Monografie Hotel Moldova

CUPRINS

CUPRINS...................................................................................................................................1 Cap. I Organizarea şi funcţionarea S.C. COMPLEXULUI HOTELIER MOLDOVA S.A....3 I.1 Scurt istoric......................................................................................................................3 I.2 Obiectul de activitate.......................................................................................................3 I.3. Organizarea internă. Răspunderi şi competenţe.........................................................4 I.4 Funcţionalitate.Fluxul informaţional............................................................................9 I.4.1. Functia financiar-contabilă....................................................................................9 I.4.2 . Funcţia comercială...............................................................................................17 I.4.3 . Funcţia de personal.............................................................................................18 I.5 Relaţiile S.C COMPLEX HOTELIER MOLDOVA S.A...........................................19 I.5.1 Relaţiile cu furnizorii.............................................................................................19 I.5.2 Relaţia cu clienţii....................................................................................................20 I.5.3 Relaţia cu băncile comerciale................................................................................20 I.5.4 Relaţia cu Trezoreria Finantelor Publice Iaşi......................................................21 I.5.5 Relaţiile cu celelalte organele fiscale.....................................................................22 I.6 Structura veniturilor bugetare şi evoluţia lor.............................................................23 Cap.II Fundamentarea veniturilor bugetare..........................................................................25 II.1. Cadrul juridic de acţiune...........................................................................................25 II.2 Elemente tehnice comune şi specifice folosite în aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare................................................................................................................................26 II.3 Calcule şi fundamentări pe principalele categorii de venituri bugetare.................27 II.3.1 . IMPOZITUL PE VENITURI DIN SALARII..................................................27 Trezorerie.................................................................................................................................36 II.3.2 Impozitul pe profit................................................................................................37

II.3.3 Taxa pe valoare adăugată....................................................................................47 II.3.4 IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE..............................................................67 II.3.4.1. Impozitul pe cladiri.....................................................................................................................68 II.3.4.2 Taxa asupra mijloacelor de transport............................................................................................71 II.3.4.3.Impozitul pe teren.........................................................................................................................74 II.3.4.4 Taxa asupra mijloacelor de reclama si publicitate........................................................................79

II.3.5. Contributiile unitatii la fondurile speciale........................................................83 II.3.5.1.Contributia unitatii la fondul pentru asigurari- sociale de sanatate..............................................83 II.3.5.2 Contributia la asigurari sociale.....................................................................................................87 II.3.5.3 Contributia unitatii si a salariatilor la fondul pentru plata ajutorului de somaj............................91

CAP. III Realizarea veniturilor bugetare................................................................................95 III.1 Generalitati.................................................................................................................95 III.2. Impozitul pe salarii....................................................................................................98 III.3. Impozitul pe profit.....................................................................................................99 III.4. Taxa pe valoarea adaugată.....................................................................................100 III.5. Impozite şi taxe locale.............................................................................................101 III.6. Contribuţia privind asigurările sociale.................................................................102 III.7. Contribuţia privind asigurările pentru şomaj......................................................103

2

Cap. I Organizarea şi funcţionarea S.C. COMPLEXULUI HOTELIER MOLDOVA S.A.

I.1 Scurt istoric S.C. "COMPLEXUL HOTELIERA MOLDOVA" S.A. IASI desprinsa din S.C. "TURISM MOLDOVA" S.A. IASI, cu personalitate juridica dobandita de la data de 02.02.1998. Complexul Hotelier Moldova este amplasat in centrul civic si istoric al orasului Iasi. In imediata vecinatate a sa se afla Biserica

" Sf. Nicolae Domnesc ", Palatul Culturii, Casa

Dosoftei ( sec. XV ), Biserica Trei Ierarhi, Catedrala Metropolitana, Teatrul National, Minastirea Golia si alte monumente istorice reprezentative pentru veacurile XVII - XVIII. La citeva minute distanta se afla Agentia de Voiaj C.F.R. si Agentia Tarom. Gara se afla la doar 3 km si se poate ajunge cu tramvaiul. Initial, capitalul social al S.C. COMPLEX HOTELIER MOLDOVA S.A. IASI a fost de 6.898.62 RON, fiind compus dintr-un numar de 275.945 actiuni nominative, in valoare de 2.5 RON fiecare. Complexul reuneste un hotel de 3 ***, un restaurant categ. I, una dintre cele mai moderne piscine din tara si Agentia de turism Unita Tour Iasi.

I.2 Obiectul de activitate Complexul hotelier Moldovaare ca obiect de activitate hoteluri si restaurante

(cod CAEN 551). Codul CAEN 5510 - Hoteluri Această clasă include: - asigurarea cazării de scurtă durată în: . hoteluri, moteluri şi hanuri; . hoteluri cu săli de conferinţe. Această clasă exclude: -

închirierea,

în

vederea

cazării

Codul CAEN 5530 - Restaurante Această clasă include: 3

pe

o

perioadă

îndelungată

- prepararea şi vânzarea la comandă, de mâncăruri calde, inclusiv vânzarea de băuturi care însoţesc masa, cu sau fără program distractiv. Aceste activităţi se desfăşoară prin: restaurante, restaurante cu autoservire, cafenele, restaurante şi rulote fast-food, unităţi de pregătire a hranei la pachet, standuri pentru vânzarea peştelui preparat şi a cartofilor prăjiţi, tonete de îngheţată, vagoane-restaurant. -

vânzările

prin

intermediul

maşinilor

sau

dispozitivelor

automate

Codul CAEN 5540 - Baruri Această clasă include: - vânzarea de băuturi, cu consumarea în local, cu sau fără program distractiv, prin: baruri, berării, cluburi de noapte, cârciumi etc. Această clasă exclude: - vânzările prin intermediul maşinilor, sau dispozitivelor automate -

vânzarea

de

băuturi

pentru

consumul

în

afara

localului,

vezi

diviziunea

Codul CAEN 555 - Cantine si alte unitati de preparare a hranei Această clasă include: -

vânzarea de mâncăruri calde şi băuturi, de obicei, la preţ redus, pentru grupuri definite prin natura ocupaţiei lor (ex.: cantine pentru sportivi, elevi, studenţi, în armată etc.).

Codul CAEN 5551 - Cantine Codul CAEN 5552 - Alte unitati de preparare a hranei. Această clasă include: - activitatea altor unităţi de preparare şi livrare a hranei pentru cantine, pentru companii aeriene şi similare, la domiciliu şi pentru diferite ocazii

I.3. Organizarea internă. Răspunderi şi competenţe Conducerea societăţii este structurată pe următoarele niveluri ierarhice: Nivelul I: Adunarea Generală a acţionarilor; Nivelul II: Consiliul de Administraţie, Director General; Nivelul III: Conducerea Executivă ( Director Economic, Director Executiv, Director InvestiţiiTehnic); Nivelul IV: şefi dedepartamente/ birouri

4

S.C. COMPLEX HOTELIER MOLDOVAS.A. este organizată ca o societate pe acţiuni, condusă de Consiliul de Administraţie, a cărui componenţă este stabilită de AGA, şi în subordinea căruia se află directorul general. Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) este organul de conducere al societăţii care decide asupra activităţii şi asigură politica economică şi comercială a acesteia. AGA aprobă structura organizatorică a societăţii şi numărul de posturi precum şi normativul de constituire a compartimentelor funcţionale şi de producţie, alege membrii Comisiei de Cenzori şi le stabileşte remunerarea; numeşte directorul general şi adjuncţii acestora şi le stabileşte salarizarea. De asemenea, AGA hotărăşte mărirea sau micşorarea capitalului social, modificarea numărului de acţiuni sau a valorii nominale a acestora, modificarea statutului precum şi transformarea formei juridice a societăţii; hotărăşte cu privire la comasarea, divizarea, dizolvarea şi lichidarea societăţii. Un rol important îi revine AGA în examinarea, aprobarea sau modificarea bilanţului şi a contului de profit şi pierdere după analizarea raportului conducerii şi Comisiei de Cenzori precum şi în repartizarea beneficiilor între acţionari. În cazul unor pagube pricinuite societăţii de cenzori sau directori, AGA hotărăşte acţionarea în justiţie a acestora şi recuperarea pagubelor. AGA hotărăşte şi cu privire contractarea de împrumuturi bancare pe termen lung, inclusiv cele externe precum şi în orice alte probleme ce privesc societatea. Comisia de Cenzori

este aleasă de AGA pe o perioadă de 3 ani şi are

următoarele atribuţii: în cursul exerciţiului financiar verifică gospodărirea fondurilor fixe şi a mijloacelor circulante, a portofoliului de efecte, casa şi registrele de evidenţă contabilă şi prezintă rapoarte de activitate; la încheierea exerciţiului financiar controlează activitatea, exactitatea inventarului, a documentelor şi informaţiilor asupra conturilor societăţii, a bilanţului şi a contului de profit şi pierderi, prezentând AGA un raport scris prin care se propune aprobarea sau modificarea bilanţului şi a contului de profit şi pierdere; la lichidarea societăţii controlează operaţiile de lichidare şi prezintă AGA punctul de vedere privind propunerile de reducere a capitalului social sau de modificare a statului şi a obiectului societăţii. Directorul General este numit de AGA şi subordonat acestuia. Aceasta asigură conducerea curentă a societăţii ducând la îndeplinire toate hotărârile AGA şi ale Comisiei de Cenzori.

5

.Directorul general coordonează activitatea directorilor pe funcţiuni precum şi a compartimentelor de program director, delegând autoritatea sa cadrelor de conducere aflate pe nivelele ierarhice imediat inferioare pentru decizii de rutină. Trimestrial, directorul general răspunde prin rezultatele obţinute de societate în faţa AGA şi a Comisiei de Cenzori, de activitatea managerială şi de marketing. Împreună cu toţi factorii decizionali răspunde asupra derulării în bune condiţii a tuturor activităţilor, lucrărilor, operaţiilor pe nivelele ierarhice, funcţionale şi operaţionale. Directorul general primeşte informaţii pertinente asupra derulării programului director şi ia decizii strategice şi tactice. De asemenea, asigură realizarea de produse fiabile, conform cerinţelor şi normelor internaţionale, în funcţie de restricţiile contractuale; conlucrează ierarhic cu oficiul juridic pentru rezolvarea problemelor şi lucrărilor curente din acest domeniu, luând deciziile care se impun; negociază cu sindicatele ori de câte ori este nevoie şi semnează în numele societăţii contractul colectiv de muncă. Tot în legătură cu personalul societăţii, directorul general acordă recompense şi stabileşte sancţiuni disciplinare, după caz; face propuneri privind încadrarea şi eliberarea din funcţie a personalului de conducere; urmăreşte derularea programului de asigurare, pregătire şi perfecţionare a forţei de muncă corelat cu cerinţele. Directorului general îi revine şi sarcina de a adopta măsuri corespunzătoare pentru derularea logică a activităţilor de cercetare, producţie, personal – salarizare, comercial şi financiar – contabil prin directorii acestor compartimente, asigurând condiţii corespunzătoare de muncă pentru prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale precum şi de a îndeplini orice hotărâre luată de AGA şi Comisia de Cenzori. Directorul Economic se subordonează directorului general al societăţii şi are rolul de a conduce activităţile economice. Acesteia i se subordonează trei servicii: Serviciul Financiar-Contabil, Casieria şi Serviciul Aprovizionare. Directorul economic îi revine sarcina de a sigura, în conformitate cu dispoziţiile legale, întocmirea lucrărilor de planificare financiară şi urmărirea beneficiului obţinut de societate, de a analiza evoluţia situaţiei din contul curent, din conturile de împrumut, comparativ cu limitele de creditare stabilite; de a organiza analiza lunară a utilizării mijloacelor circulante şi de a dispune măsuri pentru readucerea în circuitul economic a stocurilor disponibile, fără mişcare sau cu mişcare lentă; de a organiza analiza periodică a utilizării şi stării mijloacelor fixe. De asemenea, directorul economic analizează şi ia măsuri pentru creşterea rentabilităţii atât pe total, cât şi pe fiecare produs, activitate sau serviciu prestat; analizează 6

cheltuielile de producţie şi ia măsuri concrete pentru reducerea acestora; urmăreşte constituirea fondurilor şi utilizarea acestora cu respectarea dispoziţiilor legale; asigură efectuarea inventarierii patrimoniului, participă la organizarea sistemului informaţional, solicită băncii credite suplimentare şi decide asupra metodologiei de întocmire a lucrărilor contabile şi financiare. Directorul Economic răspunde de întreaga activitate financiar-contabilă a societăţii; răspunde de menţinerea în permanenţă a capacităţii de plată a societăţii şi de îndeplinirea la termen în conformitate cu dispoziţiile legale a obligaţiilor faţă de bănci; răspunde de întocmirea anuală şi în mod corect a bilanţului contabil; răspunde de modul de stabilire a preţurilor şi tarifelor. Directorul Executiv este subordonat Directorului General şi are rolul de a conduce activităţile productive ale societăţii comerciale. Acesta organizează, îndrumă şi controlează întreaga activitate de producţie a societăţii; decide organizarea procesului de producţie în concordanţă cu contractele încheiate; stabileşte măsuri pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale eşalonate trimestrial sau anual; răspunde de funcţionarea la parametrii proiectaţi a capacităţilor de producţie şi de folosirea raţională a bazei tehnice şi materiale puse la dispoziţie pentru procesul productiv. Are în subordine urmăroarele departamente şi răspunde pentru ele : agenţie de turism, departament alimentaţie publică, recepţie, houskeeping, centru de conferinţe, serviciu pază, spălătorie. Directorul Tehnic-Investiţii este subordonat Directorului General şi coordonează activitatea de mentenanţă (întreţinere, reparaţii, modernizări) la toate clădirile, instalaţiile tehnologice de tip mecanic, electric şi de automatizări. Lui îi revine sarcina de a coordona şi răspunde prin delegarea de autoritate de întocmirea planului de reparaţii, revizii şi realizarea lor în conformitate cu termenele stabilite precum şi de a răspunde de alimentarea cu energie electrică, termică, apă, aer condiţionat, gaze etc., necesare desfăşurării normale a proceselor de producţie. Juristul unităţii este subordonat directorului general şi are rolul de a asigura legalitatea asupra tranzacţiilor economice desfăşurate în cadrul unităţii, apărarea drepturilor firmei în caz de litigii, asigurarea fondului legislativ pe baza căruia se poate desfaşura activitatea societăţii, precum şi atribuţii de resurse umane

7

8

I.4 Funcţionalitate.Fluxul informaţional Functiile S.C. C H MOLDOVA S.A.: ♦ Financiar – contabila ♦ Comerciala ♦ Personal I.4.1. Functia financiar-contabilă a) Functia financiara Pentru îndeplinirea în condiţii optime a funcţiei financiare S.C. Complex Hotelier MoldovaS.A. are, în limita legislaţiei în vigoare, următoarele atribuţii: - Elaboreaza bugetul întreprinderii, instrument de bază al conducerii şi planificării financiare şi al asigurării echilibrului financiar ; - Stabileşte indicatorii de eficienţă economică, preţurile, tarifele şi costurile (plan, preţ, cost) pentru produsele în fabricaţie, produsele noi, prestări servicii etc.; - Efectuează analize economice în domenii de importanţă deosebită pentru societatea comercială, raspunzând de punerea în valoare cu maximă eficienţă a resurselor materiale şi umane de care aceasta dispune, de elaborare a programelor de măsuri vizând îndeplinirea indicatorilor de eficienţă, rentabilizarea produselor prin diminuarea costurilor de fabricaţie, introducerea în fabricaţie numai a produselor noi care dovedesc a fi rentabile şi solicitate pe piaţă; - Asigură executarea întocmai a bugetului întreprinderii precum şi efectuarea plăţii la termen şi a cuantumului datorat a impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului statului; Compartimentul Financiar, subordonat direcţiei financiar-contabile, asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii comerciale în domeniul planificării şi urmăririi indicatorilor financiari, finanţarea investiţiilor, cercetări ştiinţifice, comerţului exterior, decontări prin numerar şi virament, exercitarea obligaţiilor faţă de bugetul statului. În activitatea sa întocmeşte proiectul programului financiar şi urmăreşte, după aprobare, îndeplinirea indicatorilor cuprinşi în acesta, efectuează calcule de fundamentare a indicatorilor financiari.

9

Compartimentul Financiar are atribuţii şi răspunderi în următoarele domenii: -

planificare financiară;

-

urmărirea indicatorilor financiari;

-

decontări prin virament şi numerar;

-

finanţarea investiţiilor, cercetărilor ştiinţifice şi comerţului exterior.

7. B Ă N CI

6.FU RNI ZOR I,

CLI ENŢ I

1. CONDUCEREA S.C. COMPLEX HOTELIER MOLDOVAS.A. 5. RESU RSE UMA NE

2. AN ALI ZE ECO NO MIC E FINAN -CIAR

10

4. MA RKE TIN G,

VÂ NZĂ RI

3.AP RO VIZI ON ARE

Figură 1 – Principalele relatii ale compartimentului financiar

Principalele relaţii 1) Trasmite: - Informaţii privind sursele de finanţare, incapacitate de plată ; - Informaţii Sau documentaţie pentru contractarea de credite ; - Situaţia facturilor neîncasate ; - Situaţia indicatorilor financiari ; Primeşte: - Hotarâri, decizii, indicaţii specifice acestei activităţi. 2) Trasmite: - Elemente pentru fundamentarea bugetului ; - Informaţii pentru întocmirea raportului privind situaţia economicofinanciară ; Primeşte: - Analiza economico-financiară pe bază de bilanţ. Trasmite: - Situaţia facturilor neachitate furnizorilor, posibilităţi de compenSAre ; Primeşte: - Facturi de la furnizori. 4)

Trasmite: - Situaţia Facturilor neîncasate ; - Fonduri necesare pentru publicitate, reclamă ; Primeşte: - Facturi pentru produse şi servicii.

5)

Trasmite: - Liste şi centralizatoare de Salarii şi plata concediilor de odihnă ; - Informaţii privind înregistrări contabil-financiare a cheltuielilor cu

forta de munca , venituri ; Primeşte: - Documente avizate. 6)

Trasmite: - Ordine de plată prin bănci, CEC-uri în umerar ; Primeşte: - Conformări de achitare-decontare.

7)

Trasmite: - Documente pentru achitare credite ; - Documente pentru decontare cu furnizori; Primeşte: - Credite şi eşalonări ; - Extrase de cont.

11

b) Functia contabilă Pentru înfaptuirea cu eficienţă maximă a activităţii contabile se impune organizarea corespunzatoare a compartimentului Contabilitate. i. Compartimentul Contabilitate, subordonat direcţiei financiar-contabile, este instrumentul care asigură societăţii comerciale cunoaşterea şi controlul patrimoniului şi al rezultatelor economice obţinute. Obiectul contabilităţii patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile şi imobile, inclusiv: solul, bogăţiile naturale, zăcămintele şi alte bunuri cu potenţial economic, disponibilităţile băneşti, titlurile de valoare, drepturile şi obligaţiile societăţii comerciale, precum şi mişcările şi modificările intervenite în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de aceasta. Astfel, compartimentul contabilitate din cadrul S.C. Complex Hotelier MoldovaS.A. are următoarele atribuţii: - Organizarea contabilităţii ca instrument principal de cunoaştere şi control al patrimoniului şi al rezultatelor obţinute; - Asigură ca obiectul contabilităţii să-l constituie reflectarea în expresie bănească a bunurilor mobile şi imobile, inclusiv bunuri cu potenţial economic, disponibilităţi băneşti, titluri de valoare, drepturile şi obligaţiile societăţii comerciale, precum şi mişcările şi modificările survenite în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de aceasta; - Întocmeşte lunar balanţa de verificare în scopul controlării înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale; - Să înregistreze în contabilitate bunurile mobile şi imobile, la valoarea de achiziţie, de producţie, sau la preţul pieţei, dupa caz, iar creanţele şi datoriile, la valoarea lor nominală; - Efectuarea obligatorie a inventarierii generale a patrimoniului cel puţin o data pe an, pe parcursul funcţionării sale, cu excepţia cazurilor fuzionării sau încetării activităţii, când inventarierea se face la datele producerii acestora. Excepţia de la regula inventarierii obligatorii anuale aprobându-se de Ministerul Finanţelor; - Evaluarea elementelor patrimoniale pe baza inventarierii şi reflectarea acestora în bilanţul contabil, se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanţelor; - Intocmirea bilanţului contabil ca document oficial de gestiune al societăţii comerciale, astfel încât acesta să dea o imagine fidelă şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor obţinute, conform modelului emis de Ministerul Finanţelor. Un exemplar al 12

bilanţului contabil se depune până la data stabilită de Ministerul Finanţelor de societatea comercială la Directia Judeţeana a Finantelor Publice. Bilanţul contabil împreuna cu anexele prevăzute de instrucţiuni se prezintă spre verificare comisiei de cenzori a societăţii şi se prezintă spre aprobare Consiliului de Administratie împreuna cu raportul comisiei de cenzori. Pentru verificarea calculării şi regularizarea cu bugetul de stat şi cu bugetele locale, după caz, a veniturilor cuvenite acestora potrivit legii, societatea comercială va depune lunar, la direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, situaţia privind rezultatele financiare şi obligaţiile fiscale, conform modelului şi la termenele stabilite de Ministerul Finanţelor; - Execută lucrări de evidenţă contabilă în condiţiile sarcinilor din lege, dispoziţii ale organelor superioare şi cele ale conducerii societăţii comerciale cu programe de prelucrare automată a datelor pe calculator şi utilizând dotarea tehnică specifică existentă; - Efectuează analize în vederea luării de decizii în cazul în care se constată depăşirea costurilor planificate, înregistrarea cheltuielilor neeconomicoase de orice natură, abaterilor nefavorabile de la planul cheltuielilor administrativ-gospodăreşti şi aplică măsuri menite să înlature astfel de fenomene ce afectează rentabilitatea produselor şi mărimea profitului anual al societăţii comerciale. Compartimentul contabilitate exercită atribuţiile prevăzute mai sus, cât şi altele cu caracter specific, ce decurg din actele normative în vigoare sau dispuse de conducerea S.C. Complex Hotelier MoldovaS.A..

13

10. UNITĂ ŢI DE ANALI ZĂ ŞI SINTE ZĂ

9. INSP ECŢI I DE STA T

1. CONDUCEREA S.C. COMPLEX HOTELIER MOLDOVAS.A

5 MARK ETING, VÂNZ ĂRI

2. COMP ARTIM ENTE

8. TE H NI C

14

7. ANA LIZE ECO NOM ICE

4.AP RO VIZI ON ARE

Figură 2 - – Principalele relatii ale compartimentului contabil

6. FI N A N CI A R

3. MEC ANO ENER GETI C

CONTA BILITAT E

Principalele relaţii

1.

Trasmite :

- Bilanţul semestrial şi anual; - Situaţia stocului de materiale şi produse finite.

2.

Primeşte :

- Hotărâri, decizii, indicatii specifice acestei activităţi.

Trasmite:

- Lista consumurilor pe conturi, comenzi; - Lista de inventar a mijloacelor fixe; - Situaţia stocurilor de materiale; - Decizii de inventariere.

Primeşte: - Fişa limită, bonul de consum, avizele de însoţire, facturi pentru materiale; - Bonuri de mişcare a mijloacelor fixe;

3.

Trasmite:

- Lista mijloacelor fixe pe grupe; - Decizii de inventariere;

Primeşte:

4. 5.

- NIR, PVR, titluri de proprietate.

Trasmite:

- Listă stocuri pe gestiuni;

Primeşte:

- Informaţii privind caracteristicile materialelor aprovizionate.

Trasmite:

- Situaţia stocurilor de produse finite;

Primeşte:

- Facturi pentru produsele livrate, dispoziţie de livrare, aviz de

expediţie.

6.

Trasmite:

- Situaţia stocurilor; - Balanţa analitică, balanţa de verificare; - Informaţii referitoare la activele corporale;

Primeşte

7. 8. 9.

Trasmite:

- Lista consumurilor pe conturi, comenzi şi secţii;

Primeşte:

- Informaţii cuprinse în raportul la bilanţ.

Trasmite:

- Decizii CFP, inventariere;

Primeşte:

- Acte de proprietate, mărci de fabrică, mărci de produs.

Trasmite: Primeşte:

10.

- Bilanţul contabil aprobat;

- Informaţii solicitate; - Dispoziţii rezultate din controale, inspecţii, PV de control.

Trasmite:

- Informaţii cuprinse în rapoarte statistice;

Primeşte:

- Formulare şi instrucţiuni de completare. 15

ii. Compartimentul Salarizare, subordonat direcţiei financiar-contabile, asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii comerciale în domeniul salarizării personalului şi acordarea celorlelte drepturi băneşti cuvenite acestuia. În activitatea sa poartă răspunderea asupra legalităţii şi exactităţii calculelor drepturilor de salarii, concedii de odihnă, medicale, sporuri, premii pentru investiţii şi inovaţii, etc., procurarea de mărfuri în rate, chirii şi alte asemenea reţineri prin acte legale în vigoare. De asemeni răspunde de întocmirea tuturor lucrărilor impuse de actele normative în vigoare privind impozitul pe venitul global, calculul şi virarea impozitului la bugetul statului, calculul, reţinerea şi virarea pensiei suplimentare, ajutor de şomaj, contribuţia pentru fondul de sănătate, calcularea şi virarea tuturor fondurilor specifice datorate de unitate conform legislaţiei în vigoare, precum şi documentele de justificare şi dimensionare a fondurilor ridicate din bancă. Principalele relaţii •

Transmite corespondenţa asupra modului de reţinere de la salariaţi a sumelor de plată pentru serviciile de care au beneficiat

•

Primeşte contracte pentru serviciile prestate salariaţilor societăţii comerciale.

•

Transmite dări de seamă statistice specifice.

•

Primeşte indicaţii şi norme metodologice de completare.

•

Transmite situaţia salariaţilor societăţii la C.A.S.S., care cuprinde codul numeric personal al fiecărui salariat, cât şi ale persoanelor aflate în întreţinere, conform dosarelor de impozit pe venitul global, în vederea obţinerii carnetelor de sănătate şi a vignetelor, după prevederile legislaţiei în vigoare.

•

Transmite rapoarte şi informări privind salarizarea şi alte drepturi de personal.

•

Primeşte avize, aprobări şi dispoziţii de lucru.

•

Transmite date şi informaţii privind fondul de salarii consumat pentru plata muncii.

•

Primeşte informaţii privind mărimea fondului de salarii necesar acordării drepturilor băneşti ale salariaţilor societăţii, stabilit prin bugetul de venituri şi cheltuieli.

•

Transmite date şi informaţii privind consumul de fond salarii pentru plata drepturilor băneşti ale personalului societăţii comerciale.

•

Primeşte informaţii şi acte normative în vigoare privind drepturile de salarizare ale personalului societăţii comerciale.

16

•

Transmite date privind fondul de salarii consumat, cât şi cu privire la fondurile speciale, pentru a fi înregistrate în evidenţa contabilă.

•

Primeşte informaţii privind înregistrarea în evidenţa contabilă a fondului de salarii consumat pentru plata drepturilor băneşti ale salariaţilor societăţii comerciale, cât şi a fondurilor speciale.

•

Transmite informaţii privind plata drepturilor băneşti ale personalului.

•

Primeşte documente legale privind salarizarea, prezenţa la lucru, acordarea altor drepturi băneşti personalului, etc..

•

Transmite documentele şi datele necesare calculului drepturilor băneşti ale personalului pe calculator.

•

Primeşte statele de plată şi alte documente cu determinarea drepturilor băneşti, etc.

I.4.2 . Funcţia comercială Pentru îndeplinirea în condiţii optime a funcţiei comerciale, S.C. Complex Hotelier MoldovaS.A. are, în limita legislaţiei în vigoare, următoarele atribuţii: Aprovizionarea tehnico-materială - Elaborează necesarul produselor de aprovizionat şi încheie contracte economice de lungă durată, anuale sau pe perioade mai scurte, urmăreşte şi răspunde de realizarea lor, ia măsuri pentru încadrarea şi respectarea normelor de consum aprobate; - Răspunde de aprovizionarea cu materii prime, materiale consumabile şi energie, cantitativ, calitativ şi în concordanţă cu necesităţile realizării ritmice a programelor de producţie; - Efectuează recepţia calitativă şi cantitativă a materiilor prime, materialelor, Desfacere - Participă la prospectarea pieţii interne în vederea cunoaşterii necesităţii de consum pentru produsele din profilul societăţii (hotelier); - Încheie contracte economice anuale, sau pe perioade mai scurte, pentru desfacerea produselor societăţii, corespunzator necesităţilor de consum şi posibilităţii de fabricaţie, cu respectarea strictă a disciplinei contractuale; - Asigură reclama şi prezentarea produselor prin elaborarea şi difuzarea cataloagelor comerciale, participări la târguri din ţară şi străinătate pentru produsele si serviciile oferite;

17

I.4.3 . Funcţia de personal Funcţia de personal este considerată ca o preocupare strategică, vitală pentru reuşita întreprinderii. O funcţie modernă de personal trebuie să răspundă la cerinţele unor domenii cum sunt: administrarea personalului, gestiunea personalului, comunicarea socială şi informarea, condiţiile de muncă, relaţiile sociale, analiza climatului social. Pentru îndeplinirea în condiţii optime a funcţiei de personal, S.C. CH MoldovaS.A. are, în limita legislaţiei în vigoare, următoarele atribuţii: - Stabileşte necesarul de personal, programul de pregătire şi perfecţionare pe meserii şi profile, în funcţie de necesităţi, organizează orientarea profesională, selecţionarea, încadrarea şi promovarea acestuia potrivit cerinţelor pentru fiecare loc de muncă, competenţei profesionale, corelate cu necesităţile creşterii productivităţii muncii şi în deplină concordanţă cu actele normative în vigoare; - Aplică formele de salarizare stabilite prin lege, regulamentul şi contractul colectiv de muncă pe structuri de personal, categorii tarifare şi clase de calificare, corespunzator nivelului de pregătire şi competenţă, a cerinţelor indicatoare tarifare de calificare, fişei postului sau Regulamentului de Ordine Interioară şi complexităţii lucrărilor de executat, funcţie de care se stabileşte şi nivelul de salarizare negociat; - Să acorde sporuri la salariile de bază (pentru condiţiile grele de muncă, nocive, periculoase, lucru în timp de noapte, ore de lucru suplimentare, exercitarea unei funcţii suplimentare de şef de echipă, vechime de muncă), premii, concedii de odihnă plătite şi alte drepturi băneşti în concordanţă cu legislaţia în vigoare; - Organizează timpul de muncă în cadrul societăţii comerciale în conformitate cu natura şi specificul proceselor tehnologice, respectând prevederile legale privind durata muncii pe zi şi acordarea pauzelor săptămânale, evidenţa prezenţei la lucru, munca salariaţilor în conformitate cu structura organizatorică şi normele de muncă, funcţia, specializarea şi competenţa profesională, urmărind modul de îndeplinire de către acesta, sarcinile şi atribuţiile cuprinse în Regulamentul de Ordine Interioară, fişele posturilor şi sfera de atribuţii corespunzătoare zonei de deservire, a normelor din domeniu ordinei şi disciplinei muncii cuprinse în Regulamentul de Ordine Interioară şi alte prevederi legale.

18

I.5 Relaţiile S.C COMPLEX HOTELIER MOLDOVA S.A

I.5.1 Relaţiile cu furnizorii Societatea se aprovizioneaza cu produsele si materialele necesare de la societati comerciale cu capital de stat sau privat, sau de pe piata libera, functie de conditiile, pretul si calitatea produselor.

Ordin de plata

cerere FURNIZORI

S.C. ELECTRICA S.A.

Virare sume

Extras de cont

oferta

BCR

Figură 3 – Flux informational privind furnizorii Principalii furnizori ai S.C. Complex Hotelier Moldova sunt: •

Moldoforest Iasi- furnizor de semifabricate din lemn

•

Panasonic,Sony, Motorola,Makita şi Toyota-fiind dealer autorizat pe zona Moldovei

•

Rajac Iasi

•

EON Moldova

•

Cet Iasi

19

I.5.2 Relaţia cu clienţii

Conform datelor puse la dispozitie de catre beneficiar, societatea are 109 de contracte incheiate cu agentii de turism

Contractele de prestatii turistice incheiate intre SC COMPLEX

HOTELIER MOLDOVA SA si agentiile de turism au acelasi continut, diferentiindu-se doar prin datele de identificare a societatilor. Sunt prevazute conditii de cazare impreuna cu tarifele aferente, anumite facilitati pentru grupuri mai numeroase (un loc fara mic dejun la grup de peste 20 persoane, 2 locuri fara mic dejun oferite gratuit la grupuri organizate de peste 40 persoane). In anexa este prezentat contractul incheiat cu SC BTC BUSINESS CONSULTING IMPEX SRL. Astfel este asigurata atragerea unui numar important de turisti in circuitul hotelier si cresterea numarului de clienti ce solicita servicii. O alta categorie de clienti 6" reprezinta turistii ocazionali, precum si clientela restaurantului, ce a crescut in ultimii ani datorita activitatilor de promovare si informare.

I.5.3 Relaţia cu băncile comerciale S.C. COMPLEX HOTELIER MOLDOVAS.A are deschis cont la B.C.R. sucursala Iaşi. Prin intermediul acestei bănci se realizează vărsămintele aferente impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale. Societatea poate contracta credite de la B.C.R pentru cheltuieli curente sau pentru investiţii. Prin intermediul contului deschis la B.C.R se relizează: •

plata sumelor datorate de societate unor furnizorilori. Stingerea obligaţiilor de plată faţă de aceştea se face pe baza ordinelor de plată emise de societate şi transmise băncii,

•

plata sumelor datorate personalului, reprezentând salarii şi alte drepturi cuvenite acestora.

20

I.5.4 Relaţia cu Trezoreria Finantelor Publice Iaşi

Încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor privind execuţia de casă este realizată de Trezorerie. Relaţiile societăţii cu Trezoreria municipiului Iaţi sunt generate de obligativitatea prelevării la dispoziţia statului a diferitelor impozite şi taxe. S.C. “CH Moldova”S.A are datoria de a calcula şi a vărsa la termen veniturile bugetare. Pentru impozitul pe profit, la nivelul societăţii se întocmeţte declaraţia de impunere a impozitului pe profit, declaraţie ce trebuie să cuprindă datele necesare justificării sumelor datorate. Pentru impozitul pe salarii se depune la Administraţia Financiară o dare de seamă privind calcularea, reţinerea şi vărsarea impozitului pe salarii la bugetul de stat. În ceea ce priveşte taxa pe valoare adăugată, societatea întocmeşte şi depune lunar “Decontul TVA” la Administraţia Financiară a municipiului Iaşi. Pentru impozitele şi taxele locale pentru mijloacele de transport, clădiri, terenuri Administraţia Financiară realizează calculul obligaţieie de plată pe baza situaţiei patrimoniale a întreprinderii. După stabilirea obligaţieie de plată, Administrarea Financiară înştiinţează societatea privind impozitele şi taxele locale datorate. Palta impozitelor şi taxelor datorate către bugetul statului şi bugetele locale se relizează prin ordine de plată. Pe baza ordinelor de plată Banca Ţiriac virează din contul societăţii în contul Trezoreriei sumele reprezentând impozitele şi taxele datorate.

S.C CH MOLDOVA S.A

CERERE

TREZORERIA IAŞI Compartimentul impozite

CHITANŢĂ

DOCUMENTE FIRMĂ

TREZORERIA IAŞI

CASIERIE NOTA DE PLATĂ

Figură 4 - Incasarea impozitelor prin caseria Trezoreriei

21

Director

I.5.5 Relaţiile cu celelalte organele fiscale

Relaţiile societăţii cu organele fiscale are în vedere toate categoriile de instituţii ale statului. Aceste relaţii privesc, în mod special, toate categoriile de impozite, taxe şi contribuţii obligatorii pe care societatea le are de plătit către bugetul de stat şi bugetele locale. Organele fiscale avute în vedere sunt: primăria, Administraţia Financiară, Casa Judeţeană de Pensii, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă. a. Relaţiile cu Casa Judeţeană de Pensii: S.C. “CH Moldova” S.A trebuie să depună la această instituţie declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat. b. La Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate societatea este obligată să depună o situaţie a salariaţilor firmei în scopul determinării cuantumului contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate. c. La Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Mincă firma depune informări cu privire la oferta de locuri de muncă şi declaraţia privind evidenţa nominală a siguraţilor şi a obligaţiilor de plată la Bugetul Asigurărilor pentru Şomaj cu anexele 1 şi 2 privind deduceri şi reduceri pentru fondul de şomaj prin care se comunică fondul brut de salarii. Odată cu această declaraţie firma mai depune şi o copie de pe statele de plată atât pe suport clasic, cât şi în format electronic. Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă trebuie să transmită societăţii, periodic, informări cu privire la cererea de locuri de muncă.

22

I.6 Structura veniturilor bugetare şi evoluţia lor Situaţia veniturilor fiscale datorate de S.C.”CH Moldova” S.A. Iaşi la bugetul statului, în perioada 2004 - 2006 mii RON Nr. crt.

1 1.1 1.2 1.3 1.4 1.5 1.6

2 2.2.1 2.2.2 2.2.3 2.3.2 3 3.1 3.2 4 4.1 4.2

Anul 2006 sume

Impozite, taxe, contribuţii Bugetul de stat Impozitul pe profit Impozitul pe venituri din salarii Impozitul pe venituri din devidende Taxa pe valoare adăugată Taxe vamale Alte impozite şi taxe majorări TOTAL 1 Bugetul asigurărilor sociale de stat Contribuţia angajatorului la fondul asigurărilor sociale de stat Contribuţia angajatului

la

fondul

asigurărlor sociale de stat Contribuţia angajatorului la fondul de

%

31.760 16.534 2.571 134.523 1.257 6.629 193.274

16,43

2005 sume

% 22,61

100

42.137 18.623 3.127 122.274 234 186.395

41.974

61,25

16.275

8.566 şomaj Contribuţia salariaţilor la fondul de şomaj 1.713 TOTAL 2 68.528 Bugetul asigurărilor sociale de sănătate Contribuţia angajatorului la fondul de 11.992 sanătate Contribuţia salariaţilor la fondul de 11.136 sănătate TOTAL 3 23.128 Bugetelul fondurilor speciale Fondul special de solidaritate pentru 2.749 persoanele cu handicap Comision pentru completarea cărţilor de 1.284 muncă TOTAL 4 4.033 23

2004 sume % 21,66

-

31.034 15.321 2.753 91.279 1.720 1.251

100

143.358

100

49.810

63,64

39.120

56,90

23,75

19.314

24,67

19.568

28,46

12,5

7.115

9,09

8.384

12,20

2,5

2,60 100

1.677 68.749

2,44

100

2.033 78.272

51,85

14.231

51,85

11.737

51,85

48,15

13.215

48,15

10.899

48,15

100

27.446

100

22.636

100

68,16

1.016

40

3.354

66,67

31,84

1.524

60

1.677

33,33

100

2.540

100

5.031

100

8,55 1,33 69,61 0,65 3,43

10 1,67 65,6 0,12

10,68 1,92 63,76 1,2 0,87

100

5 5.1 5.2 5.3 5.4

Bugetul local Impozitul pe clădiri Impozitul pe teren Taxa asupra mijloacelor de transport Alte impozite şi taxe TOTAL 5 TOTAL GENERAL

1.416 802 2.415 379 5.012 293.975

28,25 16 48,18 7,56 100 -

1.551 791 2.548 4.690 299.343

27,61

100

1.425 789 2.178 769 5.161

-

244.935

-

33,07 16,87 50,06 -

15,29 42,2 14,9 100

Structura prelevărilor veniturilor bugetare ale S.C.”CH Moldova”S.A. către bugetele de stat în peroada 2004-2004 mii RON Categorii de bugete Bugetul de stat Bugetul

asigurărilor

sociale de stat Bugetul asigurărilor sociale de sănătate Bugetul fondurilor speciale Bugetul local TOTAl

2006

2005

2004

Sume

%

Sume

%

Sume

%

193.274

65,75

186.395

62,26

143.258

58,53

68.528

23,31

78.272

26,15

68.749

28,07

23.128

7,87

27.446

9,17

22.636

9,24

4.033

1,37

2.540

0,85

5.031

2,05

5.012

1,70

4.690

1,57

5.161

2,11

293.975

100

299.343

100

244.935

100

Potrivit situaţiei veniturilor fiscale datorate se observă că în anul 2004 s-a înregistrat un impozit pe profit de 310.34 RON. Acesta a crescut în anul 2005 la nivelul de 421.37 RON, adică cu 35,77%, dar a scăzut în anul 2004 comparativ cu 2005 la nivelul de 317.6 RON, adica cu 24,63%. De asemenea, impozitul pe salarii a comportat aceiaşi traiectorie. Astfel în anul 2004, nivelul impozitului pe salarii era de 153.21RON. În anul 2005 acesta a crescut cu 21,55% până la nivelul de 186.23RON, însă a scăzut în anul 2004 (comparativ cu 2005) cu 11,22% la nivelul de 165.34 RON. Această situaţie a fost de terminată de fluctuaţia personalului care a marcat activitatea societăţii comerciale în această perioadă. În schimb, taxa pe valoarea adăugată a fost marcată de un trend ascendent. În anul 2004 nivelul TVA-ului era de 912.79RON. Nivelul acestuia a crescut în anul 2005 la 1.222.74 RON, adică cu 33,96%, iar în anul 2004 a ajuns la nivelul de 1.345.23RON crescând cu încă 10,01%. După cum se observă, în totalul prelevărilor la bugetul de stat, taxa pe valoarea adăugată deţine

24

ponderea cea mai semnificativă. Acest fapt este determinat de ponderea vânzărilor în ansamblul activităţii societăţii comerciale. Celelalte categorii de impozite şi taxe, perioada 2004-2006, s-au situat la nivele aproximativ egale. Cresterea sau scăderea nivelului contribuţiei a fost determinată doar de unele modificări ale cotelor de impunere. Astfel în cei trei ani anlizaţi nivelul contribuţiilor obligatorii a avut un caracter relativ omogen, modifiicările în structura şi nivelul acestora fiind o reflecţie a acivităţii în ansamblu promovate de societatea comercială .

Cap.II Fundamentarea veniturilor bugetare

II.1. Cadrul juridic de acţiune •

Legea 414/2002 privind impozitul pe profit, publicată în Monitorul Oficial nr.456/27.06.2002 corelată cu H.G. nr. 859/2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind metodologia de calcul a impozitului pe profit publicată în Monitorul Oficial nr 640 din 28.08.2002;

•

Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 privind Codul Fiscal publicată în Monitorul Oficial nr. 927 din 23 decembrie 2003, republicata si modificata ulterior; 25

•

Hotarârea Guvernului nr. 84/2004 privind normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.

II.2 Elemente tehnice comune şi specifice folosite în aşezarea şi perceperea veniturilor bugetare Impozitele şi taxele constituie, prin proporţie, arie de manifestare şi vechime, forma principală a resurselor financiare publice. Ele au apărut înca din sclavagism, fiind considerate primul element de finanţe publice, în măsura în care statul a trecut la prelevarea, cu caracter obligatoriu, a unor venituri sau resurse private la dispoziţia sa, în formă bănească. Conţinutul economic al impozitelor şi taxelor constă, deci, în procesele economice de redistribuire, mai ales, a PIB, de la posesorii veniturilor către stat, în vederea acoperirii nevoilor publice. Cum economia de piaţă se bazează pe administrarea resurselor în cadrul proprietăţii private, procesele economice exprimate prin impozite sunt procese de repartiţie secundară, a veniturilor şi, în mai mică măsură, a averilor acumulate de persoanele fizice şi juridice. Procurarea resurselor financiare la dispoziţia statului sub forma inpozitelor şi taxelor presupune un ansamblu de elemente şi reglementări prin care se crează cadrul tehnicoorganizatoric şi operaţional pentru instituirea, aşezarea şi încasarea acestora. Principalele elemente tehnice folosite în practicarea impozitelor şi taxelor sunt: subiectul, suportatorul, obiectul, sursa, unitatea de impunere, cota impozitului, asieta. Subiectul reprezintă persoana fizică sau juridică în sarcina căreia este stabilită, prin lege, obligaţia de plată a impozitului. Din acest motiv, subiectul se mai numeşte şi plătitor. Tot pentru a-l desemna pe subiect, este utilizat şi termenul de contribuabil, semnificănd persoana fizică şi juridică care, plătind impozitului, cedează părţi din veniturile sau averile sale sub formă de impozite sau contribuţii obligatorii către stat. Suportatorul impozitului este persoana fizică sau juridică aflată în postura de a suporta efectiv impozitul plătit, în sensul cedării unei părţi din puterea sa de cumpărare, prin efectul de diminuare a venitului sau averii sale (antrenat de plata impozitului). Acesta mai este cunoscut şi sub denumirea de destinatar al impozitului, adică cel căruia îi este destinată sarcina fiscală. Obiectul impozitului este cunoscut şi sub denumirea de materie impozabilă, reprezentând valori sub diferite forme ale veniturilor şi averilor sau activitaţi aducătoare de 26

valori ce intră sub incidenţa impozitării. În sistemele moderne de impunere, obiectul impozitului îl constituie, mai ales, veniturile realizate sub diverse forme (salarii, profituri etc), respectiv averile sub forma bunurilor de orice fel deţinute în proprietate sau supuse unor tranzacţii, inclusiv activul net al întreprinderilor etc. Sursa impozitului desemnează substanţa sau valoarea din care se preia sau se suportă impozitul, presupunând o diminuare a ei. Unitatea de impunere este concretizată prin unitatea de măsură în baza căreia se dimensionează materia impozabilă. Astfel, în cazul impozitelor pe venit, unitatea de impunere se confundă cu unitatea monetara a statului respectiv. În alte cazuri (terenuri, clădiri) unitatea de impunere este însăşi unitatea de măsură în care se exprimă obiectul sau materia impozabilă. Cota impozitului, cunoscută şi sub denumirea de cota de impozitare, exprimă mărimea procentuală a impozitului ce revine pe unitatea de materie impozabilă, respectiv suma stabilită ca impozit pe unitatea de măsură a obiectului respectiv. Termenele de plată arată momentele la care trebuie să se plătească impozitul la bugetul de stat sau bugetele locale. Termenele de plată depind de mărimea şi natura veniturilor şi de momentul realizării lor. Neplata impozitului până la termenul stabilit antrenează obligaţia contribuabilului de a achita dobânzi şi majorări de întârziere, calculate în funcţie de mărimea impozitului ce trebuie vărsat la bugetul statului şi de durata întârzierii. Asieta desemnează un ansamblu de modalităţi şi procedee tehnice folosite de organele fiscale la aşezarea, calcularea, urmărirea şi încasarea impozitelor, respectiv reglementările prin care se pune în aplicare realizarea impozitului ca venit al statului. Uneori, asieta este definită sau interpretată în sensul de bază de calcul a impozitului, tinzându-se a fi confundată cu materia impozabilă sau obiectul impozitului.

II.3 Calcule şi fundamentări pe principalele categorii de venituri bugetare II.3.1 . IMPOZITUL PE VENITURI DIN SALARII

1.Baza legala Legea 571/2003 privind Codul fiscal 27

Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala; Ordinul ministrului finantelor publice 1847/2003 privind stabilirea Nomenclatorului activitatilor independente pentru care venitul net se determina pe baza normelor anuale pe venit,pentru contribuabiliicare isi desfasoara activitatea individual potrivit prevederilor Legii 571/2003. Ordinul ministrului finantelor publice 1848/2003 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturulor din salarii si pensii pentru anul fiscal 2004 potrivit prevederilor Legii 571/2003; Ordinul ministrului finantelor publice 160/2004 pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare privind administrarea impozitului pe veniturile persoanelor fizice; Hotararea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal’ Ordinul ministrului finantelor publice nr. 185/15.02.2007 Titlul III Codul Fiscal, actualizat la 1. 01. 2007

2.Baza de impozitare Veniturile din salarii reprezinta toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica care desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitatea temporara de munca. Baza impozabila a impozitului pe salariu o reprezinta suma veniturilor realizate de salariat la fiecare loc de realizare a venitului. Salarii de orice fel; Indemnizatii de conducere si orice alte indemnizatii; Sporuri, prime, premii; Sumele platite pentru concediul legal de odihna, pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate si de ingrijirea copilului;

28

Orice alta castiguri in bani, primite ca plata a muncii lor de la persoanele fizice si juridice, dupa caz, la care sunt angajati permanenti; Sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica; Veniturile realizate din incadrarea in munca ca urmare a incheierii unei conventii civile de prestari servicii; Sumele primite de reprezentantiiin adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie si in comisia de cenzori; Sumele primite de reprezentantii in organismele tripartite, conform legii; Toate drepturile salariale platite in natura angajatilor sub forma de produse sau prestari de servicii, de catre persoanele fizice sau juridice care au sediul in Romania. Evaluarea produselor acordate cu plat in natura se face al preturi diferite in functie de sursa de provenienta a acestora Alte drepturi si indemnizatii de natura salariala. Castigurile ce nu se cuprind in venitul lunar si nu se impun sunt: Ajutoarele platite din fondul de asigurari sociale, fondul de asistenta sociala, din bugetul de stat, etc; Sumele pentru acoperirea cheltuielilor generate de delegari detasari; Sumele din asigurari de bunuri, accidente, etc, primite drept compensatii pentru pagubele suportate; Sumele primite cu titlu de donatie, mostenire, etc.

3.Determinarea venitului impozabil Venitul brut din salarii – reprezinta suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului; Venitul net din salarii – de determina scazand din venitul brut, contributiile retinute, potrivit legii (pentru asigurarile sociale de stat 9,5%; pentru fondul de somaj 1%, 6,5% fond asigurari sociale de sanatate), si cheltuielile profesionale (15% din deducerea personala de baza); Venitul impozabil (venitul baza de calcul) se calculeaza ca diferenta intre venitul net si deducerile personale, 29

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1000.1 RON si 3000 RON inclusiv deducerile personale sunt degresive si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3000 RON nu se acorda deducere personala. 4. Determinarea impozitului pe salarii Impozitul pe salarii se calculeaza lunar, pe fiecare loc de munca, asupra totalitatii veniturilor realizate in luna expirata de catre fiecare salariat, venituri denumite generic venit impozabil. Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar , care se calculeaza , si se retine la sursa de catre platitorii de venituri. Impozitul lunar se determina astfel: a)la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii , calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obigatorii aferente unei luni si urmatoarele: -deducerea personala acordata pentru luna respectiva; -cotizatia sindicala platita in luna respectiva; -contributiile la schemele facultative de pensii ocupationale, astfel incat la nivelul anului sa nu depaseasca echivalentul in RON a 200 euro. b)pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri , prin aplicarea cotei de 16%asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii pentru fiecare contribuabil.

5.Cotele de impozitare AGENDA CONTRIBUTIILOR PE ANUL 2007 1. Contributia datorata de angajatori pentru concedii si indemnizatii, conform O.U.G. nr. 158/2005;

30

0,85% la fondul de salarii Art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 91 din 22 noiembrie 2006, publicata în Monitorul Oficial nr. 958 din 28 noiembrie 2006. 2. Contributia de asigurari sociale pentru conditii normale de munca, conform Legii nr. /2000; 29% la fondul de salarii Art. 22 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 487 din 27 decembrie 2006 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007, publicata în Monitorul Oficial nr. 1.047 din 29 decembrie 2006. 3. Contributia de asigurari sociale pentru conditii deosebite de munca, conform Legii nr. 19/2000; 34% la fondul de salarii Art. 22 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 487 din 27 decembrie 2006 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007, publicata în Monitorul Oficial nr. 1.047 din 29 decembrie 2006. . 4. Contributia de asigurari sociale pentru conditii speciale de munca, conform Legii nr. 19/2000; 39% la fondul de salarii Art. 22 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 487 din 27 decembrie 2006 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007, publicata în Monitorul Oficial nr. 1.047 din 29 decembrie 2006. 5. Contributia individuala de asigurari sociale indiferent de conditiile de munca, conform Legii nr. 19/2000; 9,5% la venitul salarial Art. 22 alin. (2) din Legea nr. 487 din 27 decembrie 2006 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007, publicata în Monitorul Oficial nr. 1.047 din 29 decembrie 2006. 6. Contributia datorata de angajatori la bugetul asigurarilor pentru somaj, conform Legii nr. 76/2002; 2% la fondul de salarii Art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 487 din 27 decembrie 2006 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007, publicata în Monitorul Oficial nr. 1.047 din 29 decembrie 2006. 7. Contributia individuala datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj conform Legii nr. 76/2002; 1% la venitul salarial Art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 487 din 27 decembrie 2006 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007, publicata în Monitorul Oficial nr. 1.047 din 29 decembrie 2006. 8. Contributia datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj de catre persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru somaj 3,25% asupra venitului asigurat 31

Art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 487 din 27 decembrie 2006 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007, publicata în Monitorul Oficial nr. 1.047 din 29 decembrie 2006. 9. Contributia datorata de angajator la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale;

0,25%

la

fondul

de

salarii

conform

Legii,

nr.

200/2006

Art. 23 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 487 din 27 decembrie 2006 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007, publicata în Monitorul Oficial nr. 1.047 din 29 decembrie 2006. 10. Contributia datorata de angajator pentru accidente de munca si boli profesionale în functie de clasa de risc 0,4% - 3,6% la fondul de salarii, conform Legii nr. 346/2002; Art. 24 din Legea nr. 487 din 27 decembrie 2006 a bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2007, publicata în Monitorul Oficial nr. 1.047 din 29 decembrie 2006. 11. Contributia lunara la asigurarile sociale de sanatate datorata de angajati, conform Legii nr. 95/2006; 6,5% la venitul salarial impozabil Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 72 din 20 septembrie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sanatatii, publicata în Monitorul Oficial nr. 803 din 25 septembrie 2006. 12. Contributia lunara la asigurarile sociale de sanatate datorata de angajatori, conform Legii nr. 95/2006; 6% la fondul de salarii Art. 258 alin. (1) din Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sanatatii, publicata în Monitorul Oficial nr. 372 din 28 aprilie 2006, modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 88 din 20 noiembrie 2006, publicata în Monitorul Oficial nr. 941 din 21 noiembrie 2006. 13. Impozit pe salarii 16% - Cod fiscal In Codul Fiscal s-a introdus din anul 2006 o prevedere numita “2%”. Potrivit acestei prevederi, contribuabilii persoane fizice pot sa directioneze in fiecare an 2% din impozitul pe venit, catre o entitate nonprofit (organizatie non-guvernamentala, Asociatie sau Fundatie). Procedura este enuntata in art. 57 si 84 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal si este detaliata in Ordinul ministrului finantelor publice nr. 185/15.02.2007. pentru aceasta se va completa de catre angajat casuta prin care specifica unde anume va dona acest procent. Documentul este declaratia nr 230. Deducerea personală este acordată în funcţie de mărimea venitului brut şi de numărul de persoane aflate în întreţinerea angajatului, astfel: • în cazul în care venitul brut lunar nu depăşeşte 1.000 lei, deducerea personală este: •250 lei, dacă angajatul nu are în întreţinere nici o persoană; 32

•350 lei, dacă angajatul are în întreţinere o persoană; •450 lei, dacă angajatul are în întreţinere două persoane; •550 lei, dacă angajatul are în întreţinere trei persoane; •650 lei, dacă angajatul are în întreţinere patru sau mai multe persoane. •

Sunt considerate persoane în întreţinere: soţul/soţia, copiii minori (în vârstă de până la 18 ani), rudele contribuabilului până la gradul al doilea inclusiv, ale căror venituri să nu depăşească 250 lei lunar.

•

Nu sunt considerate persoane în întreţinere: persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m2 în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane;

Deducerile – cuprind: 1. deducerea personală acordată pentru luna respectivă; 2. cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă; 3. contribuţiile la fondurile de pensii facultative, astfel încât să nu depăşească nivelul echivalentului în lei a 200 euro pe an. în cazul în care venitul brut lunar este de peste 3.000 lei, nu se acordă deducere.

6. Exemplu de calcul la impozitul pe veniturile din salarii Presupunem urmatoareale date pentru un salariat cu carte de munca: •

Numar de ore lucrate/luna: 180;

•

Remuneratie: 4 RON/ora;

•

Salar tarifar:= 180 * 4 RON = 720 RON;

•

20% spor vechime = 720 * 20% = 140RON;

•

prima de craciun = 50RON;

•

salar brut =720+140+50=910 RON

•

C.F.S = 1% * 910=9.1 RON

33

•

CAS 9.5% din salariul brut = 9.5% * 910 RON = 86.45

•

CASS 6.5% din salariul brut = 6.5% * 910 = 59.15

•

Deducerea personala=250 RON

•

Venitul net = 910-(9.1+86.45+59.15)=755.3 RON

•

Venitul impozabil = venitul net – deducere personala de baza = 755.3.-250 = 505.3RON

Impozitul pe venitul din salarii = venitul impozabil * 16%= 505.3*16%=80.848 RON

7. Plata impozitului pe salarii Obligatia calcularii, retinerii si varsarii impozitului pe salarii revine platitorului de salarii. Impozitul trebuie varsat la bugetul statului la termenul de plata a drepturilor salariale efectuate pentru fiecare luna , dar nu mai tarziu de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se cuvin drepturile. Calculul impozitului pe salarii se face pe baza de fisa fiscala. Platitorul are obligatia de a trimite fisa fiscala de venituri cu datele personale ale contribuabilului, si de a o pastra pe intreaga durata a angajarii si de a trimite o copie organului fiscal competent si una salariatului. Termenele de plata Impozitul pe salarii se calculeaza de platitorii acestora si se retine lunar din sumele cuvenite la adoua chenzina. Pentru salariile primite din strainatate de catre persoanele care isi desfasoara activitatea pe teritoriul Romaniei,impozitul pe salarii se calculeaza de catre organul fiscal in raza caruia isi are sediul sau domiciliul persoana juridica sau fizica la care se desfasoara activitatea, pe baza declaratiilor depuse, in termen de15 zile de la expirarea lunii pentru care s-a prestat activitatea, depersoanele beneficiare de venituri, precum si a informatiilor pe care persoana juridica sau fizica la care se desfasoara activitatea este obligata sa le aduca la cunostinta acestuia in acelasi termen. Termenul de depunere a declaratiei constituie si termen de plata a impozitului. 34

Impozitul aferent tuturor drepturilor salariale se retine la data platii acestora si se varsa lunar odata cu ridicarea sumelor pentru plata celei de-a doua chenzine sau la data platii salariului, in cazul in care plata acestuia se face o data pe luna. In situatia in care platitorul are cont bancar, impozitul se retine si se varsa odata cu plata celei de-a doua chenzine. In situatia in care platitorul de salarii sau de alte drepturi salariale nu are sau nu foloseste cont bancar pentru plata acestor drepturi, varsarea la bugetul de stat se face lunar, in ziua lucratoare imediat urmatoare datei platii acestor drepturi. Bancile sunt obligate sa verifice cu ocazia ridicarii sumelor pentru plata salariilor in tara sau in strainatate, retinerea si varsarea la bugetul administratiei publice centrale a impozitului pe salarii.

Deduceri din impozitul pe salarii Persoana fizica romana are dreptul sa i se deduca din impozitul pe salarii datorat in Romania o suma echivalenta cu impozitul pe salarii din sursa externa, platit direct sau prin retinere in strainatate, pe baza de documente care atasta plata, confirmate de autoritatile fiscale din tara in care isi desfasoara activitatea. Aceasta suma nu va depasi suma impozitului pe salarii, calculat potrivit legislatiei fiscale in vigoare din Romania; Impozitul pe salarii retinut in plus se restituie salariatilor respectivi de platitorul acestora in termen de 30 zile de la data constatarii plusului; In situatiile in care, pentru evitarea dubRON impuneri exista conventii sau alte acorduri internationale la care romania este parte, se aplica cu privire la impozitul pe salarii prevederile din acele conventii sau acorduri; Contributia pentru asigurarile sociale de sanatateale persoanelor angajate de 6.5% aplicata asupra veniturilor salariale brute, se deduce din impozitul pe salariu si se varsa la casa de asigurari de sanatate.

35

BIROURI

Condică de prezenţă zilnică

Resurse umane Pontaj

Compartimentul Financiar - Contabilitate Întocmire OPTrezorerie cu suma de plată

Calcul state de plată

- contract colectiv de muncă - sporuri

Banca

Trezorerie

36

25 ale lunii următoare

- condiţii de muncă Declaraţie privind ← responsabil obligaţiile de plată la Centralizator privind Director 2 exemplare bugetulD.G.F.P.J. de stat cod 100 Economic salariile

Figură 5 - Flux informaţional cu privire la calculul impozitului pe salarii

II.3.2 IMPOZITUL PE PROFIT 1.Baza legala:

Lege nr. 414 din 26 iunie 2002 privind impozitul pe profit Hotarare nr. 830 din 31 iulie 2002 privind regimul deductibilitatii fiscale a provizioanelor agentilor economici, ale bancilor, organizatiilor cooperatiste de credit si fondurilor de garantare Legea 571/2003 privind Codul fiscal ( Titlul II); Ordonanta Guvernului 92/2003 privind codul de procedura fiscala; Ordinul ministrului finantelor publice 281/2004 privind aprobarea modelului si continutului formularului 100”Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat”; Hotararea Guvernului 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a codului fiscal.

37

ORDONANTA DE URGENTA nr. 138 din 29 decembrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal 2. Subiectul ( Platitorul) Urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului: a) persoanele fizice rezidente; b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent în România; c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente în România; d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri din proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzare-concesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română. Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit: - trezoreria statului. -

instituţii publice pt fonduri publice, inclusiv pt veniturile extrabugetare dacă legea nu prevede altfel.

-

persoane

juridice

române

care

plătesc

impozitul

pe

veniturile

microîntreprinderilor -

fundaţiile române consituite ca urmare a unui legat

-

cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil

-

cultele religioase pt veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult şi pentru veniturile obţinute din chirii, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi consolidare a lăcaşurilor de cult, pentru învăţământ şi pentru acţiuni specifice cultelor religioase

-

instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori.

-

Asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asoc. de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate pt îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pt întreţinerea şi repararea proprietăţii comune

-

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constiuit potrivit legii

38

-

Fondul de compensare a investiţiilor, înfiinţat potrivit legii.

Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri: •

Cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor

•

Contrbuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor

•

Taxele de înregistrare, stabilite potrivit legii

•

Donaţiile şi sumele sau bunurile primite din sponsorizare

•

Veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participare la competiţii şi demostraţii sportive

•

Dividende, dobânzi şi venituri realizate din vânzarea-concesionarea titlurilor de participare obţinute din plasarea veniturilor scutite

•

Veniturile pt care se datorează impozit pe spectacole

•

Resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile

•

Venituri realizate din acţiuni ocazionale: strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe

•

Venituri excepţionale obţinute din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organiz. nonprofit

•

Venituri obţinute din reclamă şi publicitate ale orgainzaţiilor din domeniul culturii, cercetării ştinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie.

3.Contribuabilii Persoanele juridice romane – pentru profitul impozabil realizat din orice surse, atat in romania, cat si din strainatate. Din aceasta categorie fac parte regiile autonome, indiferent de subordonare, companiile nationale, societatile nationale, societatile comerciale, indiferent de forma de organizare si forma de proprietate, inclusiv de cele cu participare de capital strain sau cu capital integral strain, societatile agricole si alta forme de asociere agricola cu personalitate juridica, organizatiile cooperatiste, institutiile financiare de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, trusturile, precum si orice entitate care are statutul legal de persoana juridica romana;

39

Persoane juridice straine – care desfasoara activitati printr-un sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu; Persoanele juridice si fizice straine – care desfasoara activitati in Romania ca partener intr-o asociere ce nu da nastere unei persoane juridice, pentru toate veniturile rezultate din activitatea desfasurata in Romania. Institutiile publice – pentru veniturile extrabugetare din activitati economice desfasurate in conditiile legii. Din aceasta categorie fac parte institutiile publice finantate integral din venituri extrabugetare, care nu sunt obligate sa le verse la integral sau partial la bugetul de stat sau la bugetele locale si ale caror solduri anuale rezulta din executia bugetara raman la dispozitia acestora. 3.Baza de impozitare. Determinarea profitului impozabil Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile din livrarea bunurilor mobile si imobile, a serviciilor prestate, lucrarilor executate si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora intr-un an fiscal, la care se adauga cheltuielile nedeductibile.

Veniurile neimpozabile sunt: Dividendele primite de o persoana juridica romana de la o alta persoana juridica, romana sau straina; Diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare inregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune precum si diferentele de evaluarea investitiilor financiare pe termen lung; Venituri din anularea obligatiilor unei persoane juridice,daca obligatiile se anuleaza in schimbul obligatiilor de participare la respectiva persoana juridica. Venituri

din

anularea

cheltuielilor

pentru

care

nu

s-a

acordat

deducere,veniturile din anulere si reducerea provizioanelor pentr care nu s-a acordat deducere,precum si veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; Veniturile

neimpozabile,prevazute

in

mod

memorandunuri aprobate prin acte normative.

40

expres

in

acoruri

si

Se considera cheltuieli deductibile precizate expres prin lege: cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă, boli profesionale sau riscuri profesionale; cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. cheltuielile de transport şi cazare în ţară şi în străinătate efectuate de către salariaţi şi administratori, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi; contribuţia la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; Contributiile pentru constituirea de fonduri cu destinatie speciala, conform legii; Veniturile, respectiv cheltuielile rezultate din anularea datoriilor sau din incasarea creantelor, dupa caz, ca urmare a transferului de actiuni sau parti sociale de la F.P.S.,; Chiria sau amortizarile si dobanzile pentru contractele de leasing financiar Cheltuieli de delegare, detasare si de deplasare in tara si in strainatate, constatate prin documentele justificative; Cheltuieli cu diurna; Cheltuieli cu tichetele de masa; Cheltuieli de asigurare care privesc activele corporale fixe si circulante si cheltuielile de asigurare pentru personal impotriva accidentelor de munca, Valoarea ramasa neamortizata in urma casarilor de mijloace fixe uzate fizic si moral pe o perioada de 18 luni; Cheltuielile de consolidare ale cladirilor cu risc seismic de grad l Cheltuielile de reclama si publicitate; Pierderea fiscala din anii anteriori. Se considera cheltuieli nedeductibile: cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt 41

nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România; amenzile, confiscările, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor, al căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dubRON impuneri. amenzile, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere, datorate ca urmare a clauzelor prevăzute în contractele comerciale, altele decât cele încheiate cu autorităţile, nu intră sub incidenţa prevederilor prezentei litere; cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI; cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursă; Impozitul pe profit, precum si impozitul pe venitul realizat din strainatate; Celtuieli pentru bunuri de natura stocurilor constatate lipsa in gestiune sau degradate neimputabile, TVA aferenta acestora, TVA colectata aferenta bunurilor, altele decat cele din productie proprie, acordate salariatiilor sub forma unor avantaje in natura, precum si TVA nedeductibila aferenta cheltuielilor de protocol ce depasesc cota prevazuta de lege; Valoarea ramasa nerecuperata in urma valorificarii mijloacelor fixe sau a casarii acestora (daca legi speciale nu prevad astfel); Orice cheltuieli facute in favoarea actionarilor si asociatilor; Cheltuieli cu perisabilitatile peste limitele legale; Sumele angajate in favoarea partenerului contractual, altele decat cele rezultate pe baza decontului intocmit la nivelul contractului de asociere in participatiune;

42

Cheltuieli de conducere si administrare inregistrate de un sediu permanent apartinand unei persoane fizice sau juridice straine , indiferent de faptul ca sau efectuat in statul in care se afla sediul permanent sau in alta parte, care depasesc 10% din salariile impozabile ale sediului permanent in romania; Cheltuieli inregistrate in contabilitate pe baza unor documente nelegale; Cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe aferente gradului de neutilizare; 5. Cotele impozitului pe profit Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 161%,cu excepti Bancii Nationale a Romaniei care aplica o cota de 80%. Daca castigurile rezultate din vanzare/concesionare proprietatilor imobiliare situate in Romania si a titlurilor imobiliare detinute la o persoana juridica ronana

depasesc

pierderile

rezultate

dintr-o

astfel

de

vanzare/concesionare,atunci impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea unei cote de 10% la diferenta rezultata.Aceasta cota redusa se aplica in cazul proprietatilor imobiliare sau titlurilor de participare numai daca sunt indeplinite urmatoarele conditii: contribuabilul a detinut proprietatea imobiliara sau titlurile de participare pe o perioada mai mare de ddoi ani; persoana care achizitioneaza proprietatea imobiliara sau titlurile de participare nu este o persoana afiliata contribuabilului; contribuabilul a achizitionat proprietatea imobiliara sau titlurile de participare dupa 31 decembrie 2003.

6.Termene de plata Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial,pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator, cu exceptia BNR si a societatilor bancare care efectueaza plati lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se calculeaza impozitul. 1

ORDONANTA DE URGENTA nr. 138 din 29 decembrie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

43

In cursul anului fiscal, contribuabilii au obligatia sa depuna declaratia de impunere pana la termenul de plata al impozitului inclusiv, urmand ca dupa definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilantul contabil anual sa depuna declaratia de impunere pentru anul fiscal expirat pana la termenul prevazut pentru depunerea bilantului contabil. Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datoreaza majorari de intarziere . Nedepunerea la termen a declaratiilor se sanctioneaza cu amenda de la 500RON la 10.000.RON

7. Facilitati fiscale In cazuri bine justificate, Ministerul Finantelor poate acorda amanari si esalonari la plata, precum si stabilirea altor termene de plata a impozitului pe profit in cursul anului. Ministerul Finantelor poate aproba, de asemenea, reducerea sau scutirea la plata a majorarilor de intarziere. Intalnim facilitati fiscale intr-o serie de legi privind zonele defavorizate, zonele libere,precum si legi care cuprind activitati de cumparari de actiuni, parti sociale de la F.P.S. in cadrul procesului de privatizare a societatilor strategice.

8. Termenul de prescriptie Dreptul organelor fiscale de a stabili diferente de impozite si majorari de intarziere, precum si penalitati pentru faptele ce sunt, potrivit legii, de competenta organelor fiscale, se prescrie dupa cum urmeaza: In termen de 5 ani de la data la care a expirat termenul de depunere a declaratiei pentru perioada respectiva; In termen de 5 ani de la data ultimului termen legal de plata a impozitului, in cazul in care legea nu prevede obligatia depunerii declaratiei; In termen de 5 ani de la data comunicarii, catre contribuabil, a impozitului stabilit de organele fiscale,in conditiile prevazute de lege.

44

Termenul de prescriptie pentru stabilirea impozitelor si a diferentelor de impozit este de 10 ani, in cazul de evaziune fiscala. 9. Exemplu de calcul la impozitul pe profit Presupunem urmatoarea situatie: A) Venituri totale cumulate de la inceputul anului=50.000 RON B) Cheltuieli totale cumulate de la inceputul anului=20.000. RON Cheltuieli de protocol peste limita legala=1000 RON Alte cheltuieli nedeductibile=2000RON Majorari de intarziere=3000 RON Venituri neimpozabile: -venituri din dividente=1500RON -venituri din analiza obligatiilor unei persoane juridice=1000RON Profit

impozabil

=

Venituri

totale

-

Cheltuieli

totale

-

Venit

Neimpozabile + Cheltuieli nedeductibile Profit impozabi l= (50.000-20.000 ) - (1500+1000) + (1000+2000+3000) Impozit pe profit = Profit impozabil * 16% Impozit pe profit = 33.500*16% = 5360 RON Profit brut = Venituri totale - Cheltuieli totale Profit brut = 50.000 RON - 20.000 RON = 30.000 RON Profit net = Profit brut - Impozit pe profit Profit net = 30.000 - 5360 = 24.640 RON

Financiar

Contabilitate

Banca

Directia Gen. a Finantelor Publice

Trezorerie

Figură 6 - Flux informaţional cu privire la calculul profitului şi al impozitului pe profit

45

Legenda: 1.Contabilitatea trimestrial calculează suma totală a veniturilor impozabile obtinuţe prin însumarea soldurilor creditoare ale conturilor din clasa 7. Departamentul contabilitate trimite către financiar balanţa şi înregistrările contabile cu impozitul pe venit spre analiza. 2. Dupa ce analizează balanţa, financiarul trimite către banca unde societatea are deschise conturi ordinul de plata cu valoarea impozitului pe profit. 3. Banca trimite către financiar extrase de cont şi copie după ordinul de plată. 4. Banca după ce primeşte ordinul de plată trimite către trezorerie o copie după ordinul de plată şi extrase de cont. 5. Financiarul trimite către Direcţia Generală a Finanţelor Publice declaraţia 100. Aceasta se trimite de către departamentul financiar trimestrial.

46

II.3.3 TAXA PE VALOARE ADĂUGATĂ

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect, un impozit general pe consum, care se stabileste asupra operatiunilor privind transferul de bunuri si prestarilor de servicii cu plata. Spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, se aplica pe intreg circuitul economic, pana la utilizatorul final al produselor sau serviciilor, insa numai la valoarea adaugata in fiecare faza a acestui circuit. Taxa pe valoarea adaugata se aplica numai in tara in care produsul se produce si/sau se consuma. Valoarea adaugata reprezinta diferenta dintre incasarile obtinute din vanzarea bunurilor sau prestarea de servicii si platile efectuate pentru bunuri si servicii aferente aceluiasi stadiu al circuitului economic. Sistemul de functionare al taxei pe valoarea adaugata are la baza un principiu fundamental care consta in aceea ca din taxa facturata pentru bunurile livrate si serviciile prestate se scade taxa aferenta bunurilor sau serviciilor achizitionate sau executate in unitati proprii destinate realizarii de operatii impozabile.

1.Baza legala Ordonanta Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adaugata, aprobata si modificata prin Legea nr. 130/1992 ;i aplicata de la 1 iulie 1993; Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 17/2000 privind taxa pe valoarea adaugata Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal (Titlul VI, cap. I-XV de la art. 125 la art. 161), publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. Hotararea Guvernului nr. 44 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004. Legea nr. 346/2006, Legea privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii 47

2.Contribuabilii Contribuabilii inregistrati la organele fiscale competente ca platitori de taxa pe valoare adaugata, pentru livrarile de bunuri mobile, transferul proprietatii bunurilor imobiliare si prestarile de servicii supuse taxei pe valoarea adugata; titularii operatiunilor de import de bunuri, efectuat direct, prin comisionari in vama sau terte persoane juridice care actioneaza in numele si din ordinul titularilor operatiunilor de import; persoanele fizice, pentru bunurile introduse in tara potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora; persoanele fizice sau juridice cu sediul sau domiciliul stabil in Romania, pentru bunurile de import inchiriate, precum si pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliulin strainatate, referitoare la : operatiuni de leasing, cesiuni si/sau concesiuniale dreptului de autor, de brevete, de marci de fabrica si de comert sau alte drepturi similare, servicii de publicitate, serviciile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, avocatilor, expertilor contabili, prelucrarea de date si furnizarea de date si furnizarea de informatii, operatiuni bancare si financiare, punerea la dispozitie de personal; In categoria persoanelor impozabile nu se incadreaza: •

angajatii unei firme, institutii, companii, regii, deoarece nu actioneaza de o maniera independenta, acestia fiind dependenti de angajatorul lor in baza contractului individual de munca prin care se stabilesc clauze certe legate de conditiile de munca, salarizare sau alte obligatii ale angajatorului;

•

institutiile publice pentru:

-activitatile desfasurate in calitate de autoritati publice pentru care percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati, cu conditia ca prin aceste activitati sa nu se produca distorsiuni concurentiale fata de operatorii economici; -vanzarea, direct sau prin intermediari, catre persoane fizice, in scop de locuinta, a imobilelor sau a partilor de imobile, aflate in proprietatea statului, date in folosinta inainte de introducerea T.V.A. 48

•

entitatile (asimilate institutiilor publice) infiintate prin legi sau hotarari ale Guvernului, pentru activitatile desfasurate in baza actul normativ de infiintare cu conditia ca prin aceste activitati sa nu se produca distorsiuni concurentiale fata de operatorii economici;

•

organizatiile fara scop patrimonial pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate in mod gratuit;

•

Directiile generale ale finantelor publice pentru valorificarea bunurilor legal confiscate sau intrate in proprietatea privata a statului.

3.Sfera de aplicare TVA se aplica asupra urmatoarelor tipuri de operatiuni : livrari de bunuri mobile care constau in transferul dreptului de proprietate prin vanzare, schimb, aport in natura la capitalul social al societatii comerciale, predarea de catre agentii economici a unor bunuri cu tilu gratuit; operatiuni asimilate livrarilor : vanzarea cu plata in rate cu clauza trecerii proprietatii asupra bunurilor respective dupa plata ultimei rate sau la o anumita data stabilita prin contract; preluarea de catre contribuabili a unor bunuri care fac parte din activele societatii comerciale pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata de acestia sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit. Acelasi regim se aplica si prestarilor de servicii; trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul contribuabililor, in schimbul unei despagubiri, in conditiile legii; transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite. Prestarile de servicii : lucrari de constructii-montaj, transport de persoane si/sau marfuri,servicii de posta si telecomunicatii, de transmisiuni radiosi de televiziune, inchirieri de bunuri mobile sau imobile, operatiuni de leasing, locatia de gestiune, operatiuni de intermediere sau de comision, reparatii de orice natura, cesiuni si/sau concesiuni de bunuri mobile necorporale, operatiuni de publicitate, consulting, studii, cercetari si expertize, operatiuni bancare, financiare si de asigurare sau reasigurare, organizarea de licitatii, orice alta munca fizica sau intelectuala; 49

Transferul proprietatii bunurilor imobile : constructii imobile prin natura lor, locuinte, vile, constructii industriale, constructii comerciale, constructii agricole, constructii destinate altor activitati, terenuri pentru constructii si cele situate intravilan, bunuri mobile care nu se pot detasa de constructiile propriu-zise fara a antrena deteriorarea acestora; Importul de bunuri si servicii Serviciile efectuate de prestatorii cu sediul sau domiciliul in strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi Romaniain conformitate cu criteriile deteritorialitate stabilite prin lege. 4.Scutiri Operatiunile scutite sunt reglementate prin Codul fiscal in urmatoarea structura: Operatiuni scutite fara drept de

Operatiuni scutite cu drept de

deducere a T.V.A.

deducere a T.V.A.

A) scutiri pentru operatiuni din interiorul tarii, astfel: •

operatiuni de interes general;

•

alte operatiuni scutite;

•

regimul special de scutire; B) scutiri la import;

C) scutiri pentru exporturi sau alte operatiuni similare si pentru transportul international; D) scutiri speciale legate de traficul international de bunuri.

OPERATIUNI SCUTITE FARA DREPT DE DEDUCERE A) Scutiri pentru operatiuni din interiorul tarii La aceasta categorie sunt enumerate urmatoarele operatiuni: •

spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de: 1. unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare; 2. cantine organizate pe langa unitatile de mai sus: Operatiunile care sunt strans legate de spitalizare, ingrijirile medicale, inclusiv cele veterinare, includ:

50

-medicamentele, bandajele, protezele si accesorii ale acestora, produsele ortopedice si alte bunuri similare care sunt furnizate pacientilor in momentul tratamentului; -hrana si cazarea pacientilor in unitatile care asigura spitalizarea si ingrijirile medicale. Nu se incadreaza la operatiuni scutite furnizarea de medicamente, bandaje, proteze medicale si accesorii ale acestora, produse ortopedice si alte bunuri similare, efectuata de catre persoane care nu ofera tratament medical, spitalizare sau tratament veterinar, precum farmaciile. •

serviciile funerare prestate de unitatile sanitare.

•

prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicienii dentari;

•

prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical;

•

transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop, efectuat de statiile de salvare sau de alte unitati autorizate de Ministerul Sanatatii pentru desfasurarea acestei activitati;

•

livrarile de organe, de sange si de lapte, de provenienta umana;

•

activitatea de invatamant reglementata prin Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, desfasurata de unitatile autorizate, inclusiv activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe langa aceste unitati, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de catre institutiile publice sau de catre alte entitati recunoscute, care au aceste obiective; Optiunea de aplicare a regimului de taxare se notifica organelor fiscale teritoriale pe un formular tipizat si se aplica de la data inscrisa in notificare. Daca un imobil este inchiriat partial, in notificare trebuie inscrisa in procente partea din imobil destinata inchirierii. Daca o firma nu este platitoare de T.V.A., dar doreste sa opteze pentru taxarea operatiunilor de arendare, concesionare si inchiriere, trebuie sa solicite mai intai inregistrarea ca platitor de T.V.A. si numai dupa dobandirea calitatii de platitor de T.V.A. este indreptatit sa depuna notificarea la organul fiscal teritorial. Dupa exprimarea optiunii de aplicare a regimului normal de taxare, persoanele platitoare de T.V.a. nu mai pot aplica regimul de scutire pentru operatiunile respective timp de 5 ani. Dupa aceasta perioada, optiunea poate fi anulata prin completarea si depunerea la organul fiscal competent a unui formular tipizat de notificare a optiunii de anulare.

51

Regimul special de scutire De acest regim beneficiaza persoanele impozabile a caror cifra de afaceri anuala, declarata sau realizata, este inferioara plafonului de 200.000 lei (RON). Cifra de afaceri este constituita din suma, fara T.V.A., a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii taxabile, inclusiv suma operatiunilor scutite cu drept de deducere. Regimul special de scutire se aplica pentru intreaga activitate a persoanei impozabile, indiferent ca operatiunile desfasurate sunt taxabile, scutite cu drept de deducere, scutite fara drept de deducere sau operatiuni care nu sunt in sfera de aplicare a T.V.A. Firmele nou-infiintate pot beneficia de aplicarea regimului special de scutire, daca declara ca vor realiza anual o cifra de afaceri estimata de pana la 200.000 lei (RON) inclusiv si nu opteaza pentru aplicarea regimului normal de T.V.A. Astfel, aplicarea acestui regim de scutire are un caracter optional si firmele pot opta pentru aplicarea regimului normal de T.V.A. chiar daca cifra anuala de afaceri este sub plafonul de scutire. Pentru persoanele nou-infiintate, anul fiscal reprezinta perioada din anul calendaristic exprimata in luni de la data inregistrarii pana la finele anului. Dupa depasirea plafonului de scutire, persoanele impozabile nu mai pot solicita aplicarea regimului special, chiar daca ulterior realizeaza cifre de afaceri anuale inferioare plafonului de scutire. In situatia firmelor ale caror operatiuni au fost scutite fara drept de deducere prin lege si ulterior devin taxabile sau scutite cu drept de deducere in acelasi an fiscal, pentru calculul plafonului de scutire trebuie luate in calcul numai operatiunile efectuate de la data la care, prin lege, operatiunile devin taxabile sau scutite cu drept de deducere. Astfel, pentru depasirea plafonului se ia in calcul numai suma, fara T.V.A., a livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii taxabile, inclusiv operatiunile scutite cu drept de deducere. In plafon nu se cuprind avansurile pentru operatiuni taxabile si scutite cu drept de deducere incasate inainte de efectuarea livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii. Persoanele impozabile care beneficiaza de regimul special de scutire nu au dreptul de deducere si inscriere a taxei pe facturile emise. In situatia in care sunt beneficiari ai contractelor de leasing extern si ai prestarilor de servicii taxabile efectuate de persoane impozabile situate in strainatate care nu si-au desemnat reprezentant fiscal in Romania, neplatitorii de T.V.A. au urmatoarele obligatii: 1)

sa

plateasca

efectiv

T.V.A.

pe

baza

Cursul de schimb la care se converteste valuta in lei este cel din: 52

decontului

special

pentru prestari de servicii: –

data

la

care

a

fost

primita

factura

prestatorului;

sau –

data la care s-a efectuat o plata in avans catre prestator, fara factura;

pentru operatiuni de leasing:

–

data prevazuta in contract pentru plata ratelor;

sau – data la care s-au efectuat plati in avans, inclusiv plata in avans a ratei de leasing; 2) sa intocmeasca si sa depuna un decont special de T.V.A. pana la data de: - 25 a lunii urmatoare celei in care a fost primita factura prestatorului sau a fost efectuata plata catre prestator, in cazul platilor fara factura; - 25 a lunii urmatoare celei stabilite prin contract pentru plata ratelor de leasing sau celei in care au fost efectuate plati in avans; 3) sa plateasca T.V.A. in vama pentru importurile efectuate. Persoanele care se afla in regim special de scutire au obligatia sa tina evidenta livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii cu ajutorul jurnalului pentru vanzari. Daca in cursul unui an fiscal se depaseste plafonul de scutire, persoanele impozabile au obligatia sa solicite inregistrarea ca platitor de T.V.A. in regim normal, in termen de 10 zile de la data constatarii depasirii. Data depasirii plafonului este considerata sfarsitul lunii calendaristice in care a avut loc depasirea de plafon. Pana la data inregistrarii ca platitor de T.V.A. se aplica regimul special de scutire. B) Scutiri la import Sunt scutite de T.V.A. urmatoarele operatiuni: •

importurile de bunuri a caror livrare in Romania este scutita de T.V.A.;

•

bunurile introduse in tara de calatori sau de alte persoane fizice cu domiciliul in tara ori in strainatate, in conditiile si in limitele stabilite potrivit reglementarilor legale in vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice;

•

bunurile importate destinate comercializarii in regim duty-free, precum si prin magazinele pentru servirea in exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora; Scutirea se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor si conditiilor precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii.

53

•

importul de bunuri de catre misiunile diplomatice si birourile consulare, precum si de catre cetatenii straini cu statut diplomatic sau consular in Romania, in conditii de reciprocitate. Scutirea se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea conditiilor de reciprocitate legate de import.

•

importul

de

bunuri

efectuat

de

reprezentantele

organismelor

internationale

si

interguvernamentale acreditate in Romania, precum si de catre cetatenii straini angajati ai acestor organizatii, in limitele si in conformitate cu conditiile precizate in conventiile de infiintare a acestor organizatii; •

importul de bunuri de catre fortele armate ale statelor straine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil insotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, in cazul in care aceste forte sunt destinate efortului comun de aparare;

•

importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter religios, de aparare a sanatatii, de aparare a tarii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura. Scutirea se aplica de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor din care rezulta ca bunurile au fost primite fara obligatii de plata si a unei declaratii pe propria raspundere semnate de reprezentantul legal al importatorului sau de persoana imputernicita de acesta, prin care se confirma ca bunurile: -sunt destinate scopurilor pentru care au fost importate; -nu vor face obiectul unor comercializari ulterioare cal putin 5 ani de la data importului; -vor fi folosite numai in scopurile pentru care au fost importate Declaratia pe propria raspundere se intocmeste in trei exemplare originale, dintre care:

•

un exemplar se depune la biroul vamal la care se face declaratia vamala de import;

•

un exemplar se depune la organul fiscal teritorial;

•

al treilea exemplar se pastreaza la documentele financiar-contabile ale beneficiarului. Daca inainte de expirarea termenului de 5 ani se schimba destinatia bunurilor, importatorii au obligatia sa indeplineasca formalitatile legale privind importul marfurilor si sa achite T.V.A.

•

importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, organisme internationale si/sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara; Scutirea de plata T.V.A. se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finantate din imprumuturi nerambursabile si sunt

54

destinate realizarii unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de aparare a sanatatii, cultural, artistic, educativ, stiintific, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura. Documentele prin care se atesta sursa de finantare si destinatia bunurilor importate sunt acirduri, protocoale si/sau intelegeri, memorandumuri, incheiate cu organizatii nonprofit si de caritate din strainatate si din tara. Respectarea destinatiei bunurilor astfel importate se verifica de catre organele de control fiscal si ale Garzii financiare. In cazul in care se constata schimbarea destinatiei in termen de 5 ani de la data intrarii in tara a bunurilor, vor sesiza organele vamale pentru luarea masurilor referitoare la indeplinirea formalitatilor vamale privind importul marfurilor si incasarea T.V.A. aferente. •

importul urmatoarelor bunuri: bunurile de origine romana, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului, stabilite prin hotarare a Guvernului. Din categoria bunurilor straine care devin proprietatea statului pot face parte:

•

-bunurile care sunt abandonate printr-o declaratie scrisa data autoritatilor vamale;

•

-bunurile pentru care la expirarea termenului de pastrare, acordat de autoritatea vamala, titularii nu au reglementat situatia vamala a acestora;

•

-bunurile confiscate de autoritatile competente. C) Scutiri pentru exporturi sau alte operatiuni similare si pentru transportul international In aceasta categorie de operatiuni scutite se incadreaza:

•

livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara tarii, de catre furnizor sau de alta persoana in contul sau; Prin persoana care expediaza sau transporta bunuri in afara tarii in contul furnizorului se intelege orice persoana care face transportul. Referitor la acest aspect, prin O.M.F.P. nr. 1.846/2003, s-au definit doua notiuni de baza, utilizate in operatiunile de export si anume:

•

transportator = orice persoana care efectueaza serviciul de transport cu mijloace proprii sau inchiriate;

•

casa de expeditie = orice persoana care contracteaza servicii de transport pe care nu le realizeaza cu mijloace proprii sau inchiriate. 55

•

livrarile de bunuri expediate sau transportate in afara tarii de cumparatorul care nu este stabilit in interiorul tarii, sau de alta persoana in contul sau; Nu sunt operatiuni scutite bunurile transportate de cumparatorul insusi si folosite la echiparea sau aprovizionarea ambarcatiunilor de agrement si avioanelor de turism sau a oricarui mijloc de transport de uz privat.

•

prestarile de servicii, inclusiv transportul si prestarile de servicii accesorii transportului, legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate in regimuri vamale suspensive; Nu sunt operatiuni scutite prestarile de servicii scutite ca operatiuni efetuate in interiorul tarii.

•

transportul, prestarile de servicii accesorii transportului, alte servicii direct legate de importul bunurilor, daca valoarea acestora este inclusa in baza de impozitare a bunurilor importate;

•

transportul international de persoane si serviciile direct legate de acest transport, inclusiv livrarile de bunuri destinate a fi acordate ca tratatie pasagerilor la bordul unui vapor, avion, autocar sau tren. Aceasta operatiune nu reprezinta livrare de bunuri, reprezentand in fapt decontarea contravalorii pieselor de schimb pe care partenerul extern trebuie sa le puna la dispozitie in mod gratuit in perioada de garantie.

•

prestarile de servicii legate de bunurile plasate in regim de perfectionare activa;

•

prestarile de servicii pentru livrarile de bunuri contractate cu beneficiarul stabilit in strainatate de catre alte unitati decat cea care are autorizatia de perfectionare activa si care sunt incorporate in produsele compensatoare. D. Scutiri speciale legate de traficul international de bunuri

•

In aceasta categorie se incadreaza urmatoarele operatiuni:

•

livrarea de bunuri care sunt plasate in regim de antrepozit vamal;

•

livrarea de bunuri destinate plasarii in magazinele duty-free si in alte magazine situate in aeroporturile internationale;

•

livrarile de bunuri efectuate prin magazinele duty-free si in cele situate in aeroporturile internationale;

•

prestarile de servicii legate direct de operatiunile speciale mentionate anterior;

•

urmatoarele operatiuni desfasurate intr-o zona libera sau intr-un port liber: - introducerea de bunuri straine intr-o zona libera sau port liber, direct din strainatate, in vederea simplei depozitari, fara intocmirea formalitatilor vamale;

56

Scutirea pentru aceste operatiuni se acorda numai cu conditia ca bunurile straine introduse in zona libera sa nu fie importate sau plasate sub un alt regim vamal. Bunurile straine care sunt introduse din zonele libere sau dintr-un port liber in Romania ori care se consuma sau se utilizeaza in zonele libere se supun taxarii. - operatiunile comerciale de vanzare-cumparare a marfurilor straine intre diversi operatori din zona libera sau portul liber sau intre acestia si alte persoane din afara zonei libere sau a portului liber; - scoaterea de bunuri straine din zona libera sau portul liber, in afara tarii, fara intocmirea declaratiilor vamale de export; - prestarile de servicii, inclusiv transportul si prestarile accesorii transportului,legate direct de operatiunile mentionate la punctele anterioare. Prestatorul serviciilor justifica scutirea de T.V.A. pe baza contractelor incheiate cu beneficiarii serviciilor si alte documente specifice care atesta efectuarea prestarii de servicii si legatura directa cu acele operatiuni scutite. Acest regim de scutire nu se aplica bunurilor care sunt livrate pentru utilizare sau consum in Romania, inclusiv in antrepozitul vamal, zona libera sau in portul liber, sau care raman in Romania la schimbarea regimului vamal. 5. Operatiunile de import Bunurile din import, potrivit Tarifului vamal de import al Romaniei; Marfurile importate si comercializate in regimul Duty Free; Bunurile introduse in tara fara plata taxelor vamale(persoane fizice); Bunurile si serviciile din import similare bunurilor si serviciilor din tara, scutite de taxa pe valoarea adaugata potrivit legii; Importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlul de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter religios,de aparare a sanatatii,de aparare a tarii si sigurantei nationale,artistic,sportiv de protectie si ameliorare a mediului,de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura. Scutirea se acorda de catre birourile vamale de control si vamuire,pe baza documentelor din care rezulta ca bunurile au fost primite fara obligatii de plata a unei declaratii pe propria raspundere semnate de reprezentantul legal al importatorului sau de persoana imputernicita de aceasta,prin care se confirma ca bunurile sunt destinate scopurilor prevazute la art.142 lit. h) din

57

Legea 571/2003, ca nu vor face obiectul unor comercializari ulterioare cel putin 5 ani de la data importului si ca vor fi folosite numai in scopurile pentru care au fost importate.Declaratia pe propria raspundere se intocmeste in trei exemplare originale,din care un exemplar se depune la biroul vamal la care se face declaratia vamala de import,un exemplar se depune la organul fiscal teritorial,iar al treillea exemplar se pastreaza la documentele financiarcontabile ale beneficiarului.La schimbarea destinatiei bunurilor,inainte de expirarea termenului de 5 ani,importatorii sunt obligati sa indeplineasca formalitatile legale privind importul marfurilor si sa achite taxa pe valoarea adaugata aferenta importului; Licente de filme si programe, drepturi de transmisie, abonamente la agentii de stiri externe si altele de aceasta natura, destinate activitatii de radio si televiziune. 6.Baza de impozitare si cotele de impunere Baza de impozitare reprezinta contravaloarea unei livrari de bunuri sau prestari de servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achizitii intracomunitare impozabile2. Obligatia de plata a taxei pe valoarea adaugataia nastere la data efectuarii livrarii de bunuri mobile, transmiterii proprietatii bunurilor mobile si/sau prestarii serviciilor. Pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii cu plata in rate, obligatia de plata a taxei pe valoarea adaugata intervine la data prevazuta pentru plata ratelor. Cotele aplicateoperatiunilor impozabile sunt cele in vigoare la data la care ia nastere obligatia de plata a TVA.

Baza de impozitare este determinata in functie de : In interiorul ţării : Baza de impozitare a TVA este constituită din: - pentru livrarile de bunuri sau prestările de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din 2

-Legea nr. 346/2006

58

partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni, exclusiv T.V.A. - preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora, preţul de cost, determinat la momentul livrării. - compensaţia pentru operaţiunile: trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia. Sunt cuprinse în baza de impozitare: - impozitele, taxele, exclusiv T.V.A. - cheltuieli accesorii cum ar fi: comisioanele , cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare. Nu se cuprind în baza de impozitare următoarele: - rabaturile, remizele, sconturile şi alte reduceri de preţ. - penalizările, precum şi sumele reprezentând daune- interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă. - dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, vânzări cu plata în rate, operaţiuni de leasing. - taxa de reclamă şi publicitate şi taxa hotelieră. - ambalajele care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare. Baza de impozitare se reduce corespunzător: - în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, preţurile sau alte elemente. - în situaţia în care reducerile de pret prevăzute sunt acordate conform contractelor încheiate după livrarea bunurilor sau prestărilor de servicii. - în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circula prin facturare.

La importul de bunuri: - pentru bunurile imporate baza de impozitare este constituită din valoarea în vamă, la care se adaugă taxele vamale, comisionul vamal, accizele şi alte taxe. - sunt cuprinse în baza de impozitare, cheltuieli accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare. 59

- nu sunt cuprinse în baza de impozitare: rabaturile, remizele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor în vederea stimulării vânzărilor; penalizările, sumele reprezentând daune- interese stabilite prin hotărâre judecatorească definitivă, dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, vânzări cu plata în rate, operaţiuni de leasing. Cota TVA3 •

Cota standard a TVA este de 19 % si se aplica asupra bazei de impozitare pentru orice operatiune impozabila care nu este scutita de TVA sau care nu este supusa cotei reduse a TVA

•

Cota redusa a TVA este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare, pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri: -dreptul de intrare la muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologie, gradini zoologice si botanice, expozitii, cinematografe; -livrarea de manuale scolare, scolare, carti, ziare si reviste, care nu sunt destinate publicitatii ; -livrarile de proteze, de produse ortopedice, de medicamente de uz uman si veterinar; -inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

•

Cota aplicabila pentru un import de bunuri este cea aplicata in interiorul tarii pentru livrarea aceluiasi bun.

Cotele aplicate operatiunilor impozabile sunt cele in vigoare la data la care ia nastere obligatia de plata a TVA. -cazarea in cadrul sectorului hotelier; In situatia in care costul micului dejun este inclus in pretul de cazare, cota redusa se aplica asupra pretului de cazare fara a se defalca separat micul dejun.

7. Rambursarea TVA Rambursarea diferentei de taxa pe valoarea adaugata se efectueza in termen de 30 zile de la data depunerii cererii de rambursare, pe baza documentatiei stabilite de reglementarile legale in vigoare. Rambursarea se face pentru contribuabilii din ale caror 3

Nu apar modifcari incepand cu 1.01.2007

60

deconturi lunare depuse la organul fiscal teritorial rezulta TVA de rambursat timp de trei luni consecutive. TVA de dedus Contribuabilii inregistrati ca platitori de TVA au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii de : Operatiuni care nu intra in sfera de aplicare a TVA; Bunuri si servicii scutite de taxa pentru care prin lege se prevede in mod expres exercitarea dreptului de deducere; Actiuni de sponsorizare, reclama si publicitate, precum si alte actiuni prevazute de legi, cu respectarea plafoanelor si destinatiilor prevazute de acestea. Pentru efectuarea dreptului de deducere a TVA aferenta intrarilor contribuabilii sunt obligati : Sa justifice suma taxei prin documente intocmite conform legii de catre contribuabilii inregistrati ca platitori de TVA; Sa justifice ca bunurile in cauza sunt destinate pentru nevoile firmei si sunt proprietatea acestora: Gradul de participare a bunurilor si serviciilor la realizarea operatiunilor cu drept de deducere se determina pe baza de pro rata, rezultata ca raport intre contravaloarea operatiunilor realizate, indiferent de sursa de finantare. Suma inscrisa la numitor va cuprinde suma inscrisa la numarator si contravaloarea operatiunilor realizate care nu genereaza drept de deducere. La finele anului se efectueaza regularizarea TVA de dedus, determinata pe baza de pro rata efectiv realizata, iar diferenta se inscrie in decontul de TVA intocmit pe luna decembrie. 4

Pot exista situatii in care in momentul achizitiei nu se cunoaste destinatia

bunurilor si serviciilor, in sensul delimitarii acestora pe operatiuni care dau drept de deducere sau operatiuni care nu dau drept de deducere. Astfel, sunteti obligati prin lege sa intocmiti si al treilea jurnal de cumparari in care veti inscrie documentele de achizitie aferente. T.V.A. aferenta acestor achizitii se deduce pe baza de pro-rata. 4

http://www.contabilul.ro

61

Pro-rata (Pr) se determina anual, in luna decembrie ca raport matematic intre: Numarator: Veniturile

obtinute

din

operatiuni care dau drept de deducere (V dd)+Subventiile legate direct de pretul acestora (S)

Numitor: Veniturile obtinute din operatiuni care dau drept de deducere (V dd)+Veniturile obtinute din operatiuni care nudau drept de deducere (Vndd) +Alocatiile, subventiile sau alte sume primite de la bugetul de stat sau bugetelelocale (in scopul finantarii de activitatiscutite fara drept de deducere sau care nuintra in sfera de aplicare a T.V.A.) (A, S)

Pr = V dd + S/V dd + V ndd + A sau S In calculul pro-rata nu se includ: •

veniturile financiare, daca acestea sunt accesorii activitatii principale;

•

serviciile efectuate de prestatori stabiliti in strainatate pentru care beneficiarii au obligatia platii T.V.A.

Persoanele impozabile trebuie sa comunice organului fiscal teritorial, la inceputul fiecarui an fiscal, cel mai tarziu pana la data de 25 ianuarie, nivelul pro-rata provizorie aplicate, precum si modul de determinare a acesteia. Pro-rata provizorie pentru un an poate fi: •

pro-rata definitiva determinata pentru anul precedent;

•

pro-rata estimata in functie de operatiunile prevazute a fi realizate in anul

sau curent. In cursul anului, T.V.A. de dedus se determina prin aplicarea pro-rata provizorie asupra T.V.A. deductibile, aferente achizitiilor destinate atat realizarii de operatiuni care dau drept de deducere, cat si celor care nu dau drept de deducere. Pot exista situatii obiective in care unele persoane impozabile nu au realizat in anul anterior si nu au prevazut la inceputul anului urmator ca vor realiza operatiuni fara drept de deducere, caz in care nu au determinat si nu au comunicat organului fiscal prorata aplicabila anului in curs. Acestora le este permisa deducerea integrala a T.V.A. in cursul anului, urmand sa faca regularizarea la finele anului, prin aplicarea urmatoarelor reguli: 1. In situatia in care este posibila separarea achizitiilor de bunuri si servicii peoperatii cu sau fara drept de deducere:

62

a) determina taxa aferenta bunurilor/serviciilor destinate exclusiv operatiunilor cu drept de deducere; b) determina pro-rata definitiva si calculeaza taxa de dedus pe baza de pro-rata; c) stabilesc diferenta dintre taxa dedusa initial si taxa corect de dedus la finele anului si inscriu suma rezultata (in plus sau in minus) in decontul lunii decembrie, pe un rand distinct, ca taxa de plata la bugetul de stat. 2. In situatia in care nu este posibila separarea achizitiilor pe destinatii: a) aplica pro-rata definitiva asupra tuturor achizitiilor de bunuri si servicii efectuatein cursul anului; b) stabilesc diferenta dintre taxa dedusa in initial si taxa rezultata din pro-rata si inscriu suma rezultata (in plus sau in minus) in decontul lunii decembrie, pe un rand distinct. Ca exceptie de la regula deducerii T.V.A. pe baza de pro-rata, pentru achizitiile destinate realizarii de investitii, este permisa exercitarea dreptului de deducere integrala pe intreaga perioada de realizare a investitiei. 8. Termenul de plata a TVA Contribuabilii au obligatia sa intocmeasca si sa depuna lunar la organul fiscal, pana la data de 25 a lunii urmatoare decontul de TVA. Au deasemenea obligatia de a furniza organelor fiscale toate reperele necesare in vederea stabilirii operatiunilor impozabile executate atat la sediul principal cat si la subunitati. Diferentele in minus constatate de organele fiscale la verificarea TVA se platesc in termen de 15 zile de la data incheierii actuluide control, impreuna cu majorarile de intarziere aferente. Pentru neplata integrala sau abaterea de la termenul stabilit, contribuabilii datoreaza majorari de intarziere. 9. Faptul generator si exigibilitatea TVA5 Exigibilitatea T.V.A. este anticipata faptului generator si intervine in urmatoarele situatii: Situatii posibile •

5

Momentul exigibilitatii T.V.A.

cand se emite o factura fiscala inaintea = data emiterii facturii fiscale livrarii de bunuri sau a prestarii de servicii

www.contabilul.ro

63

•

cand se incaseaza avansuri inaintea = data incasarii avansului livrarii de bunuri sau a prestarii de Exceptii: servicii • •

•

incasarea avansurilor pentru plata importurilor si a drepturilor vamale incasarea avansurilor pentru operatiuni scutite de T.V.A. sau care nu sunt in sfera de aplicare a taxei incasarea avansurilor pentru executarea de lucrari imobiliare, cu conditia comunicarii acesei optiuni la organul fiscal teritorial al antreprenorului

In cazul construirii unui bun imobil, exigibilitatea T.V.A. poate interveni la data livrarii acelui bun catre beneficiar, pe baza optiunii comunicate de antreprenor, organului fiscal teritorial la care acesta este inregistrat ca platitor de T.V.A. Pentru a beneficia de aceasta facilitate, lucrarile imobiliare trebuie sa indeplineasca cel putin una dintre urmatoarele conditii: 1. sa fie executate in cadrul unui contract unic care prevede obligatia antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau incorporarea bunurilor mobile in lucrarea respectiva; 2. valoarea bunurilor incorporate in lucrarile imobiliare sa depaseasca 50% din pretul negociat intre antreprenor si beneficiar. Optiunea consta in depunerea la organul fiscal teritorial a unei declaratii prin care antreprenorul se obliga sa colecteze, la data livrarii, T.V.A. aferenta lucrarilor executate. Declaratia de optiune se comunica pentru fiecare lucrare imobiliara in parte. Dupa comunicarea optiunii este interzis antreprenorilor facturarea T.V.A. inainte de data livrarii pentru lucrarile imobiliare respective. Nerespectarea acestei conditii conduce implicit la anularea optiunii si obligarea la colectarea T.V.A. aferenta avansurilor incasate. Antreprenorul are posibilitatea sa renunte in orice moment la aceasta optiune cu conditia de a colecta T.V.A. la avansurile incasate. CAZURI SPECIALE PRIVIND EXIGIBILITATEA

64

Prin Codul fiscal s-au reglementat urmatoarele cazuri speciale privind faptul generator si exigibilitatea: Natura operatiei

Data exigibilitatii T.V.A.

● servicii efectuate de persoane impozabile stabilite in strainatate pentru care beneficiarii din Romania au obligatia platii T.V.A.

•

data primirii facturii prestatorului sau data achitarii partiale sau totale a serviciului, in cazul in care nu s-a primit factura prestatorului pana la aceasta data Nota: daca se efectueaza plati in avans, exigibilitatea T.V.A. intervine la data efectuarii platii prestatorului extern

● inchiriere de bunuri mobile

•

data specificata in contract pentru plata chiriei Nota: daca se efectueaza plati in avans, exigibilitatea T.V.A. intervine la data efectuarii platii catre locator

● leasing intern si extern

•

data specificata in contract pentru plata ratelor Nota: daca se efectueaza plati in avans, exigibilitatea T.V.A. intervine la data efectuarii platii catre locator

● livrarea de bunuri cu plata in rate

•

data specificata in contract pentru plata ratelor Nota: daca se efectueaza plati in avans, exigibilitatea T.V.A. intervine la data efectuarii platii catre furnizor

● concesionare sau arendare de bunuri

•

data specificata in contract pentru plata redeventei sau arendei Nota: daca se efectueaza plati in avans, exigibilitatea T.V.A. intervine la data efectuarii platii catre concesionar sau arendas

● livrari de bunuri si prestari de servicii care se efectueaza continuu, dand loc la decontari sau plati succesive (energie electrica si termica, gaze naturale, apa, servicii telefonice si altele similare)

•

data intocmirii documentelor prin care furnizorii/prestatorii au stabilit cantitatile livrate si serviciile prestate, dar nu mai tarziu de finele lunii urmatoare celei in care s-a efectuat livrarea/prestarea

● livrare de bunuri sau prestare de servicii prin intermediul unor masini automate de vanzare sau de jocuri

•

data cand se extrage numerar din automatul de vanzare sau de jocuri

65

● constituirea de garantii in numerar pentru acoperirea eventualelor reclamatii privind calitatea lucrarilor de constructii-montaj

•

data incheierii procesului-verbal de receptie definitiva sau

•

data incasarii sumelor, daca incasarea este anterioara incheierii procesuluiverbal de receptie definitiva

● vanzarea de bunuri second-hand in sistem de consignatie

•

data vanzarii bunurilor Nota: obligatia platitorilor de T.V.A. care au incredintat bunurile este de a emite factura fiscala cel mai tarziu in ultima zi a lunii in care s-a efectuat vanzarea.

● vanzarea bunurilor prin casele de amanet

•

data vanzarii bunurilor

Exemplu de calcul Intrari(cumparari)=10.000 RON Iesiri(vanzari)=15.000 RON Regularizare de T.V.A se realizeaza astfel: a)TVAc>TVAd=TVA de plata b)TVAc TVAd = TVA de plata TVAc – TVAd = 2850 – 1900 = 950 RON TVA de plata = TVAc - (TVAd*pr/100) TVA de dedus=TVAd*pr/100 Operatiuni cu drept de deducere=12%*Total vanzari=12%*15.000 Operatiuni cu drept de deducere=1800 RON Pr=(operatiuni totale+operatiuni cu drept de deducere)/operatiuni totale Pr=(15000+1800)/1.500.000.000=1.12 RON TVA de plata=2850-(1900 RON*1.12) TVA de plata=722 RON

66

FURNIZORI

CLIENŢI

FACTURI PRIMITE, AVIZE DE ÎNSOŢIRE

CONTABILITATE PRIMARĂ

FACTURI EMISE, AVIZE DE ÎNSOŢIRE

Departament financiar

REGULARIZARE TVA. DECONT TVA

TVAc >TVAd TVA de plată

BCR

Direcţia Gen. FP

TVAd >TVAc TVAde recuperat

Cerere de rambursare

Compensare

TREZORERIA IASI

Figură 7 - Flux informaţional TVA 1.Casieria trimite către contabilitate registrul de casă cu anexele contabile pentru a fi introduse în calculator. De asemenea casieria trimite şi borderoul de vânzare- cumpărare. 2. Contabilitatea completează jurnalul pentru cumpărări şi vânzări după care trimite către financiar pentru verificare. 3. Financiarul trimite către bancă trimestrial ordinul de plată. 4. Banca trimite către financiar o copie după ordinul de plată după ce în prealabil acesta a fost semnat de catre banca şi un extras de cont. 5. La rândul ei banca trimite la trezorerie o copie dupa ordinul de plată. 6. Financiarul trimite trimestrial la Direcţia Generală a Finanţelor Publice declaraţia 300.

II.3.4 IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE Trasaturi

67

Impozitele si taxele locale constituie venituri proprii ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale. Cadrul juridic: Legea nr 571/2003 privind Codul Fiscal ; Ordonanta

G.R

nr

83/19.08.2004

pentru

modificarea

si

completarea Legii nr 571/2003. Ordonanta Guvernului nr.36/30 ianuarie 2002 privind impozitele si

taxele

locale,

republicata

în

Monitorul

Oficial

nr.670/10.09.2002 HOTARAREA NR. 126 din 12 decembrie 2006

privind :

stabilirea impozitelor taxelor locale pentru anul 2007 Contribuabilii: persoane fizice si juridice; asociatii familiale , asociatii agricole; unitatile economice ale unor persoane juridice precum si cele ale organizatiilor politice si obstesti; institutiile publice; fundatiile, unitatile de cult; filialele, sucursalele si reprezentatele autorizate sa functioneze pe teritoriul României, apartinând persoanelor fizice si juridice straine si altele similare.

II.3.4.1. Impozitul pe cladiri Subiectiul impunerii Impozitul pe cladiri este anual si se datoreaza de catre contribuabili pentru cladirile aflate in proprietatea acestora, indiferent de locul unde acestea sunt situate si de destinatia acestora. In cazul cladirilor proprietate de stat, aflate in proprietatea sau in folosinta, dupa caz, a contribuabililor, impozitul pe cladiri se datoreaza de catre cei care le au in administrare sau in folosinta. In cazul cladirilorcare constituie fondul locativ de stat, impozitul pe cladiri se datoreaza de catre unitatile care le administreaza. Obiectul impunerii 68

Obiectul impunerii este reprezentat de cladirile aflate in proprietatea persoanelor fizice si juridice Baza impozabila Pentru persoanele fizice se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,2% in mediul urban si de 0,1% in mediul rural asupra valorii cladirii determinata pe baza normelor prevazute de lege. In mod similar se impoziteaza si cladirilor persoanelor fizice care desfasoara activitati economice pe baza liberei initiative; Daca o persoana fizica are in proprietate doua sau mai multe cladiri utilizate ca locuinta,care nu sunt inchiriate unei alte persoane,impozitul pe cladiri se majoreza astfel: a) cu 15% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu; b) cu 50% pentru cea de-a doua cladira in afara celei de la adresa de domiciliu; c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa de domiciliu; d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu. Pentru persoanele juridice-se calculeaza prin alicarea cotei stabilite de consiliile locale, care poate fi cuprinsa intre 0,5-1,0%, asupra valorii de inventar a cladirii acestora conform prevederilor legale; Exonerari si reduceri Contribuabilii (persoane fizice si juridice) proprietare de cladiri si constructii pentru terenul de sub acestea beneficiaza de scutire de impozit; Agentii economici sunt scutiti de impozitul pe cladiri pentru cladirile folosite in sectorul productiei de aparare. Agentii economici, precum si celelalte persoane juridice care au in administrare sau folosinta terenuriproprietate a statului utilizate pentru sectorul productiei de aparare, inclusiv depozitele destinate produselor militare;

69

Proprietarii locuintelor noi, persoane fizice, sunt scutiti de la plata impozitului pe cladire timp de 10 ani de la data dobandirii locuintei; Persoanele care domiciliaza in unele localitati din Muntii Apuseni si rezervatia Biosferei ,,Delta Dunarii;; beneficiaza de reducerea cu 50% a impozitelor si taxelor locale. Facilitati Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri,datorat pentru intregul an de catre persoanele fizice,pana la data de 15 martie a anului respectiv,se acorda o bonificatie de pana la 10% stabilita prin hotararea Consiliului local. Termene de plata Declaratia privind impozitul pe cladiri se intocmeste pe formulare tipizate care se depun la serviciile specializate ale consiliilor locale in 30 de zile de la dobandirea sau de la modificarea impozitului datorat; Plata se face trimestrial in rate egale pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Sanctiuni Majorari de intarziere pentru neplata in termen a impozitului; Contraventie cu amenda pentru nedepunerea in termen a declaratiei de impunere si pentru nedepunere. Exemplu de calcul Hotel Moldova (valoare de inventar) = 3.150.045RON Cota stabilita de consiliul local = 2% CFC Impozit datorat = valoarea de inventar * cota stabilita = 2% * 3.150.045 = 63.000 RON

Financiar

BCR

Trezoreri e

Depart.70de specialitate al Cons. Local

Figură 8 - Fluxul informational al impozitului pe cladiri Legenda: 1. De la compartimentul de contabilitate sunt trimise către departamentul financiar date tehnice cu privire la clădirile deţinute de firmă. 2. Departamentul financiar calculează impozitul pe clădiri şi trimite către contabilitate operaţii legate de calculul şi vărsarea impozitului către bugetul local. 3. Departamentul financiar trimite către bugetul local în urma calculării impozitului pe clădiri declaraţii privind obligaţiile de plată la bugetele locale. 4. De la financiar sunt trimise către bancă operaţii privind datoriile la bugetele locale. 5. Banca la rândul ei trimite extrase de cont către departamentul financiar. 6. La trezorerie este plătit impozitul pe clădiri de către banca la care firma are deschise conturi. 7. Trezoreria trimite către autorităţile locale sumele obţinute din plata impozitului.

II.3.4.2 Taxa asupra mijloacelor de transport Taxa asupra mijloacelor de transport face parte din categoria impozitelor si taxelor locale si constituie venituri proprii ale unitatilor administrativ-teritoriale. Obiectul impozitului Il reprezinta mijloacele de transport aflate in posesia prersoanelor fizice si juridice. Subiectii impozitului : persoane fizice si juridice; asociatii familiale , asociatii agricole;

71

unitatile economice ale unor persoane juridice precum si cele ale organizatiilor politice si obstesti; institutiile publice; fundatiile, unitatile de cult; filialele, sucursalele si reprezentatele autorizate sa functioneze pe teritoriul României, apartinând persoanelor fizice si juridice straine si altele similare. Baza impozabila : Pentru mijloacele de transport cu tractiune mecanica, marimea impozitului se stabileste in sume fixe, in functie de capacitatea cilindrica a motorului, de fiecare 500 cmc., dupa cum urmeaza: autoturisme: autobuze, autocare, microbuze: autocamioane de orice fel: tractoare inmatriculate in evidentele organelor de politie: motociclete, motorete si scutere: biciclete si tricicluri cu motor: Pentru mijloacele de transport pe apa: luntre, barci fara motor, folosite pentru uz si agrement personal: barci fara motor: barci cu motor: bacuri, poduri plutitoare: salupe: iahturi: remorci si impingatoare: vapoare: ceamuri, slepuri, barje fluviale: Scutiri: Taxa asupra mijloacelor de transport se aplica pentru: a) autoturisme,motociclete cu atas si motociclete cere apartin persoanelor cu handicap locomotor si care sunt adaptate handicapului acestora;

72

b) navele fluviale de pasageri,barcile si luntrele folosiete pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul in Delta Dunarii, Insula Mare a BraiRON si Insula Balta Ialomitei; c) mijloace de transport ale institutiilor publice; d) mijloace de transport ale persoanelor juridice,care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri in regim urban si suburban,inclusiv transportul de pasageri in afara unei localitati,daca tariful de transport este stabilit in conditiile de transport public. Termene: declaratia privind taxa asupra mijloacelor de transport se face pe formulare tipizate, tiparite, care se depune la serviciile de specialitate ale consiilor locale in termen de 30 de zile de la data dobandirii si in cazul in care au intervenit schimbari care conduc la modificarea impozitului sau taxei datorate; plata se face trimestrial in rate egale pana la a15-a zi a ultimei luni din fiecare trimestru; pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului, taxa datorata se repartizeaza in sume egale la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului. Sanctiuni: majorari de intarziere pentru neplata in termen a impozitului; contraventie pentru nedepunerea in termen a declaratiei de impunere.

CFC Financiar

BCR

Trezoreri e

Depart. de specialitate al Cons. Local 73

Figură 9 - Flux informational al impozitului pe mijloacele de transport Legenda: 1. De la compartimentul de contabilitate sunt trimise către departamentul financiar date tehnice cu privire la clădirile deţinute de firmă. 2. Departamentul financiar calculează impozitul pe clădiri şi trimite către contabilitate operaţii legate de calculul şi vărsarea impozitului către bugetul local. 3. Departamentul financiar trimite către bugetul local în urma calculării impozitului pe clădiri declaraţii privind obligaţiile de plată la bugetele locale. 4. De la financiar sunt trimise către bancă operaţii privind datoriile la bugetele locale. 5. Banca la rândul ei trimite extrase de cont către departamentul financiar. 6. La trezorerie este plătit impozitul pe clădiri de către banca la care firma are deschise conturi. 7. Trezoreria trimite către autorităţile locale sumele obţinute din plata impozitului. Exemplu de calcul: Presupunem ca trebuie sa calculam impozitul datorat pentru un autoturism BMW, cu o capacitate de 2000 cmc. •

Cmc =

•

Taxa datorata / 500cmc

2.000

(sau fractiune peste) = •

15 RON

Total taxa =

60 RON

II.3.4.3.Impozitul pe teren Persoanele fizice sau juridice care detin in proprietate suprafete de teren, situate in municipii, orase si comune, datoreaza impozitul pe teren conform dispozitiilor legii. Subiectii impunerii

74

Subiectul impozitului pe teren este reprezentat de persoanele fizice sau juridice detinatoare de suprafete de teren in municipii, orase si comune. Obiectul impunerii Obiectul impunerii este reprezentat de suprafetele de teren pe care persoanele fizice si juridice le au in proprietate Baza impozabila Impozitul pe teren se stabileste anual, pe metru patrat de teren, diferentiat pe categorii de localitati, iar in cadrul localitatilor pe zone. Incadrarea terenurilor pe zone in cadrul localitatilor se face de catre consiliile locale. Pentru terenurile neocupate de cladiri si de alte constructii, in suprafata de pana la 1000 m2 inclusiv se datoreaza impozit pe teren, iar pentru suprafata care depaseste 1000 m2 se datoreaza impozit pe venitul agricol, conform prevederilor legale; Persoanele juridice, care detin in proprietate terenuri altele decat cele necesare desfasurarii activitatii pentru care sunt autorizati conform legii, datoreaza impozit pe teren; Contribuabilii care dobandesc dreptul de proprietate pentru unele terenuri proprietate de stat, avute anterior in administrare sau in folosinta, datoreaza impozit pe teren incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a survenit aceasta modificare; Pentru suprafetele de teren situate in extravilanul localitatilor se datoreaza impozit pe venitul agricol, conform prevederilor legale; Terenurile dobandite in cursul anului, indiferent sub ce forma, se impun cu incepere de la intai a lunii urmatoare in care acestea au fost dobandite. Scutiri Pentru terenurile ocupate de cladiri si alte constructii, proprietatea contribuabililor definiti conform legii, pentru terenurile apartinand

75

manastirilor, schiturilor manastiresti, perimetrul cimitirelor, lacasurilor de cult recunoscute de lege, precum si pentru terenurile proprietatea persoanelor jurdice,folosite in scop agricol, nu se datoreaza impozit pe teren; Orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de navigatie,terenurile aferente

infrastructurii

portuare,canalelor

navigabile,inclusiv

ecluzele

sispatiile de pompare aferente acestora precum si terenurile aferente lucrarilor de imbunatatiri funciare; Terenurile ocupate de autostrazi,drumuri europene,drumuri nationale,drumuri principale administrate de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania-S.A,zonele de siguranta ale acestora,precum si terenurile din jurul pistelor reprezentand zone de siguranta; Terenurile pacurilor industriale,stiintifice si tehnologice; Terenurile trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativteritoriaRONn lipsa de mostenitori legali sau testamentari; Terenurile aferente cladirilor aflate in domeniul public si privat al statului si in administrarea Regiei Autonome „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat”. Facilitati Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren,datorat pentru intreg an de catre persoanele fizice,pana la data de 15 martie a anului respectiv,se acorda o bonificatie de pana la 10%,stbilita prin Hotararea Consiliului Local.

Termen de plata Declaratia de impunere in vederea stabilirii valorii impozabile se depune la serviciile de specialitate ale consiliilor locale in 30 de zile de la dobandirea terenului sau modificarea impozitului datorat; Plata se face trimestrial in rate egale pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

76

Sanctiuni Majorari de intarziere pentru neplata in termen a impozitului; Contraventie cu amenda pentru nedepunerea intermen a declaratiei de impunere si pentru nedepunerea declaratiei. Calculul impozitului

Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren, rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local. În cazul unui teren amplasat în intravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea numărului de metri pătraţi ai terenului cu suma corespunzătoare. Exemplu de calcul Terenuri situate in municipiu zona B = 10.000 m.p. Impozit pe m.p. = 0.16 RON/m.p. Impozitul datorat = 0.16 * 10.000 = 1600 RON

CFC

Financiar

Banca 77

Trezorerie

Depart de specialitate al Cons Local

Figură 10 - Fluxul informational al impozitului pe teren Legenda: 1. De la compartimentul de contabilitate sunt trimise către departamentul financiar date tehnice cu privire la terenuri. 2. Departamentul financiar calculează impozitul pe terenuri şi trimite către contabilitate operaţii legate de calculul şi vărsarea impozitului către bugetul local. 3. Departamentul financiar trimite către autorităţile locale în urma calculării impozitului pe terenuri declaraţii privind obligaţiile de plată la bugetele locale. 4. De la financiar sunt trimise către bancă operaţii privind datoriile la bugetele locale. 5. Banca la rândul ei trimite extrase de cont către departamentul financiar. 6. La Trezorerie este plătit impozitul pe terenuri de către banca la care firma are deschise conturi. 7. Trezoreria trimite către autorităţile locale sumele obţinute din plata impozitului.

78

II.3.4.4 Taxa asupra mijloacelor de reclama si publicitate Contribuabilii care beneficiaza de servicii de reclama si publicitate sub diverse forme au obligatia sa incheie contracte si datoreaza bugetelor locale o taxa de reclama si publicitate, cu exceptia serviciilor de reclama si publicitate realizate prin miijloacele de informare in masa scrise si audiovizuale. Cadrul juridic: •

Legea nr 571/2003 privind Codul Fiscal ;

•

Ordonanta G.R nr 83/19.08.2004 pentru modificarea si completarea Legii nr 571/2003.

Subiectul taxei supra mijloacelor de reclama si publicitate Orice persoana care in temeiul legii in vigoare beneficiaza de un asemenea serviciu Obiectul pentru taxa pe mijloace de reclama si publicitate Il constituie panoul insasi pe care firma isi afiseaza scopul de a se face cunoscuta.

Baza impozabila: Il constituie marimea panoului luata in metri patrati sau a fractiunii de metri patrat a suprafetei afisajului pentru reclama si publicitate cu suma stabilita de Consiliul Local. Valoarea taxei pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se calculează anual, prin înmulţirea numărului de metri pătraţi sau a fracţiunii de metru pătrat a suprafeţei afişajului pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită de consiliul local, astfel: în cazul unui afişaj situat în locul în care persoana derulează o activitate economică, suma este de până la 20 RON; în cazul oricărui alt panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate, suma este de până la 15 RON.

79

Taxa asupra mijlocului de transport se plăteşte anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a taxei auto, datorată pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. În cazul unui mijloc de transport deţinut de un nerezident, taxa asupra mijlocului de transport se plăteşte integral în momentul înregistrării mijlocului de transport la compartimentul de specialitate al autorităţii de administraţie publică locală. Termene: o declaratia privind taxa asupra mijloacelor de transport se face pe formulare tipizate, tiparite, care se depune la serviciile de specialitate ale consiilor locale in termen de 30 de zile de la data dobandirii si in cazul in care au intervenit schimbari care conduc la modificarea impozitului sau taxei datorate; o plta se face trimestrial in rate egale pina la a15-a zi a ultimei luni din fiecare trimestru; o pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului, taxa datorata se repartizeaza in sume egale la termenele de plata ramase pana la sfarsitul anului. Modalitati de plata Plata taxei pe mijloacele de transport pentru societatile comerciale se realizeaza in baza declaratiei de impunere pe care aceasta are obligatia sa o depuna la Serviciul de specialitate al Consiliului Local. Apoi trimestrial societatea are obligatia vira trezoreriei aflata la nivel local folosind ca intermediar BRD in baza unui ordin de plata suma aferenta impozitului datorat. Inlesniri de la plata insitutiile publice, persoanele juridice care au profil de activitate transportul de calatori in comun, din interiorul localitatii;

80

pentru atase, taxa se stabileste la nivelul a 50% din taxa datorata pentru motociclete si scutere.

Sanctiuni: majorari de intarziere pentru neplata in termen a impozitului; contraventie pentru nedepunerea in termen a declaratiei de impunere (30-75 RON) si pentru nedepunerea declaratiei (75-300 RON) Incasarea la buget(plata) Plata taxei pe mijloacele de transport si reclama se realizeaza cu respectarea prevederilor legii in vigoare, fiind respectate termenele mentionate mai jos. Termene de plata: Taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate se plăteşte anual, anticipat sau trimestrial, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv. Consiliile locale pot impune persoanelor care datorează taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate să depună o declaraţie anuală la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale. Modalitati de plata Plata taxei pe mijloace de reclama si publicitate pentru societatile comerciale se realizeaza in baza declaratiei de impunere pe care aceasta are obligatia sa o depuna la Serviciul de specialitate al Consiliului Local. Apoi trimestrial societatea are obligatia vira trezoreriei aflata la nivel local folosind ca intermediar BRD in baza unui ordin de plata suma aferenta impozitului datorat. Inlesniri de la plata acestei taxe o pentru serviciile de reclamă şi publicitate şi taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se aplică instituţiilor publice, cu excepţia cazurilor când acestea fac reclamă unor activităţi economice.

81

o taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate, nu se aplică unei persoane care închiriază panoul, afişajul sau structura de afişaj unei alte persoane, în acest caz taxa fiind plătită de această ultimă persoană. o taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se datorează pentru afişele, panourile sau alte mijloace de reclamă şi publicitate amplasate în interiorul clădirilor. o taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se aplică pentru panourile de identificare a instalaţiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulaţie, precum şi alte informaţii de utilitate publică şi educaţionale. o nu se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate pentru afişajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcţia lor, realizării de reclamă şi publicitate. Exemplu de calcul: Panou publicitar la locul unde isi desfasoara activitatea de 2 metri patrati pentru care firma plateste 14.5RON Panou publicitar in afara locului de desfasurare a firmei de 3,5 metri patrati. Bi=3.5 m² Cota de impozitare= 12.5RON/ m² Id=Bi*Ci=12.5.RON/ m²*3.5 m²=43.75 RON CFC

Financiar

Banca Depart de specialitate al Cons Local

Trezorerie

Figură 11 – Flux informational - Taxa asupra mijloacelor de reclama si publicitate

82

Legenda: 1. De la compartimentul de contabilitate sunt trimise către departamentul financiar date tehnice cu privire la terenuri. 2. Departamentul financiar calculează impozitul pe terenuri şi trimite către contabilitate operaţii legate de calculul şi vărsarea impozitului către bugetul local. 3. Departamentul financiar trimite către autorităţile locale în urma calculării impozitului pe terenuri declaraţii privind obligaţiile de plată la bugetele locale. 4. De la financiar sunt trimise către bancă operaţii privind datoriile la bugetele locale. 5. Banca la rândul ei trimite extrase de cont către departamentul financiar. 6. La Trezorerie este plătit impozitul pe terenuri de către banca la care firma are deschise conturi. 7. Trezoreria trimite către autorităţile locale sumele obţinute din plata impozitului.

II.3.5. Contributiile unitatii la fondurile speciale II.3.5.1.Contributia unitatii la fondul pentru asigurari- sociale de sanatate

Baza legala Ordonanta de Urgenta a Guvernului 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate; Ordonanta de Urgenta a Guvernului 86/2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar –fiscala,referitoare la activitatile de colectare si declarare a creantelor bugetere reprezentand contributii sociale; Ordinul ministrului finantelor publice 1644/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de alicare a prevederilor sectiunii a 5-a din cap I din Ordonanta Guvernului 86/2002; Ordonanta Guvernului 92/2003 privind Codul de procedura fiscala; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 rivind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate Norme metodologice pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate

83

Hotărâre Nr. 706 din 2 iunie 2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi pentru aprobarea listei cuprinzând denumirile comune

internaţionale

ale

medicamentelor

din

Nomenclatorul

medicamentelor de uz uman, de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală Norme metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii Contribuabilii Persoanele fizice sau juridice sau orice alta entitate in beneficiul careia una sau mai multe persoane fizice presteaza munca in baza unui contract individual de munca sau a unei conventii civile de prestari servicii (angajatori); Salariatii sau cei care presteaza o activitate pe baza de conventie civila de prestari servicii (asigurati) Liber profesionistii; Alte persoane fizice, pensionari, someri; Angajati aflati in concediu medical, in concediu pentru sarcina si lehuzie sau in concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani. Baza de calcul Pentru angajator Fondul de salarii si urmatoarele drepturi salariale : indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica; drepturile de solda lunara, indemnizatii, prime, premii, sporuri si alte drepturi ale cadrelor militare; indemnizatia lunara bruta cuvenita administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o

84

autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome; sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie si in comisia de cenzori; sumele primite de reprezentantii in organismele tripartite; alte drepturi si indemnizatii de natura salariala, acordate in bani si in natura de catre angajator. Pentru asigurati Veniturile salariale brute, acestora fiindu-le asimilate si urmatoarele : indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica; drepturile de solda lunara, indemnizatii, prime, premii, sporuri si alte drepturi salariale ale cadrelor militare; indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul nostru sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome; sumele primite de reprezentantii in AGA, in CA si in comisia de cenzori; sumele primite de reprezentantii in organismele tripartite; venitul sub forma de salarii din strainatate, obtinute de persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania si de persoanele fizice romane cu domiciliul in Romania angajate ale misiunilor diplomatice si posturilor consulare acreditate in Romania; alte drepturi si indemnizatii de natura salariala, primite de asigurati, in bani si in natura. Cotele de impunere Contributia angajatorului consta intr-o cota de 7% aplicata asupra fondului de salarii, inclusiv veniturile obtinute pentru munca prestata in baza unei conventii civile de prestari servicii. Contributia asiguratului consta intr-o cota de 6.5% asupra veniturilor salariale brute in cazul salariatiilor angajati cu contract individual de munca sau pe baza de conventie

Temene de plata

85

Termenul stabilit pentru virarea impozitului pe veniturile din salarii, in cazul angajatorului si al angajatului (care plateste prin stopaj la sursa). Pentru pensionari, pentru beneficiarii ajutorului de somaj si ai alocatiei de sprijin, cat si pentru persoanele care lucreaza pe baza de conventii civile, contributia la asigurarile de sanatate se retine odata cu plata drepturilor banesti asupra carora se calculeaza, de catre cei care realizeaza plata acestor drepturi.

Exemplu de calcul 1)Cota de impunere pt unitate=7% baza de calcul pt CASS unitate = salariu de baza+sporuri+prime+concediu de odihna+concediu medical suportat de unitate baza de calcul pt CASS unitate=15.330,86+1.129,3+1.523,15+1.229,14 +829 baza de calcul pt CASS unitate=20.041,45 lei CASS unitate=baza de calcul pt CASS unitate*7% CASS unitate=20.041,45 *7%=1.402,9 lei 2) Cota de impunere pt angajat=6,5% baza de calcul pt CASS angajat=salariu de baza+sporuri+prime+concediu de odihna +veniturile aferente concediului pt cresterea copilului +alte venituri pt care nu se plateste CAS baza de calcul pt CASS angajat=15.330,86+1.129,3+1.523,15+1.229,14 +829+780 baza de calcul pt CASS angajat=20.821,45 lei CASS angajat=baza de calcul pt CASS angajat*6,5% CASS angajat=20.821,45 *6,5%=13.53,39 lei.

Contabilitat e

Financiar

Banca

Bugetul Asig. Soc. De Stat 86

Figură 12 - Fluxul informational al contributiei unitatii la asigurari sociale de sanatate

Legenda: 1.Contabilitatea calculează CASS la fondul de salarii realizat, după care întocmeşte ordinul de plată şi-l trimite la departamentul financiar spre aprobare. 2. Financiarul după ce primeşte ordinul de plată de la departamentul contabilitate îl trimite către bancă. 3. Banca trimite la financiar o copie după ordinul de plată cu semnătura băncii şi un extras de cont. 4. Banca trimite mai departe ordinul de plată la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.

II.3.5.2 Contributia la asigurari sociale

Baza legala Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul nr. 2004 nr. 519/2003; Legea 609/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului 86/2003; Ordonanta Guvernului 92/2003 privind Codul de procedura fiscala; Ordinul ministrului finantelor publice 281/2004 privind aprobarea modelului si continutului formularului 100”Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat”. Ordin nr. 269 din 28/12/2005 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 1193 din 30/12/2005 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 221/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate OUG 158/2005

87

Contribuabilii Asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale; Angajatorii; Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala care administreaza bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj; Persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea membrii cooperatori si persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatilor executive,legislative ori judecatoresti pe durata mandatului asimilate angajatilor; Persoanele care nu sunt asigurate in sistemul public de pensii prin efectul legii cele care nu se afla in plata unor prestatii de asigurari sociale in sistem public,cele

care

nu

sunt

asigurate

in

alte

sisteme

de

asigurari

sociale,neintegrate in sistemul public,care incheie contracte de asigurari sociale. Cotele de impunere Cotele de contributii de asigurari sociale sunt diferentiate in functie de conditiile de munca normale, deosebite sau speciale; Cotele de contributii de asigurari sociale se aproba anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat Contributia de asigurari sociale datorata de angajatori se stabileste ca diferenta intre cotele de contributie si contributia datorata de angajat, stabilita la nivelul de 9.5% aplicata asupra salariilor individuale brute realizate lunar de salariati. Cotele de contributie de asigurari sociale datorate de angajatori pentru anul 2007 sunt urmatoarele : 29% pentru conditii normale de munca; 34% pentru conditii deosebite de munca; 39% pentru conditii speciale de munca. din care se scade cota de contributie individuala de asigurari sociale 9.5% cota de contributie pentru concedii si indemnizatii (OUG 158/2005) este de 0,85% nediminuand cotele de contributii de asigurari sociale

88

Baza de calcul Salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile, adaosurile, reglementate de lege sau prin contractul colectiv de munca. Venitul lunar asigurat, prevazut in declaratia sau contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o patrime din salariul brut lunar pe economie. Baza de calcul nu poate depasi plafonul a de 5 ori salariul mediu brut lunar(1270 lei) pe economie: 6350 lei6 Baza lunara de calcul la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurati; Baza lunara de calcul, la care persoana juridica din Romania datoreaza contributia de asigurari sociale pentru personalul roman trimis in misiune permanenta in strainatate, o constituie fondul total de salarii rezultat din insumarea salariilor brute individuale la care s-a calculat contributia de asigurari sociale. Baza lunara de calcul a contributiei de asigurari sociale pentru someri o constituie

cuantumul

ajutorului

de

somaj,

ajutorului

de

integrare

profesionala. Scutiri de la plata contributiei de asigurari sociale Prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondurile asigurarilor sociale sau din fondurile angajatorului si care se platesc direct de aceasta ; Drepturile platite potrivit dispozitiilor legale in cazul desfacerii contractelor individuale de munca sau al incetarii calitatii de membru cooperator; Diurnele de deplasare, detasare si indemnizatiile de transfer, drepturile de autor; Sumele obtinute in baza unei conventii civile de prestari servicii sau executari de lucrari de catre persoane care au incheiate contracte individuale de munca Sumele reprezentand participarea personalului la profit Premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale Termen de plata 6

www.cnpas.org

89

Data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna in curs, in cazul angajatorilor care efectueaza plata drepturilor salariale lunar dar nu mai tarziu de data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata; Data stabilita pentru plata chenzinei a 2-a, in cazul

angajatorilor care

efectueaza plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai tarziu de data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata; Pana la data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se efectueaza plata drepturilor ce se suporta din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj Contributiile la bugetul asigurarilor sociale de stat dupa calcularea si retinerea acestora se virau pana la data de 20 a lunii urmatoare celei pentru care se efectueaza plata drepturilor salariale. Incepand cu 1 ianuarie 2004 termenul de plata al contributiilor este de pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza drepturile salariale si/sau veniturilor de natura drepturilor salariale. In cazul contributiilor datorate de catre asociati unici, asociati, membri ai asociatiei familiale, persoane autorizate sa desfasoare activitati independente etc. termenul de plata a contributiei este pana la sfarsitul lunii pentru luna in curs. Neplata contributiei de asigurari sociale la termenele prevazute genereaza plata unor majorari calculate pentru fiecare zi de intarziere, pana la data achitarii sumei inclusiv Exemplu de calcul salariatii sunt încadraţi în condiţii normale de muncă- cota=29% Baza de calcul pt CAS=salariu de baza+sporuri+prime+concediu de odihnă Baza de calcul pt CAS=15.330,86+1.129,3+1.523,15+1.229,13 Baza de calcul pt CAS=19.212,45 RON Daca cota este de 29% atunci diferenţa de CAS suportată de unitate este de 20.5%(29%-9,5%) Concediul medical suportat din CAS= 425 RON CASS suportat din CAS =75,3 RON CAS de virat= baza de calcul pt CAS-(concediul medical suportat din CAS+CASS suportat din CAS)

90

CAS de virat= 19.212,45*20,5%-(425+75,3)= 3.938,55- 500.3 CAS de virat=3.438,25RON.

Contabilitate

Financia r

Banca

Casa de Sanatate

Figură 13 - Fluxul informational al contributiei la asigurari sociale Legenda: 1. Contabilitatea calculează CAS la fondul de salarii realizat, după care întocmeşte ordinul de plată şi-l trimite la departamentul financiar spre aprobare. 2. Financiarul după ce primeşte ordinul de plată de la departamentul contabilitate îl trimite către bancă. 3. Banca trimite la financiar o copie după ordinul de plată cu semnătura băncii şi un extras de cont. 4. Banca trimite mai departe ordinul de plată la Casa de Sănătate.

II.3.5.3 Contributia unitatii si a salariatilor la fondul pentru plata ajutorului de somaj Baza legala Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea fortei de munca; Hotararea Guvernului 174/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 76/2002; Legea 232/2002 pentru Aprobarea Ordonantei Guvernului 36/2003 privind corelarea unor dispozitii din legislatii financiar-fiscala; Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2004 nr.519/2003; 91

Ordinul ministrului finantelor publice 1644/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor sectiunii a 5-a din capitolul I din Ordonanta Guvernului 86/2003; Legea 609/2003 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului 86/2003; Codul de procedura fiscala aprobat prin Ordonanta Guvernului 92/2003. ORDONANTA DE URGENTA nr. 65 din 29 iunie 2005 privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii OUG 65/29.06.2005 (M. O. nr. 576 din 5 iulie 2005) HOTARAREA GUVERNULUI nr. 1612 din 20 noiembrie 2006 privind acordarea unui ajutor banesc unor categorii de pensionari HOTARAREA GUVERNULUI nr. 1253 din 13 septembrie 2006 privind indexarea indemnizatiei aordate in baza Legii nr. 309/2002 Ordonanta de Urgenta Nr.19 din 21 martie 2007 Ordonanta, din 21 martie 2007, a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 208 din 28/03/2007 Art. I. - Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale Subiectul impunerii Pentru persoanele fizice si juridice, romane si straine, cu sediul in Romania, care angajeaza personal roman,subiectul impunerii il realizeaza fondul de salarii realizat lunar. Pentru angajati subiectul impunerii il reprezinta salariul de baza lunar de incadrare brut inscris in cartea de munca. Contribuabilii Persoanele fizice si juridice, romane si straine, cu sediul in Romania, care angajeaza personal roman; Persoanele fizice autorizate sa presteze o activitate individuala si asociatiile familiale care isi desfasoara activitatea conform prevederilor legale; Salariatii persoanelor fizice si juridice romane si straine, cu sediul in Romania, care angajeaza personal roman; Membrii cooperatori. Baza impozabila

92

Baza impozabila pentru angajatori este reprezentata de fondul de salarii realizat lunar : Salariile de baza; Sporurile si indemnizatiile la salriul de baza; Salariul de merit; Salariile de baza pentru persoanele incadrate prin cumul, inclusiv pentru pensionarii care cumuleaza pensia cu salariul; Sumele realizate prin plata cu ora, garzi, indemnizatii clinice; Drepturile ce se acorda personalului de specialitate trimis in strainatate (in deplasare pentru actiuni stiintifice, culturale artistice, sportive); Stimulentele si premiile de orice fel care se platesc din fondurile de salarii; Indemnizatii pentru concediul de odihna; Indemnizatiile pentru perioadele de incapacitate temporara de munca suportate de unitati; Platile facute salariatilor zilieri sau temporari; Salariile fixe sau indemnizatiile platite administratorilor, cenzorilor sau imputernicitilor statului; Alte sume; Pentru angajati baza impozabila este reprezentata de salariul de baza lunar de incadrare brut inscris in cartea de munca, inclusiv : La unitatile la care salariile se stabilesc prin negocieri colective sau individuale : sporurile si indemnizatiile pentru care in contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca s-a facut precizarea ca fac parte din salariul de baza; La unitatile bugetare: indemnizatia de conducere, spor profesor-diriginte din invatamantul gimnazial, profesional, liceal si de maistri, spor farmacistdirigintespor asistent medical sef,

spor pentru responsabilitatea actului

medical, indemnizatia de zbor, alte sporuri si indemnizatii care, potrivit dispozitiile legale, fac parte din salariul de baza. Cota de impunere Pentru angajator: 93

In anul 2007 cota de contribuţie la bugetul asigurărilor pentru şomaj datorată de angajatori, prevăzută la art. 26 din legea nr. 76/2002 cu modificările şi completările ulterioare este de 3,5%. Pentru angajat: Cota de contribuţie la bugetul asigurărilor pentru şomaj datorată de persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru şomaj, prevăzută la art. 28 din legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare este în anul 2005 de 1%. Termenul de plata Termenul de plata a contributiilor la bugetul asigurarilor pentru somaj este, dupa caz , de cel mult 5 zile de la : a)data stabilita pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor cooperatori pe luna in curs , in cazul angajatilor care efectueaza plata acestor drepturi o singura data pe luna; b)data stabilita pentru plata chenzinei a doua , in cazul angajatior care efctueaza plata drepturilor chenzinal; c)data stabilita prin contractul de asigurare pentru somaj; Contributia la fondul de somaj se vireaza odata cu lichidarea drepturilor salariale pentru luna expirata , dar nu mai tarziu de 20 a lunii in curs. Exemplu de calcul Angajat : salar lunar tarifar = 700 RON Contributia salariatului la fondul de somaj = 1% * 700 RON = 7 RON Angajator : Fond de salarii = 40.000 RON; Contributia angajatorului la fondul de somaj = 3.5% * 40.000 RON =1400 RON

Contabilitate

Financiar

94

Banca

Bugetul Asigurărilor de şomaj

Figură 14 - Fluxul informational al contributiei la fondul de somaj Legenda: 1. Contabilitatea calculează atât fondul de şomaj plătit de unitate cât şi cel plătit de angajat, după care întocmeşte ordinul de plată şi-l trimite la departamentul financiar spre aprobare. 2. Financiarul după ce primeşte ordinul de plată de la departamentul contabilitate îl trimite către bancă. 3. Banca trimite la financiar o copie după ordinul de plată cu semnătura băncii şi un extras de cont. 4. Banca trimite mai departe ordinul de plată la Bugetul Asigurărilor de Şomaj.

CAP. III Realizarea veniturilor bugetare III.1 Generalitati

Plata creanţelor şi majorǎrile de întârziere Plata impozitelor, taxelor şi celorlalte creanţe fiscale este necesarǎ pentru formarea fondurilor bǎneşti prevǎzute la bugetul statului şi în bugetele locale; Stingerea obligaţiilor fiscale prin compensare – odatǎ cu apariţia obligaţilor pecuniare(subiectele impozabile sau taxabile plǎtesc în conturile de venitui bugetare , sume de bani în plus peste cele legal datorate., şi în acelaşi timp au de plǎtit impozite sau taxe la termene viitoare. Anularea –pe calea amnistiţiei fiscale a unor categorii de impozite şi creanţe fiscale restante fatǎ de bugetul de stat ; Pe calea actelor de anulare a anumitor creanţe de cǎtre organele cǎrora li se acordǎ aceastǎ competenţǎ;unde amnistiţia fiscalǎ este un mod excepţional de platǎ de stingere a obligaţiilor fiscale deoarece se aplicǎ în împrejurǎri rare în care anumite categorii de

95

subiecte impozabile sau taxabile au datorii fiscale restante,iar anularea acestor datorii devine atât de necesarǎ pentru lichidarea unor restanţe ce nu pot fi recuperate . Pentru vărsarea şi plata veniturilor bugeate există mai multe procedee. Astfel se deosebesc mai multe modalităţi de vărsare şi plată unde iniţiativa revine societăţii comerciale şi organelor fiscale, în raport de structura veniturilor bugetare datorate: a) calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului (societăţii comerciale) de venit bugetar care este şi plătitor – presupune evaluarea materiei impozabile, calculul obligaţiei de plată şi vărsarea, respectiv, plata către organul fiscal, în conturile bugetare deschise la unităţile operative ale Trezireriei Finanţelor Publice. În acest cadru de venituri bugetare se încadrează: TVA, accizele, impozitul pe profit, obligaţiile băneşti de la frontieră. b) metoda stopajului de la sursă este folosită în practica execuţiei veniturilor bugetare, fiind caracteristică impozitului pe salarii unde calculul, reţinerea şi vărsarea la buget trece de la subiect la o terţă persoană, plătitorul c)impunerea şi debitarea de către organele fiscale se bazează pe faptul că acestea dispun, mai sigur şi ma economicos; de datele necesare asupra obiectului de venit. Impunerea în cadrul exigibilităţii, se regăseşte aici prin deschiderea rolului şi debitorii acestuia până în momentul încasării când se stinge obligaţia de plată (impozitul pe venit, impozite şi taxe locale) d) anularea de timbre fiscale mobile vizează o diversitate pronunţată de situaţii de calcul şi plataă a unor taxe, ca urmare a serviciilor prestate de instituţii ale statului sau care acţionează în numele statului ce au ca obiect de venit bugetar acte şi/sau fapte prevăzite de lege. Folosirea de timbre fiscale, cu echivalenţă sau reprezentare valorică a unor servicii prestate, prin fixarea lor pe documentele eliberate sau cererile de soluţionare au sensul anulării obligaţiei de plată (ca urmare a serviciilor prestate).

ÎNLESNIRI LA PLATĂ Înlesnirile la plată sunt stabilite de cele mai multe ori sub forma reducerilor sau scutirilor şi au în vedere anumite situaţii, deosebite, de excepţie, în care anumiţi plătitori realizează obiectul sau materia impozabilă. Acordarea înlesnirilor se face ţinând seama de condiţiile specifice de muncă, de faptul că unele unităţi înregistează costuri mai ridicate decât cele care lucrează în condiţii normale, folosesc forţa de muncă în curs de calificare sau au capacitate redusă de muncă,etc. Aceste

96

înlesniri au ca scop stimularea valorificării anumitor resurse materiale, a producţiei unor mărfuri şi sporirea rentabilităţii. De asemenea, la încasarea veniturilor bugetare se acordă amânări şi eşalonări, plata anticipată, care trebuie să ţină seama de posibilităţile de plată ale deţinătorilor obiectului sau materiei impozabile. MODALITĂŢI DE PLATĂ Plata sumelor cuvenite bugetului de stat se poate realiza, în funcţie de caracteristicile veniturilor bugetare, potrivit reglementările legale care le instituie, în una din următoarele modalităţi: a) plata directă; b) prin reţinere la sursă; c) prin aplicare şi anulare de timbre fiscale mobile. a) Executarea obligaţiilor bugetare prin plata directă poate avea loc, fie prin virament, fie în numerar. 1) Plata prin virament presupune intervenţia unei unităţi bancare. La termenele stabilite de prevederile legale pentru fiecare tip de obligaţie fiscală, subiectul plătitor va calcula şi va dispune unităţii bancare virarea din contul sau la bugetele respective a sumelor datorate. Ordinul dat băncii în acest sens se constată prin dispoziţie de plată, în care se înscriu datele din care să rezulte natura venitului şi destinaţia – bugetele locale sau bugetul de stat. 2) Plata în numerar presupune achitarea în această modalitate a sumelor datorate, de către subiectul plătitor, prin prezentarea acestuia sau a reprezentantului sau la organele fiscale competente sau prin mandat poştal. b) Executarea obligaţiei bugetare prin reţinere la sursă Aceasta se realizează prin calcularea, reţinerea şi vărsarea veniturilor bugetare de către o altă persoană decât contribuabilul. Astfel prima persoană are obligaţia de plată contribuabilului o sumă de bani, suma care reprezintă venit impozabil. d) Executarea obligaţiei bugetare prin aplicarea şi anularea de timbre fiscale mobile Plata prin aplicare şi anulare de timbre fiscale mobile se face în momentul întocmirii actului pentru care se datorează taxa de timbru.

97

III.2. Impozitul pe salarii Impozitul pe salarii se calculează lunar, de către plătitorii acestuia, pentru fiecare salariat, asupra întregului venit salarial realizat de aceştia în luna anterioară, utilizând cota unică de impozitare. Caracteristic acestui impozit este modul de percepere, adică prin metoda “stopajului la sursa”, respectiv prin reţinerea de la salariat de către persoana fizică sau juridică plătitoare a salariului sau a altor drepturi salariale, precum şi a veniturilor asimilate acestora. Impozitul pe salarii se calculează, se reţine şi se varsă lunar de plătitorii salariilor din sumele cuvenite la a doua chenzină, prin stopajul la sursă. În situaţia în care în contul plătitorului de impozit nu există suficiente disponibilităţi pentru acoperirea integrală a salariilor şi a impozitelor asupra acestora, băncile nu execută documentele de plată pentru ridicarea sumelor în numerar necesare plăţii salariilor (cu excepţia chenzinei întâi), decât condiţionat de virarea în aceeaşi proporţie a impozitului. Dacă salariile se achită lunar calcularea, reţinerea şi vărsarea impozitului se face o dată cu ridicarea de la bancă a sumelor pentru plata salariilor aferente lunii respective. Dacă plătitorul nu deţine cont bancar sau nu foloseşte plăţi de salarii prin virament, calcularea, reţinerea şi vărsarea la bugetul de stat a impozitului aferent se fac lunar, în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care s-a facut plata acestor drepturi. Impozitul pe salarii se varsă la bugetul de stat în conturi diferite în funcţie de sediul plătitorului sau de locul în care are deschis cont pentru administrarea acestui impozit. Dacă persoanele juridice sau fizice au deschis cont curent la trezoreria finanţelor publice ele virează sumele direct în contul de la trezorerie. Dacă plătitorii nu deţin conturi deschise la trezorerie, atunci ele virează sumele de plată prin ordin de plată în contul curent deschis la banca comercială cu care realizează operaţiuni curente, de aici sumele reprezentând impozitul transferându-se mai departe la trezoreria finanţelor publice. Anagajatorul are obligaţia să vireze la bugetul de stat impozitul calculat şi reţinut lunar salariaţilor săi odată cu plata drepturilor salariale pentru luna respectivă, dar nu mai târziu de 25 a lunii următoare lunii pentru care se acordă aceste drepturi salariale. Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind în fişele fiscale. Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze fişele fiscale pe întreaga durată de efectuare a plăţii salariilor, cu toate datele şi informaţiile necesare în vederea stabilirii elementelor care conduc la fixarea venitului impozabil. Plătitorul este obligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal competent şi

98

angajatului, sub semnătură, câte o copie pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat. În urma recalculării anuale, se va face regularizarea cu angajatul căruia fie i se va restitui o anumită sumă de bani preluată cu titlu de impozit, fie i se vor reţine în plus sume datorate pentru impozitul pe salarii anual. Dacă recalcularea anuală a impozitului şi regularizarea acestuia nu se realizează de către anagajator, acesta are obligaţia să depună până în ultima zi a lunii februarie fişele fiscale la organele fiscale, care urmează să realizeze regularizarea.

III.3. Impozitul pe profit Impozitul pe profit se calculează şi se plateşte trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Banca Naţională a României, societăţile comerciale bancare, persoane juridice române, şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia de a plăti impozitul pe profit lunar, până la data de 25

inclusiv a lunii următoarele celei pentru care se calculează

impozitul. Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a plăti impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere până la termenul de plată al impozitului pe profit, inclusiv. La finele anului, în funcţie de datele cuprinse în bilanţul anual şi definitivarea impozitului pe profit în funcţie de acestea, contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit, până la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare. Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit şi depunerea declaraţiilor fiscale de impunere. Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datorează majorări şi penalităţi de întârziere potrivit reglementărilor în vigoare. Pentru determinarea obligaţiilor fiscale corecte, organele fiscale au dreptul să recalculeze adecvat profitul impozabil şi impozitul de plată pentru: •

operaţiunile care au ca scop evitarea sau diminuarea impozitului de plătit;

•

operaţiuni efectuate în numele contribuabilului, dar în favoarea asociaţilor, acţionarilor sau persoanelor ce acţionează în numele acestora;

•

distribuirea, împărţirea, alocarea veniturilor, deducerilor, creditelor sau reducerilor între doi sau mai mulţi contribuabili ori acele operaţiuni controlate

99

de persoane care au interese comune în scopul prevenirii evaziunii fiscale şi pentru reflectarea reală a operaţiunilor. Contribuabilii care au definitivat până la data de 15 februarie închiderea exerciţiului financiar anterior depun declaraţia anuală de impozit pe profit şi plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor. Regularizarea se înregistrează în declaraţia de impunere anuală. Diferenţa dintre sumele înscrise în declaraţia de impunere anuală şi sumele înscrise în declaraţiile privind obligaţiile de plată la bugetul statului poate fi pozitivă şi atunci apare impozit de plată sau poate fi negativă şi atunci apare impozit de recuperat. Plata efectivă a impozitului pe profit se realizează, ca şi în cazul majorităţii celorlalte impozite, prin ordin de plată înaintat băncii comerciale şi de aici mai departe prin virament bancar la trezoreria finanţelor publice.

III.4. Taxa pe valoarea adaugată Taxa de plată stabilită prin decontul de taxă pe valoarea adaugată se achită către bugetul de stat la termenele prevăzute de lege. Taxa pe valoarea adăugată se stabileşte lunar pe baza decontului privind taxa pe valoarea adăugată ca diferenţă între taxa pe valoarea adăugată colectată şi taxa pe valoarea adăugată deductibilă. Astfel, în situaţia în care taxa pe valoarea adăugată colectată este mai mare decât taxa pe valoare adăugată deductibilă rezultă taxa pe valoarea adăugată de plătit. În situaţia inversă, când taxa pe valoarea adăugată colectată este mai mică decât taxa pe valoarea adăugată deductibilă apare taxa pe valoarea adăugată de recuperat. Taxa pe valoarea adăugată de plătit, potrivit decontului întocmit lunar, trebuie plătită până la data de 25 a lunii următoare inclusiv. Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor plasate în regiuni de import, se plăteşte la organul vamal, cu excepţia operaţiunilor de import scutite de plata pe valoarea adăugată. Taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor de leasing se achită corespunzător termenelor de plată şi sumelor prevăzute în contractele încheiate cu finanţatori din străinătate. Taxa de recuperat pentru luna de raportare stabilită prin decontul de taxă pe valoarea adăugată se regularizează astfel: •

prin compensarea realizată de persoana impozabilă în limita taxei pe valoarea adăugată rămasă de plată din decontul lunii anterioare sau din deconturile 100

lunilor următoare, fără avizul organului fiscal, la întocmirea decontului de taxă pe valoarea adăugată; •

prin compensarea cu alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat de persoana impozabilă, efectuată de organele fiscale din oficiu sau la cererea expresă a persoanei impozabile, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de compensare;

•

rambursarea efectivă din partea organelor fiscale.

Organele fiscale teritoriale au drept competenţă rambursarea diferenţei de taxă, rămasă după compensare şi după scăderea taxei corespunzătoare sumelor neachitate din facturile furnizorilor, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de rambursare. Organele fiscale teritoriale pot efectua, la solicitarea persoanelor impozabile care se încadrează în condiţiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi, rambursări de taxă pe valoarea adăugată, în termen de 15 zile de la data depunerii cererii de rambursare, cu verificarea ulterioară a documentaţiei. Pentru susţinerea cererilor de rambursare organele de control fiscal au obligaţia să determine valoarea taxei deductibile corespunzătoare sumelor neachitate din facturile furnizorilor din ţară, pentru care persoanele impozabile nu beneficiază de rambursare efectivă a sumelor de la bugetul de stat. Persoana impozabilă care beneficiază de rambursarea taxei pe valoarea adaugată are obligaţia să determine şi să declare pe propria răspundere valoarea taxei deductibile corespunzătoare sumelor neachitate din facturile furnizorilor din ţară, pentru care nu beneficiază de rambursare efectivă a sumelor la bugetul de stat. Organele de control fiscal au obligaţia să verifice exactitatea datelor din declaraţie pe propria răspundere.

III.5. Impozite şi taxe locale Impozitele şi taxele locale analizate (impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri şi taxa asupra mijloacelor de transport) se calculează şi se plătesc anual, în patru rate egale trimestriale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni a fiecărui trimestru. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

101

Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. Pentru plata cu anticipaţie

a

taxei auto, datorată pentru întregul an de

către

persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru: •

clădirile instituţiilor publice şi clădirile care fac parte din domeniul public şi privat al unei unităţi administrativ-teritoriale, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;

•

clădirile care sunt considerate monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee sau case memoriale, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;

•

clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute de lege şi părţile lor componente locale, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;

•

clădirile instituţiilor de învăţământ preuniversitar sau universitar, autorizate provizoriu sau acreditate, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice.

III.6. Contribuţia privind asigurările sociale Termenele de plată a contribuţiei de asigurări sociale sunt: •

data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;

•

data stabilită pentru plata chenzinei a 2-a, în cazul angajatorilor ce efectuează plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează plata;

•

până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se efectuează plata drepturilor ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj. Neplata la termen a contribuţiei pentru asigurările sociale generează majorări şi

penalităţi de întârziere, pentru ambele contribuţii, penalitate pentru stopajul la sursă, la contribuţia individuală, alături de majorări de întârziere în condiţiile legii. 102

III.7. Contribuţia privind asigurările pentru şomaj Termenul de plată a contribuţiilor la bugetul asigurărilor pentru şomaj este, după caz, de cel mult 5 zile de la: •

data stabilită pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor cooperatori pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata acestor drepturi o singură dată pe lună;

•

data stabilită pentru plata chenzinei a doua, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor chenzinal;

•

data stabilită prin contractul de asigurare pentru şomaj. Pentru neplata contribuţiilor datorate la termenele prevăzute mai sus se aplică

majorări de întârziere potrivit reglementărilor legale privind executarea creanţelor bugetare. În cazul neachitării contribuţiilor pentru constituirea bugetului asigurărilor pentru şomaj, a majorărilor de întârziere şi a penalităţilor, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă va proceda la aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute de lege. Recuperarea debitelor din contribuţii şi majorări se poate face şi prin compensarea cu active imobile din patrimoniul debitorilor, evaluate de instituţii autorizate în condiţiile legii, cu condiţia ca acestea să fie necesare funcţionării Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi să fie prevăzute în programul de investiţii.

Controlul şi urmărirea veniturilor bugetare Realizarea veniturilor bugetare impune şi o anumită supraveghere în realizarea indicatorilor specifici în toate momentele tehnice, începând cu aşezarea şi calculul acestora şi culminând cu încasarea efectivă a obligaţiilor băneşti gnerate de aplicarea legislaţia în domeniu. În afara controlului de pe poziţia societăţii, aici sunt prezente, în urmărirea şi controlul veniturilor bugetare, variate forme de intervenţie specializată din partea instituţiilor fiscale şi financiar-bancare. În practica realizării veniturilor bugetare, responsabilităţile şi competenţele în materie de urmăriere şi control sunt structurate pe mai multe categorii de instituţii şi anume: instituţile cu răspundere directă în gestiunea bugetelor publice; instituţiile Ministerului Finanţelor Publice, în plan central şi local, inclusiv cele aflate în relaţii de colaborare cu acesta (cu operaţiuni de mandat); 103

alte instituţii cu subordonare guvernamentală ori parlamentară. Cu exprimare prin acte normative şi prin intervenţie instituţională specializată, urmărirea şi controlul veniturilor bugetare vizează ansamblul activităţilor care au ca scop verificarea sincerităţii declaraţiilor de impunere, a corectitudinii şi exactităţii calculelor, a vărsării şi plăţii obligaţiilor bugetare în acord cu prevederile legale. În esenţă, supravegherea realizării veniturilor bugetare se referă laobligaţiile societăţii comerciale asupra: încunoştinţării instituţiilor financiar-bugetare privind obiectul de venituri rezultate pe baza actelor normative şi a evidenţelor de la aceştia; consemnării în evidenţe a informaţiilor generate de obiect, calculării pe baza acestora a veniturilor bugetare şi plata la termene legale; îndeplinirea altor responsabilităţi prevăzute de actele normative cu privire la aţezarea şi perceperea obligaţiilor către bugetele publice. Astfel, se disting mai multe obiective ale controlului veniturilor bugetare: încasarea tuturor obligaţiilor publice datorate de sicietatea comercială, în cuantumul şi la termenele stabilite, funcţie de baza de calcul şi unitatea tehnică de evaluare; depistarea situaţiilor generatoare de obligaţii băneşti către bugete de la care societatea comecială s-au retras; semnalarea unor creanţe metodologice ori legislative care favorizează evaziunea fiscală sau încasarea cu dificultate a unor obligaţii bugetare, Metodologia de exercitare a controlului în materie de venituri bugetare presupune parcurgerea următoarelor etape: a. pregătirea acţiunii (pe baza dosarelor fiscale şi a altor informaţii asupra societăţii comerciale şi a materiei impozabile a acestuia); b. desfăşurarea propriu-zisă a controlului (cu derularea unor operaţiuni concrete de verificat ca solicitarea: de informaţii asupra obligaţiilor bugetare; desfăşurarea altor activităţi decât cele înştiinţate; asocierea cu alţi parteneri; schimbările produse de structura organizatorică etc.) c. încheierea actelor de control în urma verificării efectuate d. valorificare

constatărilor

(cu

accent

pe

urmărirea

încasării

creanţelorbugeatre stabilite prin actele de control Această metodologie se aplică diferenţiat în funcţie de specificitatea aşezării şi perceperii fiecărui venit bugetar în parte.

104

Recalcularea veniturilor bugetare şi regularizarea plăţilor Eventualele modificări intervenite sau erori constatate, pe parcursul execuţieie bugetare, în ceea ce priveşte dimensiunea şi structura obiectului de impunere, societatea comercială are obligaţia să informeze în acest sens, oganele fiscale care, la rândul lor trebuie să procedeze la constatarea şi la reevaluarea materiei impozabile şi în cele din urmă la recalcularea şi regularizarea plăţilor. Astfel în cazul în care sumele sunt vărsate într-un cuantum mai mic decât cel efectiv se va cere societăţii comerciale suplimentarea acestora în sensul regularizării. În cazul unor sume vărsate într-un cuantum mai mare decât cel cuvenit, SC C H MOLDOVA poate solicita ca acestea să fie trecute în contul altor obligaţii bugetare datorate, procedeul aici fiind al compensării. În aceiaşi situaţie se poate practica, tot la cerere justificată, restituirea pentru care se cer documentele din care rezultă că suma a fost vărsată necuvenit bugetului. Cererea justificativă se adresează trezoreriei care o verifică (prin serviciul controlul veniturilor) potrivit uzanţelor şi la care rezultatul analizei se consemnează într-un referat unde propunerea de restituire se fundamentează. În scopul aprobării, de către directorul Trezoreriei, pentru SC C H MOLDOVA se întocmeşte o notă contabilă prin care se debitează contul de venituri bugetare în care s-a înregistrat iniţial primirea sumei şi se creditează contul corespondent al trezireriei, virând suma în contul societăţii la banca acesteia.

105