Competitivitate Wef

MTT 2006-2007 – Competitivitate WEF

GCI

1

MTT 2006-2007 – Competitivitate WEF

GCI

2

MTT 2006-2007 – Competitivitate WEF

Technology index

Public Institution Index

Macroeconomic environment index

3

MTT 2006-2007 – Competitivitate WEF

…

4

MTT 2006-2007 – Competitivitate WEF

Competitivitatea in viziunea WEF

Competitiveness of Nations is a field of Economic theory, which analyses the facts and policies that shape the ability of a nation to create and maintain an environment that sustains more value creation for its enterprises and more prosperity for its people. Countries manage their environments according four dimensions shape the country’s competitiveness environment: Attractiveness vs. Aggressiveness Proximity vs. Globality Assets vs. Processes Individual Risk Taking vs. Social Cohesiveness

5

MTT 2006-2007 – Competitivitate WEF

6

MTT 2006-2007 – Competitivitate WEF

7

MTT 2006-2007 – Competitivitate WEF

Clasamentul World Economic Forum Potrivit topului pentru 2006 realizat de World Economic Forum, în rândul a 125 de state dezvoltate şi emergente, România se află pe locul 68 în lume din punct de vedere al competitivităţii economice, în coborâre cu o poziţie faţă de anul trecut. Clasamentul WEF este realizat pe baza datelor economice disponibile, dar şi a unui sondaj de opinie anual realizat de o serie de institute de cercetări partenere si organizatii de afaceri. În urma României se plasează Bulgaria, care a coborât de pe locul 61 pe 72, Republica Moldova, care a urcat trei locuri, pe pozitia 86, în timp ce Albania ocupa locul 98. În fruntea topului realizat de WEF se afla Elveţia, în timp ce Statele Unite, liderul clasamentului de anul trecut, a coborât pe locul sase. Elvetia este urmată, în ordine, de Finlanda, Suedia, Danemarca şi Singapore, Statele Unite, Japonia, Germania, Olanda şi Marea Britanie. Indicele global al competitivităţii (Global Competitiveness Index - GCI) este un rezultat al calităţii instituţiilor, infrastructurii, sistemului sanitar şi de învătământ, al sănătatii mediului macroeconomic, al eficientei pietelor, al aportului de tehnologie, al gradului de complexitate a afacerilor şi al dimensiunii inovaţiei. Si, la rândul lor, subindicii GCI se calculează pe baza unor elemente subordonate. Mediul are legatură cu stabilitatea macroeconomică, dar aceasta, singură, nu poate ajuta dezvoltarea dacă administraţia permite cheltuieli publice fără legatura cu durabilitatea creşterii economice. Mai departe, calitatea instituţiilor publice este strâns legată de respectarea contractelor şi legilor şi de nivelul cât mai scazut al coruptiei, care înseamna fermitate în acţiunile administratiei. Iar aportul de tehnologie e legat, printre altele, de potenţialul autohton de cercetare-dezvoltare şi de transferul de tehnologie.

8

MTT 2006-2007 – Competitivitate WEF

Economia românească este evaluată în funcţie de mai multe criterii, printre care starea infrastructurii, instituţii, macroeconomie, sănătate şi educaţie primară şi superioară, eficienţa pietei, inovare. Comparativ cu statele care au aderat în mai 2004 la UE, România se afla pe ultimele poziţii la toate criteriile mentionate. La capitolul corupţie, favoritism în deciziile guvernamentale, respectarea contractelor şi legilor evidenţiate în pilonul calitatii instituţiilor - cădem pe locul 87, în urma noastră, aflându-se numai Bulgaria - locul 109. La capitolul infrastructură, stăm chiar mai rău, fiind ultimii dintre toate cele 14 state (care au aderat sau urmeaza să adere la 1 ianuarie 2007); la infrastructură, ne clasăm pe locul 77. Nici situatia macroeconomică a României nu este văzută foarte ună în conditiile în care România ocupă tot penultimul loc - 97, lăsând în urma numai Ungaria - 98. Piaţa românească este una dintre cele mai puţin eficiente, raportul citat plasând România tot pe penultimul loc în rândul statelor nou venite în UE. În privinta aportului de tehnologie, România (locul 49) se află înaintea Poloniei (51), în schimb, la competiţie, se situează pe locul 76. Ca o confirmare, vine faptul ca România este „la coada" nu doar în clasamentul competitivitătii, ci şi în topul investiţiilor pe cap de locuitor, probă la care lideri sunt Estonia, Ungaria şi Cehia. Pe cât au existat mai puţine dificultăţi de mediu economic şi instituţiile publice au fost mai puternice, pe atât au venit mai multe investiţii străine să “resolve: problema competitivităţii. Deficitul de cont curent al României din ultimii trei ani dovedeşte că economia bazată pe încurajarea consumului obligă cererea să se alimenteze în mare parte cu mărfuri bune şi ieftine din import. Produsele româneşti sunt proaste calitativ şi scumpe; aceasta demonstrează cum competitivitatea în România creşte semnificativ doar atunci când se depreciează moneda natională ori când sunt limitate veniturile, fiindcă nu pot fi compensate altfel lipsa de organizare şi ineficienţa exploatării utilajelor.

9