870

2004 VNB/loc PPC*

1. Australia 2. Marea Britanie 3. Belgia

Luxemburg SUA Norvegia

4.El veţ i a

El veţ i a

5. Olanda

Irlanda

6. SUA

Islanda

7. NouaZeel andă

Austria

8. Danemarca

Danemarca

9. Canada

Hong Kong, China

10. Fr anţ a

Marea Britanie

Sur sa>Headt oHead,pent r u1870,BancaMondi al ă pent r u2004 * PPC:Pr odusi nt er nbr utpel ocui t or ,l apar i t at eaput er i i decumpăr ar e

1.1.2

LI STAPRI MELOR20DEŢĂRICABOGĂŢI E Î NANUL1870ŞIÎ NANUL2004 1870

2004 VNB/loc PPC*

11. Argentina

Belgia

12. Austria

Olanda

13. Italia

Canada

14. Germania

Japonia

15. Spania

Suedia

16. Norvegia 17. Irlanda

Finlanda Fr anţ a

18. Portugalia

Australia

19. Suedia

Germania

20. Chile Sur sa> Headt oHead,pent r u1870,BancaMondi al ăpent r u2004.

* PPC:Pr odusi nt er nbr utpel ocui t or ,l apar i t at eaput er i idecumpăr ar e

Italia

1.1.3

EXEMPLEDEŢĂRICAREAUREUŞI T REDUCEREASEMNI FI CATI VĂADECALAJELOR ECONOMI CEPEPARCURSULUNEIGENERAŢI I PIB Mild. USD 1984

VNB Mild. USD 2004

2004/1984

VNB /locuitor USD (PPC) 1975 *

VNB/ locuitor USD 2004

VNB/ locuitor USD (PPC) 2004

N/A

137

N/A

3.310

34.280

33.170

2. Corea de Sud

93

673

7,2 ori

1.310

13.980

20.400

3. Chile

19

78

4,1 ori

1.280

4.910

10.500

4. China

256

1677

6,5 ori

230

1.290

5.530

1.Irlanda

Sursa: Banca Mondiala –1984, 2004, * UNEP/GRID-Arendal - 1975.

1.1.4

CORELAŢIA DINTRE RITMUL MEDIU ANUAL DE CREŞTERE ECONOMI CĂŞIREDUCEREADECALAJULUIDI NTREVENI TUL NAŢI ONALBRUTPELOCUI TORALROMÂNI EIŞICELALUE-15 (PPC)

UE-15 = 100% 100% 83% 69% 57% 47% 39%

Ipoteze de lucru: •Orizontul de timp: 2024 (20 de ani); •VNB/locuitor al UE-15 creste cu un ritm mediu anual de 2%; •Cursul de schimb leu/USD ramane constant; •Număr ulpopul aţ i eir ămâneconst ant .

1.1.5

DETERMI NANŢI IUNEICREŞTERIECONOMI CERAPI DE • Acumul ar eaf act or i l ordepr oducţ i e,i ncl uzândcapi t alumanşicelf i zi c; • Al ocar eaef i ci ent ăar esur sel orî ncadr uleconomi ei ; • Î mbunăt ăţ i r ial et ehnol ogi ei ,î nt i mp.

OPŢI UNIDEPOLI TI CICARESĂSUSŢI NĂACŢI UNEA CELORTREIDETERMI NANŢI    

Al ocar ear esur sel or :f or ţ el epi eţ eiver susst at ; Comer ţdeschi sver suspr ot ecţ i oni sm; Fi scal i t at er i di cat ăver susf i scal i t at emi că Faci l i t ăţ if i scal e( sect or i al e)ver susneut r al i t at ef i scal ă

1.1.6

DECEDI SCUTĂM DESPRECOMPETI TI VI TATE? • SCOPULDEZVOLTĂRI I :obţ i ner eaunuist andar ddevi aţ ăr i di catşiî ncr eşt er e. • MIJLOCUL PENTRU REALI ZAREASCOPULUI :măr i r eapr oduct i vi t ăţ i iî nţ el easăcamăr i meaval or i i adăugat epeuni t at eadei nput–f or ţ ădemuncăşi capital.

• COMPETI ŢI AÎ NTREFI RME:mot or ulcr eşt er i ipr oduct i vi t ăţ i il ani veldef i r mă • COMPETI TI VI TATEA:det er mi năpozi ţ i apecar eof i r măooc upăî ncompet i ţ i e ( di ncadr uluneii ndust r i i ) .O f i r măar eunavant ajcompet i t i v dacă,af l at ăî nt r -unmedi ucompet i t i v,obţ i neî nmod cont i nuuunpr of i tpest emedi ai ndust r i eiî ncar eseaf l ă. l ani veldenaţ i une r epr ezi nt ăni vel ulpr oduct i vi t ăţ i inaţ i onal eşipozi ţ i aocupat ă denaţ i une

Capitolul II

TREI PROCESE CU IMPACT ASUPRACOMPETI TI VI TĂŢI I ROMÂNIEI

2.1.1

FI RMELEROMÂNEŞTIŞIROMÂNI AÎ ŞICLĂDESC COMPETITIVITATEA SUB IMPACTUL A TREI PROCESE GLOBALIZAREA

INTEGRAREA ECONMI CĂ EUROPEANĂ

ROMÂNIA ŞI COMPETITIVITATEA

TRANZI ŢI ALAECONOMI ADEPI AŢĂ

2.1.2

GLOBALIZAREA = I NTERDEPENDENŢA CRESCÂNDĂ A ECONOMI I LOR NAŢI ONALE f avor i zat ăder educer eaşiel i mi nar eaobst acol el ordet otf el uldi n cal eaf l uxur i l ori nt er naţ i onal edebunur i ,ser vi ci i ,capi t alşif or ţ ăde muncă  şiî nsoţ i t ădecompet i ţ i at otmaii nt ensă:

î nt r ef i r me,pent r uaocupaopoz i ţ i ecâtmaibunăpepi aţ ă; î nt r enaţ i uni ,pent r uacr eaunmedi udeaf acer if avor abi l , car esăat r agă capi t al ur işit al ent e,or i undes-ar afla acestea în lume.

2.1.3

CE EXISTA ?

Fl uxur i l edemăr f ur i ,ser vi ci i ,capi t al ur işif or ţ ădemuncăî nt r e ţ ăr i l el umi i . CE A INTERVENIT NOU ? Ampl i f i car eaf ăr ăpr ecedentaf l uxur i l ordecapi t alşidef or ţ ă demuncă,î ncepândcudeceni ult r ecut .

2.1.4 DOUĂFORŢELALUCRU

Re vol uţ i ae c onomi c ă Re vol uţ i at e hnol ogi c ă c omuni c aţ i is ii nf or mat i c a t i mps is paţ i u c unoş t i nţ e l ede vi nf ac t orc he i ei n toate procesele mul t i pl i c ar e apot e nţ i al ul uide inovare in alte domenii

e xpans i une ae c onomi e idepi aţ ă - 1989 –1.5 miliarde de oameni - 2004 - > 5 miliarde de oameni e xpans i une apr opr i e t ăţ i ipr i vat e , a fluxurilor de capital privat intre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare

Globalizare –Compe t i ţ i e–Presiune pentru schimbare

2.1.5

GLOBALI ZAREAGENEREAZĂ EFECTEŞIRĂSPUNSURI EFECTE •viteza mare aschi mbăr i l or ; •intensitatea în cunoştinţ e; • •transnaţ ionalitatea firmelor şipr ocesel ort ehnol ogi ce; •supercompetiţ ia.

RĂSPUNS •agilitate –r eacţ i er api dă; •învăţ are continuă; •network (reţ eaua); •î ncr eder eaî nf i r mă,î npr odus ( cr edi bi l i t at espor i t ă) .

FIRMELE: devin mai rapide, mai adaptabile la cerinţ ele clienţ ilor, altfel dispar (în viitor, doar doua categorii -quick firms and dead firms) ŢĂRILE:

angrenate într-o competiţ ie internaţ ionalăpentru competitivitate » infrastructurăexcelentă » învăţ are continuă ,si st em naţ i onaldei novar e

2.1.6 Er ai nf or maţ i onal ă

Er ai ndust r i al ă

Organizare in jurul i nf or maţ i ei

Organizare in jurul f uncţ i i l or Modelul de management

St r uct ur ai er ar hi că Conducere de sus în jos Exactitate în controalele statistice

St r uct ur aor i zont al ă Acces generalizat la i nf or maţ i i Activitatea poate fi di st r i bui t ăşiî ncor por at ă pent r uobţ i ner ea rezultatului final Î nvăţ ar econt i nuă

2.1.7

SCHIMBAREA Arhitectura st r at egi căauneior gani zaţ i i 1. SISTEMUL DE VALORI

Def i neşt eci neest eor gani zaţ i aşicum va acţ i onapet er menl ung,i ndi f er entdegr eut ăţ i l e pet er menscur t .Est eceeacenuseschi mbă.

2. VIZIUNEA

Cedor eşt eor gani zaţ i asădevi nă( di r ecţ i a) .

3. STRATEGIA

4. PROGRAMAREA

Const r ucţ i ai nt el ect ual ăcar ear at ăcum seva r eal i zat r ansf or mar eaor gani zaţ i eidi nceeace est eî nceeacedor eşt esăf i e( l eagăvi i t or ulde prezent). Sebazeazăpet r ansf or mar eapr ocesel orcr i t i ce şipesi ner gi adi nt r eacest ea;st abi l i r eade pr i or i t ăţ i . Transpune prezentul în ziua de mâine.

Acr eavi i t or ul ,bazaţ ipeval or i ,di r ecţ i onaţ ideovi zi une,ghi daţ ideostrategie cu r ădăci niî npr ocesel ecr i t i ceal eor gani zaţ i ei

2.1.8

SCHIMBAREA Responsabilitatea principalăal i der ul ui 1. Conduce 2. Cr eeaz ăvi i t or ul a demonstra viitorul 3. Const r ui eşt eechi pa a investi r esponsabi l i t ăţ i î nsubor donaţ i a forma lideri

De evitat a nu confunda instrumentele cu strategia a evita capcana liderilor – a face prea bine un lucru ( anuî nţ el egenecesi t at ea schi mbăr i i ) – af aceunbusi nessgr eşi tal es ( anuî nţ el egei mpl i caţ i i l e schi mbăr i i )

- a face perfect pe ieri

2.1.9

PI RAMI DABUNĂSTĂRI I

Resurse Naturale + mediu

Unelte

Cr eşt er eaeconomi căşibunăst ar easuntof uncţ i edi r ect ăa i nvest i ţ i i l ordecapi t alî ni nf r ast r uct ur ă,f abr i ci ,l ocui nţ e,et c. Oamenicuî ndemnăr iadecvat esuntnecesar ipent r u descoper i r eadenoicunoşt i nţ e,i nvent ar eadenoipr oduseşi pr oceseşipent r uaf ol osinoi l epr oduseşipr ocese.

Î ndemânăr i Cunoaşt er eagener eazăst r ăpunger i l eî nt ehnol ogi ecar e det er mi năr at eî nal t edecr eşt er eeconomi că

Creare cunoaşt er e

Î nt r epr i nzăt or

Organizarea

I ndi vi z i icar er ecunosccăl ucr ur inoipotf ir eal i zat eşi car ei aui ni ţ i at i văsăl er eal i zeze( asumăr i scul ) Capaci t at eadeor gani zar esoci al ă,menţ i ner eaor di ni i publ i ce,const r ui r eşiî nt r eţ i ner eai nf r ast r uct ur i i , or gani zar easi st emul uideeducaţ i eşiaser vi ci i l orde sănăt at e.

2.1.10

ÎNTR-O LUMEGLOBALĂ,JOCULECONOMI CSEJOACĂ LA TREI NIVELURI 1. NAŢI UNE •cet ăţ eni ipotaveaveni t ur imar idacăaucunoşt i nţ eşiî ndemânăr il af el de bune ca ale altora de oriunde în lume; •cet ăţ eni ipotaccesaoi nf r ast r uct ur ăt op–t el ecomuni caţ i i ,t r anspor t ur i etc. •naţ i uneadevi nel i derî ncer cet ar e–dezvol t ar eşidi spunede î nt r epr i nzăt or icapabi l isădezvol t ei deeaî npr odus.

2. FIRME •st af fcal i f i cat ,i nvest i ţ i i ,achi zi ţ i onar eaşivi nder eadepr odusel ani vel global; •r egl ement ăr i l esoci al esăper mi t ăf l exi bi l i t at eai ndust r i al ă.

3. INDIVIZI •cunoşt i nţ e,î ndemânăr işidor i nţ adeschi mbar e.

2.2.1

INTEGRAREA ECONOMI CĂEUROPEANĂ(IEE) concept, scop, mijloace – 1. Conceptul de IEE

în sens restrâns: î nl ăt ur ar eabar i er el ordi ncomer ţşi i nt r oducer eal i ber eici r cul aţ i iaf act or i l or depr oducţ i e–muncaşicapi t al ul în sens mai larg: cupr i ndeşief or t ur i l econcent r at epr i vi nd politici în anumite domenii – stabilitate monet ar ă,asi st enţ ăcăt r er egi uni l e subdezvol t at e,agr i cul t ur ăet c.

2. Scopul IEE

obţ i ner eadeavant aj er eci pr oce( mut ual e)pr i ncr ear eaunui cadru dinamic pentru economiile europene.

3.Cum ser eal i zeazăscopul » adânci r easpeci al i zăr i i conducel aoal ocar emaief i ci ent ăa resurselor. Acest proces este î ncur aj atdel i ber aci r cul aţ i ea bunur i l or ,ser vi ci i l or ,f or ţ eidemuncăşicapi t al ul ui . » i nt ensi f i car eacompet i ţ i eiî nt r epr oducăt or icr eşt epr oduct i vi t at eaî n beneficiul consumatorilor » al ocar eamaief i ci ent ăar esur sel or+compet i ţ i aspor i t ă accel er ear eacr eşt er i ieconomi ce

2.2.2

INTEGRAREA ECONOMI CĂEUROPEANĂ -compet i ţ i espor i t ăîntre firme1. Compet i ţ i aspor i t ă

benef i căpentru bunăst ar eapersoanelor şia economiei. For ţ ademuncăşicapi t al ulsedepl aseazăî n secot ar el ecupr oduct i vi t at e,sal ar i işipr of i t ur imai r i di cat e.Fi r mel eseangaj eazăî nr est r uct ur ăr ir adi cal e.

2. Fact or i icar eaui nt ensi f i catcompet i ţ i aî nt r ef i r me » f or mar eapi eţ eiuni ce( pi aţ ăl ar gă)şiangaj ar eaf i r mel or ,t otmai mul t ,î nac t i vi t ăţ it r ansf r ont al i er e; » l i ber aci r cul aţ i eabunur i l or ,ser vi ci i l or ,f or ţ eidemuncăşicapi t al ul ui ; » monedauni căşipact uldest abi l i t at eşicr eşt er e; » gl obal i zar eaşir educer eagener al ăani vel ul uit ar i f el orvamal eşia al t orbar i er eî ncal eacomer ţ ul ui . 3.Pol i t i caUni uni iEur openepent r uocompet i ţ i el i ber ăşicor ect ă » supr avegher eapol i t i ci l orst at el ormembr eşial ef i r mel orpent r uanu seangaj aî nmăsur işipr act i ciant i concur enţ i al e; » ar moni zar eai mpozi t el ori ndi r ect eşiCodul decondui t ăpent r u impozitarea afacerilor; » armonizarea politicilor statelor membre privind ajutorul de stat; » pol i t i ci l epr i vi ndachi zi ţ i i l epubl i ceî nst at el emembr e

2.2.3

DEZVOLTAREAI NTEGRĂRI IECONOMI CE EUROPENE (IEE) - del aeconomi i l eeur openespr eeconomi aeur opeană– • dezvoltarea IEE în profunzime: uni unev amal ă pi aţ auni c ă • dezvoltarea IEE prin extindere: 7 state membre 15 i ni ţ i al

uni uneaeconomi c ăşi monet ar ă

25 ast ăzi

27 1i anuar i e2007

• dezvol t ar eai nst i t uţ i onal ă Fi ecar et r eapt ăpedr umulI EEest eot r eapt ăpent r umaimul t ăcompet i ţ i e Obiectiv strategic 2010: economia UE sădevi năceamaicompet i t i vădi n lume - Strategia Lisabona

2.2.5

CREŞTEREAREALĂAPI B-ULUIPENTRUUE,SUAŞIJAPONI A - în procente -

1995 - 2001 1990 - 1995 1985 - 1990 1975 - 1985 UE –15

2,6

1,5

3,2

2,3

SUA

3,9

2,4

3,2

3,4

Japonia

1,1

1,5

5,2

3,8

Irlanda

9,1

4,7

4,6

3,5

Luxemburg

6,1

5,4

6,4

2,4

Finlanda

4,9

- 0,7

3,3

2,9

Fr anţ a

2,5

1,1

3,3

2,4

Italia

2,0

1,3

2,9

3,0

Germania

1,8

2,0

3,4

2,2

Pr i mel et r eiţ ăr idi n UE

Ul t i mel et r eiţ ăr idi n UE

2.2.6

CREŞTEREANUMĂRULUIDEANGAJAŢIÎ NUE,SUAŞIJAPONI A RATADEANGAJAŢI–în procente – 1995 - 2001 1990 - 1995

1985 - 1990

1975 - 1985

Rata de angajare în 2001

UE –15

1,2

- 0,5

1,4

0,1

66

SUA

1,4

0,9

2,0

2,2

75

Japonia

0,0

0,7

1,0

0,9

76

Irlanda

5,1

1,9

1,1

0,0

68

Spania

2,8

- 0,5

3,3

- 1,6

59

Luxemburg

2,6

0,5

1,4

0,0

66

Germania

0,6

- 0,3

1,4

0,2

69

Austria

0,6

- 0,2

0,7

0,1

74

Portugalia

0,4

- 0,5

1,1

- 0,3

73

Primele trei ţ ăr idi nUE

Ultimele trei ţ ăr idi nUE

2.2.7

PRODUCTIVITATEA MUNCII Î NUE,SUAŞIJAPONI A - în procente 1995 - 2001

1990 - 1995

1985 - 1990

1975 - 1985

Productivitatea muncii în 2001 US=100

UE

1,3

2,0

1,8

2,2

73

SUA

2,5

1,5

1,2

1,2

100

Japonia

1,1

0,8

4,1

2,9

67

Irlanda

3,9

2,7

3,5

3,5

87

Luxemburg

3,4

4,9

5,0

2,3

145

Portugalia

2,9

2,3

4,4

3,3

48

Olanda

1,0

1,0

0,8

1,4

72

Italia

0,9

2,0

2,0

2,2

82

Spania

0,9

2,0

1,2

3,2

65

Primele trei ţ ăr idi nUE

Ultimele trei ţ ăr idi nUE

2.2.8

CREŞTEREAPRODUCTI VI TĂŢI IMUNCII ŞIA GRADULUI DE OCUPARE A FORŢEIDE MUNCĂ, 1995-2001 Cr e ş t e r e agr a dul uideoc upar eaf or ţ e idemunc ă < medie

< medie Cr e ş t e r e a Aproape de pr oduc t i vi t ă ţ i i medie muncii

> medie

Germania Japonia

Grecia Portugalia Austria

Aproape de medie

> medie

Italia

Spania

Belgia Marea Britanie Danemarca Fr anţ a

Olanda

SUA Suedia

Irlanda Finlanda Luxemburg

2.3.1

OBI ECTI VELETRANZI ŢI EI

stimulente CONSTRUCŢI A SISTEMULUI ECONOMIEI DEPI AŢĂ

reguli de joc

FORMAREA DE FIRME COMPETITIVE

i nst i t uţ i icapabi l e săasi gur e respectarea regulilor de joc

restructurarea fostelor întreprinderi de stat, în special prin privatizare încurajarea firmelor mi ciş imi j l oci ipr i vat e

promovarea i nvest i ţ i i l orst r ăi ne

2.3.2

PROCESELECRI TI CEALETRANZI ŢI EI LAECONOMI ADEPI AŢĂ Real i zar eal i ber t ăţ i ieconomi ceşiacompet i ţ i ei Asi gur ar east abi l i t ăţ i i economice

Dezvoltarea sectorului privat

Sinergie

Schimbarea rolului statului în economie şir ef or maadmi ni st r aţ i ei publice

Dezvoltarea sectorului financiar

Accesull aeducaţ i e,î ngr i j i r easănăt ăţ i işiasi gur ăr isoci al e

2.3.3

SCĂDEREAMASI VĂASTANDARDULUIDEVI AŢĂÎ NROMÂNI AESTE REZULTATULGREŞELI LORCUI MPACTSTRATEGI C •î ncer căr i l er epet at eeşuat edest abi l i zar e macr oeconomi că( cur educer eai nf l aţ i ei ) ;

•întârzierea cu mai mult de trei ani a pr i vat i zăr i idemasăşiaî nt r egi i pr i vat i zăr i ;

•angaj ar eai r esponsabi l ăadat or i eiext er ne •r i t mulsl abal„mi ci ipr i vat i zăr i ” car eacondusl aunvâr fdepl ăţ iî nani i1998 (hoteluri, restaurante, magazine şimaial es1999( cca.50% di ndat or i a comer ci al e,al t eact i vi t ăţ ieconomi ce) ; ext er năa deveni tscadent ăî nnumai2ani de zile);

•l i psauneisol uţ i idesi st em pent r u restructurarea fostelor întreprinderi •negl i j ar eapent r uol ungăper i oadădet i mp socialiste de stat în afara cadrului legii acal i t ăţ i ipol i t i ci idesupr avegher ebancar ă; falimentului; •acor dar eadef aci l i t ăţ if i scal e i nvest i t or i l orst r ăi ni- garantate pe 5 ani –acest ef aci l i t ăţ iauf ostanul at e dupănumai1andezi l eceeacea distrus credibilitatea României.

2.3.4

RESTRUCTURARE %l aî nt r epr i nder eas upusă r est r uct ur ăr i i

1.VÂNZĂRI 2. CHELTUIELI MATERIALE VARIABILE 3.MARJĂ( 1-2)

3/1

4. CHELTUIELI SALARII VARIABILE 5.PROFI TDI NOPERAŢI UNI( BRUT)( 3-4)

5/1

6. CHELTUIELI GENERALE, FIXE(overhead)

7. PROFIT ÎNAINTE DE AMORTIZARE, DOBÂNZI, IMPOZITE (5-6)

7/1

8. AMORTIZARE 9. PROFIT ÎNAINTE DE DOBÂNZI, IMPOZITE (7-8)

9/1

10. DOBÂNZI 11. PROFIT ÎNAINTE DE IMPOZIT (9-10)

11/1

12. IMPOZIT PE PROFIT 13. PROFIT NET (11-12)

13/1

% la întreprinderea etalon

Capitolul III

FUNDAMENTELE COMPETI TI VI TĂŢI I

3.1.1

CONCEPTE: COMPETI ŢI A, COMPETITIVITATEA ŞI AVANTAJUL COMPETITIV COMPETI ŢI A

r i val i t at eaî nt r ef i r meexi st ent e( şi pot enţ i al e)pent r ucâşt i gar ea ( menţ i ner ea)cl i enţ i l or ; est ef or ţ acar easi gur ăf uncţ i onar ea economi eidepi aţ ăşipr ogr esul ;

COMPETITIVITATEA

det er mi năpozi ţ i apecar eoocupă of i r măî naceast ăcompet i ţ i e–î nf aţ ă saumaiî nspat e( sauaf ar ă)

Î ncompet i ţ i eseaf l ăfirme şiindustrii şinunaţ i unidar i nvest i ţ i i l emer g acolo unde mediul de afaceri este cel mai favorabil pentru productivitate. Naţ i uni l eseaf l ăî ncompet i ţ i epr i npol i t i ci l epecar el eapl i căşicar e af ect eaz ăacestmedi u.

3.1.2

CE ESTE AVANTAJUL COMPETITIV ? 1. Definiţ i edel ucr u

•o f i r măar eunav ant aj compet i t i vdacă, af l at ăî nt r -unmedi uc ompet i t i v ,obţ i neî n mod continuu un profit peste medie (a industriei unde este).

2. Avantajul competitiv al unei firme are trei caracteristici

(1) este sustenabil - poat ef i susţ i nutpe termen lung; (2) este global - f i r mar eal i zeazăopar t e semni f i cat i v ăav eni t ur i l orî nst r ăi năt at e saucândac ţ i oneazăl ocal f ac ef aţ ă compet i ţ i ei f i r mel orgl obal e; ( 3)f i r maar eper f or manţ epest emedi e– productivitate mare, costuri sub medie, cot ădepi aţ ăsemni f i cat i v ă.

3.1.3

AVANTAJULCOMPETI TI VESTEDI FERI TFAŢĂDE AVANTAJUL COMPARATIV

Undesăpr oducif l or i?

Avantajul comparativ

Avantajul competitiv

Fl or i=soar e+pământ+muncă abundenţ af act or i l or

Fl or i=pi aţ ăl ocal ă+accesl api aţ a gl obal ă+i nf r ast r uct ur ăspeci al i zat ă, î ndemânăr i ,t ehnol ogi e,i nst i t uţ i işi servicii. combi naţ i edei nf l uenţ easupr a pr oduct i vi t ăţ i i( nunumaif act or i )

3.1.4

Avantaje specifice firmei

SURSELE

Avantaje specifice industriei

AVANTAJULUI

Avant aj enaţ i onal e

COMPETITIV

COMPETI ŢI AŞIPROFI TABI LI TATEA INDUSTRIILOR

3.2.1

• Industrie: un grup de firme care produc produse ce se pot înlocui unele pe altele; • Gr ani ţ el euneii ndust r i i :sunt definite în termeni de produse, competitori, geografic; • Caracteristici ale unei industrii: –f or ţ el ecar edet er mi năcompet i ţ i a; –ni vel ull acar ear el occompet i ţ i a( l ocal ,r egi onal ,naţ i onal , i nt er naţ i onal ) ; –segmentarea industriei –grupuri strategice de firme care ur meazăaceeaşist r at egi esauunasi mi l ar ăî nt er menide di mensi unist r at egi ce( speci al i zar e,i dent i f i car edemar c ă, l eader shi pî nt ehnol ogi e,i nt egr ar ever t i cal ă,pozi ţ i edecost , ser vi ce,pol i t i cădepr eţ ,l ever age)

3.2.2

COMPETI ŢI AŞIRATA RECUPERĂRI IÎ NI NDUSTRI E

• Compet i ţ i a,î nt r -oi ndust r i e,l ucr eazăcont i nuupent r ur educer ear at ei r ec uper ăr i i ,l acapi t al ul i nv est i tl ani v el ul r at ei r ec uper ăr i i compet i t i v e- „ l a podea”( sauar at ei r ecuper ăr i i î nt r -oi ndust r i eper f ectcompet i t i v ă) ;

• Ni v el ul r at ei r ecuper ăr i i –est eapr ox i mat ădecăt r ev eni t ul obl i gaţ i uni l or competitive într-o industrie guvernamentale pe termen lung, ajustat în sus ( „ l apodea” ) cu riscul pierderii de capital (aferent industriei respective) Rat eal er ec uper ăr i i subni v el ul cel ei compet i t i v e „ l apodea”nuv orat r agei nv est i t or i .

3.2.3

CELECI NCIFORŢECOMPETI TI VE - car edet er mi năpr of i t abi l i t at eauneii ndust r i iFurnizori Puterea de negociere a furnizorilor Competitorii industriei

Noi firme care Ameni nţ ar ea poti nt r apepi aţ ă noilor firme Rivalitatea între car ei nt r ă firmele existente Puterea de negociere acumpăr ăt or i l or Cumpăr ăt or i

Ameni nţ ar ea produselor înlocuitoare

Înlocuitorii

3.2.4

DETALII –CELECI NCIFORŢECOMPETI TI VE

BARIERE LA INTRARE

ÎNLOCUITORI

•per mi tf i r mel orsăf i xezeunpr eţ pest eni vel ulcompet i t i vf ăr ăa pr ovocanoii nt r ăr iî ni ndust r i e •economi adescar ă •i dent i t at eamăr ci i( avant aj ul primului venit) •proprietatea de produs •accesl adi st r i buţ i e •costuri de schimbare •acces la capitalul financiar •politici guvernamentale •bar i er el ai eşi r e

•di sponi bi l i t at eal orl i mi t ează profitul •suntdef i ni ţ iî nt er mendepr odus şigeogr af i c( pâi neanuecompet i ţ i e i nt er naţ i onal ă) •sunt disponibili când elasticitatea pr eţ ur i l orest emar e •maipr ezenţ icândcost ul schi mbăr i iest emi c( maigr eude def i ni tsuntceicar eî ncănuexi st ă)

3.2.5

DETALII –CELECI NCIFORŢECOMPETI TI VE PUTEREA FURNIZORILOR •concentrarea furnizorilor •puţ i niî nl ocui t or i specificitatea este mare costul de schimbare este mare pentru cumpăr ăt or i mpor t anţ avol umul ui pentru furnizor costul relativ la totalul ac hi zi ţ i i l or

PUTEREA CUMPĂRĂTORI LOR •concentrarea cumpăr ăt or i l or •mul ţ iî nl ocui t or i

RIVALITATEA FIRMELOR Ser ef er ăl a: nat ur aşigr adul compet i ţ i ei număr ulcompet i t or i l orşi concentrarea

speci f i ci t at eaest emi că cost ulschi mbăr i iest emi c pent r ucumpăr ăt or cr eşt er eai ndust r i eişi ciclului produsului i dent i t at eademar că el ast i ci t at eapr eţ ul ui

di f er enţ i er eapr odusel or cost ur if i xeşicost ur i nerecuperabile (sunk) super capaci t ăţ i bar i er el ai eşi r e

3.2.6

I NFLUENŢAGUVERNULUIŞICELECI NCIFORŢECOMPETI TI VE I nf l uenţ ădi r ect ăasupr a: •Pol i t i cadepr ot ecţ i eacompet i ţ i ei

-r i val i t ăţ i iî nt r ef i r me

•Pol i t i cader egl ement ar especi f i căa industriei - pr ot ecţ i asănăt ăţ i i ,si gur anţ a, mediul

-r i val i t ăţ i iî nt r ef i r me

Pol i t i cadei mpozi t especi f i căi ndust r i ei Pol i t i cadepr opr i et at especi f i căindustriei •Pol i t i cacomer ci al ă

-r i val i t ăţ i iî nt r ef i r me -i nt r ăr i idenoif i r me

•Politica de cercetare –dezvoltare, politici industriale

- înlocuitorilor

3.3.1

FIRMA: AVANTAJUL COMPETITIV

• Cost

mai mic decât al competitorilor, la beneficii echivalente pentru client.

• Di f er enţ i er e

oferirea unui beneficiu unic clientului, care compenseazăunpr eţmaimar edecâtal competitorilor (premium).

3.3.2

FIRMA: STRATEGII COMPETITIVE Cel edouăt i pur i debazădeav ant aj ec ompet i t i v e,combi nat ec umăr i mea act i v i t ăţ i l orî ncar ef i r maur măr eşt es ăobţ i năunav ant aj compet i t i vconducl a: TREI TIPURI DE STRATEGII COMPETITIVE bazate pe: (1) cost ( 2)di f er enţ i er e (3) focus cudouăvar i ant e: - focus –cost - focus - di f er enţ i er e

MATRICEA STRATEGIILOR COMPETITIVE Avantaj competitiv Cost mai mic:

Lider în cost

Di f er enţ i er e

Di f er enţ i er e

Larg

Scara compet i t i vi t ăţ i i Îngust (Focus)

Focus cost

Focus di f er enţ i er e

3.3.3

FIRMA: SURSA AVANTAJULUI COMPETITIV

• Fi r madi spuneder esur seşicapabi l i t ăţ i( compet enţ e)pent r uai nt egr a r esur sel eî nact i vi t ăţ ipent r uaobţ i nepr oduseşiser vi ci icar ecr eează val oar epent r ucl i enţ i • Capabi l i t ăţ i l euneif i r medeacr eaunavant ajcompet i t i vsuntanal i zat e pr i nf ol osi r eal anţ ul uival or i i • Lanţ ulval or i iî nseamnădescompuner eauneif i r meî nact i vi t ăţ i i nt er dependent edi ncar er ezul t ăval oar ea. • Sur saavant aj ul uicompet i t i vest eor i undepel anţ ulval or i i .

3.3.4

FIRMA: LANŢULVALORI I Infrastructura firmei

Managementul resurselor umane

Dezvol t ar eat ehnol ogi că

Achi zi ţ i i Act i vi t ăţ idespr i j i n

Logi st i ca Oper aţ i uni Logi st i c ade Marketing deaducer e( manuf act ur ar e) s coat er edi n şi v ânzăr i Î nf i r mă f i r mă Act i vi t ăţ ipr i mar e

Service

3.3.5

SISTEMUL VALORII Cl i enţ i Di st r i buţ i a

Furnizori Firma

Lanţ ulval or i i

Lanţ ulval or i i

Lanţ ulval or i i Lanţ ulval or i i

3.3.6

SUSŢI NEREAPETERMENLUNG AUNUI AVANTAJCOMPETI TI VDEPI NDEDETREICONDI ŢI I ( 1)Sur sapar t i cul ar ăaav ant aj ul ui c ompet i t i v :  avantaj de ordin mic  avantaj de ordin mare (mai durabile)

- mat er i i pr i mei ef t i ne,f or ţ ădemunc ă i ef t i nă,economi ades car ă -r eput aţ i edemar c ă - di f er enţ i er e

- proprietatea procesului tehnologic ( 3)Număr ul s ur s el ordi st i nct edeav ant aj ecompet i t i v epecar eof i r măl ear e–a gener aav ant aj ecompet i t i v epeî nt r egl anţ ul v al or i i ; ( 3)Î mbunăt ăţ i r eaşi „ r i di car ea”c onst ant ăaav ant aj el orcompet i t i v e–cea mai i mpor t ant ăcondi ţ i e; Not ă:- Or i c eav ant aj compet i t i vpoat ef i i mi t atdeal ţ i i mai dev r emesaumai târziu; - Pent r uasus ţ i neunav ant aj compet i t i v ,of i r măt r ebui esădev i năoţ i nt ă mobi l ă–s ăc r eezenoi av ant aj ecompet i t i v e.

St r at egi ipent r umăr i r eaval or i iadăugat eşiact i vi t ăţ i l enecesar e Strategia Di f er enţ i er eadepr odus Mut ar eaact i vi t ăţ i l ordeasambl ar el a pr oduseundeoval oar eadăugat ămaimar e poat ef iobţ i nut ăî nst adi uldeasambl ar e

3.3.7

Act i vi t at eanecesar ă r i di car eacapaci t ăţ i idepr oducţ i eex i st ent e pent r uaper mi t ef i r mel orsăţ i nt ească componente performante, echipamente, utilaje şipi eţ eni şă

Mutarea în amonte cr eşt er eani vel ul uif i r meişiacol abor ăr i iR&D, Mut ar eaî namont eal anţ ul uival or i ipent r ua apr oi ect ăr i işiact i vi t ăţ i l ordepr ot ot i p câşt i gacont r ol ulasupr adezvol t ăr i işi pr oi ect ăr i ipr odusul ui Mutarea în aval Mut ar eaî navalal anţ ul uival or i i pent r ua câşt i gacont r ol ulasupr acanal el orde mar ket i ngşiamar j el orsuper i oar eat aşat e măr ci l or( br and)

câşt i gar eaunorcapabi l i t ăţ imaiav ansat eî n cepr i veşt easambl ar ea,auneidi st r i buţ i işi mar ket i ngul ,l aî nceputî npi eţ el er egi onal e cunoscute.

Adânci r eal egăt ur i l or Adânci r eal egăt ur i l orcumpăr ăt or–furnizor pentru a produce inputurile intermediare cerute

i nvest i r eaî nopor t uni t ăţ icucr eşt er er api dăî n cer er eai nt er năcum arf imat er i al epl ast i ce, maşi ni ,ambal aj ,CAD/CAM şiser vi ci i l eI T

Schi mbar eapr oduct i vi t ăţ i i Mut ar eaper f or manţ eidepr oduct i vi t at ea t ut ur oroper aţ i uni l orl aunni velmaiî nal t

r i di car eaper f or manţ eioper aţ i uni l orpr i n automatizare, calitate, utilizarea tehnologiei i nf or maţ i eiş iî mbunăt ăţ i r easi st emel or

3.4.1

NAŢI ONAL:AVANTAJULCOMPETI TI V • Medi ulnaţ i onal ,pol i t i ceconomi cşideaf acer ipoat eaf ect a compet i t i vi t at eagl obal ăaf i r mel or

• Ri t muldecr eşt er edi nf i ecar enaţ i unedepi ndedeovar i et at edef act or i , cupr i nz ândst abi l i t at eamacr oeconomi că,i nvest i ţ i iî ni nf r ast r uct ur ăşi capital uman, un mediu favorabil afacerilor • Aceşt if act or ipotaf ect aper f or manţ auneif i r mei ndi vi dual e, pr oducând,î nacestf el ,„ ef ect uldeţ ar ă”.

3.4.2

NAŢI ONAL:SURSELECOMPETI TI VI TĂŢI I

Strategia firmei şir i val i t at ea

- cont ex t ull ocalcar eî ncur aj ează r i di car eaper f or manţ eişii nvest i ţ i i - compet i ţ i evi gur oasă Condi ţ i i l ef act or i l or

Condi ţ i i l ecer er i i

- calitatea factorilor - specializarea - ridicarea nivelului f ac t or i l or( î mbunăt ăţ i r e)

Industrii conexe şidespr i j i n

- un grup principal de clienţ i s of i s t i c aţ i c ar epr et i nd -c l i enţ i ai c ăr ornev oi pr ef i gur eaz ă pe cele care vor fi -c er er eneobi ş nui t ăî ns egment e specializate

- o masăc r i t i c ădef ur ni z or i c apabi l i - clustere în loc de firme izolate

3.4.3

NAŢI UNEA:DETALI I–DIAMANTUL LUI PORTER Condi ţ i i l ef act or i l or •f act or idebază( cl asi ci ) - pământ ; - resurse; - muncă •f act or iavansaţ i - acumul ăr ide î ndemânăr i specializate - tehnologie -i nf r ast r uct ur ă Aceşt if act or ipotf i î mbunăt ăţ i ţ i

Condi ţ i i l ecer er i i I ndust r i iconexeşidespr i j i n •nat ur acer er i idepepi aţ a •include furnizorii de deacasă component eşicer cet ar eade •pr ezenţ aunorconsumat or i bază sof i st i caţ icupr et enţ i işicar e pr eseazăf i r mel esăi noveze •acest ei ndust r i it r ebui esă Strategia firmei, f i eşiel ecompet i t i ve i nt er naţ i onal St r uct ur ă,Ri val i t at e •condi ţ i i l eî ncar ef i r mel e suntî nf i i nţ at e,or gani zat eşi •i ndust r i i l econex eşide conduse spr i j i nsunt ,der egul ă, •di f er enţ el eî nsi st emel ede grupate geografic (clustere), eeazăex t er nal i t ăţ ipozi t i ve guver nar ecor por at i st ăşide cr t uni t ăţ i cul t ur ăamanagement ul ui şiopor •compet i ţ i adepepi aţ a i nt er nă

3.4.4

CLUSTERULI TALI ANÎ NCĂLŢĂMI NTE –SCHEMĂSI MPLI FI CATĂÎ ncăl ţ ămi nt e de sport

Curele piele

Haine de piele

Î ncăl ţ ămi nt e si nt et i că

Î ncăl ţ ămi nt e piele

Genţ i ,mănuşi de piele Bocanci, schi, apres-schi căţ ăr at

Maşi nidepr odus î ncăl ţ ămi nt e Procesare piele Servicii design Maşi nide injectat Mat r i ţ e

Tăbăcăr i e Maşi nide prelucrare piele

3.4.5

CLUSTERUL PROTUGHEZ - PLUTĂ Guvern Pr ot ecţ i a pădur i l or depl ut ă

mulţ ipr oducăt or i mi cideobi ect edi npl ut ă •companii mari specializate î nmar ket i ngşidi st r i buţ i e

climat bun pentru cr eşt er eapl ut ei cunoşt i nţ eşiî ndemânăr i

pr oducăt or idemaşi ni specializate în prelucrarea plutei materiale auxiliare

pr oducăt or il ocal ide vin companii de îmbuteliere

Şans a Mutarea pr oduc ţ i ei de pl ut ădi n Spania în Portugalia

3.4.6

COMPETI ŢI AI NTERNAŢI ONALĂ ŞISTRATEGI AGLOBALĂ 1.Mul t i naţ i onal ă - compet i ţ i aî nf i ecar enaţ i uneest ei ndependent ă; -i ndust r i aest epr ezent ăî nmul t eţ ăr i ; ex: i ndust r i abancar ăpent r ucons umat or i ( r et ai l ) - compet i ţ i aar el ocpebaz ădeţ ar ă; i ndust r i ai nt er naţ i onal ăest edef aptocol ec ţ i edei ndust r i i naţ i onal e ex: asi gur ăr i dev i aţ ă;pr oduseal i ment ar e;f abr i caţ i ade produse simple din metal; ulei pentru automobile; 2. Industrii globale - f i r mel er i v al eseaf l ăî ncompet i ţ i eunel ecual t el e,pe bazădeav ant aj ecompet i t i v ecar esuntgener at ede r eţ el el edi nî nt r eagal ume ex: avioane comerciale; semiconductori; automobile; ceasur i ;ul ei pent r umot oar edenav ă;hot el ur i del ux ; - firmele folosesc strategii globale –of i r măv i ndepr odus ul săuî nmul t enaţ i uni şi ar eoabor dar ei nt egr at ăgl obal ă pentru a face asta. 3.St r at egi agl obal ăar edouădi mensi uni :conf i gur aţ i a,coor donar ea.

3.4.7

St r at egi adedezvol t ar esăf i edi f er enţ i at ăpei ndust r i i EXEMPLE I NDUSTRI ILAECONOMI IDESCALĂŞINI VELDEGLOBALI ZARE

Transport

Electronice

ridicat Nivel

Fi nanţ e

Tel ecomuni caţ i i

Oţ el Mecanice

Asi gur ăr i

Vânzare cu amănunt ul

Bunuri de consum

scăzut ECONOMI Nivel IDESC

Comunicare (ziare)

Local

Chimicale

Maşi ni

NIVELUL DE GLOBALIZARE

Global

3.4.8

PROCESUL“RI DI CĂRI I ”ECONOMI CE

(1) Toat enaţ i uni l eî ncepcaeconomi i conduse de factori ( 2)Cel emaimul t enaţ i uninuî nv aţ ă dr umul“ r i di căr i i ”di nst adi ulcondus de factori Condus dei nve s t i ţ i i

Condus dei nova ţ i e •l i der iî nt ehnol ogi işi procese în o serie de clustere •f or ţ el ecompet i t i vi t ăţ i i dezvoltate

Germania, Suedia •i nvest i ţ i iagr esi vepent r u” r i di car ea” f act or i l orşiasi mi l ar eadet ehnol ogi imoder ne •compet i t i vipr i npr eţî nar i it ot mai extinse ale industriei

Condus de factori

•dependenţ ămar edecomponent est r ăi ne, maşi ni şi cl i enţ i •dependenţ ămar ede Korea, Taiwan s al ar i imi cişir esur senat ur al e India

Capitolul IV

ROMÂNI AŞICOMPETI TI VI TATEA

4.1.1

INDUSTRII CU AVANTAJE COMPETITIVE POTENŢI ALE •I ndust r i icuunconsum mar edef or ţ ădemuncăşicostr edusal acesteia; • Industrii bazate pe resurse naturale; •I ndust r i icar eţ i nt escpi aţ ai nt er nă; • Industrii cu un consum mare de forţ ădemuncăî nal tcal i f i cat ăşi cost relativ mic al acesteia.

4.1.2

I NDUSTRI ICUUNCONSUM MAREDEFORŢĂDEMUNCĂ ŞICOSTREDUSALACESTEI A 1. Act i vi t ăţ ii nt ensi veî nmuncădi ncadr uli ndust r i i l orgl obal e •oper aţ i uni–cusut, cablaje, asamblare, etc.; •realizarea de componente –r oţ idi nţ at e,ar cur i ,et c.; 2. Exemple de industrii globale: •automobile; •textile –confecţ i i ; •industria electronica –circuite integrate, computere, bunuri de consum electronice.

4.1.3

INDUSTRII BAZATE PE RESURSE NATURALE

 Chimie –ţ i ţ ei ,gazenat ur al e,sar e,et c–OMV, Lukoil;  Ciment –Lafarge, Heidelberg, Holcim;  Industria prelucrarii lemnului –l emnşimobi l ă;  Industria agro-al i ment ar ă–Smithfield, LaDorna;  Turism.

4.1.4

INDUSTRII CARE ŢI NTESCPI AŢAI NTERNĂ

•I ndust r i af i nanci ar ă–bănci ,asi gur ăr i ,f ondur imut ual e,et c. (BRD-SG, Raiffeisen, Erste, Allianz, etc) • Comuni caţ i i–Romtelecom, Orange, Vodafone etc. • Comer ţ–Metro, Bila, Carrefour, Cora, Selgros etc. • Const r ucţ i i

4.1.5

I NDUSTRI ICUUNCONSUM MAREDEFORŢĂDEMUNCĂ Î NALTCALI FI CATĂŞICOSTRELATI VMI CALACESTEI A • software; • sănăt at e( chi r ur gi epl ast i că,st omat ol ogi e) ; • educaţ i e( uni ver si t ăţ i ) ; • cercetare –dezvoltare –Oracle, Renault, .

4.1.6

STRUCTURAEXPORTULUIDEMĂRFURI AL ROMÂNIEI ÎN ANUL 2005 Mil. Euro Total export FOB din care: - Const r uc ţ i i demaşi ni -I ndust r i at ex t i l ă–pi el ăr i e - Met al ec omuneşi ar t i col e din acestea - Produse minerale - Industria lemnului (inclusiv mobila) -I ndust r i ac hi mi căşi mase plastice - Produse agroalimentare

%

22.255

100,00

5.843 5.710 3.296

26,25 25,66 14,81

2.465 2.064

11,08 9,27

1.859

8,35

673

3,03

Sursa: Buletin informativ lunar 12/2005 - “ România –Comer ţ ulex t er i or : Rez ul t at el eac t i v i t ăţ i idecomer ţex t er i orî n perioada 01.01 –31.12.2005 “ ,Cent r ulRomânpent r uPr omov ar eaComer ţ ul ui ,f ebr uar i e2006.

4.1.7

STRUCTURAI MPORTULUIDEMĂRFURI AL ROMÂNIEI ÎN ANUL 2005 Mil. Euro Total import CIF din care: - Const r uc ţ i i demaşi ni - Produse minerale -I ndust r i at ex t i l ă–pi el ăr i e -I ndust r i ac hi mi căşi mase plastice - Met al ec omuneşi ar t i col e din acestea - Produse agroalimentare - Industria lemnului (inclusiv mobila)

%

32.568

100,00

11.525 5.073 4.398 4.377

35,39 15,58 13,50 13,44

2.876

8,83

2.022 1.582

6,21 4,86

Sursa: Buletin informativ lunar 12/2005 - “ România –Comer ţ ulex t er i or : Rez ul t at el eac t i v i t ăţ i idecomer ţex t er i orî n perioada 01.01 –31.12.2005 “ ,Cent r ulRomânpent r uPr omov ar eaComer ţ ul ui ,f ebr uar i e2006.

4.1.8

LISTA principalelor produse exportate la 31.12.2005 Produs

Valoare (milioane EURO)

% în total

Ţi ţ eişipr odusepet r ol i er e

2.146

9,64

Costume, rochii, pantaloni

1.740

7,82

Fire, cabluri, conductori el ect r i cii zol aţ i

1.147

5,15

Produse laminate plate

946

4,25

Păr ţ işiaccesor i ide autovehicule

693

3,12

Î ncăl ţ ămi nt e

688

3,09

Mobi l i erşipăr ţ ial eacest ui a

686

3,08

Nave

425

1,91

Lemnt ăi atsauci opl i t longitudinal, spintecat sau cojit

405

1,82

Ponderea primelor 10 produse în total export

39,88

Sursa: Buletin informativ lunar 12/2005 - “ România –Comer ţ ulex t er i or : Rez ul t at el eac t i v i t ăţ i idecomer ţex t er i orî n perioada 01.01 –31.12.2005 “ ,Cent r ulRomânpent r uPr omov ar eaComer ţ ul ui ,f ebr uar i e2006.

4.1.9

LISTA principalelor produse importate la 31.12.2005 Produs

Valoare (milioane EURO)

% în total

Ţi ţ eişipr odusepet r ol i er e

2.661

8,17

Autovehicule persoane

1.523

4,68

Gaze naturale

936

2,87

Medicamente

757

2,33

Maşi nidepr el ucr ar eaut omat ăa dat el or ,păr ţ ial el or

530

1,63

Păr ţ işiaccesor i ide autovehicule

520

1,60

Ap. emisie pt radio-telefonie

514

1,58

Aut ovehi cul emăr f ur i

446

1,37

Fire, cabluri, conductori el ect r i cii zol aţ i

438

1,34

Ponderea primelor 10 produse 26,71 în total import Sursa: Buletin informativ lunar 12/2005 - “ România –Comer ţ ulex t er i or : Rez ul t at el eac t i v i t ăţ i idecomer ţex t er i orî n perioada 01.01 –31.12.2005 “ ,Cent r ulRomânpent r uPr omov ar eaComer ţ ul ui ,f ebr uar i e2006.

4.1.10

VOLUMULSTOCULUIDEI NVESTI ŢI I STRĂI NEDI RECTELAFI NELEANULUI 2004 Ţar a Româniax Ungaria Cehia Bulgaria China

Tot al miliarde USD 18,0 60,3 56,4 7,6 245,5

Pel ocui t or USD 806 6.029 5.509 1.016 191

xd i ncar e56% r egi uneaBuc ur eşt i -Ilfov.

4.2.1

INDUSTRIA CONFECŢI I LOR(I) - caracteristici – 1. Gl obal ăşidi nami că 1980 1990 1995 exporturi miliarde $ 34 100 142 dar dinamica devine temperată; se menţ i nedinamica la produsele de calitate inf er i oar ă 2. Separarea geogr af i căaf azel ordi npr ocesul depr oduc ţ i e,i nt ensi v eî nf or ţ ă demuncăş i cal i f i căr i j oase,de cel ec ar es unt i nt ensi v eî ncapi t al şi cal i f i căr i î nal t e anii 1950-1960 i ndust r i aor gani zat ăaconf ec ţ i i l orer a concent r at ăî nţ ăr i l ev est i c eşi Japoni a 1960-1970 mutarea spre tigrii asiatici 1980-1990 r ăs pândi r eapet otgl obul

Mut ar eacont i nuăs pr eeconomi i cusal ar i i mi ci

4.2.2

INDUSTRIA CONFECŢI I LOR(II) - caracteristici – 3. Cusutul –pr i nci pal af azăapr oc es ul ui depr oducţ i ear ămasi nt ensi v ă î nf or ţ ădemunc ăşi f ol os eşt eot ehnol ogi esi mpl ă.Aceast ă f azăest epot r i v i t ăpent r uf i r memi ci Celelalte faze –desi gn,t ăi er ea,i nspec ţ i a,suntmai i nt ensi v eî n t ehnol ogi eşi cal i f i căr i î nal t e

4. Lanţ ulval or i ipentru aceste produse este condus de cumpăr ăt or •mar i magazi necuamănunt ul •cei c ar ecomer ci al i z ează brand-name sunt brokeri strategici între fabrici, compani i decomer ţşi c ons umat or i •casedecomer ţ

5. Acor dur ii nt er naţ i onal e–Mul t i f i br ă Faci l i t ăţ i of er i t edeţ ăr i ex por t at oar e:zonel i ber eet c.

4.2.3

SEGMENTELE DE PI AŢĂÎ NCONFECŢI I Ac t or ic he i eî nl anţ ulpr odus e l or

Caracteristicile produsului

Sur s age ogr af i c ăpr i nc i pal ă

1. Ma ga z i neor i e nt a t epemodă

pr odus edemodă–ultra design brand-ur ina ţ i ona l es c umpe

I t a l i a ,Fr a nţ a , UK,J a poni a

2. - Departamente specializate în

etichete private produse brand de magazin pr odus ebr a ndna ţ i ona l

Asia de Est NI Esş ipr oduc ă t or ibi nes t a bi l i ţ iî n puţ i neţ ă r iî nc ur sdede z vol t a r e Brazilia, India, Mexic

3. Come r c i a nţ ipe nt r umă r f ur i dema s ă (Sears în SUA)

br a ndur il apr e ţ ur ima imi c i

exportatori de produse de c a l i t a t eme di e , c upr e ţ ur ime di i South-East Asia, NIEs India, Brazilia, Mexico, China

4. Ma ga z i nec umă r f ur idema r e vol umş idi s c ount (K. Mart; Wal-Mart) în SUA

pr odus edec a l i t a t ei nf e r i oa r ă care nu sunt scumpe

furnizori de produse standardizate cu costuri mici I ndone z i a , Sr iLa nka , Ma r ocş i multe altele

5. Importatori de produse tip „ uni f or mă ”

pr odus ef oa r t ei e f t i neş ic a l i t a t e Vi e t na mş ia l t e l e i nf e r i oa r ă

mari magazine (I.C. Penney în SUA)

- companii cu brand-name GAP, TIMBERLAND

4.2.4

PRODUSE CU VALOARE ADĂUGATĂMARE - comer ci anţ ior i ent aţ ipemodă–

• domeni ulapr oapeexcl usi valpr oducăt or i l ordi nţ ăr i l evest i ce; • pr oducţ i aest eî nser i imi ci( l i mi t at e) ; • pr odusel edemodă( t op)şipr eţ ur it opnecesi t ăcal i f i căr iî nal t ede desi gnerşicapabi l i t ăţ idepr oducţ i edeî nal t ăcal i t at e; •t i mpulî nt r el ansar eacomenzi işil i vr ar et r ebui esăf i ef oar t escur t ; schi mbăr i l edest i lsuntr api deşinecesi t ăunr ăspunsr api dşif l exi bi lî n dezvoltarea noilor modele; • brand-names: sunt cruciale în acest segment. Eticheta designerului este un indicator instantaneu pentru calitate

4.2.5

EXPORTATORIDECONFECŢI I( TEXTI LE)CĂTREŢĂRI LE OECD 1980, 1996 Ponderea în importul OECD

Locul în Ţar a ierarhia exportatorilor 1. China

1980

1996

2,74

Ponder eaconf ecţ i i l or (textile) în total economie 1980

1996

17,70

cr eşt er e medi eanual ă % 12,4

10,52

19,11

2.

Italia

12,89

8,05

- 2,9

8,17

7,15

3.

Hong Kong

13,72

6,72

-4,4

37,53

33,20

4.

Turcia

0,36

3,87

16,0

5,97

37,29

5.

Germania

6,93

3,78

-3,7

1,78

1,44

6.

India

2,09

3,23

2,8

13,60

21,57

7.

Coreea

9,13

2,95

-6,8

25,82

6,96

10.

Mexic

0,77

2,42

7,4

1,59

4,42

20.

Maroc

0,37

1,60

9,5

6,30

36,72

25.

România

1,01

1,06

0,3

10,50

28,13

4.3.1

INDUSTRIA AUTOMOBILELOR caracteristici (I) 1. I ndust r i egl obal ă,af l at ăî ncompet i ţ i egl obal ă – ceamail ar găact i vi t at ei ndust r i al ădi nl ume – cca20mi l i oanel ocur idemuncă( 3-4 milioane muncitori direct în industrie; 9-10 mi l i oaneî nmanuf act ur ar eai nput ur i l or ;r est ulî ndi st r i buţ i eşiser vi ce) – volumul exporturilor mondiale –miliarde $ 1980 –97 1994 –299

2. I ndust r i edescar ădomi nat ădepuţ i necompani i mar i i nt ensi v ăî nconecţ i i ;di mensi uneaopt i măpent r uo uzi nădeasambl ar e,cc a 250. 000buc ăţ i pean 3. Lanţ ulval or i I

condusdepr oducăt or

4. Supracapacitate

– declinul ratelor de profit – cr eşt er eî nceat ăî nţ ăr i l edezvol t at e( r apor t ulî nt r ecumpăr ăr ipent r upr i madat ăşi î nl ocui r idemaşi niadeveni tsubuni t ar )–conseci nţ ă–est evi t aldeasei eşicu noi modele

4.3.2

INDUSTRIA AUTOMOBILELOR caracteristici (II) 5. Douăschi mbăr imaj or eî npr ocesuldepr oducţ i e a) la începutul secolului XX –si st emulpr oducţ i eidemasă,st andar di zat ă, dezvoltat de Ford, eficient la costuri munci t or if oar t especi al i zaţ i ,l i ni edeasambl ar epent r uunmodel–rigiditate Schi mbar eamodel ul uier acost i si t oar eşinecesi t amul tt i mp b) în anii 1970 –si st emulpr oducţ i ei„ cont i nue”i nt r odusădeToy ot a – just-in-t i mepr oducţ i edeser i imai mi cidemodel e,cust ocur imi ni medecomponent eşi pr oducţ i enet er mi nat ă JI Tnecesi t ăcoor donar eper f ect ăaî nt r egul uil anţdef ur ni zor i – zero defect ratios –prevenirea defectelor – muncaî nechi pă – î mbunăt ăţ i r ii ncr ement al epent r uaobţ i necr eşt er ial eef i ci enţ ei

Maimul t er esponsabi l i t ăţ işir i scur isuntt r ecut el af ur ni z or i–se dezvol t ăconcept uldepr oducţ i emodul ar ă.Fur ni zor icar epr oduc „ subansambl ur i ”sau„ modul e” ,f aţ ădeceicar epr oducnumaicomponent e individuale. 6. Fuzi unişiachi zi ţ i i Daimler-BenzşiChr y sl er Vol vo( aut omobi l e)cumpăr atdeFor d

1998 1999

4.3.3

Pr oducţ i adeaut omobi l eî npr i nci pal el eţ ăr i ,1960-1995 1960 Ţar a

Glob

1989

Pr oducţ i e Pondere ( 000maşi ni ) (procent)

1995

Pr oducţ i e (000 maşi ni )

Pondere (procent)

Pr oducţ i e Pondere (000 (procent) maşi ni )

12.999

100,0

35.455

100,0

37.045

100,0

165

1,3

9.052

25,5

7.611

20,62.

2. America de N

6.998

53,9

7.807

22,0

7.689

20,7

Statele Unite

6.675

51,4

6.823

19,2

6.350

17,1

323

2,5

984

2,8

1.339

3,6

3. Europa de V

5.092

39,1

13.267

37,5

12.712

34,3

Germania

1.817

14,0

4.564

12,9

4.360

11,8

Fr anţ a

1.175

9,0

3.409

9,6

3.050

8,2

Spania

43

0,3

1.639

4,6

1.959

5,3

1.353

10,4

1.299

3,7

1.532

4,1

Italia

596

4,6

1.972

5,6

1.432

3,8

Suedia

108

0,8

384

1,1

388

1,1

1. Japonia

Canada

Marea Britanie

4.3.4

Pr oducţ i adeaut omobi l eî npr i nci pal el eţ ăr i ,1960-1995 1960 Ţar a

Pr oducţ i e (000 maşi ni )

4. Altele

1989

1995

Alocarea peţ ăr i (procent)

Pr oducţ i e (000 maşi ni )

Alocarea peţ ăr i (procent)

Pr oducţ i e (000 maşi ni )

Alocarea peţ ăr i (procent)

0,7

3.078

8,7

5.621

15,2

Coreea

-

-

872

2,5

2.003

5,4

Brazilia

38

0,3

731

2,1

1.303

3,5

Mexic

28

0,2

439

1,2

699

1,9

Polonia

-

-

289

0,8

392

1,1

Australia

-

-

357

1,0

292

0,8

Taiwan, prov. China

-

-

-

-

282

0,8

Cehia

-

-

184

0,5

228

0,6

Argentina

30

0,2

112

0,3

227

0,6

Malaezia

-

-

94

0,3

195

0,5

4.3.5

Pr i nci pal el esoci et ăţ it r ansnaţ i onal epr oducăt oar edeaut omobi l e şigr aduldei nt er naţ i onal i zar e,1993-1994

Clasament 1994

1981

1993 - pr oducţ i e- procent Ţar adeor i gi ne

pr oducţ i a/ 1994 î nţ ar ade ( mi l i oanedeuni t ăţ i ) origine

Primul grup

19,7

din care export:

în afara ţ ăr i ide origine

1

1

General Motors (SUA)

8,0

52,4

47,6

2

2

Ford (SUA)

6,5

41,2

58,9

3

3

Toyota (Japonia)

5,2

85,2

(33,3)

14,8

Cel de-al doilea grup

18,6

4

5

Volkswagen (Germania)

3,2

57,2

(21,8)

42,8

5

4

Nissan (Japonia)

2,8

68,8

(30,8)

31,2

6

12

Chrysler (SUA)

2,8

54,3

..

45,7

7

7

Fiat (Italia)

2,4

74,9

(36,4)

25,1

8

8

PSA( Fr anţ a)

2,0

81,1

(55,9)

18,9

9

6

Renaul t( Fr anţ a)

1,9

77,0

(44,6)

23,0

10

10

Mitsubishi (Japonia)

1,8

83,3

(37,3)

16,7

11

11

Honda (Japonia)

1,7

67,0

(34,3)

33,1

4.3.6

Pr i nci pal el esoci et ăţ it r ansnaţ i onal epr oducăt oar edeaut omobi l e şigr aduldei nt er naţ i onal i zar e,1993-1994 Clasament 1994

1981

1993 - pr oducţ i e- procent Ţar adeor i gi ne

pr oducţ i a/ 1994 î nţ ar ade din care ( mi l i oanedeuni t ăţ i ) origine export:

Cel de-al treilea grup

6,1

în afara ţ ăr i ide origine

12

9

Mazda (Japonia)

1,2

79,8

(53,7)

20,2

13

-

Hyundai (Rep. Coreea)

1,2

98,2

(42,7)

1,9

14

21

BMW/ Rover (Germania)

1,1

100

(61,2)

-

15

15

Suzuki (Japonia)

1,0

99,4

(43,3)

0,6

16

14

Daimler Benz (Germania)

0,9

100

(56,4)

-

17

-

Kia (Rep. Coreea)

0,7

100

Total

Competitori principali

44,4

Total

Toate firmele

49,7

-

4.3.7

JAPONIA –PRODUCĂTORDE AUTOMOBILE - cel mai izbitor fapt al anilor 1970 –1980 – 1.Ponder eaJaponi eiî npr oducţ i amondi al ădeaut omobi l e 1% 1960 26% 1989 21% 1995 Scăder edat or i t ă r eal ocăr i ipr oducţ i eij aponezeî n al t eţ ăr i 2.J aponi aaî nceputsăexpor t eî nSUAşiEur opa r ăspuns:r eţ i ner i vol unt ar el aexpor t( al eJaponi ei ) (SUA) r ăspuns:i nvest i ţ i iî nuzi nedeasambl ar eî nSUA (Japonia) î n1993Japoni acont r ol a30% di npi aţ aaut omobi l el ordi nSUA,cuaut omobi l e produse în SUA 3.Di f er enţ e: Firme japoneze Firme japoneze Firme americane Firme europene în Japonia în SUA în SUA • productivitatea • ore/ vehicul 16,8 21,2 25,1 36,2 • stocuri (zile) 0,2 1,6 2,9 2,0

4.3.8

ŢĂRI LEÎN CURS DE DEZVOLTARE –AUTOMOBILE (I) 1. Sunti nt egr at eî nst r at egi i l egl obal edepr oduc ţ i eal et r ans naţ i onal el or 2. Pent r uf i ec ar eţ ar ă,st r at egi i l esuntdi f er enţ i at e: •ţ ăr i car edevi nl ocaţ i ipent r uact i vi t ăţ ii nt ensi veî nf or ţ ădemuncă,maipuţ i n avansate tehnologic; •unel eţ ăr icar eaudezvol t atbazai ndust r i al ăşii nf r ast r uct ur a,devi nat r act i ve pent r uact i vi t ăţ imaiavansat e–pl at f or mer egi onal edepr oducţ i e; •unel eţ ăr icar eof er ăper spect i vaunorpi eţ eî ncr eşt er er api dă,devi nat r act i ve pent r ur eal i zar eaunorsi st emei nt egr at edepr oducţ i e,spr easer viacest e pi eţ e

4.3.9

ŢĂRI LEÎN CURS DE DEZVOLTARE –AUTOMOBILE (II) 3.

Toat ecompani i l ecaut ăî nmodagr esi vsăr educăcost ur i l eşisăpăt r undăpe noipi eţ epent r ua-şimenţ i necot adepi aţ ă Trenduri importante: a) cr eşt er eai nvest i ţ i i l orst r ăi nedi r ect e î nţ ăr icupot enţ i aldecr eşt er emar esauundecost ur i l ede mici

pr oducţ i esunt

a) r eor gani zar eal anţ ul uif ur ni zor i l orpent r uaspr i j i ni„ pr oducţ i acont i nuă” •r educer eanumăr ul uif ur ni zor i l ordi npr i mal i ni e •mul ţ if ur ni zor idi nl i ni aadouaşiat r ei asuntcoor donaţ idecăt r eunf ur ni zor din linia a I-a,ceeaceducel aapar i ţ i asi st emel ormodul ar edepr oducţ i e •f ur ni zor i idi nl i ni aî nt âipar t i ci păl acost uldesi gnul ui ş ialdezvol t ăr i i b) secr eeazăvehi cul ecar er ăspundl acer i nţ el especi f i ceal epi eţ el or ,se const r ui esc“ wor l dcar s“pepl at f or megl obal e( saşi u,mot oar eet c)compat i bi l ecu ovar i et at ede“ carbodi es“

ROMÂNIA –ŢARAAGRI CULTURI I BIO-ECOLOGICE Argumente: •Pi aţ aal i ment el orbi o-ecologice = ni şă-chei eî nţ ăr i l edezvol t at e,î ncr eşt er e spect ac ul oasă( ci r ca20% peanî nSUA, 7-9% global) - 25 miliarde USD în 2003 •Val oar eadăugat ămar e–pr eţ ulde1, 5 pânăl a3or i maimar i decâtcel eal e pr odusel orconvenţ i onal e

STRUCTURAPI EŢEIMONDI ALEA PRODUSELOR BIO-ECOLOGICE •Lapt eşi pr odusel act at e 16% •Legumever zi / sal at ă 12% •Pâine/ patiserie 10% •Băut ur i 10% •Produse din carne/ mezeluri 9% •Fructe 7% •Făi nă/pr epar at edi ncer eal e 6%

PĂŞUNI /FÂNEŢECERTI FI CATE ECOLOGIC Ţar a

Spania Fr anţ a Italia Suedia Olanda România

Păşuni / Fâneţ e( mi iHa) 10.300 10. 700 4.300 5.500 1.100 4.845

România - Export in 2004:

Păşuni / Fâneţ eBi o( mi iHa) 3.319 3. 317 1.419 1.320 803 4.845 (potential) din care: 75 certificate

10 milioane euro