Minunile-maicii-domnului.pdf

Protos.

xrcontu n'tANnryA

','6-[

',

./ I

sJ

MINUNILE NNAICIIDOMNULUI J trr r'I

Protos.

NICODIM PTAIVNTTA t

UNIII,T }AINI ULUI }AAICII DO}ANI Setipd,re;tecu binecuuhnfurea Prea Sfinfitului Plrinte GAIACTION EpiscopulAlexandriei ;i Teleormanului

a)

)s

fi

s a\

s J

ta

t< 3r q)

q)

CUPRINSUL . . . ., . . . 9 MinunileMaicii Domnaluitn profeyiileV Testament MinunileMaicii Domnuluitn scrierile ....,20 f ilo z o f i l o r p d g A n i prezise . . . 24 de sibile MinunileMaicii Domnulai Minunile desprezd,mislirepi na;terea ......30 MaiciiDomnului . . . . . . . 51 MinunileMaicii Domnuluila Adormireaei . . . . . . 55 MinunileMaicii Domnaluiprin numeleei Maruh MinunileMaicii Domnuluifd,cutecu ue;mkntul ...65 ;ibrkulei... . 71 i o m n u l u i f i c ultaei z a o r uel i . . . , , M i n u n i lM e a i c iD .....78 Mi n u n i l e M a i ci i D o mn u l u i tn o ;ti ri MinunileMaicii Domnuluicu ceipdcdto;i ......87 cares-aupocd,it. ....t MinunileMaicii Domnuluidespresalaarea ......122 unoralajudecatd,;idiniad MinunileMaicii Domnuluicupedepsireahulitorilor . . . . . . 128 MinanileMaicii Domnuluicu cei carali ;i neuinouali. . . . . 139 MinanileMaicii Domnuluifdcutecu cei ce se roagdei . . . . 172 MqicaDomnuluis-aardtat celorce se rugauei . . . . 183 MaicaDomnuluidd inlelepciunecelor ce se roagd,ei . . . . . 239 MinunileMaicii Domnuluifdcutecelor bolnaai . . . . . 247 . . . . . 274 MinunileMaicii Domnuluift,cutecu cei morli pe cei din primejdii . MaicaDomnuluisalaeazd . . . . 292 cetd,filor , MinunileMaicii Domnuluitn apd,rarea cre;tine, Bisericilor;iMdndstirilor-.. ....310 MaicaDomnuluipoartd,grija de Mdnd,stiri de . . . 322 $i personalullor MinunileMaicii DomnuluiJiicateprin ......355 Sfintelelcoane Minunile sduhrsitede MaicaDomnuluitn zilele noastre . . . 450

PRECWAI,{TARE

Minunile Maicii Domnului s-au cittt ;t se citesc muh d,epoporul romdry dupd care muQt au deaenit mai lumina{u mai !9:lr" b,n1tzl" mai atasapt binelui ob;iesc, fti mai buni ai Btsertcit lui Dilmnezew cetdgeni mai deaotali ai patriei pdmfintegti ;i cere;ti cantea aceasta este un mrnanat dascdl cire edificd pe citttorii aten{i, ti clarificd in mai muhe netdmilriri fi ind,rumeazd minunat, pentrat a deaeni mai buni mai dpuotati binelui".stele cdld.uzitoare pe calea aielii ;i a md.ntuirii

Autorul

Cu aj utorul ;i binecuud.ntqrea Domnului D umnezeului nostru, Celpreamd.ritpururea tn cer ;i pe pd.mdnt: Tatd.l,Fiul ;i Sfd,ntul ne silim a aduna ;i Duh, Treimeacea de o fiinyd ;i nedeEd.Qitd., a da poporului nostru cre;tinesc,cartea aceastacu: ,,Minunile Maicii Domnului" nostrulisus Hristos,Dumnezeu-Omul. Primeleistorisi4ale Minunilor Maicii Domnului setnfiripeazd. odatd cu apaNlia cre;tinismului. Ldngd. cultul ;i adorarea sendscu;i cultul Domnului nostrulisusHristos,Dumnezeu-Omul suprauenerd.riiPreadintei pururea Fecioarei Maria, ca.re s-a tnurednicit a deueni,a rt ;i a rd,mdne,Maica lui Hristos-Dumnezeu,Dupd.feluritele bule ale ereticilor,in frunte cu patriarbul Nestorie,cd MaNa a nd,scutpe HNstos-Omul,qi dupa hotdri.rea prezidat de Sfd.ntulCbiril, ereticii Sfdntului Sinod din Efes6t731) iar tn Bisericis-a statornicitfor- " nesto4eniau fost anatenxa,tiza.fi; mula: ,,Ndscd.toarea de Dumnezeu;i Pururea FecioaraMANa". Eulauia adund.rilor cre;tine pentru Maica Dornnului a crescut uimitor, Minunile fd.cutede Ddnsa s-aupouestit;i rdspdnditp4n multe finilturi. Sc,t"iitori de sean'td.au adunat acele istorisi4 tn cdryi;t le-ausemdnattn lumea tnare.Astfelde colecliis-au aflat p4n secolul X, cbiar ;i tn al Wl-lea d. Hs. sub numirea de a.urea"si ,,CarnrenaLrracLrm". ,,Legenda Minunile Maicii Domnului tn numdr de;aizeci;i noud,,s-au ...dimpreundcu adunat ;i tipdrit tn Veneliatn anul 1641-1542 ,,Cartefoarte folositoare de suflet", ,,Md,ntuireapd.cd.to;ilor",tn prirna jumd,tate a secolului XWI, de marele dascd.lAgapie CNteanul,uieyuitortn ffintul Munte Atbos, care a ld.sat;i alte scrieri de mare insemnd.tate. Minunile Maicii Domnului forma partea a treia tn cartea: ,,Mdntuireapd,cd.to;ilor",tn care ercl scrisd.;i tiparitd adeseo4, La noi rontdnii, s-atipd.Nto ediyiea Minunilor Maicii Domnului, ln a doua jumdtate a secolulu,ial XWII-lea @updmentionarea

6

Protos. NIC)DIM MANDTTA

istoricului subrer) din care nu s-auaflat exemplarenici pe la particu_ lari, nici la AcaderniaRomdnd.Astfern-auemsiguran{dcapubticalia de care scrie$ubter,nu erau celepeste400minuni adunate de leromonahulloanicbie Glauatouschi dupa un rnant$crisdin 1696,;i tiparite dupa 225ani (a.1921). Tipa4reaMinunilor Maicii Domnului s-afdcut tn mai multe edilii, tncepdndcu secolulxIX. IeromonabulprotosingbetRafait din Rdmnicu-vdlcea,traduce din grece;tetn romani;t, ;i tipore;tela Craioua,cele,,69Minuni ale Maicii Domnului,,,in anul 1820,tn tipografiaDumitru Mibdila. Dupa 2Z de ani (1s4DArbimandritul Neahil,starelul md,nd.s_ tirii Neamyul;i secu, udzdnd epuizarea cdryilor cu ,,Minunile Maicii Domnului",'folosul ;i luminarea multor crestini. brin citirea ;i pouestirealor tn adund.ri,a retipdrit aceastd. c:arte,iupa ce a tndreptatmultegre;eli, tn anul ts<7. Pabarnicul

Geanolu (cunoscutsub numelede ,.Lesuiodax,,)tipari tn

anul tg5z o coleclie de pouestiri, cu titlul: ,, Minunile Maicii Domnului"fd.cutela izuorulEi. Aceastan-a auut nici un rdsunet, din cauza traduceriifoafte tncillcite. Mai tdrziu cu ureo30 de ani, (187Dlibrd.riaSteinbergdin Bucu_ re$ti, ua retipd.NMinunile Maicii Domnului"- dupd retipdNtura ProtosingheluluiRafail. ra fet se ua retipdri iard;i tn anii: 1892, 1921,dar cufoarte.multegre;eli.piosul cre;tin lorgu Dumitrescu, din comuna Rd.carijud. Ddmboui{a,dupa sfatut p. s. Arbiereu Nifon, vicarul sfintei Mitropolii a Bucure;tiului, retipd.ri ,,Minunile Maicii Domnului" in 1890, d.upatipdriturastareyuluiNeonil. O alta lucrare cu,:,,MinunileMaicii Domnului',prin ffinta icoand'de la Prodrom, sdudr;itetn uremuri apropiated,enoi, a ie;it de sub tipar tn anul 1902.Acesteminuni sunt cu totul altele, nu din cele69tipdritedeAgapie,nici din cele400de L Glauatouscbi. Minunile Maicii Domnului, acesteade care uorbim alte ;i mu'ltele(presdrateprin cdnite biserice5ri) de;i sunt redatesubdiferitefornrc aLttntr-inseleacelasiscop:luminarea gi mdntuirea sufletelor.

MINUNII,E

MAICII

DOMNUTUI

Mai tdrziu, tn anul 1924,Md.ndstireaNeamlului tipd,re;teiard;i ,,MinunileMaicii Domnului" ;i o pune la fndemi.na binecredincio;ilor cre;tini pentru a sefolosi de ea. Minunile Maicii Domnului s-au citit;i secitescmult depoporul nostru romdn, dupa care mulyi au deuenit mai laminafi, mai bld.nzi, mai ata$a{i binelui ob;tesc,fii mai buni ai Bisericii lui Du.mnezeu,cetdlenimai deuotalia.ipa.trieipdnxAnte$ti;i cere;ti. Cartea aceastaesteun minunat dascdl, care edificdpe crtfiorii atenfi, ti clarificd.tn mai multe neldmuriri, ti tndrumeazd.minLtnAt,pentru a deueni mai buni, mai deuotali binelui, stele pe calea uielii ;i a mdntuirii. in tumina citirii ;i cd.ld.uzitoare istorisirii acestorminuni, mulyi.necredincio;idisperali$i urhbri ai binelui, trnbrdli$eazd.credinla uie,speranla, dragosteaSfdntd, cei m6.ndNtmbrdyi;eazdsmerenia,bulitorii slauoslauia, zgdrcilii mila, necuralii curd.lia, mdnio;ii bl6.ndeyea, zauistnicii bundtatea,leneuo;iihdrnicia, lacotmiicunxpd.tarea, sufletulintristat t;i aJld.imediatfelurite pilde de mdngdiere;i tncurajare sufleteascd. C6.ndun bolnaugreu, tn agonia moQii, aude de un doctor iscusitcare-lpoate uindeca,sau cdteu.nont cople;rtdepdcate,lqddat de societate,aude de un dubouniciscusit,care a tndreptat;i pe mul\i suflete$e,sac4ficd.tot ce are,pentru a scdpa tnsd.nd.to;it de pierzare, se uesele;te ;i saltd.,bucurdndu-se.Tot astfel;i uoi, cre;tinilor, Pd.stori;i pd.storifi,care aueli weo boald trupeascdsau sufleteascd,bucurafi-ud.,prdznuili;i sdltayi,ueselindu-udcd.am aflat unfoarte minunat doctor,care uindecafdrd de arginfi, tgate neputinlele;i boliletrupe$ti;i suJlete;ti.Vrelisd;tiyi cine esteacest minunat.;i milostiudoctor, mare ;i uestit?EstePreaffinta Ndscdtoare de Dumnezeu ;i pururea FecioaraMaNa. Aceastaeste nd.dejdeatuturor cre;tinilor, limanul celor tnuiforafi, izbduirea celorrobiyi,tncurajareacelorscdrbifi,mdngdiereacelorcepl6ng, ridicarea sld.bd,nogilor,nddejdea celor dispera{i, mhntuirea desd.ud.r;itda celor cd.zu{i ;i. a lipsililor. Aceasta este Maica Domnului, cea mcii cinstitd,;i mai ffinta decdt toate creaturile din toatd.lumea.irnpdrdteasatngerilor;i Mama cea mai bund a

Protos. NICODIM MANDfTA

tuturor cre$Iinilor.Vctilisd$tificernarebineafd.cutacestminunat doctor,lumiisuferindegi necdiite? Asculta;i:Aceastapemulyiologi ;i mul;imi de slabanogia uindecat,pe rnuryimorli i-a tnuiat,pe mulyi tntemnilali i-a slobozit,pe mu\i tortura{i de multe boli i-a insdndto;it,pe mul;i defelurite duhuri rele i-a scdpat,pe mutyi prin spouedanie ;i pocdinfd, degrelepdcate (M,J,8;rc. 7, 36-50;19, 1-10; Ioan5, I-l/t; s,2-11)i-a u;urat, cu darul Fiului Ei preaiubit. Vd,z6.ndcu ochii suflete;ti noianul binefaceNlorfdcute de-a lungul uremuNlordeMaica hmnului si pe de altd parte, mulyimeasurferinlelor omene;ti,alcdtuim din cele69,din cele400;i alte multe minuni(-) ce le putem afla ;i culegede prin felurite cdryi biserice;ti,lucrarea d.efayd.,pentru folosul trupesc;i sufletescal tuturor celorcare o uor citi qifolosi cu eulauie. Mdntuitorul nostru Hristos,Dumnezeu-Omul(care cu cinci pAini, a sdturat5 000de bdrba;i,plus femeile;i copiii, dupd care au luat 12 co;uri pline cu fd.rdmituri, a;ijderea cu ;aptepdini a sdturat4000de bdrbafi,plusfemeile;i copiii, dupd care a mai luat ;apte co;uri pline defardmituri) sd dea bogdyiede bar cdr;ii acesteiasifelurite bineface4pentrufolosireacelorceo uor citi cu credinyd,bund.,tncrederetare ;i dragostesf6.nta. Hantl Domnului nostnr. Itsus Hrtstos, dragostea lul Ihrmnezeu Tatd.l gf imphtd.girea Sfdntului Dub, sd.ftc cu noi toll Amin Q Cor.13,14).

NICODIMUnTVOdN , Protosingbel

(r) Ia sfdrqitul ftecdtet mlnuni aon clta locul de unde a fost culeasd, folasind urtndtoarele prescurtdri: (M.M.D. d, Neamg), Minunile Matcii Domnuhtt de Neaml, edit 1924 gt I99O; (X,) Minunile Malcll Domnulai 400, de prof Dumttnt Stdnescu edtt. I92S; (V Sf.) VieyileSftnyilor luna ......zlua..... d.elorgu Dumitre scu edtt. I 905.

MINUNILEMAICII DOMNULUI vEcHIULUI TESTAMENT ilr pnoTETIILE , MINUNEA 1 Fdgiduinf a Rdscumpiritodui Dupi cddercain gregeali a protoplrinfilor nostri, Adam qi Eva, Dumnezeuvdzindu-i gromnic de infricogali, indurerafi qi ruqinali, le-a filgilduit pe universalul Riscumpdrdtor.DupI ce (aqagL{rd bleq_tegdpe-g4tpe*zicind: ,Pellru cd ai fdc-u!."aAqA$!a intre toate animalele pe Eva9i pef.dqq).-blgggm"at,S.A,fit" li fia-tlt

rerccampulu i"p-r+a*anls-iIela,L{|lil i t4ren4"-sI lt fi dqgi"fi to;te zilele tule".Apoi incuraiind pe protoplrinfii noqtri a trotIrat

,, fiiGrm-ziavol,

,

TO

Protos. NICODIM MAND(TA

capul;iar tu ll!:" turyatlF!l qi rarna.n$a.,ei-4ceast?^1\Jyqld_fqbl ii veilntepacatcar-ql_gl' (Fac. 3,t<Et:-pii" aceste cuninGDomnul Dumnezeu a spuslui Adamsi Evei,cI din slminta lor se va naste Prencurata pururea Fecioard Matiz, pierzdtoarea blestemului lor. Apoi, prin Preasfinta Fecioard Maria se va naste Hristos Dumnezeu-Omul,care cu jertfa Sa de pe Cruce,ii va rdscumpdra pe ei ;i tot neamul omenescdin robia vrijmasului. Acest M0ntuitor Ei Rdscumpirdtor ii va scoatedin legdturile iadului. El le vor reda iardsi Raiului, si ii va invrednici Cereqtilor locasuri; iar satanicescul cap al sarpeluidiavol il va cdlca Eil va zdrobi pentru totdeauna. Aceasta a fost fdgdduinla adevdratd,despre: preasfinta"Ndscdtoarede Dumnezeu si pururea Feciqpra Maria, despre Fiul lui Dumnezeucare avet sd se zdmisleascdde la Duhul Sfdnt, sd se intrupeze in pdnteceleei pururea fecioresc,sd nascZ si sd sfdrflme capul sarpeluidiavol. Stabilirea aducerilor de iertfe ani malice, preinchipuiau Junghierea universalului Miel al lui Dumnezeu Care ridicd, pdcatul lumii (Ioanl, 29;Ies.rz, l; rs. 53,7-Lr). MINUNEA 2 Scara la ceruri Patriarhul Iacob porni intr-o cdldtorie, pe un drum de 60 km spre Mesopotamia.intr-o searil,fiind obosit de mers, se culcd si adormi cu capul pe o piatrd de Jertfelnic.Atunci vdzuin vis o scard, mare sprijiniti pe pamant, iar vdrful ii atingeacerul. ingerii lui Dumnezeusq suiau si se pogorau pe ea. Deasupracapului scirii se ardtd,Domnul Dumnezeu, care-ivorbi sil binecuvintd lnaczB,rL-tj). Scaraintdritd,intre cer gi plnint, preinchipuia intruparea Domnului nostru Iisus l{ristos ca Om din purureaFecioara Maria. Cel ce vorbea si binecuvinta de deasupra scdrii, era Dumnezeu inttupat, C,arca fost pe pdrnflnt cu trupul, in ieruri cu Dumnezeirea si impdrdtegte pururea cu Tatdl si cu Duhul. ingerii care se suiau si se coborau pe sclrd.,preinchipuiau pe ingerii trupesti, care dupl prosldvirea,indlTarcala ceruri a lui l{ristos si Eederea Lui de-a dreapta Tatllui se suiau cu duhul la Dumnezeu Tatdl si coborau la pilndnteni cu binecuvintlri divine. Scara Lceasta vilzutd. de Iacob era o icoand, a mai inaintei inchipuiri a intrup'irii lui Hristos Mintuitorul si a Nasterii Sale din Preasfinta Fecioard,Maria. Aceasta iesind din sernintia lui

MINUNIIE

MATCil

DOMNT]L{]I

I1

Iacob, LveaL se pogori ca pe niste trepte din strdmoEesculneam incepind de la Adam qi continudnd pind la Iosif logodiricul qi Maica Preacurati. Biserica lui Dumnezeu de pretutindeni, cunoscind acesteao laudil pe Preasfinta Ndscdtoarede Dumnezeu qi pururea Fecioara Maiia, cdntind qi zicind: tsucurI-te scuracerului pe cures-a pogorit Dumnezeu"' BucurI-te podul, care trece pe cei de pe pdmint la cer"' Bucurd-te,ceea ce ai impreunat feciotia cu naqterea..' Bucurd-te, cee?-ce din fecioare, numai tu singurd una ai fost bund hrlnitoarc de Prunc. Bucurd-te,MaicI. pururea Fecioard. MINUNEA 3 Rugul aPrins nu be mistuia intr-o zi Moise pdqteaoile socrului sdu Iotor pe ldngd muntele Horeb. Acolo i s-a ardtat lui ingerul Domnului intr-o mate pard de foc iegind dintr-un rug, care ardea qi nu se mistuia. Moise se apropie indatd sd"vadd mai de-apfoape minunea Lceea.Atunci

gstrisat pe lte5g*dlg m$lgeulrugulul-care ardea, dat e-rr! M,ol;e, M oise! Nu te apropia. ogglgggg-ti-iueel tffiiit[ia,-,, , cd'locul pe ca1e.ttuj ntt"-tJhlt. l Ei iint Domnul Dumnezeullui Auraam .'.al lui Isa'a'c".si al lui, Iacob ...Moise;i-a acoperitfa{a, ferindu-se a priai tnainte dr ep a%* 3Le:s'3; -4)' ! -!g-p !!:w-aez 'nugul Lcestacare ardeain fliclri mari, fdtd a se mistui' era o minunatd preinchipuirea Preasfinteil\llscdtoarede Dumnezeu pe Hrissi purureaFecioaraMatia,c re a purtat in pantecele-ei sau misarde, a se filtd' mistiritor, care-Ifoc ios-Dumnezeu-Omu1, zicind: tui. Aceastan€-o adeveregteqi Sfinta BisericdOrtirdoxl, ,,Trecut-aumbra legi,i uechi ;i darul a uenit. Precum ragul n'a ars fiind a\rins, asa Fecioara a nd'scut,;i,Fecioard'a ryd'mas, ...ii tocul itaryuiui anfo", n rd,sdrit SoareleDreptd,fii;in locul 83). lui Moise, Hristqs, mkntuirea Sufletelor noastre" (Penticostar MINUNEA 4 neumblati rimas a Nlarea 9i Fecioara nestricati Auzind Faraoncd mullimea Israelililot, a plecatdin Egipt' ii pdru foafte rdu cd.i-a ldsat.indatd.igi adund 600 de care alese

12

PTotos. NICODIM MANDTTA

pentru rdzboi si toatl cilldrimea egipteanl qi se lud dupi Israelili si-i aducl inapoi. El ii ajunse la tdrmul Mdrii Roqii. Israelitenii, vlzdndu-se urmdri{i, s-auinspiimintat groaznic.Moise ii incuraia mereu, zicind: ,,Tndrd.zni{i, sta{i lini;ti{i ;i uefi uedea rnintuirea Dornnului Dumnezeu, pe care o ua face noud, astoizi. Egiptenii ace;tia pe care i-ali ud.zut astd,zi, nu'i ue{i mai uedea in ueci... Domnul aa duce rd.zboi pentru uoi cu o;tirea egipteand. ;i uoi uelifi tn lini;te". Acestea zicdnd Moise, se depdrtd pulin de tzbdrd,;i se inchind lui Dumnezeu sd-i ajute. Apoi se apropie de mare qi o lovi cu toiagul sdu.Apa se desficu in douI, de sus pind ios in adincurile ei, formind intr-o prte qi in alta doi perefi uriaqi de apd. Israelitenii trecurd prin ea cL pe uscat de cealaltd,plrte. Faraon cu oastea lui ii urmlri. Pe cind insd erau in mijlocul mdrii, Domnul a poruncit lui Moise: ,,intinde mkna ta cu toiagul spre mare ca sd,se afeze apele la locul lor si sd.-i acopere pe egipteni". Moise fdcu aga, lovi din nou cu toiagul in mare, apele mari se impreunard la locul loq acoperird cele 600 care de rdzboi ale lui Faraon, cdl5;rimeagi toatl oastea lui. Faraon cu toatd ostirea lui puternicd, se inecard in fundul mlrii qi aqa pierird cu tofii. Israeligii de pe ldrm vdzurd pe egipteni morli pe lingil malurile mIrii. trgglilglii*:t&urL.ptterea seincrezuriin ce3,!pLrS^4-1-Ui-D*rgLqe--z-9-9-S9_!9gIJL4{9D-orynuf

(I-cq.,_!L 15). $., l4,qis.e iq_p$_ga"l;.tAici, pe Preasfinta Ndscitoare de preinchipuia Marea Roqie Dumnezeu si pururea FecioaraMaria, prin care a trecut: zdmislit, intrupat si ndscut Hristos, Dumnezeu-Omul.Poporul Israelit care a trecut prin marea neumblatd, dupd care apele ei despdrtite s-auimpreunat iardqi la loc, preinchipuia pe Maria pururea Fecioard care inainte de na;tere a fost FecioarI, in nagtere Fecioard,;i dupd na$tere rlmase iardsi Fecioard.Aceasta ne adet veregte gi Biserica lui Dumne zeu, zicind: ,,in Mtrea Ro;ie, chi' pul Maicii celei neispitite de nuntd', s-a scris oareckrcd. Acolo Moise despdrfrtor al apei; iar aici Gauriil sluiitor al minunii' Atu.nci addncul l'a trecut pedestru, neudat, Israil; iar acum pe Hristos I-a nd,scutfdrd sd,mhnfd', Fecioara. Marea, dupl trecerea lui Israil a rlmas neumblatd; iar cea fdtd, pfihand, dupi 33) nasterea lui Hristos a rimas nestricatd..."(Penticostar

MINUNILE

i l

I, I

t

MAICII

DOMNUIUI

13

MINUNEA 5 Mtica Domnului preinchipuiti prin toiagul lui Aaron DupI rilzvriltirea lui Core,Datan gi Aviron cu 250 cipitani cu familiile, caselesi vitele lor, dupd c re a\ fost arsi si mistuiti de un foc mare ieEit de la Domnul; aqijdereadupd rdscoalacelor l47.O0Ode oameni pe cure i-au ars focul, Domnul Dumnezeu adevereste preofialui Aaron prin o mare si minunatl minune. Domnul Dumnezeu,porunci lui Moise:,,fAde la cei 12 maimaqi, ai fiilor lui Israil, doud,sprezece toiege,cAte un toiag d,e la fiecare seminlie ;i trib al lui Israil. Scrie pe fiecare toiag numele tribului;.iar pe toiagul lui leui, scrie Aaron. Toiegele acestea le uei pune tn cortul md,rturiei, inaintea chiuotului Sfi,nt, unde Eu md ard,t lie, $i aafi, cAnd biagul bd,rbatului pe care tl uoi alege ua odrd.sli.Astfel uoi potoli ckrtirea Israelitenilor care cArfuscimpotriua uonstrd.". Moiseascultind,a fdcutdrept aga.A luat cdteun toiag de la fiecareseminliede trib, adicdl2 toiege,le-apusin cortul adundrii, inainteaDomnului.A doua zi, Moisecu Aaron si I I clpetenii ale poporuluiau intrat in cortul sf0nt.Acolotoli vld plini de mirare toiagullui Aaron,din casalui Levi,inverzit,odrdslit,inmugurit, inflorit Ei rodit. Fdcusemigdale.Moisel.udtoatetoiegelecdpeteniilor lui Israiel Ei ddilu fiecilreicdpeteniitoiagul sru. Dupr aceea Domnula zis lui Moise:,,Ia toiagul lui Aaron ;i pune-l inaintea chiuotului Sfknt spre pd,strare ca,sentn pentru fiii neascultd,tori, spre.a conteni a mai chrti asupra Mea ca sd nu. ntoArd.',. Moisesi Aaron au ficut asacum le-aporuncitDomnul...1Num. r7). Mare si minunatl a fost minunea sdvirsitl de Domnul cu toiagul lui Aaron; dat mai mare,nespusde mare si preaminun td,a"fost minunea zimislirii, intrupdrii si Nasteriipruncului Hristos Dumnezeu-Omul din PreasfintaNdscdtoarede Dumnezeu si purureaFecioaraMaria. MINUNEA 6 NIaicLpururea Fecioari implratul Ahaz cu tot Ierusalimul si Iudeea, era in mare $ramtoare ;i primeiduire.implratul Rezinal Sirienilor,insogit de Pecub,irnpd-ratullui Israel,se suisesd cuprinddlerusalimul. ,

14

Pr"t"t.NfCODfM

MINANITE

Yesteaa.cesta,se rispOndi ca fulgerul in tot Ierusalimul si in toatd Iudeea.Inima impiratului, a cdpeteniilorgi a poporului, tre_ mura de spaimr in rcea zi, precum tremuri. frunzele si crengile copacilorprdurii din pricina vinturilor. AtunciDomnul Dumneproorocfiiii Sau,liaialiCand: zeu, vdzind aces!g?,ila poruncit -lui Ahaz ;i-i spune: ,,Ia aminte, fii ,rlegi tn tntil,rnplnarea linistit ;i nu te teme. Inima ta sd. nu sld,beascd,, din pricina acelor td,ciunicarefumegd,...Ceeace uor ei nu uaft.;1. nu se ua implini...". 'Dupd acestecuvinte incurnjatoare,proorocul ii zise iari.si: ,,Cereun sernn de la Domnul Dumnezeul td.u, Cnadi,ncurile iadului, sau tn ind,Qimileceru,rilor". Ahaz,nedumerit, rdspunse:,,Nu.aoi cere ;i nu uoi ispiti pe D-onry.u.! ?iypgi AJu_ncilsaia prgtffifl{cuTttr easa-m miiiil Oai; pulin e pentru uoi cd. o;bosi{ipoporul ;i dali de lucru Domnului Dumneieului nostru? Deci, insu;i Domnul ud.ua da un semn: Iatd,feci,oara ua, lua in pkntece ;i ua na;te Fiu, ;i-I uor pune Numele Ema-

noil... " (ts.7, t4; t-t4). Aceastd adevdr*d preziccre profeticd, -o adeyrfeQte-si.sfdntul Aposto-lqi.Evaqghelisi M.a&i, zicdnd:,,Nasterealui iisus Hristos aqa a fdst; Maria,.Munta.Lui, fiind logoditd cu Iosif, mai nainte de a fi ei impreund, s-a aflat av.4ndin p0.nt t. Iosif, birbatul ei, fiind om drept si nevrind sd o vIdeascI, gia p_us_in _mintes,i o.lasein ascuns,Acesteacugetand el, ingeiul Domnului i se arate, to vi teme a lua ntru cd ce s-a

poporlrl sdu _dep_{_c41-e. A.qp.qtea s-au !eat_e_ fIcut, ct sd.se plineascd,ceeace s-a iis Oe Domnul prin proorocul, ctre zice:,,fntd,,Fecioara r)a auea fu pAnfuce ;i aa na;te I Fiu, i se aapune Numele Emanoil, care inseamnd: ,,Cu,noi ;i este Dumngg..qu".Iosif scul0riEilS?in somn a fdcut'cuml-a poruncit ingerul Domnului.A luat pe femeiasa. Dar n-a cunoscut-o,pdnd,ce ea a ndscutpb Fiul sdu,Celintii niscut, si I_apus Numelelisus...(Mt.t, l8-25) - Acesteastiindule Bisericalui HristosDumnezeu,de pretutindenea,lauddminunea aceastaa Maicii pururea Fecioarei,zicdnd,: ''.

1-^-.:i.

---:--:--::.:

MAICII

DOMNUTUI

15

,,Fecioarl ai fbst mainainte de naqtere, intru nastere ai fost Fecioard, qi dupd Nasterea (Uniculuitau Fiu)' iatilqi ai rlmas Fecioarl..."

(ParaclisulaI 2-leaal Maicii Domnului,C?rnt.7,(r)'

Unii plgini

MINUNEA 7 se inchinau Maicii pururea Fecioari

Proorocul leremia, dupd moartea lui Godolien, s-a dus in Egipt qi a spus egiptenilor cum cd, idolii lor au sd cadd'si au sd se sfdrdme, cdnd va naste Fecioara Prunc. Pentru aceLStLpopii egiptenilor au fdcut un chip de fecioari linand pruncul in brate, si se rugau ei. DupI aceeaimpdratul Egiptului, Ptolemeu a intrebat pe popii egipteni, ce inseamnd chipul acela?Iat ei au rlspuns cd mosii ior au luat aceastdinvdldtutd, de la Ieremia Proorocul lui Dumnezeu. Pentrrr aceeaDumnezeu a mdtit pe Preacurata Fecioard intre pilgini, care incl nu cunosteau pe Dumnezeu, deoarece acestease petreceauinainte de venirea ei pe plmdnt. MINUNEA 8 Poarta inchisl a Rlsiritului Uqaincuiatilvdzutd de lezechiel, atatd"luminat pe Ndscltoarea de Dumnezeu qi pururea Fecioara Maria. ,,Bdrbatul acela luminut, m-a dus -zice el- la usa (poarta)cea de afatd a Bisericii care cduta spre rdsdrit, Ei aceastaeta incuiatd. Atunci mi-a zis Domnul: ,,U;a aceasta uafi tncuiatd' ;i nu se ua deschide ;i nimeni nu ua, trece printr-ensa, cd,ci Domnul Dumnezeu aa' trece printr-tnsa si ea ua fi tncuia,td,"(rez.44,r-z;. Uqa aceastanedeschisd qi incuiatd, prin care nimene n'L trecut fdri numai Domnul Dumnezel, aratd pe PreacurataNdscdtoarede Dumnezeu si pururea Fecioria Sa,care n-a qtiut de bdrbat, dar prin pogordrea Duhului Sftnl si umbrirea puterii Tatdlui Ceresc,a conceput pe Dumnezeu-Cuvintul si L-a nlscut ffud nici o striclciune, tdmindnd astf-el:Fecioarl in zdmislire, Fecioari in nastere qi Fecioard

dupana;rercTUiCacraslillic=trL{dar-atElum-inatpwiii€a$ci}** ria PreacurateiNiscitoarei de Dumnezeu. Acesteastiindu-le noi, liludlm pe Maica Sfintl Ei pururea Fecioara Maria, zicdnd: ,,Bucurd,'te, tl;a Domnului cea neumblatd,;Bucurd-te, U;a Tainei celei cinstite; Bucurd'-te, deschiderea u.;ilor Raiului; Bucu'rd,'te, Maicd' puru,rea Fecioard,"'

T6

Protos. NICODIM MANDfTA

o profefieminunatiT:TrtJilu?"""ului IisusHristos in vremurile acelea Casandros sdvdrqindu-se,a ldsat in locul sdu pe Doriada, sora sa, sofia lui Piliad, celui ucis in Elada. Pe ^celsta poftind-o Atal, implratul Lachedemonilor, intrdnd in cdmata Doriadei ca sd"se culce si sd doarmd cu ea, zceasta l-a iniunghiat cu un cufit, strdpungindu-i inima, si ia stlpOnit impdrd(ia. Dupd sdvdrsirea crimei, Doriada a devenit infrico;atd multora. Voievodul Filip, fratele celui ucis, a fugit la Elini ;i ludnd pe Alsevida, femeia lui Caliop, voievodul lor, se prdgdtea a da rdzboi Doriadei si poporului ei, insd se temea, fiindcl ea pierduse pe mul1i. El mai gtiz cd"vecinii Doriadei se simfeau biruili qi robili de frumusefile ei, qi cd ei ii slujeau,poftind ca sI o ia in clsltorie. Acestvoievod temdndu-sede fata ei, a trimis pe niqte oameni credincioqiai sdi la prooroci\a pLg2;nd,Evtropia, care nu le-a prezis de loc ceeace aqteptauei, ci, despre Nasterealui Mesia, activitatea, crucificlrea. si prosldvirea Sa...De acolo s-audus la preoteasa pdgdnd,,Xantipi, catele-a proorocit tot despre Mesiasi nu ceeace doreau ei. in acelasitimp, a venit un glas de la cineva nevdzut qi intorc0ndu-se tripodul, prooroci\a a grdit: ,,intru tntreita inconjurare a anuiui, un luceffir din cer trimis a uenit, tn pkntece curat locuind ;i Trup omenescpentru milostiuirea lui pld,md'-

di ndu-; i; i agn um,e-19nJ_g;k !_"*dgg4-9f ! ; aPtez eci ; i ; ase. Acel a surphnd tirania ;i toatd,dinlita noastrd,cinstire, tntru preafericitd, tnlelepciune ua.purta, cinstea a toatoilauda". Auzind acestea trim$ii voievoduluiFilip s-auinapoiat mihnifi la stdpinul lor. Cir, strinepotul lui Cir implratul Pergilor,a in vremea aLceea fdcut o capigtein care au pus idolii lor de aur si argint, pe care , iau impodobit cu pietre scumpe.in acelezile, precumspuneau tablele scrise,intrind implratul sd prirheascddezlegareavisurilor, preotul Trupiptosa zis:,*Md,bucur impreund,cu tine, impd'rA,te,cd lra a luat in phntece". impdratul zdmbind,a zis:,,Ceea ce a murit a luat tn pitntece?"PopLidolesci-ardspunsi,,Da,cea, moartd. a tnuiat ;i uiazd,ca sd, na,scfi,".impdratul i-a zis: ,,Ce este aceasta?Descoperd,-mintie". Popa i-a zis: ,,Cu adeud.rat

MIN ANII,E MAICII

DOMN UI UI

I7

sffi.pilne,la bund uren e ai uenit aici. Toatd noaptea aceasta idolii no;tri au petrecut sdltknd. Idolii bd,rbd,te;tiimpreand,cu cei femeie;ti, ziceau unii cdtre afiii: ,,Venili sd, ne bucurd,m impreund cu lra". Ei mi-au zi,s;i mie: ,,Vino,proorocule, ;i te bucurd,si tu tmpreund,cu lra". Eu am zis: ,,Cu,tnpoate sd,fie ceea ce nu, este?"Ei au rd,spuns:,,A tnaiat ;i nu se mai nume;te lra; ci Urania, cd,ciSoarele cel Mare a iubit-o pe Dknsa". Idolii bdrbdte;ti au zis cd,treceifemeie;ti: ,,EsteoJilnthnd ceet ce s-a iubit. Au doard.Ira este?Cd,ca teslarul s-a logodit". Idolii bd,rbd,te;tiau zis: ,,FAntknd,dupd, dreptate s-a numit, insd,Miria este numele ei, care in pi,nfuce ca tntr-un noian poartd corabia cea aducd,toarede nenumd,ratepoueri. Iar dacd,jh,nffina este aceea;i, a;a tnfekgA.ndu-se:Cdfhnffind, de apd, este,fkntknd, de-apururea izuorh,toarea Duhului, care numai un pefte aye ;i care de undila Dumnezeirii s-aprins, Acestape toatd,lumea ca ;i cum tntr-o ?rlarear petrece, o ua hrd,ni cu Trupul Sd,u.Bine a zis cd,Aceea are logodnic Teslar, tnsd.nu din tnsolire bd,rbdteascd,este Teslarul Acela pe care tl na;te. TeslarulAcesta care se na;te, adicd, Copilul, uafi tncepd,tor teslarilor. Acesta,intreg acoperd,mkntulcerului l-a acoperit cu me;te;ugi'ri preatnlelepte ;i acest intreit sdld.;luit acoperd,mAnfi cu Cuahntul l-a tnfipt". Idolii au uorbit pentru lra ;i pentru fknffi,nd' apoi au zis tntr-un glas: ,,Dupd ce se uor tmplini zilele, toli ;i toate uor cunoaste lucrul ard.tat.Acum sfi,p0.netngd,duie;te ;i cealaltd,parte a zilei, cd, negre;it uafi lucrul;i ard,tareadesdukr;itd,.Cd,lwcrul ce s-a iuit nu estecum s-ar tntdmph". impdratul a rdmasacoloprivind la idoli. Cintdreteleau inceprrta cantacu aliutele,de asemenea qi muzelece erauinduntru, celecu cdtepatrt picioare,dimpreundcu pdsdrilecelede aur si de argint scoteaufiecareglasde jale.impdratul atunci,umplandu-sede fricd,a vrut sd plecedin capiste,ne mai put0nd suferi tulburarea fdcutd de idoli. PopaTrupiptos l-a oprit, zicindu-i: ,,ingddilie, impdrate, cd a sosit descoperireacea d,esd.ukr;itd,, pe care Dumnezeua uoit sd ne-oarate noud,''. Acesteasdv2rsindu-se astfel,indatd s-adeschisacoperimintul capisteisi s-apogorlit o steapreastrdlucitl,luminoasi, si a stat

t8

!)rotos. j \"fCOD tfr.I MANDfTA

MINUNILE

deasuprastilpului fintdnii. f)e sus s-a auzit un glas, zicind,:,,Stdpknd, fantkttd, Saarele cel Mare n't-a trintis sd"fi aestesc [i,e ;i sd,-{i slujesc trttrw cele ce suri.t pen.iru rtnrstere. nuntd. neintinatd,Jdcilndu.-fi, cd,ci Maicd. a Fiicd,torului' rfr,nduielilor celrtr de sus Te-ai_fkcut. Tu, e;ti M'ireasii a ,9t{tpanirii celei cu trei, nurne. Si Pruncu,l Jard, de sri,ntkntii se na;te. inceputul ;i S.f6.r;itil. inceqsutul rnilntuiri'i si s.fkrsit aI pi,eirii". Dupd rdsunarea glasului acestuia,to{i idolii at cdzut si s-au zdrobit de tot, rIm0n0nd numai a! trinti,nii, in care se afla o diadenrd impiirdteascd careavea deasuprao stea cu pictre sculnpe de a{rtrax gi de smarrld, iar deasupraei era steauapogoritd din cer. hnplratul a poruncit degrabd s'Xse adune toti inqeleplii gi toli ghicitolii de..semne.cili vor fi in impdrdliz lui. Propoviduitorii si crainicii, cu trirnbilele, s-au sdrguit, strigind in toate plrtile. Tofi dup[ chemare s-au adunat la capiEte. To{i in{eleptii, inagii qi ghicitorli, vdzdnd steaua deasupra fintinii si diadema, adicd"coroana,impodobitd cu pietre scumpe si pe idolii lor zdrobi.ti la pilmdnt, au zis: ,,impd,ratel O rddd'cind Du,mnezeiascd,si Imltdrdteascd. a rd,sd,rit.Aceasta poartd' car' acterul Cerescu.lui si Pd,milntuscului Impd'rat. Finffina este a Mariei, fiica Betleemului. gi coroana, este tnchipuire tmpd,rd.teascd,;iar Steau.aeste uestirea cereascd.care se lucreazd cu minune pe pdmhnt. Din I'uda s-a ridicat impd'rdlie care toate pomenirile pd.catelor ludeibr le ua ridica din mijloc ;i le ua ;terge. Zeii (idoltt) cdzuli la pd,mfr,nt ir,ratd cd a sosit sfkr;itul cinste'i lor, cd. Cel ce a. uenit auknd mai multd. urednicie, cum ua ld,sa tn urednicia lor pe cei noi ;i de curknd uenili? Acum o, trnpdrate, tr'imite la lenrsalim ,si uei afla pe Fiul impd'ratuhti a toate, purtkndu,-se tn bra{e de femeie (Maici-Fecioari).(oin

DOMNUIUI

19

MINUNEA 11 pdgine au fost vestite, popoarele ti despre venirea lui Mesia Toate neamurile de pe suprafa{apdmintului, cafe s'ezvircoleau in intunericul idolatriei 9i al superstiliilor satanicesti'asteptau pe trimisul lui Dumnezeu din cef, pe Lumindtorul lumii, pe Eliberatorul lumii, pe Mesia Hristos, pe Dumnezeu-cuvdntulintrupat. Din istoriile vechi af.ldmcd mulli din filozofii neamurile idolatre, au pfocurat;i au folosit cdrlile Patriarhilor, ale lui Moise qi ale proorocilor. Din acestea,Lcei filozofi au fdcut cunoscut neamurilor lor, cele ardtatein DumnezeieqtileScripturi despre Mesia. AEa,dupd Sit, Enoh, Noe, Sim, Ever qi alti aleqi credincioqi ai lui Dumneieu, vedem rdsirind din neamurile pdgdne, idolatre, ale Urului Haldeei pe.credinciogii Patriarhi: Avraatn, Isaac ;i Iacob. Din neamurile idolatre ale Salimului a rdsdrit impdratul Melhisedec,Preotul Celui preainalt. Ietro devine socrul lui Moise, Iov sfdtuitor idolatrilor din Arabia, vddrtva din Sarepta Sidonului pri meste pe Ilie Tesviteanul gi generalul Siriei, Neeman, se curlld de iepra sa, prin Elisei proorocul. Iona a fost trimis la Niniviteni .ca si-i intoircl la Dumneze]u.Izraelitii in toate imprejuririle vietii, in cdsltoriile lor pe mdri gi pe uscat, in rdzboaie,in robii gi in comef+,au fost in reLat)imai cu toate.poporele mzti ale iumii: cu Haldeii, Egiptenii, Sirienii, Mezii, Persii, Grecii, Romanii Din acesterelafii cu Evreii, 11.50). si alte pbpoare de pe atunci (Fac. neamurile plmintului asteptausub felurite forme pe Mesia'

Cuv.Sf. Ioan Damaschinla NastcrcaDomnului)

MINUNHA 10 O profetie ce s-a implinit Iagon, domnul Argonatarum, cind a zidit in cetateaAtinei o capiste plgdneascd,a lntrebat pe Apolon, idolul Delfilor, cui se cade sd sfinteascziacea capiste pdgineasci? Duhul cel rdu, care locuia in acel idol, ia zis asa: ,,Precistei se cade sd,fie din{it". Acestirrcru s-aintiurlllat cu 1200 de ani mai inainte de Nasterea lui llristos. (x. 2ii)

MAICII

J

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

21

lege,acestape toate le cuprinde tntr'una, cd nu estealt Dum' nezeu, nu tnger, nu tnlelepciune, nu demon, nu-i altd'fiinld', ci numai singur Domnul estesi Ziditorul al tuturor;i intru tot desdui,r;i,t cuuh,nt;bun, roditor, din cel bun roditor, acesta coborilndu-sedeasuprafirii, a ficut apd de bund rodire". MINUNEA 14 bd.trkn ta,nd,r;i tand'rul bdtran. @:,;cgl Fiul intru Tatd,l;cel Unul se tmparte tn raifil AmFi-FmF Trei ;i cei Trei sunt ILnul,fird' de trup, care se intrupeazd ;i se na;te Fd,cdtoral pd'milntufui ;i pd'milntul l'a ficut cer". MINUNEA 15 Aristotel (*3ZZ i. d. Hs.):,,FireAna;terii lui Dumnezeueste fdrfde tludii,*efl6i-A[m sine se tnfiinfeazd' insu;i Cuuk'ntul"'

M I N U N I T EM A I C I I D O M N U L U I

iruscnrBRrLE FrrozoFrloRpAcAxr MINUNEA 12 sfinlii Prrinli bisericesiqi luminafii Dascrli, cercetind, pe l2ngr Proorociivechiuluirestament,si scrierilemarilor filozofi qi inlelepli ai neamurilorprgine, au aflat in cuprinsullor unele prof'e1iifoarteclaredespre;venirealui Mesia,carese va intrupa si naste dintr-o Fecioardprcacuratd,despre aparigiaunei stele, inchinareaMagilor,activitatea,crucificarea,Moartea,inviereasi Proslivirea Sa. Mai jos vom enumera pe sapte dintre acegti ingelepliantici,red6.ndgi cUU41 t22_f-."-tJil: ,,CAndtkrziu ua.ueni cineuape acestpd,mknt,siJd,rd de prihand se ttajface trup, cu.Du.mnezeire;;i jh.rd, de ;oudire pd'timin,d ua sJfdlantahotaru.l celJdrd, de uindecare al stricd.ciunii; si acestase uet.facedin pizma poporulril necredincios, ;i pe-o tnd.Qimeua,pdtitni pe toate, de bu,nduoiesulferind',. MIN U N E A 1 3 .,lJnul este Dutttrr"rnr,, hr,mind @: t'ntelegdtoct,rd ;i acestuia-iesl,ecanturea ckntd.rilor.spre a tn[e-

M IN U N EA.16 in Treimepe Appoloniusde Rodos(*3zzI' d. Hs.):,,Euvestesc inalte, al cdrui cele e intru u1t intru neispititi zemislit va fi Cuvdnt este fIrI d'" moatt" si Fecioard,pentru cd aceastava veni intocmai ca o sdgeatilpwtdtoarede foc, pe toatd,lumeao vavina si o va ducein dat Tatillul Nu din sinemi voiesca vorbi Lcestel,ci ceeace era sd vorbesc nu pot, fiindcl cu tlrie sunt !inuf.9i proorocescnevrOnd"' MINUNEA 17 Filon din tarisa (120i. d. Hi): ,r4cestaestefird' de asemdnare nemuritor, de care se ma@esecat;ifoc cutremurd,cerurile, pd.mkntul, lrrnrea',adhncul, tartarul ;i demonii; ;i estetnsu;i Atotpd,rinte,celfird' de tatd',tntreitfericit". MINUNEA 18 Plutarh (trzs i. a.us.):,Jilngd celpeste toate gifard' de coukr;iffi re, ffiTnyelege nimic tn contrariu; cuuAntulestedin sine, iar nu de la alturl.$i limpede seJd'cudouedireacd infelepciunea;i cuuilnful lui Dumnezea cuprinde toate marginile pd'mhntului. MINUNEA 19 O Fecioarl va hrini pe Pruncul Hristos Lilbunazar,astrolog,fiind pigin, cu indemn tel, ori a duhului bun, ori a dtrhuluirdu, a scrisdesprePrecistaacestecuvinte

22

PToIos. NICODIM MANDTTA

proorocesti: .,Se aa rta,stepe pdmAfi Fecioara cea curatd, Fecioara cea neintinatd", Dupd acee& zice: insu,si Dunt.nezeu a ard,tat cd aceea este ltecioara, care ua sd,hrdneascd, tn, lara eareiascd Pruncul, care se cheamd lisus, iar*pg r-J' ,!!ry!_-q*g!:_9--" ceasccitl rutmim pe dd.nsulHr.istqq" (x. t75). MINUNEA 20 Preasfdnta Fecioari, alungl intunericul Yirgilius. poetul pigiuresc,necredincios,nu stia de cine este invltat, de duh bun, ori de'duh rdu, a. scris despre Fecioarasi despre Flristos, acestecuvinte: ,,Acumse intoarce F'ecioarasi se intuneci implritiile lui Saturn" (x. 173). MINUNEA 21 Un altar in cinstea precistei D-Iuult care se numeau .asapentru Qpia. craiuf Celtilor. in ceta_tga. Carnutului, au f'dcutun altar sub plmdnt, pe care l-au numit: ,,Fecioara,,care ua sd nascd". Altarul s-a fdcut mai inainte de nastereaPrecistei.(x. 176) MINUNEA 22 O carte profeticd tJn evreu sdpaih via sa, clupl cum se obisnuiert. iu vie. Sdpind in pllmant a aflat o carte, foarte veche, scrisl in trei limbi, care cuprindea acestecuvinte: ,,Hristos se ua naste din Fecioard,pentuu mintuirea noastrd.". Aceastd, carte s-a atJltn\arigrad. (x. 192) MINUNEA 23 Precista cinstitl de unii idolatri inchindtorii de idoli clin catalonia cinsteaupe Fecioaracu pruncul in brate. Chipul ei in toti anii il purtau pe ulite. Odinioari ,intrebindu-i oarecine pentru ce fac aceastl, au rlspuns: Cd,fac pentru o Fecioard ca,rea. nd,scutsi a rdmas tot Fecioard,. 6. r7z\ MINUNEA 24 Precista mlrturisitd si de demoni intr-o cetate,clle-j|,91ryg4c, i11'Eles,p,o:rt, cdnd a ziditArgonafti o capiste si a intreb-atpe Apolon, idolul pitias, cui s-ar cd dea s'i sfinteasci aceacapiste,idolul a rlspuns: ,,Mariei,Maicii

MINT]NILE

MAICU

DOMNUTUI

23

Cuui,ntului celui mai-nainte de ueci se cade sd'fie dinlitd"'' AEiidereaEi acestlucru a,fostmai-naintede nagterealui Hristos cu 1200a ni .6.z l s ) MINUNEA 2 5 Precistacinstitd si de mahomedani blrbati multi au Mahomedldudind pe Precista , zicea:,,Dintre fost deslvirqitl, a nici una nu fost fdtd numai Mamalui Iisus".(x. l8l) MINUNEA 26 inseldtorulMahomedlnuddndpe Precistain alcoranulsdu,ori de duhul cel bun, ori de duhul cel rIu fiind invdfat, zicea: ,,OMnrie, pe ti,ne te-a ales Dumnezeu a ard'ta Cuu0'nfulSd'u: Numele lui esteMesia".(x. 181) MINUNEA 27 a scris in alcoran desPre Precista, Un preuestirea lui Dumnezeu, zicAnd: u."Jt" cuvinte: ,,Auzit-arn se ua na$te,de car nu Nici un om din urma;ii lui Adam nu se afrngTSatana,fira numai de Fiul Ma,riei". (x. 1s3) MINUNEA 28 Mahomedaniicinstescpe Precista,zicdnd:Cd'ea a nd'scutpe Proorocul cel Mare,pe lisus, farA de bd'rbat.(x. 184)

MIN UNIIE

MA I('II

DOMN

UL LII

drept urmare, rnai ta;rziu,s-a Lcceptatca sapte dintre acesti fllozofi ldesprecaream amintit mai sus) si 12 Sibile (desprecarevonr vorbi mai jos) sd fie pictali pe perefii exteriori ai unor Biserici, precum la Mlndstirea Iviru din Sf. Munte Athos, la ,,Bisericacu Sfinfi" din Bucure;ti, la ,,BisericaMirdufiklr" din Suceava,la ,,BisericaSfintul Nicolae" din lasi, etc. Dar trebuie sd precizim cd"atit cei s,apteinfelepfi, cit gi cele 12 Sibile,n-au nici un caracter de sfinfenie in crestinism, qi nu se pot nici pe departe a se asemina cu Profe{ii Vechiului Testament(Tez.Lit.vol.2).

DTINI"]NItE MAICII DOMNULUI P R E Z I S ED B S I B I L E Sibileleerau preoteseale ternplelor idolesti. Ele erau alesedintre fecioarelecele mai curate,mai frumoase qi mai pline de demnitate. Ele aveau obligatia sfdntd..de a-si pdzi tecioaria, in c z contrar abaterea fiind pedepsitd cu moartea. Lumea pigdnit, care era profund cufundatd in imoralitdti, simlea nevoia, ca jertfele si rug[ciunile lor, pe'ntru a fi bine primite, si fie inlltate prin niqtt: fiinte curate,pure, cirora ei le purtau un profund respect.Sibilele au reprezentattot ceeace a putut oferi mai bun si mai frumos, pdginismul. Fiind vasecurate,Duhul lui Dumnezeuin mod providential le-a iluminat si inspirat cu duh proorocesc,pentru a vesti lumii plgine, desprevenirea lui Mesia,Rdscumpdrdtorul lumii, Care se va nirstedintrfipdgini, care cu tot intunericul ce precl
MTNUNEA 29 Sibila Persica,cu duh proorocescde la Dumnezeufiind plinI, a scris aceste versuri despre Pteacurata Fecioard":,,VA'ueni in lume Proorocul cel mare din marginile de sus prin nori. Din Fecioard, curatd. se aA na;te, ;i pe noi cu Dumnezeu-Tatd.l ne ua tmpdca". Aceastd Sibild e zugrdvitd"+inand in mdnd un felinar qi o lentd cu acest text: ,,Iatd,, ua ueni ziua cea prealuminonsd,,in care Domnul cel de ueci, pentru, pdcatele tuturor, ua 1fi trimis, pi dupd. trup ua vietui" 1x.r;. MINUNEA 30 Sibila Libica, cu deqteptarea Duhului Sfdnt, aQa"? proorocit despre Pteacttata Fecioard: ,,Iatd, vL veni ziua Tceealuminoasl, in care Domnul cel de veci, pentru pdcatul tuturor, va fi trimis qi dupl trup va vie{ui. O jupOneasl (Fecioard-Maicd)pe Ddnsul v^ avea, hrdni-L-va pe Dinsul cu ligele Sale, cd aqa este taina Dumnezeiascl".Aceastl Sibild se afld zugrdvitd",tinind in mdnd o lumind aprinsi, rostind aceste cuvinte: ,,Proorocul cel din marginile de sus, prin nori, din, Fecioard. Curatd se aa naste ;i, pe noi cu Dumnezeu-Tatd,lne aa impdca" (x. 2). MINUNEA 3 T Sibila Himeria de Duhul Sfint fiind povi{uiti, a scris aceste cuvinte despre Pteasfinta Ndscltoare de Dumnezeu:,,Fecioara in ueacu.l tknd,r, sau care uA ueni, tntru cinstea omului ua fi. Noi to{i o uorn cinsti pe dknsa, cd.ci pe impdrat tl ua line in trti ittile ,lulc. f mpdrofttl Cd,ruia ii ua aduce danrri cei trei crai credinciosi". Aceasti.Sibili, de la Marea Neagr:i, se zugrlveqte

t6

,r"r"".*r"""r,

purtind un corn, ca si cum ar bea din el un copil si zice cuvintele acesteade mai sus (x.4). MINUNEA 32 Sibila de la cuma (cumilia,Numeea) inrtalia, a proorocit in acest chip despre Preacurata Fecioari: ,,De la Duhul Sfknt aceste cuuinte de pe urmd,: Adeud,rate sunt si uor fi in ueci, care ne. tnsemneazd, noud, pe fntpd,ratul si ne fd,gd,d.uie;te uenirea lui tn lume. Care cu pace ua locu,i cu noi ;i spre toatd, lumea ua fi cu milit, ;i uaprimi Et tru.p ornerxesc.Domnul Dumnezeu cel .foarte bu'n;i cu mild, pe FecioarA o ua lua de-i uafi tui Maicd,, cd o ua uedea pe Dinsa tn. stat drept. Cu adead,rnt, ne uA intrece pe noi Fecioara, aceea,,cu clestoirticiq cu smerenia, cu, faptele bune si cu cu,rd,[ia.pentru aceea, tn pkntecele sd,u cel cr.trq.t,ua dobAndi pe Donxnul sdu din, ceruri, (pe) Cel (prea) htalt". Sibila aceastae zugrdvitd,firrd.ndo iesle, cuiextul acesta: ,,Vaprimi pe El trup ornenesc...pe Fecioara o ua lua de-i uafi lui Maicd." (x. 6). MINUNEA 33 sibila de la Samos(Sanriia, satia),cu inclreptareaDuhului sfint, prnorocit a despre Sfinta Fecioari Maria intr-acest chil-t:,.Iatd,ua ueni tn lume, cdtre noi, Dontnul cel bogat din ceiuri. Se ua na;te din' sfrnuri de Maicd Fecioard,. A;a, se cacle, cu inttoirile Iu.i Dumnezeu., laudd, sd-i dcfun, Cerul, |td,m.Anful si ingerii, il uor cunoaste". 1x.51 Aceastdsibild este infdtisatd purri.nd un leagdn si privind prinrul somn al Pruncului flristos, zicind textul; ,,Iatd,ua ueni in lu,me cd.tre noi Domnu.l cel bogat tn ceru.tri. l{aste-se-ua d.in Sfipinh Maica Fecioard,". MINUNEA 34 sibila Eritreica, de la Marea Rosie, poartd un trarlclafir alb, inflorit, si un boboc ck'.trandafir alb, afitind Buna-vestireachrsd de Arhanghelul Gavriil preaslintei Fecioarei Maria, cu textul acestor cuvinte: ,,si tnger ua ueni Ei din tnd.l[ime, zicanclu-i sd se bttcure de Nasterea cea, mai presu.s clefire".

MINUNILE

MAICII

DOMNTITUI

27

MINUNEA 35 Sibila Europeea(europeani)cu rdncluialaDuhului Sfint a proorocit despre Nlscdtoarea de Dumnezeuin lume asa:,,Vaueni in lunte Cuuhntul cel de ueci, ca sd.fie defolos credinciosilor sd.i. Din cer de la Durnnezeu ua fi trimis in pAntucele Fecioarei celei imbund.td,[itd, si ua trece pe multi prin munli ;i prin udi mAri, ;i uafi aici nu pulind. uren'te"(x.g). Aceastd Sibild ztgrdvitd. cu o sabie in mind, prezice omorul pruncilor ;i fuga in Egipt, rostind acest text: ,,in lunze ua ueni Cuuhntul cel din ueci.., ;i ua trece prin munti ;i prin ud.i mari, ;i uafi aici rut,pu.lind. ureme". MINUNEA 36 Sibila Tiburtina (Tibrutina),fiind plind de Duhul lui Dumnezeu a spus acestecuvinte de Precistafurversurile Sale:,, Du,ntnezeu, cel drept mi-a dat mie aceastd,uorbd,ca sd.ard,t lumii pe FecioarA cer lurninatd, (minunatl) care ua na;te in Vitleern Pruncu;or, ;i fecioria sa Acela nu aa ud.td.ma.SJhntd,este, destoinicd ;i fericitd,, cd. ua hrd,ni pruncul'cu lapte de la sine", (M.10). Sibila aceastaar^td"cI Vitleemul va fi locul de nastere al Domnului llristos'si despre aldptaren Lul Pdginii idolatri, cind au zidit in Roma capistea lui Ianus, dumnezeului lor cel mincinos, in acea vreme ei au intrebat pe Sibila Tiburtina: ,,Pknd, cAnd ua sta acea capi;te?" Sibila le-a rdspuns:,,PAnd cknd ua na;te Fecioara". $i aga a fost, cd"pind atunci L :tat capistea lui lanus, pdnd"cdnd a ndscut Precista pe llristos. In timpul cind a nlscut Precista pe Hristos, indatd si capistea aceel din Roma s-a surpat. Octavian,pdgdnul irnpdrat al Romei, cdnd a vrut sd se numeascd"pe sine Dumnezeu,in aceavreme Sibila Tiburtina, proorocita pdgdneascil, i-a ardtat lui pe cer pe Fecioara Fnand pruncul in m0ini, si ia zis: ,,AceeAeste altarul Fiului lui Dumneze!.t.".pentrv aceeaa, ardtat Sibila pe Fecioaratin2nd Pruncul in miini, cd a proorocit cum cd va sd nascX Precista pe Hristos, si are sd-L finl in miinile Sfintiei Sale. \II\UNIJA 37 Sibila Agripa e infdtigatd tinind un bici in mand, proorocind biciuirea Mdntuitorului flristos in timpul Sfintelor Patimi.

28

Protos. NICODIM MANDTN{

MINUNILE

Sibila Frigiei (Frigianr),cu invd{dtura Duhului Sfint a izvodit acesteversuri despre Ndscitoarea de Dumnezeu:,,Vd,zut-ampe Domnul Cel mai inalt de ckt tofi,.fiind foarte mknios spre lumea cea fd,cd,toare de rd,u. Yrut-a pe oamenii cei rdi sd,-i ,piardd, ;i iard,;i sd,facd, frd.lie cu dkn;ii. Trimis-a la Fecioard, pe ingerul Sd,u,ca sd.-Iprimeascd, cu credinfd, pe Dhnsul. Iui Dumnezeu ceiui mai-nainte de uecifoarte ii este drag ca sd,ia trup din Fecioard ;i sd,Jfacd,jerffi pentru ai Sdi. fi ua (voieste) pe ocrrnenii cei cdzuli (si-i judece,i) sd,-ipund, la bine" 1x.s1. Sibila aceastapoa,ttd.un steag; care simbolizeazd invierea MOntuitorului nostru Iisus Hristos.

DOMNALUI

29

M IN U N EA41 Evoptia, preoteasavestitului templu pdginescdin. Delfi al Grecieiantiie,fiind rugatdcleFilip cu oamenisIi sl le ghiceasci' ea gustind din apa vrdiitd a izvorului Castalului,le-aproorocit uqui,,OorncAnd'dupa mttlte Ltrent'i,in pd'mknty'l9e!mai tmpd'r' cele neofird d,epd'cat Se ua n'a;te cu trutp, ;i cu hotarelepatimilor 71,t, 'boiitoare ile du*nezeirii ua dezlega stricd,ciunea Acestauafi pizmuit depoporul cel necredincelor neuind,ecate. ciotsfi intru tndQimi Se ua spilnzura, cA'un oskndit la moarte' Pe acestea toate le ua pdtimi uoind sd,le sufere. si murind, spre uiala ue;nicd,se aa scula... vremi nebiruite au tnceput sd'

MINUNEA 38 Sibila Delfica, avdnrlin sine pe Duhul Sfint a siris acesteproorocii despre Preasfinta Fecioard:,,Oaste(a oamenilor)cunoa;te pe Domnul Td,u.Va ueni proorocul pentru mhntuirea ta. Acela toatd, lumea cu inudld,tu.ra Sa ua lumina. Se cade ca fiecare sd,-;i aducd, aminte de Ddnsul. Cu lucrarea Dumnezeiascd, Se aa naste si aa rdcori inimile credincio;ilor Sd,i" (x.3). 'Aceastd Sibild se zugrdve$tecu o cununl de spini in mOini, precizind incununarea Mdntuitorului cu cunund de spini de cdtre fii poporului SIu. MINUNEA 39 cu duh db proorocild", asa Sibila din llelespont (Helespontica), a scris despreNdscdtoareade DumnezeuFecioarai,,Yd,zttt-ampe Fecioara tntr-o rnn,recinste, care dd, acest dar al sd.ucelui tnt,elept, destoinicd,fiind cu rd,nduiala Dumnezeirii. A;a ua cutnpdni Domnul pe Slujnica Sa cknd ua aeni tn pdntecele ei ca intr-o cd.mard,. Venirea lui ua fi foarte tnsemnatd,, Afa culn, cu tocmeala lui Dumnezeu tnaintea oamenilor este ascunsd,. Cd.mare minune se na ardta cA.nd aa.spune Fecloara lucruri ca acestea"(m.7). Sibila Lceastl se infdtiseazd tindnd o cruce, proorocind Crucificarea, Jertfirea si Prosldvirea Domnului nostru Iisus Hristos pentru mintuirea lumii. ' MINUNEA 40

MAICII

tr.

,.;

h &a,

E

se rid,ice..." 1v.sf.25dcc). Profeliile acesteasi altele multe pe lingd acestea,se numeau Sibiliene. CIrlile sibiiiene erau pdstrate de romani in Capitoliul la 1or, si incredinpate preofilor. -Romei Cdrtile acesteaerau consultzte se findcd fomane' si ale impdrdliei feluritele nevoi ale gdseauintr-insele preziceri lumindtoare qi folositoafe. -Sibilelese iugrdvesc impodobite maiestuos,mafi la trup, pline de tinerefe, cu-expresii puternice, puteri morale 9i imbogdlite cu.frumusele fizicd. (Tez,Lit. T.2. pag.2)4)'

MINUNILE

MAICII

DOMNULUI

31

si aveau o mare mihnire, pentru faptul ci ajunseserdin pragul bdtrinetii si nu aveau nici un fiu sau fiicd, fiind sterpi. Pentru aceasta ei indlfau neincetat rugdciuni la Dumnezeu si aduceau jertfe la Templul din Ierusalim, ca DumnezeusI se milostiveascd spre din;ii gi sd-ibinecuvinteze prin dezlegareastirpiciunii.l)n, cererea lor intirzia si fie implinitl. Yilzind cd ruglciunile, postul qi milosteniile klr nu au fost ascultate si primite de Dumnezeu,Sfintii Pdrinli Ioachim si Ana, s-au hotdrit sd.facd,rugiciuni si mai stlruitoare, cu post f.o*rte aspru, iar pentru a;ceastls-auhotdr2t sd se retragd.in locuri tdinuite, si acolo sd se roage, pdnd,ce Dumnezeu va auzi rugdciunea lor. MINUNEA 44 Rugdciunea Sfintei Ana

MINUNITEDESPREzAUISIIREA SI NASTEREA

pREASFTNTET ruAscAroAREr DEDUMiuzEu SI PURUREAFECIOAREIMARIA

MINUNEA 42 Sfintii plrinti Ioachim si Ana Sfintul si dreptul Ioachim, tatdl preasfinteiNdscrtoareide Dumnezeu,a fost din semintia patriarhului Iuda si a marelui pfoorocimpfuatDavi{, prin Natanprooroculqi seminliaacestuia. Sf2ntaAnaa fost fiica preotuluiAaron,fratelelui Moise,din semintia patriarhului Levi. Ei duceauo viald, curatd,sfdntd gi duhovniceascr, fiind plini de faptebune,milosteniisi binefaceri. Iubeaupe Dumnezeudin toatd.fiinta lor, implinind cu cdldurr gi cucernicie,toatebunelerdnduieliprescrisein Legeasfdntd. MINUNEA 43 intristarea Sfintilor pdrinti loachim si Ana Cu toatecd"eraubinepldcu{ilui Dumnezeu, pentru credintasi faptelelor eelebune,totuqi,ei treceauprintr-o nlare incercare

Mergind intr-un loc tdinuit, Sfinta Ana s'a rugat lui Dumnezeu cu tinguire ;i cu lacrimi fierbinfi, rostind urmltoarele:,,Donrnne Dumnezeule Atot{iitorule, Cel ce numai cu cuukntul Td,uai cerul ;i pd,mAntul cu toate cele ce sunt tntr-insele; DumJii.cut "nezeu,le, Cel ie ai zis jh.pturilor Tale sd creascd;i sd se inmuL Tu, cel ce ai binecuukntat pe Sara, solia lui Auraam, ;i feascd, la bdtrh.ne{ile ei a nd,scutpe IsAAc, ;i ai dd,ruit Anei, ce era, stearpd,,pe Samuil Proorocul ;i aQi copii, dd,'mi;i mie roadd pintecelui ft'teu, ;i nu md, Id.sasd, rd,mh,npxtrurea de ocard' ;i urgie oamenilor. Adonai, Doamne Sauaot, Tu care ;tii ocara nerodirii mele, dezteagd.-mi durerea inimii mele, deschide pkntecele meu, ;i pe cea neroditoare aratd.-o roditoare cu Atotputernicia Ta...Si orice uoi na;te:fecior orifecioard,, o uoi inchina Sfin{iei Tale cu toatd ininta, dd,ruindu-o Bisericii Tale pentru a-[i sluji pu,rurea acolo...". " Acestea qi multe altele grdindu-le dreapta Ana cu rnare tanguire, i s-a ardtat ingerul Domnului, zicindu-i: ,*Ano!Ano! S-a auzit rugd,ciunea ta. Suspinurile tale au strdbd,tut norii ;i treptele cerurilor; i,ar lacrimile tale fierbinli au ajuns tnaintea lui l)u,mnezeu. Iatd, tu uei zdmisli ;i uei na;te o Fiicd, cea preabinecuuAnfutd.. Pentru aceasta se uor binecuuilnfu toate seminliile pd,mhntului ;i printr-tnsa se aa dd,rui mdn' tuire lumil. Nu.ntelefiicei acesteia ce o uei zd,misli ;i na;te, ra fi .,Maria".

32

MINUNIIE

Protos. NIC'ODIM MANDTTA

DOMNUIUI

33

MINUNEA 47 Punerea numelui Preasfintei Fecioare

MINUNEA 45 Rugiciunea si postul dreptului loachim

A opta zi de la naqtere, dupi datina evreilor, Sfintii Plrinli pe preofii Bisericii. Dupd ce i-au Ioachim si Ana, au chemat acasd. ospdtat, ei au binecuvdnt^t pe dreplii plrinli qi pe Preasf0nta Prunci, cdreiai-au pus numele Matit, asa cum mainainte le vestise lor ingerul Domnului.

Dreptul Ioachim aiung2nd sus pe munte, a petrecut acolo in plingere mare si post 40 de zile, fdrd,a gusta milcar pdine. ,,Nu uoi lua - zicea el tknguindu-se - tn gura mea hrand,, nici md, uoi tnapoia la casa mea, phnd, ce nu md, ua auzi ;i cerceta pe mine Domnul Dumnezeul lui Israil". Dupd ce sia indllat sufletul sIu pe aripile ruglciunilor fierbinti si a postului adeydral,rugindu-semai aprins de cdt sofia sa, i s-a ardtat si lui acolo in pustietltea acee Arhanghelul Gavriil, zicdndu-i: ,,Bucurd,-te loachime ;i te uesele$te,eu sunt trimis a-[i aduce p.ace ;i mdngiiere Eu sunt ingerul lui Dumnezeu si am uenit iA-yl,uestescbucurie tltAre. Femeia ta Ana ua zd.misli;i ua naste ofecioard. Aceasta ua fi cea mai aleasd,dintre toate fecioarele si femeile pd.mi,ntului, ea aa, zd.misli... ;i ua na;te pe impdratul uniuersal al lumii, pe Fiul celui uiu, pe Dumnezeu-CuuAnful. De acurn lasd. scdrba ta si pdrdse;te amd,rd,ciunea sufletului td,u, cd. a auzit Dumnezeu rugd,ciunea ta, increde-te tn cuukntul meu ;i mullume;te lui Dumnezeu. Spre tncredinlare temeinicd. acesta sd.-fifie lie semnul adeudratei ;i bunei-uestiri: Mergi in lerusalim la Biserica Domnulu.i; acolo uei afla la por[ile cele de au.r,pe so[ia ta Ana, cd.reia aceia;i i s-a aestit ca ;i [ie". Acestea zicind ingerul Domnului s-a f'dcut nevdzut dinaintea ochilor lui.

MINUNEA 48 insemnitatea si taina numelui Mafia Numirea aceLStLde ,,Mzria", care s-adat Preasfintei Ndscdtoare de Dumnezeu,cuprinde in sine un adinc inteles, pentru ceea ce avea sd"devinl mai tirziu. Tilcuirea numelui ..Maril" inseamnd: ,,impdtdteasl" qi ,,ComoaraDarurilor". Deasemeneafiecarc literd a cuvintului Maria, reprezintd"inifialele a cinci femei dintre cele mai vestite qi minunate ale Vechiului Testament(DidahiiI. Miniat). MINUNEA 49 insemndt atea literei ..M" Litera,,M" ne reaminteste de ,,Marit", sota lui Moise si Aaron, clre avea.strdlucind in sine, doud daruri mdrete: fecioria qi proorocia. Acestedaruri sunt si rdmdn pururea in Dumnezeiasca fiicd; ,,Feciorir.": ,,Cctm.ua fi mie aceasta (zdrnislireade fiu), de urerne ce ea nu ;tiu de bd,rbat' si ,,Proorocir": ,,IAtd' md uor ferici toate neamurile..." (Lr.r, 27-34) MINUNEA 50 insemnitatea literei,-{'

MINUNEA 46 Zimislirea si nasterea Preasfintei si pururea Fecioarei Maria in vremea aceel. dupd descoperireaingerului lui Dumnezeu, SfAntagi dreapta Ana a zfunislit pe Preasfinta qi pururea Fecioata Maria,in noud zile ale lunii decembrie.Lucrul acestaia umplut de negrdita bucurie pe Sfintii Pdrinli Ioachirn gi Ana, pentru care sllveau neincetat pe Dumnezeu. Iar dupl noul luni si anume la 8 septembrie, Sfinta, Anz a niscut pe fiica cea Preacuratd si binecuvlntatd,, pe Preasfinta Fecioari Maria, pe incepltoarea si mijlocit
MAICII

Litera ,,.4t'', ne reaminteste de Abigai, sofia bogdtasului Nabal, care smerindu-seprin aducerea de multe daruri de hrand, lui David gi oamenilor lui, dupd moartea sotului sdu a devenit impdrdteasl 1t imp. zr. Prensfinta Fecioard,Maria prin smerenie s-amIrit, si se laudi prin slava acesteiminunate virtuli, zicdnd: .a cd,utat spre snterenia roabei Sale" (Lc.1,4s). ,,...Cd, MINUNEA 5 T insemnltatea literei"R"

il

Litera ,,R"faceamintire de Rahila,sofia patriarhului Iacob,care era vestitd prin frumuseteaei furvremurile patfiarhale (rac29.ls).

3.4

Protos. JYT.,ODIJI,IMANDITA

Preasfinta.FecioardMaria are intruchipatd in fiinta Sa. frumnselea superioard"tuturor frumusetilor creaturilor cereqti si pimtntesti. Aceastao adeveresteinsusi Sfintul Arhanghel, zic;and,: ,,Ilucurd-tecee'dce esti plini de daruri..." 1Lc.1,2s;. MINUNEA 52 insemnitatea literei,,I" Litera .,I" ne reamintestede Iudita cea credincioasdsi virtuoasd, care s-amdrit de tot neamul siu, c'ici a omorit pe Olof'ernsi astf'el ia sclpat pe israelifi de vrdjrnasii lor (rurtita 4.16).Preasfinta si PurureaFecioarl Maria, prin nastereasi jertfa Fiului Siu, a Domnului nostru Iisus llristos, a infrint si a zdrobit capul lui Olof'ern cel spiritual, eliberind intreg neamul omeneQcde sub tirania si robia lui. Aceastdbiruinfi asupravrajmasuluia rostit-o prin cdntiri de latdd.lui Dumnezeu,astf'el.,,Cd.mi-a Jd,cut mie md.rire Celputernic ;i Sjhnt este Numele lu,i. Mila Lui este in neam ;i in neam spre cei ce se tem de Dh,nsul. Fd.cnt-a td.rie cu brahtl Sdu Dornnul, risipit-a pe cei mAndri cu cugetul inimii lor. PogorA,bape cei puternici de pe scaune ;i a tndQat pe cei smeriti. Pe cei fld,md,nzi i-a umplut de bund.tdli; iar pe cei bogalf,i-a scos a/'ard de;erli... (k.1,49 53). MINUNEA 53 insemnltatea literei,,N' Litera ,,A" de la sfdrsitul cuvintului ,,lilarit" ne reamintestede Ana cea stearpf, care.suferind cu rdbclaretoate iignirile ;i dosldirile c vzale cle nenastereade fii, prin credinll nezdruncinatl, insotiti de post neintrerupt si rugdciuni fierbin{i, a atras asupra ei binecuvdntarca lui Dumnezeu prin dezlegareastirpiciunii, devenind mama marelui prooroc Samuil, si a altor fii si fiice. Preasfltrta Fecioarl Maria; in suflet, in trup si in nume, &rlt_d. clar cdintruneste in fiinta sa aleasd,toate frumusetile si Darurile rninunate cu care Dumnezeuainzesttat lumea cereasci si lumea pimanteascd. ilTINUNEA 54 intrarea in biserici a Preasfintei Fecioare la implinirea viirstei cle trei. ani, Sfin.t-iiPlrinti loachirn si A na, aduc la tcmplu pe fiica lor ca si o inchine lui Dumnezeu

.,VTI\ UI\ ]LE

MAICII

DOMNULUI

35

dupl fdglduintadatd.in acelmoment,PreasfintaPruncdLurcat cu grd.bire,singur{,cele 15 trepte de la intrareaTemplului,neoprindu-sepinI sus,lucrul acestauimind pe toatdlumea. MINUNEA 55 Primirea ei de cltre Proorocul Zahafia Arhiereu al anului aceluiaera ProoroculZaharia,tatdl Sfdntului Ioan BotezItorul, care vdzind pe Preasfinta Fecioafi"Mxia, a recunoscut-ocI Ea este cea care va deveni Maica Fiului lui Dumnezeu,qi pe clre L primit-o cu urmdtoarelecuvinte:,,Vino, tmplinirea proorociei mele! Vino, tmplinirea fi,gd.duinlelor Domnului! Vino,pecetea a;ezd,mhntuluilui! Vino, implinifea Tainelorlui! Vino, oglinda tuturor proorocilor! Vino, tnnoirea celor tnuechite! Vino, lumina celor ce zac tn tntuneric ;i, tn umbra morlii! Vino, Dar Nou ;i prea Dumnezeiesc,de intrd, cu bucurie tn Biserica Domnului tdu; acum tntr-aceasta de .ios; iar pulin mai pe urntd., in cea de sus ;i neapropiatd". MINUNEA 56 Introducerea Preasfintei Fecioarei in Sfinta Sfintelor in Altarul Templului Sfdnt,numit SfdntaSfintelor,nu avea voie sI intre nimeni niciodatd.,decit Arhiereulo singurZdatd.in an, si atirnci cu pregdtiri specialesi intr-un nor de fum de tdmdie. indrdznealade a cllca acestasezdmintse pedepseacu moartea de insuqi Dumnezeu.Arhiereul ZahariadupA^cea primit pe Preasf0nta PruncdMaria,din indemn Dumnezeiesc, a merscu Ea si a introdus-oin Sf0ntaSlintelor,spre uimirea tuturor celor ce erau de fatd.. MINUNEA 57 Petrecereala Templul Sfint a Preasfintei FecioareiMaria Fiind adusI la Templu,PreasfintaFecioafi,a petrecutaici 12 ani, fiind rinduitl sd locuiascdla chiliile destinatepentru f'ecioare,unde a invdlat sI lircrezein timpul liber, imbrdclmintesi veqmihtepreo{egtisi arhieresti.Aici primeausi portia de hrand ce se cuveneafiecdreia.Preasf0ntaFecioarlMariainsi, tot timpul rdnduitpentru rugdciunbqi citireaSfintelorScripturi,?l petrecea numai in SfdntaSfintelor,unde i se arltau ingerii, cu care vorlrea,si dela careprimeain fiecarezi spreseard.,hrand" ingereasci.

36

Protos. NICODIM MANDITA

MINUNEA 58 O descoperire minunatd, Odinioard,Preasfinta FecioardMaria citind in cartea Proorocului Isaia, a ajuns la locul cate zice: ,,Iatd,,Fecioara tn.pAnfuce ua auea ;i ua na;te Fiu si uor chema Numele lui .,Emanoil" (cu noi (ts.7,14).Atunci aprinzindu-se de focul sfdnt al dragosDunrneZeu) tei de Dumnezeus-a oprit din citit si aruncdndu-secu fata la pdmint s-arugat cu lacrimi fierbinti, zicdnd:,,Doa,rnneDumnezeul cerului ;i al pd.mh,ntului, cefericitd. ;i mult sldaitd, uafi fecionra, a,ceea cnre se ua tnarednici de acest Mare Dar. Ckt de sld,uit uafi numele acelei Fecioard,-Maicd. a lui Dumnezeu! O, Doamne! Cfu de fericitd, m-a; sint[i, dacd, m-ai fnuredilici ;i pe mine sd, fiu md.car cea mai umild. sluinicd a acelei Fecioare preasld.uitd.! Oare cdnd ua ueni A,ceAurentepreasld,uitd si binecuukntatd, tn care Ziditorul nteu r)a,cobort pe treptele cerului ;i ua ueni pe pd,mAnt, spre a se tntrupa ;i na;te din Fecioara aceeA preasld,uitd? Ajunge-ttoi eu oare acele zile fericite ca sd, ud.dpe acel Fiu al lui Dumnezeu, intrupat Om pentru ntkntuirea noastrd,? O, ureme binecuuhntatd, de Du,mnezeu pentru ntAntui.rea noastrd., apropie-te degrab, cd,ci tare doresc a te ueden!" Atunci i s-a ardtat o lumind mare si din mijlocul ei a auzit un glas, zicdnd',,,Tu.uei na;te pe Fiul Meu, pentru Aceea altii aor sluji {ie, fiindcd. tu, iubindu-Md. pe Mine, ai dorit sd slaje;ti a,ltora.".Aceastaa destdinuit-o preasfinta Fecioara Maria, Elisabetei, dupl Buna-Vestire(x. 17). MINUNEA 59 Pirdsirea Templului Dupd irnplinirea a 12 ani de petrecere in Biserica lui Dumnezeu, PreasfinteiFecioarefunpreuni cu celelaltefecioare de vdrsta Ei. i se cere sd pdrdseascd Templul pentru a Secdsdtori.Preasfinta Fecioarl le f'acecunoscutPreotilor, cd ea nu poate si se cdsdtoreascl, fiindcd mainainte de nastere a fost inchinatd lui Dumnezeu de plrintii sdi, de asemenigi ea a fdglduit lui Dumnezeu cd. va tr/ai toatd, viata in f'eciorie curttd, si sfdntd. Arhiereul si Preotii liind pusi la lnare incurcltura, nestiind ce si laci, se roagI lui Dumnezeula Chivotul Sfint, si li se rlspunde de la Domnul

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

37

ca sd cauteun blrbat vrednic, cdruiasd-iincredintezepe Sfinta FecioarI,sub randuialasi chipul insolirii (prin logodire)pentru pilzirea fecioriei' - ---.-^,n

r z-n

MINUNEA 60 Alegerea logodnicului Preasfintei Fecioare Pentru aflarcaunui astfelde blrbat vrednic,demh gi de incredere,drept Ei temltor de Dumnezeu,SfatulDomnuluia rOnduit, ca din casaEi semintia lui David sd,aleagd.12 bdrbali fdri femei. Si li se ia toiegeleacestoragi ddle punl in Sfintul Llta4 9i bdrbatul al cdrui toiag va inverzi, acelaeste ales pentru a i se da Fecioarain pazd,.Arhiereul Znhatia alegind 12 bdrbagipiintre bdtrdn(la cureer^ qi Iosif, bdrbatdrept ii temltor de Dumnezeu, 84 de ani), le-a luat toiegelesi le-a dus in Sfantul Altar, rostind: ,,Aratd,Doa.mne,pe bd'rbatul arednic, cd,ruiase cuuine a logo' di pe Fecionrt". A doua zi sco!2ndtoiegeledin SfdntulAltar in prezenla celor 12 bdrbali, au gdsit toiagul lui Iosif inverzit, in care timp si o porumbild albd zburind de sus in ios s-L a;lezat pe toiagulinverzit. Atunci Fecioara,care acumera si orfanl de amindoi pdrinlii, s-a incredinfat spre pnzd, ptin logodire,bdtrdnului Iosif. care a dus-olt casasa din Nazaret. MINUNEA 61 Buna-Vestire Pe cind Sfinta Fecioarl se afla in casalogodniculuisIu, bdtr0'' nul'Iosif, iar Elisabeta,mama"Sfintului loan Botezdtorulse af.la a fost trimis de la DumnezeuArhaninslrcinati in luna L sLSeL, dinsa cu urmltolren vestebunl: ,,Bu'cu.rd,-te, cltre ghelul Gavriil ceea ce e;ti,plind. de Dari Domnwl estecu tine, Bi,necuudnfutd e;ti tu intre femei" . l^r ea vdzindu-l s-atulburat de cuvintul lui Si si cugetain sine:Ce fel de inchinlciune poatesI fie aceasta? ingerul i-a zis:,,Nu.te teme Marie, cd,ciai aflat har la Dumne' zeu. $i iatd uei lua tn pkntece ;i uei na;te Fiu ;i uei chema numele lui, Iisus. Acesta uafi mare ;i Fiul Celuipreatnalt se ua chenta,;i Domnul Dumnezeu ti ua da lui tronul lui Dauid, pd.rintele Sd,u,;i aa tmpd'rd'fipeste casa lui lacob Cn ueci ;i Tmpdrd,lialui rut t'a al'r'ct.ffii;it". Si a zis Maria citre inger: ,,Cu.ftr.aat'i AceastA,de areme ce eu na ;titt' de bdrbat?' $i

38

PTotos. NICODTM N4ANDITA

rispunzind inge.ruli-a zis:,,Du.httlSfint se ue,pogori peste tine si plr,tereacelui Preatnalt te ua umbri, pentru a,ceea, ;i ffintul cnre se ua na;te din tine, Fiul lui Dumnezeu se aa.chema. Si iatd,Elisabeta,rudeniA.ta, A zd,mislit la bdtrine{ea ei;i aceasta este a $a,sea, lund pentrut. ea,, cea numitd. stearpd,,Cd.la Dumnezeu nimic nu este cu neputinld,". $i a zis Mafia: ,,fa,t/i roaba Domnulii, Fie mie dupd,tuakntul tiiu!" Siingerul a plecat de la ea (tc.1. 26-38).

MINUNEA 62 Preasfinta Fecioard Mafia in vizitd,la Dlisabeta Si in acele zile, sculdndu-seMaria, s-a dus in grabd.iri tinutul muntos, intr-o cetate a semintiei lui luda. Si a'intrat in casa lui Zaharia si a-salutat pe Elisabeta.Iar cind, a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a sdltat in pdntecele ei si Elisabeta s-a umplut de Dun-Sfint, si cu glas mare a strigat si a zis: ,,BinecutuAntuffi e;ti tu tntre femei gi binecuuinfutr este rodul pdntecelui td.u. $i de unde mie aceasta, cA sd,aind la mine Maica. Dorunului rneu? Cd iatd, cum ueni la urechi;le rnele glasul, salutd.rii tale, pru,ncul a sdltat de bucurie,fu phntecele meu. $i fericitd este aceea cnre a, crezut cd, se uor implini cele,spuse ei de la Domnul". $i a zis Maria: ,*Md,re;tesufletul meu pe Domnul, si s-a bucurat duhul meu.de Dumnezeu, Ml,nfuitorul meu. cd a cdutat spre smerenia roabei Sate. Cd. iald, de acunr. md, uor ferici toate neamurile. Cd, mi-a ficat mie md,rire Cel Puternic ;i sJtAil"este numele lui. $i ntila lui in neam si tn nea,?n,spre cei ce ,se tem de El. Fdcut-a td,rie cu bra[ul, Sd,u; ri,sipit a pe cei mkndri in, cugetul inimii lor, Coborkt-a pe cei puternici. de pe tronuri si a tndQat, pe cei, smeri,fi" Pe cei fld,rndnzi i-a uruplut de bund,tdli ;i pe cei bogali i-a scosafard,, de;er{i. A sprijinit pe Israel, slujitorul Sd,u,pi gi-a adus amhtte , de mila Sa. Precu.m a grd.it cdtre pd,rin{ii no,stri, lui Auraam gi seminliei-1t4,,ttt, ueq.c".$i a rimas Maria impreunl cu ea cala trei luni; si s-ainapoiat la casasx. (Lc.r, 39 s6) : MINUNEA 53 Iosif logodnicul tulburat de gdnduri necredincioase Preasfinta FecioaraMaria.intorcindu-se acasddupd trei luni. de la Elisabeta,bitr'.inul losif a observatci esteins#iinatd, si a

MINUNIIE

MAICII DOMNULUI

39

inceput si fie chinuit de gdnduri necredincioase9i necuvioase, asupra ei. Dar el,,dreptfiind ;i neurA'ndsd o ad'deascd',a aoit s'o tasi tn ascuns. ;1, cugbtand, el acestea, iatd. ingerul Domnului i s-a ardtat in vis, grlind: ,,Iosife, fiul lui Dauid, nu te teme a lua pe Maria, logod,nica ta, cd, ce s-A zd.mislit tntr'tnsa este de ta iuhut Sft.nt. Ea ua na;te Fiu;i uei chema numele lui: Iisus, cd,ci El ua ma,nfui poporul sd,u de pd,cate. Acestea toate s-au pliieascd ceea ce s-a zis prin proorocul care fd,cut "zice: ca sd se ,,Iatei Fecioara, aa auea' in pAnfuce ;i ua na;te Fiu ;i' ua chema numele lui Emanoil, care se tabuie;te: cu noi esteDum' nezeu. Deqteptindu-sedin somn, iosif a fdcut zsa precum i-a poruncit ingerul Domnului gi a luat la el pe logodnica sa" 1Mt.r, 19'24). MINUNEA 64 Preasfinta Fecioard invinuit[ Ajungdnd vestea la Templul Sfant, cum cd Fecioara Maria, ,eu care fdgdduisecd igi va pdzi peLndla moarte fecioria, 9i care pentru aceLStLa fost incredinfat[ bdtrinului Iosif, s,i-a cdlcat ing1duinlu, au fost chemali am1ndoi la iudecatd in fala SoborJui JuOb.dtoresc.Convingindu-se cd cele auzite sunt confirmate de ceea ce se vede, iudecltorii au certat pe Preasfinta FecioardMaria Ei pe Iosif logodnicul, considerhndcd s-au fdcut vinovali inaintea lui Dumneleu_Ei a Bisericii, prin cdlcarea fdgdduinfei. La aceste invinuiri Preasfinta Fecioard a rlspuns, pldngdnd: ,,viu este Domnul Dumnezeul meu, cd,ci sunt Fecioard' curatd, Ei de bd,rbat nu ;tiu,'. De asemeni gi bdtrinul Iosif cu tot dreptul dezvinovdtindu-se, a rdspuns: ,,Viu este Domnul Dumnezeu, cd eu sunt cu totul ctffAt, neatins ;i neuinouat despre toate cele ce se aud, ;i se udd. la logodnica n eA'MariA"''.Ltunci Arhiereul vdzdnd ctr tilgdd\iesc a fecunoaste vinovillia log a hotlrit sI le dea sd bea-apa cettdrii, sperind cd dupl aceea' se va vldi vinovdlia lor. Dar ei bind Lpa. cefidrii, precum era prescris in lege, nu au pd{it nimic. Atunci Arhiereul Ei soborul mirindu-se gi minunindu-se de cele vilzute, cum cd vinovali fiind, nu au pdtit nimic rdu, iau slobozit, zicdnd: ,,Deolrece Domnul Dumnezeu n-a Lfdtat picatul Vostfu, mergeli in pace la casavoastrd" ( N u m c r i5 . I l - 3 l ) .

40

Protos. NICODIM MANDTTA

MINUNEA 65 Nasterea Domnului in zilele aceleaa iegit poruncd de la CezarulAugust, ca sd se inscrie toatd lumea, fiecarein cetateasa. Atunci au plecat si Iosif impreund cu Preasfinta Fecioard.Maria, din Nazaret, in Betleemul Iudeii ca sd se inscrie acolo. Dar pe cOnderau ei acolo, s-au implinit zllele ca sd nascd,si a ndscut pe Fiul siu Cel Unul-Ndscut gi L-ainfdgat qi L-a culcatin iesle,cdci nu mai era loc pentru ei, in casade oaspeti" (Lc.2,I-7).Pentru cd zdmislireaa fost de la Duhul Sfinq nasterea a fost fdrd.de durere si fdrd pierderea fecioriei. MINUNEA 66 ingerul Domnului se aratd pistorilor in aceavreme, in linutul acela erau pdstori stind pe cirnp qi fdcind de strajd noa;ptea. imprejurul turmei lor. $i iatd ingerul Domnului a stdtut ldngd,ei si slava Domnului a strdlucit imprejurul lor, si ei s-auinfricosat cu fricd mare. Dar ingerul le-a zis: Nu vi temeti. Cilci, iatd, vI bine vestescvoud bucurie mare, care va fi pentru tot poporul; cd vi s-andscut azi Mdntuitor, care este Ilristos Domnul, in cetatealui David. Si acestava fi semnul: Veti gdsi un Prunc infXsat,culcat in iesle. fi deodatd s-avizut, impreund cu ingerul, mullime de oaste cereascd,lduddndpe Dumnezeu si zicdnd,:,,Slaud,tntru cei de sus lui Dumnezeu ;i pe pd,mknt pace, intre oameni bu.nd,uoire!"Iar dupl ce ingerii au plec t de la ei,la cer, pdstorii vorbeau unii cdtre altii: Sd mergem dar pind,la Betleem, sd vedem cuvdntul acestace s-afdcut si pe care Domnul ni l-a ficut cunoscut.$i, gribindu-se au venit qi au aflat pe Maria si pe Iosif si pe Prunc, culcat in iesle. $i vizindu-L, au vestit cuvOntulgrdit lor despre acestCopil. Si toli cd|9iauzeau se mirau de cele spuselor de cdtre plstori.lar Maria pdstra toate aceste cuvinte, punindu-le in inima sa. Si s-au intors pdstorii, sldvind qi ldudind pe Dumnezeu, pentru toate cite auziserd si vdzuserd",precum li se spusese"(Lc.2, 8-20). MINUNEA 57 intimpinarea Domnului Ia opt zile, dupd obiceiul evreiesc,Pruncul a fost tdiat imprejur qi i s-a pus nurnele lisus, asa cum a vestit ingerul Domnului.

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

4T

Dupi ilceella 4Ode zile,Pruncula fost adusla Templudin lerusalim pentru a fi inchinat Domnului ca intii-ndscut.Si in acel timp, iatd,,era un om in lerusalim,anumeSimeon.Omul acelaeta drept qi temdtor de Dumnezeu,asteptind mingiietea lui Dumnezetr,gi Duhul Sfint era intr-insril. Si ii era fdglduit de la Duhul Sfdnt sd nu vadd moartel, pind, ce nu va ve.deapd Hristosul Domnului.Acestaa venit in BisericI.$i cdnd au aduspdrinlii pe Iisus Prunculsd facd.ei dupd obiceiullegii pentru Dinsul, el L'a luat in bralelesalegi a binecuvinatpe Dumnezeu,zicind: ,/.cum sloboze;tepe robul Td,uStd,pknedupd' Cuudntul Td'uin pace, cd, ud.zurd.ochii mei mkntuirea Ta, care ai gd'tit-o |naintea feyei tuturor popoarelotr lumind, spre luminareo tuturor nea' murilor ;i slaud,poporului, Td,uIsrael" 1Lc.2,25-32). MINUNEA 68 Tatna frgiduintei .bltrdnului Simeon Ptolomeuimpiratul Egiptului vrdnd a-giface renumenemuritor prin construireaunui grajd de cristal, filozofii sIi l-au sfdtuit cain locul aceluigrajdstricdcios,si tilmdceascddin cdrlileevreImplratul iegti:Legealui Moisegi proorociile,care sunt veEnice. s-ainvoit bucurosqi a adusclrfile sfinte ;i 70 de bdrbafi,clrturafi intelepti, din Israel, intre care era Ei dreptul Simeon.Ptolomeu le-a dat 7O de case,bdgind in fiecare casd"cite un invdlat elin, ca sd lucrezela tdlmdcireacdr{ilorsfinte,din limba evreiiscd,in limba elini, ffud a se vedeaunii cu allii pdnd la terminare. Dup[ ce au isprdvit,implratul d0ndu-lebani gi daruri multe, le-aingdduit a se ducein Palestina.Mergind ei pe calese intrebau unii pe allii desprece aq vilzut si cunoscutin Scripturile pe carc le-a"tdlmdcitqi scris.Unii spuneauunele, allii altele.Dreptul Aflt aflat tn cartea Proorocului Isaia un Simeonle-a spus:,,ELt. loc und,ezicia: ,,fntd,,Fecioara fu pilnfuce ua Aaea;i ua na;te Fiu ;i uor chema Numele lui Emanoil". Eu insi m-am indoit, cum poate zlmisli si nagte o fecioafi, negtiind de birbat? Am vrut si rad cu cufitaEulcuvinteleaceleaproorocesti,dar ingerul Domnuluimi s-aardtatsi m-aimpiedicatale rade,gi finindu-mi de mind, mi-a zis: ,,SimeoAne,nufii necredinciosfafd' de cele scrise, a cd,ror implinire o uei uedea.Tu nu uei muri pAnd' ce nu uei uedeape l{ristosul Domnului. Care se ua napte din

42

PTotos. NICODIM MANDTTA

Fecioara aceasta proorocitd'i ingerul s-a flcut nevdzut. incd indoindu-rnd ;i pricindu-md cu adevdrul acesta proorocesc, o palmd nevdzltd, (Dan.5) md loveste peste obraz, Ei am auzit pe cineva, zicindu-mi: ,,Pentru, cd. n-ai crezut Scripturii, nu uei gusta moartea pAnd, nu aei uedea Si lua tn bra[e pe Hristosul Domnuhti". Si iati cdamfost silit aldsasd se scrie aEacum l-am aflat acestcuvdni proorocesc.Eu insd tot md indoiesc de cuvintul acesta...". Mergind ei cu tolii inainte pe cale gi trecind pe marginea unei ape rnari, dreptul Simeon si-a scos inelul din deget si aruncindu-l cdt a putut mai d,epartein largul mlrii a zis:,,De ua fi adeud.rat cd o Fecioard, Jiird, de bdrbat uq zd.misli, intrupa ;i na;te prunc, sd,mai uind, iard,;i inelul acesta in mkna n eA,". Cdlltorind ei inainte, foarte mult, cind s-ainserat au aflat pe marginea apei aceleia,niste pescari vinzind pe$te.Toti dascilii aceia siau cumplrat peste pentru gdtit, asijderea.;i Simeon. Spintecindu-si qi el peqtele cumpdrat, a zflat inelul siu in interiorul pegtelui.Aceastavdzind-o el s-a spiimdntat, si povestind cu de-amlnuntul taate, a crezut din toatd"inima si cu tot sufletul, cuvintele proorocesti. Treclnd peste vdrsta vietii sale, gdrbovit de multimea celor 360 de ,ani, venea des inaintea Domnului qi sta mult in Bisericd, rugandu-selui Dumnezeu ca,sd miluiascd lunrea, izbdvind-o de tirania vicleanului diavol. \'edeti? Mdcar cI-l certase cu palma aceeanevdzutd,el totusi, nu s-a depdttat de Sf0nta Bisericd; ci intotdeauna Venea si se ruga cu credinciosie pioasdlui Dumnezeu,asteptind cu ardoarc rndngiierea lui Israel prin irnplinirea acelei proorociri. MINUNEA 69 Sabia indurerdrilor Iar Iosif si mama Lui se mirau de ceea ce se vorbea despre Prunc. Si ia binecuvintat Simeon si a zis cdtre Maria, mama Lui: ,,Iatd,, Acesta este pus spre cd.derea ;i spre ridicarea multora din Israel ;i ca un senr,n care ua. stArni tmpotriuiri, ;i prin Su,fletul Tdu ua trece sabie, ca sd. se descopere gAndu,rile din m,ttlte inimi ec.2,33-35).Aceastdproorocie a sabiii ce-i va strdpunge inima, s-a implinit in nrod deosebit, in timpul cind PreasfhntaNdscltoare de Dumnezeusi Pururea Fecioara Maria a

MINUNITE

MAICII

DOMNUTUI

43

vdzut: patima, rlstignirea, molttel si ingroparea.Preadulcelui sduFiu, Domnulnostru IisusHristos. MINUNEA 70 Maica Domnului gi Magii Dupd naqtereaPrunculuilisus, pe cer, deasuprapeqterii s-a ardtato steastrllucitoare c re lumina si ziua,ardtdndlocul unde S-anlscut Mesia.Aceastdsteaa. fost vdzutd si in tlrile pdg0ne gi inleledinsprerdslrit. Ceitrei Magidin aceleplrfi, cunoscOnd gdnd cd acenstdstea minunatd vesteqtenafterea unui mare implrat, Izbdvitorullumii, Mesiacel vestit de Prooroci,pregltindu-sede drum gi ludnd cu ei daruri scumpe,pornescintr-o lungd si anevoioasdcdldtorie,pentru a afla gi a se inchina acestui Pruncminunat.Aiungind la Ierusalimei au intrebat:,,Undeeste regele ludeilori Cel ce S-a nd.scut?Cd,ci am ud'zut la Rd'sd'rit steaualui ;i am uenit'sd ne tnchind'mlu'i". Si auzind,regele Irod s-atulburatEitot Ierusalimulcu el. Si,adunind pe tofi arhiereii ;i cdrturarii poporului,ia intrebat:Undeestesd senascdHristos?Iar ei iau zis:in Betleemulludeii,cd asaestescrisde prooropdmintul lui Iuda,nu egtinicidecumcel mai cul: ,,Si'tu,Betleeme, mic intre cdpeteniilelui Iuda, cici din tine va ieEiConducdtorul c re va.pagtepe poporul meu [srael".Atunci Irod a chematin ascunspe Magisi a aflat de la.ei llmurit, in ce'vremes-aardtat steaua.$i, trimi!2ndu-i la Betleem,le-a zis:Mergefi_si cercetali cu de-amdnuntul despre Prunc ;t, dacd' il ueli afla, uestifi-mi ;i mie, ca, uenind ;i eu, sd.md,inchin lui. Iar ei, ascuhAndpe rege, au plecat ;l iatd, steaua pe care o udzuserd.tn Rd'sdrit rnergeatnaintea lor, pdnd. ce a Eenit ;i std.teadeasupra, unde era Pruncul. $i, ud,zdndei steaua, s-au bucurat cu bucurie foarte ma,re.$i, intrhnd tn casd.,au ud,zutpe Prunc tmpreund inchi,nat lu'i; cu Maria, f/rnn a lui, ;i cd,zhndla pd,mhnt, s-a,u. ;i deschizhnd uistieriile lo4 l-au adus lui daruri: aur, td'mfie ;i smirnd,. Iar luknd tn;tiinfare in uis'sd,na se mai intoarcd Ia lrod, pe attd cale s-au d.usin lara lor" (Mt.z, z r2). MINUNEA 71 Ucidereapruncilor lar cdnd Irod a vdzut ci a fost amigit de magi, s'a miniat foartesi, trimitind a ucispe tofi pruntii ('itreerauin Betleemsi

MINUNIIE 44

Protos. NIC'ODIM MANDfTA

in toate hotarele lui, de doi ani Ei rnai ios, dupi timpul pe care il aflase de la Magi. Atunci s-aimplinit cuvintul spus de la leremia Proorocul: ,,Glas in Rama s-a auzit, ph,ngere pi thnguire multd; Rahila plkngea pefii sdi ;i nu uoia sd se mAngAie,pentru cd. nu m.ai su,nt" (Mt.2, 16-18). MINUNEA 72 Fuga in Egipt nupA plecareamagilor, iatd ingerul Domnului se aratd in vis lui losif, zicdnd,:,,Scoald-te, ia Pruncu,l ;i pe nxan A lai ;i fugi tn Egipt ;i stai acolo phnd ce-li uoi spunq fiindcd. Irod are sd caute Pruncul ca sd-L ucidd,". Si Iosif scul2ndu-se,a luat noaptea Pruniul gi pe mama Lui si a'plecatin Egipt: $i au stat acoio pdnd,la moa"rtealui lrod; ca sd se implineascd cuvintul spus de Domnul, prin proorocul: ,,Din Egipt am chemat pe Fiul Mett". Dupd molrte^ lui Irod,.iatd cdingerul Domnului s-a ardtatin vis lui losif, in $gipt, si i-a zis: ,,ScoAld,-te, ia Pruncul si pe mama lui ;i mergi en pd,mdntul lui Israel, cd,ci au murit cei ce cd,utau sd,ia aia{a Pruncului", Iosif sculindu-se,a luat Fruncul qi pe mama Lui gi a venit in pdm0ntul lui Israel. Si, auzind cd domnesteArhelau in Iudeea,in locul lui Irod, tatdl sdu, s-atemut sd meargl acolo si, lu0nd poruncd in vis, s-a dus in plrtile Galileei. Si a venit si a locuiLin orasul Nazaret,ca sI se implineascdceea ce s-a spus prin prooroci, cd"Nazarineanse va chema (ML2, r3-r5,t9.23). MINUNEA 73 Iisus la 12 ani la Ierusalim Plrinfii Lui, in fiecare an, se duceau la sdrbdtoareaPagtilor,la Ierusalim. Iar cind a fost El de 12 ani, s-ausuit la Ierusalim, dupd obiceiul sdrbltorii. Si sfirsindu-se zilele, pe cdnd se intorceau ei, 'Copilul Iisus a rdrna'sin Ierusalirn si parinlii tui nu stiau. $i socotind ci este impreunl cu tovardqii lor de drum, au venit cale de o zi, cdttindu-L printre rude si.printre cunoscufi. 9i negisindu-L, s,au intors la Ierusalim, clut0ndu-L. lar dupd trei zile L-au aflat in Templu, sezind in miilocul invdfitorilor, ascultindu-i qi intrebOndu-i.$i topi Carcil ^uzeau se nrinunau de pricepereaqi de rdspunsurile Lui. Si, vdzindu-L, rlmaserd uimiti, iar mama Lui a zis

MAIC'II

DOMNUIUI

45

citre El: ,,Fiu.le,de ce ne-ai jd,cut noud, a;a? Iatd', tatdl Td,u ;i eu, Te cd,utam ingrijora{i'i $i El a zis cdfte ei: ,,De ce era, sd,Md' cdutafi? Oare nu ;tiafi cd' in cele ale Tatd'tui'Meu trebuie sd' fiu?" Dar ei n-au inleles cuvintul pe care. Le-a spus lor. Si a cobordt cu ei qi a venit in Nazaret gi le era supus. Iar mama Lui pdstra in inima ei to te aceste cuvinte. Si Iisus sporea cu infelepciunea ;i cu virsta, si cu harul la Dumnezeu $i la oameni (Lc'2' 4L-52) Maica Sfinti

MINUNEA 74 cu Fiul ei la nunta din Cnna

FIc0ndu-senuntd in Cana Galileei, era si mama lui Iisus acolo. Si a fost chemat si lisus gi ucenicii SIi la nu{rtd. Si sfirqindu-se vinul, a zis mama lui Iisus cdtre El: ,,Nu nxni Au, uin". A zis ei Iisus: ,,Ce este Mie ;i tie, femeie? incd n-a uenit ceasul Merr". Mama Lui a zis celor ce slujeau: ,,Faceli orice ud.aa spune". Si erau acolo qasevase de piatrd,,puse pentru curltirea ludeilor, care luau cite doud sau trei vedre. Zis-alor Iisus: ,,Umpleli aase' le cu apd". Si le-au umplut pini sus. Si le-a zis lor: ,.Scoateli acium ;i aduceli nunu.lui". Iar ei i-au dus. Si cdnd nunul a gustat Lpa care se fdcusevin gi nu ttia de unde este, ci numai sluiitorii care scoaserdapa stiau, a chemat nunul pe mire si ia zis: ,,Orice om pune inthi uinul cel bun, ;i cdnd se amefesc,pune pe cel mai slab. Dar tu ai linut ainul cel bun pAnd A.cu.rn". Acest inceput al minunilor l-a fdcut Iisus in Cana Galileii qi gia ardtat slava Sa;s,iucenicii Sdi au crenJt in El ltoan2,r-LL). MINUNEA 75 Maica Preacuratil gi fualii Domnuliri Maica Domnului, vdzdnd rdutatel;i ura clrturarilor qi fariseilor, era coplesitl de iubire qi de ingrijorare pentru soarta iubitului sIu Fiu, Iisus Hristos. Fralii Domnului, care se numeau: Iacob, Simeon,Iuda ,siIosif logodnicul, ndsculi din cdsdtoriacu Salomia, fiica lui Agheu, fratele lui Zaharia Preotul, nu vedeau cu ochi buni activitatea si minunile Domnului Iisus Hristos. De aceea, considerind cd.a deplqit limita, stdruiescpe ldngd Maica Domnului, si vin impreunl spre a incerca sd-L convingd, ca El sI-qi schimbe comportarea. $i incl vorbind El rnullimilor, iatd,mama

46

Pr"t"t.NfCODM

;i fratii Lui stdteau afard,,cdutind si vorbeascdcu el. Cinevai-a zis:Iatd,mama"si frafii Tdi stau afard,,clutOndsd-sivorbeascd.Iar El ia zis:,,Cineestemama mea si cine suntfrafii Mei?" Si intinzind mina cltre ucenicii Sfi, a zis:,,Iatd.nta.tnaUea ;l frapl Mei. Cd, oricine ua face uoia Tatd,lui Meu celui din ceruri, acela imi estefrate ;i sord ;i mAmd" (Mt.12,46.50), Domnulcunosc0ndmainainte g0ndurilegi intenliile cu care ei au venit, mai-naintede a incerca,le-a dat urmltorul rlspuns: ,,Cineface uoia Tatd,luiMeu celui din ceru.ri, imi estefrate si sord.;i mamd' iar cine nuface uoia lui, cu'nimic nu sefolose;te de aceastd calitate"

Maica Preciitl

(vcziTilt. Tcofilact,si V. Sf. t9 iunic).

MINUNEA 76 urmeazil Fiului sdu pdnd la.moarte

Maica SfintI auzind"si vlzind pe clpeteniile Iudeilor fdcind, sfat sI-L piardd.,si cdnd il aude chiar pe insu;i Fiul ei iubit prevestindu-gi mozrtea.Sa, se umple de mai multd ingrijorare. Aceasta o silea a merge dupi el qi a face tot ce-i std in putinfd spre a nu-L ldsa sd"cadd"in miinile miniite de singe ale cdpeteniilor poporului sdu. Sabia prezisd,de dreptul Simeon incepe, incet dar dureros, sd-i strdpungl inima ei, cea"plinl de negrditd iubire. MINUNEA 77 cu sfintele femei la moartea Fiului siu Maica Domnului, a"reptezentat cel mai sublim dag,ce l-a putut oferi omenirea lui Dumnezeu,qi prin care, Fiul ;i Cuvintul lui DumnezeuS-apogorit la noi, si S-aficut Om, iar Ea a devenit Ndscdtoare de Dumnezeq rdminOnd pururea Fecioard.Dar pentru aceastd.cinste qi plinltate a darurilor de c re s-L bucurat Maica Preasfdntd,a trebuit sd,fteacd prin cea mai cumplitd. si arudtoarc durere, ce a putut sd incerce si sd guste vreo fiin{d omeneascd, in existenta sa. Datoritd iubirii gi sensibilitdtii sale fecioresti, si de Maicd totod,atd,,a simfit qi a trdit intrega suferinfd a scumpului sdu Fiu, pe tot parcursul Calvarului gi al rdstignirii pe Cruce, pind in clipa cind a incredinfar-o protecliei Ei puitArii cle grijd,,a ucenicului Sdu iubit, feciorelnicului loan. Dar in acesteclipe atit de grele pentru Maica Preasfdntd, de nepreluitd, valoare a fost prezenta Ei dragostea femeilor mironosite, care au sprijinit-o qi nringiiat-o neincetat. Maica Preasfintl

MINUNEA 78 si cu mironositele la pogorirea Preasfintd Nlaica de pe Cruce a Domnului Dupi ce Mintuitorul qi-adat duhul pe Cruce,Vineri la ceasulal noullea, Iosif din Arimateia,a merssi a cerut de la Pilat, trupul Domnului spre ingropare. Pilat i-a aprobtt cu uqurinfd, qi intorcindu-sepe Golgotl, ^juta;tde Nicodim gi de alli credincioEi, impreundcu sfintelefemei,au cobordtcu griil trupul Domnului de pe Cruce.Pregdtireas-afdcut in mare grabd',cdciziua era pe sfirsite si a doua zi erau Paqtile,care interziceauorice lucru, dupi apusulsoarelui.in acesttimp, MaicaPreactratdprimind ;i sdrutOndpe PreadulcelesIu Fiu, vlrsa piraie de lacrimi, tinguindu-seastfel:,,Va,intie, Preadulcelemeu Fiu lisuse, cum md' uoi atinge de Trupul Td'ucel nestricd'cios?$i cu ce mAini Te uoi pune in mormknt? Fiul meu iubit! O nd,deide;i o uiald' Te auearnpe Tine, Std,pdne,;i Acrrrn,uai mie, Iumina mea, cd'md' add lipsitd, de Tine. Vai mie, Fiul meu! Dureri ;i necazuri coukr;itoare n -a,u aflat, ud,zdndu'Temort pe Tine, Care ai |nuiat pe cei morli! A;fi urut mai bine sd mor eu in'aintea Ta! Vai mie, dulcele meu Fiu! Cd rdu'mi se rd'nesteinima ;i toate cele dinduntrlt. meu.,cd,nu Te mai pot uedeaa;a mort. Acum ci.nd Te ud,dpe Tine, bhndule Fiu, bunule Dumnezeu;i milos' tiue Doamne,jd.rd, md.rire,jd,rd, suflare ;i fd'rd' de chip, md' miri plkng;i md, thnguiesc,linkndu-Te ASa,cu//t' n'a,mgdndit niciodatd,sd.Te ud,d!Vai mie, Fiul meu;i Dumnezeule,pentru ce ai apus de la ochii mei?"...Acesteaqi altelemulte ziceaMaica Sfdntdpldngind cu amar. MINUNEA 79 Maica Preacurati gi cu mironositele la ingroparea Domnului impusl de legeEide respectulEidraDupdce auP.icutpregdtirea gosteace-oaveaucu tolii fztd,de Domnul,vdrsind lacrimi dindestul, ziuridicatqi condustrupul neinsufle$t,spreo gridini apropiatil, unde se af.laun mormdntnou, ce aparfinea\ri losif, gi care l-adlruit pentruingropareaDomnului.DupI ceL-auaEezataicicu grijl Ei cu nespusddragostesi intristare, cu greu s-audespdrfit

48

PTotos. NICODIM MANDTTA

de El. Au privdlit o piatrd,mare pesteuqamorm2.ntului,iar cdrturarii ;i fariseii, de frici sr nu fie furat Trupul Domnului din morm2nt,au sigilat intrarea gi au pus de pazd,o sutd de ostasi. MINUNEA 80 ' Bucuria Maicii Sfinte la invierea Fiului sIu Dupdacestetrei zilede cumplitdsuferinfr pentru Maicapreasfdntd, iatd"cd"in zorii zilei a treia, Fiul sru preaiubit, Domnul nostruIisusHristos,inviazd. din morti, si ieseafard"din mormint fdrd,sd,deapiatrala o parte,sausd stricesigiliul,precum,cind a venit in lume ndscindu-sedin preacurati Sa Maicd, i-a ltdzit nestricatdfecioria. in aceltimp,.l\{ariaMagdalena,Maria, muma"luilacob,si Salomia, au cumpdratmiresme,gi veneauca sd-lungd 1Mc. 16,D. ,,Dat iiltd, s-afdcut cutremurmare)cr ingerul Domnului,cobordnddin cer gi venind,z prdvdlit piatrasi ;edeadeasupraei. si infdlisarealui er^ ca fulgerul gi imbrdcdmintealui albr ca zdpada,. si de frica lui s-aucutremuratstrdjeriisi s-aufdcutca,morfii.Iar ingerul rdspunzdnd,a zis femeilor ,flu ud temeli cd ;tiu cd,pe Hiistos cel rd'stignit il cdutali. Nu esteaici: cdci s-a sculatprecurn a zis; uenili de uedeli locul unde a zd,cut.gi degrabd,mergh,nd,spuneli ucenicilor rui cd s-a sculat d,in mlorli ;l l,ata ,a"*erg"- tnaintea uoastrd'in Galileea;acolo tl ueti uedea.Iatd. u-amspus aoud.". rar plecind ele in grabd"de la mormdnt, cu fricd gi cu bucurie mare au aletgat sr vesteascducenicilor Lui. Dar cdnd mergeau ele sd vesteascducenicilor,iatd Iisus le-a intdmpinat, ziiandi ,,Bucurali-ud!"Iar ele apropiindu-se, au cuprinspicioareleLui si i s-auinchinat. Atunci-Iisusle-a zis:,,Nu ud tem,eti.Duceti-ud,si uestili fralilor Mei ca sd. meargd, tn Galileea, ;i acolo lld. ,o, uedea".1Mt.28, r-ro;.Vesteainvierii Domnului,adusdde femeile mironosite,a umplut de o negrditr bucurie pe Maicapreacuratd". MINUNEA 81 Duhul Sfint S-apogorit si peste Maica Domnului PreasfintaNdscrtoarede Dumnezeu, impreundcu sfintii Apostoli si _cuceilalli trati, au luat parte la indltareaDomnului,pe muntele Eleonului,unde li s-aruardtat doi ingeri imbrdcatiin haine albe,care le-auzis: ,,Bd:rbaligalileeni, de ce stali priuind. la cer?Aqestlisu,s,care S-afudltalde Ia uoi la ce4 o'rt1"t,o ;1.

MINUNILE

MAI(III

DOMNUIUI

49

oeni,precum. I-a,li udzut rnergAndlA cer". Atunci ei s-auintors la Ierusalim...si cind au intrat, s-ausuit in camerade sus,unde locuiau:Petru si Ioan si lacob,Ei Andrei, Filip si Toma,Vartolomeu si Matei,Iacob al lui Alfeu ;i Simon Zelotul Ei Iuda al lui Iacob.Tofi aceEtia, intr-un cuget,stdruiauin rugiciuneimpreunl cu femeilesi cu Maria,mam lui lisus,qi cu fralii Lui" 1E.lp. 'ziler, Lr-14). in diminea{aDuminicii, cdnd s-au'implinit SOO. de la invierea Domnului si zece zile de la inillarca Sa, Maica Domnului era impreunl cu Sfinlii Apostoli si multi credinciogi,in aceeaqicasdunde s-afdcut Cina ceade Taind,.; tunci deodatd,, din ce4 s-a jd,cut un uu.iet, ca de sulflare de uhnt ce uine repede,;i a umplut toatd casa unde;edeau ei. $i s-au umplut toli de Duhul Sfi,nt ;i au inceput sd,uorbeascdin alte limbi, precum le dd,dealor Duhul a grd,i" (F.Ap.2,L-4). MINUNEA 82 NlaicaDomnului a filcat apostolat Sfinlii Apostoliau lucratin Ierusalimweo L2 ani, avlnd in miilocul lor si in sfatul lor, pe PreacurataMaicd.Pentruimplinirea poruncii Mintuitorului: ,,||,Iergelitn toatd, lumea ;i prediCali Euanghelia la toatd zidirea". SfinqiiApostpli adunali in sobor, dimpreundcu PreacurataMaicd,, au tras la sorti, pentru a ved.ea ce laturi ale lumii le va rdndui Domnul fiecdruia,sI propovlduiascI Sf. Evanghelie.Ei ia cdzutIvirul sau Georgia.Dar, primind mai apoi vestire de la ingerul Domnului, i-a f.dcutcunoscut,cI aceastd. laturd,rdmine sub proteclia F,i,dar voia lui Dumnezeu este si meargdsd lumineze mai intdi altd"laturd,a pdm0ntului. Lazdrcel mort gi inviat a patra zi de Domnul, fiind urmirit de vrljmasii Domnului spre a fi omorit, a fugit in Cipru. Pavel qi YarnavaLvandmare dragoste,si dorind sd o mai vadd,pe Maica Domnului,ia scrissi a rugat-osI vind Dinsa la Cipru,cdciel nu puteasI vind din cauzacelor ce-lurau de moarte.MaicaPreasf2nti ia rd,spuns cI va"veni, dar sd-itrimitl o corabie,lucru pe care Lazdrl-a qi fdcut.Pregdtindu-se de plecaregi lu2nd si pe Sf.Ioan Evanghelistul, si alli ucenicicredincioqiimpreuni cu sine,au plecat spre C,ipru,cllltorind in liniqte.Dar dupi un timp oltecare, prin voia lui Dumnezerr,s-a"pornit o furtunl puternicdcare i-a inspdimintatpe to!i, qi carefurtund"a abdtutcorabia,pestevoia lor, spre poalelemuntelui Ascalon,adicd,Athosul d,eastdzi.

50

Protos. NICODIA4 MANDTIA

indlfime, capi$teaidolului Apolon. Diavolii ce locuiau in acestidol, fdceautot felul de nziluciri, ce plreau minuni, pentru a inqela poporul, si vesteau ghicitoreste multe lucruri ce se intimplau in viitor. Pe mdsuri ce corabia se apropia de tirmuri, diavolii ce locuiau in idoli au inceput sd cunoascl ;i sd simtd, apropierea Maicii lui Dumnezeude acestefocuri, si izgonirea ;i pedepsirealor, pentru care ei au inceput de niprasnd si rdcneascdinfiordtor. Diavolul cel mare ce locuia in idolul Apolon. fiind silit de Dumnezeua strigat in gura mare cu glas omenesc:,,Oarnenilor!popoarelor! Brtr0ni, bdrbali si copii!Alergafi la limanul lui climent si prirniti pe Maria, Maica Marelui lmpdrat Iisus Hristos, Dumnezeu-Cuvdntul". Astfel, {emonii care erau in idoli, fiind siliti de puterea lui Dumnezeu,contrar vointei lor, md.rturiseau adevdrul inaintea lumii. DupI cuvintele acesteaale demonilor, idolul Apolon s-a rupt din indlfimea locului sdu, qi cu diavolul cel mare ce locuia intr-insul, dimpreunl cu o coamdde piatrd"din munt€, s-auprlbusit in rnare. Poporul, auzind,si vdzdnd,acestea,a venit la firmul mdrii ;i aici a intdmpinat pe Maica Domnului, cdreia.cu totii i s-au inchinat, si au rugat-o sI le spund despre F'iulsdu,qi despre rlscumpdtarca neamului omenescce s-aflcut prin El. Atunci Maica precista povestindu-le cu multd dragoste toate cu deamlnuntul, au cteznt cu tofii in rdscumpdrarca si iertarea ce ne-a fost adusd prin Fiul lui Dumnezeu,Domnul nostru Iisus Hristos, qi s-au botezat cu tolii in numcle: TatIlui, si al Fiului gi al Sfdntului Duh, punindu-le plstor sufletesc,pe unul din ucenicii ce se aflau cu Ddnsa pe corabie. Iar la desplrtire Maica Preasfdntd,a rostit cu fafd luminatd,, aceste cuvinte: ,,Dnru.l,lui Dumnezeu sd,fie peste locul q,cesta ;i asupra celor ce uor uielui aici cu credin{d,, cu eulauie ;i cu dragoste, pdzind poruncile Fiului ;i Dumnezbului meu. $i toate cele trebuincioase uietii pd.mhntu;ti le uor auea cu tndestulare ;i pu{ine osteneli, uieluitorii pio;i ai acestui loc; uia[d, cereascd.li se uA.ddrui ;i m.ila Fiului na se ua ridica de la ddn;ii Fand, la ffir;ihtl aeacu.rilor. Iocului acestuia Eu ti uoifi apd,rd.toaresifier binte mijlocitoare pentru dansul cd.tre Dumnezed, si pentru cei ce uor petrece aici dupd, uoia ;i pldcerea Fiulu.i mett, Hristos Du.mnezeu-Cuuhnful" (proschi. al sf. IU.Athosedit. 1856,Buc.).

MINUNILE MAICII DOMNULUI LA ADORMIREAEI MINUNEA 83 ingerul aduce vestea Adormirii intr-o zi, PreasfdntaNdscdtoarede Dumnezeu era tristd, pentru cd nu mai vedea pe Hristos Fiul sdu, si plingea cu dor ca si poiltd vedea fntaLui. intr-acel ceasi s-a ardtat ingerul intr-o lumi nd. mare Ei i-a zis: ,,De astdzi in trei zile, uei fi luatd din trup, cd,ci Fiul tdiu te a;teaptd' ca dor, pe tine Maica Lui" (x.44). MINUNEA 84 ingerii cu stilP[ri de finic Cdnd a venit vremea sd moatd Precista, yau Lrilt1t ingerii cu stilpdri de finic pe care le-au adus din Rai. Precista a poruncit ca acele stilplri sd se poarte la ingropare inaintea ei, intrucdt stilparet infloritd, insemna incoronarea fecioarei 6. 45).

MINUNITE

52

PTotos. NI6'ODIM MANDITA

MINUNEA 85 Certarea si miluirea Iudeilor necredinciosi la Adormire a Maicii Domnului in vremea in care a voit Domnul nostru Iisus.Hristos sI mute pe Maica Sa cea cu totul Preasfinti, la viala din lumea aceesta" cea cereasci si preafericitd, ca sI impdrifeasci cu Dinsul vesnic dupd cum i se cuvenea,a poruncit ca sd se adune Apostolii - din toatl lumea de pe unde erau risipiti, propovdduind cuvintul cel de mdntuire - in satul Ghetsimani,unde era Preasfinta, ca s-oinmormAnteze.Atunci dar, cu Dumnezeiascavoie gi chemare, iau rdpit norii si s-au aflat toli intr-un minut de ceasinaintea pururea Fecioarei,care vdzdndu-ipe dingii s-a buc'urat foarte. Si a spus lor cum cd s-a apropiat vremea ca sd"se ducd, sd se veseleasci cu Fiul ei si StIp0nul. Si, dupl ce a grdit cite a avur de grdit, sfdtuindu-i si invdfOndu-i, i-a mdngdia;t,dnpd,cum se vede la povestire cel pentru adormirea ei, asezdndu-secu trupul ei cel preasllvit si cu totul preacinstit pe patul de moarte, i-a binecuvint^t pe ddnsii si si-a dat preasfintul ei suflet in mOinile cele preacurate ale vesnicului Dumnezeu.Atunci, dupl porunca ei, Apostolii au luat acel preasfdnt pat gi, mergind cu bund rinduiali si evlavie, cintau intr-un glas cintarea, cea de iesire. De asemeneagi sfingii ingeri impreund o petreceau pe Doamna si lmpdrlteasa lor, si cintau nevdzut, si o lludau minunat cu glasuri preadulci, care se auzeauin vdzduh. Iar Igdeii cei zavistnici si necredinciosi, ardtdnd ca intotdeaUna urdciunea pe care au a\ut-o cdtre Dornnul si rdutatea lor, s-au pornit asupra patului pe care se purta trupul cel incepdtor de viald, al Niscdtoarei de Dumnezeu, gindind in mintea lor si-l arunce la pdmint si sd necinsteascl llcasul cel cu totul cinstit si ' dumnezeiesc.Dar indatd"ia ajuns dumnezeiascaoslndd pe indrdznetii tceia., cdci, cind s-au apropilt,'au orbit cu totii, iar unul dintre dinsii, mai obraznic, a .indr/aznit cu nerusinare, nepriceputul, de a apucat acel sfinlit pat, vrind sd-l arunce jos de pe umerii Apostolilor. Insi sfintii ingeri n-au suferit ca sd se faci o ocar/aca ^ce sta, cortului celui impirltesc, ci au pedepsit cu dreptate nerusinarea si ohrlznicia lui, tiindu-i nevilzut miinile, care au rlmas spanzuratede pat, in privirea preainfrico;at[ si

MAICII

DOMNUIUI

53

jalnicd a tuturor celor de fa1il.lar cel ce a pitirnit aceasta,plingea mnguindu-secu amar. Petru, ca un urmdtor al invlgitorului siu, s-a milostivit Ei s-a intristat pentru lacrimile acestuia gi, apropiindu-se, ia zis lui: ,,Credecu toatd,inima ta, cd aceastl este cu adevdratMaica Fiului lui Dumnezeu, Care S-a ndscut dintr-insa filrd de. sIminfI, gi atunci vei cunoaEteputerea ei, ca sI-fi iei iarigi miinile tale".lar el cu lacrimi a strigat, zicind: Cred, Doafltno rneA, ;i mdrtu,risesc cd,ci cu adeud,rat ;i Jkrd, de stricd.chr,ne ai nd,scut pe Std.phnul ;i Mkntuitorul meu lisus Hri,stos, Fiul adeud,ratului Dumnezeu ;i Pdrintelui. ,,Atunci sfinlitul Petru l-a apropitt la miinile cele tdiate, gi punindu-le pe dinsele la locurile lor (o infricoqatiminune!)s-au lipit mai presus de fire, dupl cum qi mai inxinte cu minune au fost tdiate si to{i au sllvit pe Dumnezeu si pe Preacurata.Stdpafid. Iar ceilalli care Lrt -orbit, auzind de minunel ace stl marel deqi erau aspri qi virtoqi la inimd, insl ca sd-qiia vederile au mdrturisit cu lacrimi pdcatul lor, gi ax crezut in Domnul. DupI care Petru a zis lor: apropiafivl gi voi cu ochii vo$tri de haina pi, si ca o MaicI a milei se va milostivi ca sI vI vindece. Dupd ce au fdcut aga, si ei de asemenea au vdzut Si cine va putea povesti slava pe care au dat-o lui Dumnezeu,mullumirea cdtre Fecioard?Toli o lludau, pind ce au ajuns in Ghetsimani, Ei ingropind trupul cel preacurat, av rdmas acolo trei zile atzind laudele ingeregti. Pind ce s-a luat trupul sIu qi s-a indllat la ceruri qi a qezut de'a drepta Fiului Ei gi Mintuitorului nostru. Si, sd nu i se pard cuiva de mkare, cum ci trupul acelaprimitor de Dumnezeu a murit si a fost pus in mormint, cdci dtcd Fiul ei a pfimit a se ingropa, cum sd nu pltimeascd asemeneagi Preasfdnta lui Maicd?-Cu cuviinfil era dar sI intre gi ea in mormOnt, gi de acolo sI se duci in Rai, pentru ca sI credem gi noi cum cd din pImint Lvem sI ne sculirn cind va.veni Domnul. Dar pe cind noi intrlm in mormdnt spre dezlegarca trupului 9i spre striclcigne, pentru ca sd se dezrdddcinezepdcatul din el, trupul cel preacurat si Sfint al Fecioarei,ca unul ce a fost din zdmislire sfin{it de Duhul Sfint, nimic n-a pltimit in mormdnt, ci indatd" s-a ridicat de Fiul ei la ceruri qi impdrdte$te cu Ddnsul vesnic, in slava Lceeane-

54

Prttt".N|CODfM

grditd'qi netilcuitd veselie de care, o! De ne-aminvrednici si noi nevrednicii,pentru sfintele ei rugdciuni.Amin (M.M.D.l d.Ncamt). '\

MINUNEA 85 Ariltarea Maicii Domnului dupi Adormirea sa Dupd invierea lui Hristos Ei dupd ce s-aindltat la cer qi s-apogorit Duhul Sf0nt, pinl s-auimpdrfit Apostolii la propovdduire, erau toli dinpreunl intr-un gdnd. Cind stlteau la prinz,ldsau un loc'de stat qi puneau acolo o pernd, si pe pernd puneauo purte din aceapdine, intru cinstea lui Hristos. Apoi, sculdndu-sede la masd, luau acea parte de pdine, pe care o puneau in cinstea lui Hristos - qi o ridicau in sus si multumeau, zicind: ,,slaud.tie Durnn'ezeul nostru, slaud !ie. staud ratd.lui si Fiului st sJi2ntului Duh", iar in locul acelor cuvinte, pind,laindltarea,lui Hristos, ei zice.au: ,,Hristos A tnuint", iar dupd inlltarea lui Ilristos, ziceaunumele Sfintei Treimi, adicd:,,in numele Tatd,lui,al Fiului;i at Sfi,nfului Duh", apoi: ,,Doz.mne lisuse Hristoase, aju,td.-nenoted,',. Acestlucru il fdceaApostolii si cind erau raoraltd"si indeosebi fiecare dintre dinsii, pdnd,la adormirea Maicii Domnului. rar cdnd s-auadunat Apostolii pe nori la ingroparea precistei, dupd ingroparea ei, a treia zi, sculdndu-s e la ptdnz, dupd prdznuire, auindltat partea de pdine in cinstea lui Hristos, dupr obicei, zicdnd:,*Ulareeste...".in aceavreme, Maica Domnului i-a ariltat in nor, cu o ceatd de ingeri luminati, si le-a zis lor: ,,Bucurali-ud,, cd, eu surtt cu uoi in toate zilele". Acum Apostolii, in locul cuvintelor ce ziceat de obicei: .Doamne lisuse Hristoase..l' , a\ strigat: ,,preaffintd. Ndscd,toare a lui Dumrtezeu, ajutd,-nenoutd.".Dupd aceeaau mers la mormintul ei gi nu au mai aflat-o pe d0nsa in mormdnt, si asa tu crezit rcd, s-a sculat si ea din morti a treia zi, ca si Fiul ei, si cd este luati la Cer si cu trupul qi cu sufletul (x i3).

MINUNILE }IAICII DOIINUIUI PRIN NUMELDDI MARIA

'

MINUNEA 87 Chipul gi numele Maicii Domnului nescris de min[ omeneascd

Eneea,bolnavul olog pe carel-a tlmdduit Petru Apostolul, in cetuteaLidiei, zicdndu-i:,,Eneen, te td'md'duie;te Hristos", L Adit o bisericd in cinstea Maicii Domnului, in apropiere de cetatea Lidiei, pe care bisericl clutau sI o ia, atdt evreii cit 9i pdg0nii. Evreii clutdnd sd"facd,o bisericd Dumnezeului celui de sus; iar pdginii s.o facdcapigteidoleascl. Pentru acestecerturi s-aup0rit la domnul tinutului acestuia,care domn a dat poruncl:'Cum ca sI stea acea bisericl trei zile incuiatd ;i pecetluitl, ;i de se va atdtavreun semn,in oricare din cele trei legi: cregtineascd,evreiascd qi plgOneascd,a acelor sI fie biserica. Pestetrei zile, domnul tinutului aceluia impreunl cu crestinii, cu evreii gi cu pdgnnii, au intratin biserici, $i, o minune! Au vlzut pe un perete, nJgrlvit cu puterea lui DumnezetJ,ilr nu cu mind' de om, chipul

56

Protos. NICODIM IIIANDNA

Maicii Domnului, intr-un vesmint de atlas alb. Deasupra chipului erau scrise si slovele: ,,triaria, Mama lui Hristos, impAramt Nazaretului ". Domnul tinutului, vdzdnd, aceastd"minune a rdsat pe pigini si pe evrei rusinati, si a dat biserica s-o stdpane4scd crestinii (x. 53). MINUNEA 88 BucurI-te, Marie Un om ce se chema Ioan, se ruga pururea cu multl evlavie cltre Maica Domnulfii, zicind: ,,Bu,cu.rd.-te,MArie,', cd.ci acest sirac si nepriceput, numai atat stia. cdnd a murit a crescut din gura lui un trandafir si era scris in floare cu slove de aur aceste cuvinte:,,Bucu,rd,-te, MArie" 6. 54). MINUNEA 89 Cum a cinstit Maica Domnului pe cel ce i-a cinstit numele in cetatea Artesauza, in tara Niderlandei, un cllu gdr avea evlavie foarte mare crtre Maica Domnului si fdcea mare cinstire numelui Maria. in fiecare zi cdnd.se ruga cireapsalmi, care incepeau cu slovele care sunt in numele Maria. Astfel intii citea un psalm, care si inceapd cu slova M., apoi citea alt psalm, care incepea cu slova A, apoi citea un psalm cu slova R, altul cu slova I, apoi altul cu slova A. Acel cilugrr ce se chema Iotian, a murit in anii de la Hristos, Ll79, noaptea,in ajunul Sfintului Andrei. Din gura lui a crescut un- trandafir si era intr-insul slova M, din ochiul lui drept a crescuf alt tandaiir si era scrisr slova A, din ochiul cel st0ng a crescut alt tr^andafir si era scrisd intr-insul slova R, din urechea dreaptd" si stdngr au crescut alli doi trandafiri si intr-insii slovele I si A, fdcdnd toate impreund cuvintul Maria. lntr-acea vreme cdlugdrii au fdcut Etire Episcopului intru a cdrui ascultareera el. Episcopul,dimpreunr iu ceita bisericeascr, au dat mare cinste si au ficut litie la acel trup. Trandafirul din gurd l-au luat, l-au pus in vasul de grijanie si a rinduit sd se pistreze la Lltar. Acel trandafir nu s-a vesteiit niciod,atd,;iar ceilalti indatd ce au fost ridicati s-auuscat.Trupul acestuicdlugdr ludndu-l Episcopul l-a ingropat in bisericd ce era sfinftd Maicii Domnului; iar pentru pomenire tot el a scris acest lucru pe o tabld',pe c re a dat-o sd se pdstrezein visteria bisericii (x. 55).

MINUNIIE

MAICII

DOMNUTUI

57

MINUNEA 90 Cinstind numele Maicii Domnului s-a convertit la crestiriism O evreicdnumitl Rahila,ascultacu mare dor qi dragostecind cinevapomeneacuv2ntulMaria,pentru numelePrecistei,qi agaa venit la credinfa creEtineascl.Pdrinfii fetei dacd'au inleles cil ea vrea sd se facilcreqtind,au gdndit sI o trimiti undevadeparte,ca sl-gipirlseascdgindul. Dar odatildormind, is-aardtat MaicaDomEcaterino,cdciai de flcut nului in vegmint alb gi i-a zis:,,Scoald-te Rahila,s-astrecuratincetinel o caleindelungatl". De;teptdndu-se si a mers la Preotul, carea.dus-ola md.nlstireunde abotezat-o;i dupi cuma numit-oMaicaDomnului(x.57). r-adatnumeleEcaterina, MINUNEA 91 Numele Nlaria vestit de o sibili Numelede Mariadat Precistei l-a aritteltDumnezeuoamenilor inci inainte de venireaei pe pimdnt. SibilaHerestria,cu indreptltea lui Dumnezeu,L zis in versurile sale acestecuvinte: ,,Din ph,nteceleFecioarei Maria a rd'sd.ritlumind' nou.d,"(x. 58). MINUNEA 92 O proorocie veche despre Maica Domnului inlarigrad s-aaf.latun mormint de piatrd,Eiintr-insul un om moft, caret)neain mintrun paharde aur, pe ctte era scris:,,Hri.sMaria". Acel trup mort era al unui tos se ua na;te din Fecioar,a. olreclte prooroc,ce atrditinainte de venireaMintuitorului Hristos, care cu insuflareaDuhuluiSfint a scrisacelecuvinte(x. 59). MINUNEA 93 Numele pururea Fecioarei Mafia pierde gi izgoneste pe draci intr-un orastl Coloniei,Vune cu numele,era un Preot ce se numea Petru, om desfrinat Ei cu rIu ndrav,care pentru faptele lui celenecinstiteqi ur2te a fost sp2nzuratafard"de casalui. Si o liitoare a lui, Aglaidacu numele,s-ainfricoEatgi ingrozit atit de intr-o mult cdndl-auspdnzurat,incataldsat lumea,si ducandu-se mlnlstire s-afdcut cdfugdrild.DupI vreo citeva zile, stind ea la fereastrachiliei, a vdzut afard,intr-un izvor, cI sta un drac in

5L

Pr"t"t. NfCODTM M)4NDry

chip de tindr, c^re a sirit la fereastrd ca sd o rdpeascd.rar ea, ingrozitd.,a cdzutinapoi, si lovindu-se cu capul de pdmlnt, in gra_ bd s-au adunat surorile, si au ridicat-o ca pe moaitI, fi au pus-o pe pat. Dupd o vrerne, vindecindu-se putin, a venit iar dracul si i-.a zis: ,,Aglaido, preaiubita mea, ce ti-am fdcut de te-ai lepddat de mine? Eu fiam sdvir;it toate voile tale, si tu m-ai urat. intoarce-te la lume si'eu i1i voi da tie de bdrbat un boier bogat, ca sd" te invrednicesc de multe bundtdti. sd mininci bucate bune, sd bei si sd,ai toate voile trupului; sd nu sezi aici, nepriceput-o,ca sd mori mai inainte de vreme cu atitea postiri, privegheri si rele pdtimiri". Rdspuns-aea zicdndu-i:,,piei de la mine, urd,jma;ule al adeudrului, cd niciodatd, nu uoi mai face uoia ta, ci mai uArtos uoi phnge si rnd, uoi tkngui pentru urelnea, tn care, cA, o nepriceputd, li-am slujit {ie", Atunci dracul s-afdcut nevdzut,insd dupd pulinl vreme iard.si a venit ;i tot asemeneade mai multe ori ii fd,ceasupirare. Iar c'dlugdriteleau sfrtuit-o ca sd aibi la chllia ei pufind agheasmd, si cdnd va veni ispititorul, si o verse asupralui gi sd-lizgoneascd cu semnul cinstitei cruci. si asa a frcut. cand a artncai agheasma, vrdjmasul a fugit, insd clupi putini vreme iardsi s-a intors. Atunci o sord mai priceputd a sfdtuit-o cd atunci cdndva mai vedea pe dracul, sd cheme numele preasfintei Stdpinei noastre si sd'zicd inchindciunea ingerului, adici aceasta:,,Bucurd.-te,ceect ce e;ti cu, dar dd,ruitd,,Marie, Domttul este cu, tine',, si celelalte. Acestea zicind-Aglaida cdtre dracul, a fugit ind,atdcu atdta_grabd,, ca si cum l'ar fi gonit un fulger sau o vdpaie ce l-ar arde, si fd.cut nevilzut si mai mult n-a indrdznit ca sr se apropie de ea, nici sd se mai arate cumva. si asa s-a sdvirsit Aglaida in mdnrstirea aceeacu petrecere pldcutl lui Dumnezeu. cati aveti vreo ispitr de la vrrjmaEii cei de gind (clraci)sau de la cei trupesti, sd gtiti cd, altd doctorie nu est-emai folositoare, , decdt numele Ei cel prealdurJat si minunat, chemat fiincl cu evlavie si cu credintd.Amin (M.M.D. l7 cl.Ncarnt). MINUNEA 94 Numele Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu alungi pe dracul preficuLin inger luminos o cllugdritd oarec re ce se afla intr-o mdndstire, indeletnic-indu-sein posturi si in privegheri, de multe ori a inselat-o

MINUNIIE

MAICII

DOMNULUI

59

vi-cleanul,iffhipuindu-se in inger de lumind. $i vorbea cu ea despre I'elurite lucruri gii da rdspuns la orice voia sd-lintrebe. Iar pdrintele cel duhovnicesc al cdlntgdritei aceleia.,intrebind-o odatd.,lamlrturisire, cum petrece cu asez rea viefuirii celei cilugdresti, ea a tdspurns:,,Bine, cu rugd'ciunea ta,,pd'rinte al meu, ifinte". Auzind el rdspunsul acestaBlin de mdndriti, s-a scirbit gj-4 sfntuit-o sI nu mai zicd-un cuvint cL acestl, ci, de-at face toate faptele bune, q( se smereascdtotdeauna gi sd,zicd.cum ci este plcdtoasd, cum si altele asemenea.lar aceeaa zis: ,,5d,;tii, pd,rinte, c8 tngeral, Donenului uine di,n cer la mine, ;i md' cer' ceteazd,, de aceea am zis a;a". it'tsd duhovnicul, aducindu-si aminte de graiul Apostolului, care zice cd..lyrgerulintunericulpi se inchipuie in ingerul luminii, i-a rdspuns ei zicind: ,,CAnd ua mai ueni ingerul sd te cerceteze, zi'i lui sd-li arate pe Prea' di,ntu Nd,scd,toarede Dumnezeu, ;i dacd' te ua asculta, cum uei uedea-ope dknsa sd, te tnchini ei, zicknd tnchindciunea futgereased,.fj. dacd, ua Etq pAnd ce uei termina rugd'ciunea, Doamna noastrd, este, iar dacd, se ua pierd,g, sd' ;tii cd' ndlucirea dracului este, ;i .tep in;dfgt pentru ca sd' te arunce in rlra.reprd,pastie". Aceastd sfdtuire mintuitoare primind cdlugiri\a, a zis cdtre cel ce socotea a fi inger, cuvintele ce s-au zis mai sus, la care acela a rdspuns: ,,Destul este lie aenirea mea de fald,, cd, nu esti urednicd sd uezi cu ochii td,i trupe;ti pe impd,rd,teasa a, tonte". lar aceea mai mult il ruga pe el, ca sd-i facd" darul acesta. Atunci, s-a ardtatinaintea ei o fecioard cu chip bun gi frumoasd ca o impilrdteasd, cdreia cdlugdrila s-a inchinat zicarrd hereti sirea ingereascd.Insd indatd, acea ndlucire diavoleascil, drcd a auzit cuvintele acelea,n pierit ca un fum si vint si s-a prdpddit. lar cdlugdrila a rdmas ingrozitd,, si a slibit atita, incit cu rnlre ostenealda putut sd-sivinl intru aqezareaceamai dinainte. Cind ne-ar veni vreo ispitd de la diavol sau de la lume, sau si de la trup, nu este altd vindecare mai folositoare, decit mierea si nectarul: Iisus Hristos si Maria. $i cine le va chemaqu _c.redlgj[, totdeauna va afla vindecare minunatd, de toatd ispita qi de toatd mihnirea, dupl cum mulli au cunoscut cu adevdrat in faptd". Amin

(M.M.D.18 d. Ncamt).

60

Protos. NIC'ODIM MANDr'|A

MINUNEA 95 Maicii Domnului a risipit nilucirea driceasci N-g_Tg_I" ' Un incepdtor de eresuri, anulne Gherman, era ingropat in Ferara si ereticii cinsteauoaselelui, ca ale unui om sfint. Asijderea era acolo si oasele altui incepdtor in eresuri anume Ghedeon, ingropat si cinstit si el de ai lui. De aceeajudecdtorul credinfei crestine, vdzdnd aceastd,inselrciune a oamenilot a poruncit sr-i sape pe amindoi si sd-i ardd,in foc. Dar s-a fdcut un lucru drdcesc!Au inceput a se purta deasupra focului si au slobozit din sine oarecarelumind. Poporul vdzdnd acestlucru , voia.sd-l ia pe iudecitor gi sr-l arunce in foc. preotii au inceput a se ruga trlaiiii Domnului fdcdnd sfdnta Liturghie s.izicind: ,,rieaslanna Maicd,, PreasJiintd;Maicd." gi aga"s-audezlegatmestesuguiile diavolului ;i au inceput d.uhurile cele rele a striga ,,ogvidonos,,,te_Lmapil_ rat cdt am putut, dar pe noi acum ne-a inspdimintat Maica lui Dumnezeu.(x. zo4) MTNUNEA g5 Chemind numele Maicii Domnului a scdpat de arderea focului in ginutul coloniei, un- om cind a imbdtrinit si-a dat toatd, averea fiului sdu, si leprdind credinta cea adevdratd,,s-a fd.cut eretic.Judecdtorii aflind de acestlucru, i-a adus lui aminte si se reintoarcd iardsi la credinta ce-oavea, dar el nu a ascultat, si a hulit si blestemat.Pentru ac:eastajudecrtoriil-au osindit la moarte prin ardere cu foc. Feciorului acelui bdtrdn, vdzdnd acelst^, i s-a fdcut mild de tatdl sdu,si s-arugat judecdtorilor sd-l ardd pe ddnsul in locul lui, care lucru dacd,s-afdcut, judecrtorii au adus pe fecior sd-l ardd, ,in locul tatilui sru. Eeciorul cu mare glas a blestemat eresul si a mrlturisit adevdrata credintd, cum cd Hristos este Dumnezeul cel adevdrat,qi a chemat qi pe preac;urataFecioardMaria intr-ajutor si pe toli sfintii. in acea vrerne indatd, a rdzbit din foc o silgeatd'de foc, pe care at vdzut-o toti oamenii, care au fbst acolo, si a lovit pe bdtrinul acelasi l-a ars de tot. yrdzind, zceastd. rninune, judecitorii aceiaau slobozit pe fiul acelui om. si au ldudat credinfa si dragostealui (x, 206).

MINUNIIE

MAICII

DOMNUILlI

61

MINUNEA 97 Cu n*gm-g!elui Dumnezeu si al Maicii Domnului, Cuviosul Petru alungd Pe diavoli Cuviosul Petru (Atonitul)sildsluindu-seintr-o pesterl, se ruga lui Diimne zeu ziuasi noaptea;qi astfel a petrecut doud siptdmdni, negustind nici un fel de hrand. Diavolul, neputind suferi o astfel de rlbdare pustniceasci,qi-a adunzt toate ostile sale,inarmate c {e rdzb-oi,cu sdbii, cu sulile ;i cu arcuri cu sdgefi. Intr2nd ei in pestera aceea',au inceput sd strige cq glasuri infricoEdtoaresi cu rdcnete mari iufindu-se, incercind prin acestel, sd'izgoneascdde acolo pe CuviosulPetru. Sj se vedeacum unii diavoli isi intindeau arcurile qi slobozeau sdgegiasupra lui, allii isi scoteau s'ibiile anrenintandul cu tdierea, allii isi indreptau suligelespre a-l impuhge, iar al1ii, prilvdleau pietre mari de pe inll{imi, incit pdmintul se cutremura, si pestera stl gatL si se prdbuqeascl.Cuviosul vdzind toate acestea,nu mai avea speranli cd'va rnai sclpa cu viatd, si se intlrea grdind intru sine: Dacd"'astfelva voi Dumnezeu, voi muri in tceastd pesterd.Apoi, ridicindu-si tlchii in sus qi nrdinile la ruglciune, a strigat cu glas mate zicind: ,,Preasfdnti Ndscltoare de Dumnezeu qi pururea FecioardMarie, aiutd robului Tiu". Cdnd 4u auzit cliavoliinumele Preasfintei Nlscdtoare de nume infricoqltor gi de spaimi, iar pentru Dumnezeu,p.entqu"9-! noi, dulce si preadorit indatd s-au stins cu sunet. Cuviosul chemOnd insi si numele Domnului nostru Iisus llristos, striga cu glas mare: ,,Doamnelisuse llristoase, Dumnezeul meu, nu mi ldsa pe mine". Atuncii diavolii, ca izgonifi de bici si de praqtie, s-au risipit, si nu s-au mai auzit glasurile lor diavolesti, pind' la O Vreme (V Sf.12iunic). MINUNEA 98 Numele Maicii Domnului izgoneste pS .diav-qlii ce se ardtau iq.*ip- dS iivine Trecdnd 50 de zlle, dela cea dintOi nivdlire tdlhdrenscd, dia volii au venit iariqi cu qi mai multl putere, inarm-4fi.in chipul cel dintii, impotriva nebiruitului osta; al lui Hristos, pornind contra lui lgate fiarele qi pe toate vietifile tirdtoare cumplite. Unele se tirau pe lingl picioarele Sfdntului, altele suieratr cu

Pr"t"t. NrCoprM M4pry 9?__ glas infricosdtor, altele_-cisSag.ggfa vr2nd sI-l inghitl de viu, iar aftele i se rep-ezeauspre fafd,.Aceavedere era infricoqatl qi groaznicr din toate prrtile. Dar cuviosul petru insemnindu-se cu semp-qf,SfintefC-{uei,gi chem0ndlumele Mdntuitorului Hristos Dumnezeu, si al Pt'eacuratei lui Maici, iardsi a fdcut zad,arnicd,toatd, piiterea diavolilor, pe care i-a izgonit departe de la sine, siltdnd si veselindu-seintru Dumnezeu,M0ntuitorul siu (v. Sf.12iunie). MTNUNEA gg Numele lui Dumnezeu si al Maicii Domnului risipeste inseliciunea diavoleascl Trec0nd un an de pustnicie si de ispitiri qi luptdri cu diavolii, cuviosul Petru a fost pus la o nour incercare plinr de viclenie. Diavolul, luind chipul uneia din slugile sale care ii sluiea lui cind era voievod in lume si alergind cu os0rdie, a cdz;tttlapicioarele cuviosului, inchinindu-se lui si cu lacrimi zicdndu-i astfel: ,,Am auzit, stdpane al nostru, cI ai fost prins in rdzboi, dus in Samara, si inchis intr-o temnitl intunecatl lar Dumnezeu, cu rugrciunile Sf2.ntuluinostru Pdrinte Nicolae, te-a izbdvit pe tine de acolo, si te-a adus in pimdntul grecesc.Drept aceea", ioti cei ce suntem in casa ta', te-Lm cdttat pretutindenea. pldngind si tdn' guindu-ne,am strlbdtut multe cetdti si sate, intrebdnd de tine. Dar neputind sd te afldm, gi nici sd auzim unde egti, ne-amrugat cu lacrimi cdtre Sfdntul Nicolae, ca sd ne descoperenoud, unde este si in ce loc petrece vistieria noastrd cea ascunsd.Sfintul Nicolae n-a trecut cu vederea rugdciunea noastrd si ne-a ardtat noud toate cele despre tine qi ne-ambucurat foarte mult. Eu aiungind inainte de toti, am alergatla tine, stdpOnulmeu; te rog, cv scul2ndu-te de aici sd mergi la casa ta, c sd"te vadd,toli cei ce te doresc,si sd se bucure de fala ta. Fdcind astfel, se va preamiri tine Dumnezeu, Cel ce Te-a izbdvit printr-o minune ca '-intru acelsta,,din robie si din leglturi. pentru linistire sI nu te mihnesti, cdci gi acolo sunt mrnrstiri qi locuri liniqtite de sihdstrie, si unde iti va pldceatie, acolo iti vei alegeun Locasspre liniqtea ta. singur si.socotesti acea;sta cu aclevdrat:ce iubeste Dumnezeu nai nult, din acestedour lucruri? sihdstria pustiei, in care unii sdlrsluindu-se,in crdpdturi de pietre si in munti, se folosescnumai pe sine?sau fblosul ce se face mult
MINUNITE

MAICII

DOMNT]LUI

63

pldcut si insuflat de Dumnezetr,care prin invdf iaturasa pe mulli ii intoarce la Dumnezeu,povifuindu-i la caleamdntuirii? Cu adevdrat, a. doua este mai bunI, mirturisind in Sfinta Scripturd despre LceLSta, insusi Dumnezeu:,,Cel ceva scoate- zice - om cinstit din cel nevrednic, va fi ca gura mea". $i sd stii, cd mulli din cetateanoastrd sunt rUtdci{i qi cufundali in intuneric de pati mi, si au trebuinld de unul care poate a-i povlfui pe d0nqii la pociinfd. Preamultd rdspldtire de la Dumnezeu te asteaptd,stdpdnul meu, dacd venind ii vei intoarce pe ei la Dumnezeu.9i pe noi, slugile tale, care te iubim dintoatd, inima, pentru ce ne treci a;a de mult cu vederea, abitindu-te, qi ascunzindu-te de noi, in pustiul Lcesta?"Acestea cu lacrimi griindu-le diavolul cdtiava. yrerne, a inceput sfintul a se tulbura pufin, qi ldcrim0nd a zis citre el: ,,La.acestloc, nu m-a adus pe mine, nici inger, nici om, ci numai singur Dumnezeu, qi Preacurata Nlscdtoare de Dumrrezer, si de nu va ti voia Ei porunca lor, ca sd ies de aici, apoi nu voi ie;i". Diavolul, dacd a auzit pomenindu-se numele lui Dumnezeu si al Ndscltoarei de Dumnezeu,indatd.s-astins; iar Sfantul s-a minunat de rneqtequgireacea diavoleascd.,gi insemn2ndu-se cu semnul Sfintei Cruci a tdcvt, ridicdndu-si mintea sa cdtre Dumnezeu (v.Sf.12iunic). MINUNEA l OO Numele Maicii Domnului izgoneste pe diavolul cu chip de arhanghel Dupd ce au trecut qapte ani, vrdimaqul cel viclean, diavolul, s-a inchipuit in inger de lumind, avdnd in miini o sabie ascutitd, si stind inaintea pesterii, a strigat: ,,Petre; rob al lui Hristos, ie;i la mine, cd-{i uoi spune lie cuuinte bune". Iar Sfintul a grdit: ,,Cine e;ti tu, cel ce urei sd,-mi spui cuuinte bune?" Iar vicleanul irrselitor & zis: ,,Ect,sunt arhanghelul Domnului trinils la tine, tntd,re;te-te ;i fmbdrbdteazd.-te, bucurd-te ;i te uesele;te, cd, li s-a gd.tit sca,un slduit ;i ar.nund nettestejitd de la Dumnezeu. Acum ld,shnd locul e,besta,sd, te duci in lume spre intdrirea;i Jblosut multora, cd, ;i izuorul cel din apropiere d.e tine s-a u:scat de dumnezeiasca poruncd, pentru ca fiarele cele ce nd,udlescasupra ta, sd ntoard, de sete". Acestea le-a zis vicleanul vrdjmaq,trimifand mai inainte pe alt diavol, ca sI opreascl

64

Pr"t"".

NfCODLM MANDIH

la timp curgereaapei. Dar cuviosul Petru fiind smerit, a rdspuns astfel,impotriva cuvintelor inseldtoare ale diavolului: ,,Cinesunt eu,, oAre, ca arhanghelul Domnului sd, uind la ntine, cel ce md, asemd,n cu an cAine netrebnic". ,,Nu te mira de ace?sta,robule al lui Dumnezeu,pentru cd tu ai covirsit pe Moise qi ile Ilie, pe Daniel Ei pe lov; ai covdr;it pe Moise si-pe Ilie cu'povestiria, pe Daniel cu invingerea fiarelar si tdrdtoarelor, cdroru re-ai astupat guta,, iat pe Iov l-ai covdrsit cu rdbdarea ta, si pentru aceez te vei numi mare lz ceruri. Acum, sculindu-te si vdzdnd lipsirea apei, degrabsd pleci de aici si si te duci in mdndstirile celece sunt mai apioape de lume. Eu voi fi cu tine si voi mintui pe mulli prin tine, zice Domnul Atottiitorul". Atunci Sfdntul a rdspuns diavolului, zicdnd,:,,Sd;ti cd d.enu va veni aici ajutdtoarea mea cea intru toate, Ndscitoarea de Dumnezeu, gi vrednicul ajutdtor intru primejdiile mele, Arhiereul Nicolae, nu md voi deplrta de aici". Diavolul, cum a auzit pomenirea numelui Ndscd.toareide Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria, gi al Sfdntului Nicolae, indatd" a pierit (v. Sf.12iunic).

MINUNITE MAICII DOMNULU FACUTB SI BRAUT EI CU VESNNANTUI ' *r*u*EA ro1 . Veqmintul Pruncului Hristos CAnd era Hristos Prunc mititel, Precistai-a tesut lui hdinufe gi l-aimbricat pe Dinsul. DupI Lceel crescind El, a cres'cutgi hIinufa. De acel vesmint aminteEte Sfintul Evanghelist Ioan, zicdnd: ,,DAr cd,ma$a era, fd,rd, cusd,turd, de sus fesutd, tn tntregime" (Ioan19,23)(x. 60).

r02 MTNUTTEA Yegmintul Precistei, salieaz* o cetate Cflnd a mersAtila cu ogtile salesub zidurile unei cetiti franfuzegti,ce se chemaGarnutium,cetdteniiau scosveEmintulPrecistei deasuprazidurilor in loc de steag,si aga au orbit toli gi au fugit de sub cet^te(x.61). necredincioEii

66

Protos.

NICODIM

MANDIT A

MINUNEA 103 Tarigradul salvat prin veEm0ntul Precistei Doi domni rusi ce se numeau, Oscolov qi Dior, mai inainte pind a nu fi Rusia botezatd, adanard.osti mari si se duserd pe Marea Neagrd pind, la Tarigrad, cu vasele inconjurindu-l si bdt0ndu-I. Atunci Serghie Patriarhul, vdzdnd primejdia, luI vesmdntul Precistei, c re era acolo si-l sui pe ziduri. indatd vasele cu oamenii s-auinecat, scdpind numai cei doi domni, Oscolov si Dior cu pulini ostasi, care s-auintors la mosia lor (x. oz). .MINUNEA LO4 Maica Precista ne ddruieste vesmintul slu A treia zi dupd"adormirea Precistei gi dupl preasldvita Sa ingropare,Apostolii au deschismormdntul pentru Apostolul Toma, clci el nu fusese la ingroparea Presfintiei sale, iar dacd, au deschismormantul, l-au aflat desert. intr-insul se afla vesmintul Piecistei, ldsat pentru mingiierea credinciosilor 6. 63). MINUNEA 1O5 Precista diruieste briul sdu lui Toma A treia zi dupd adormirea sa, Precistaa dat br0ul sIu lui Toma Apostolul, c0;ndaintOmpinat-o el in vdzduh, ducindu-o doi ingeri la Cer. Era un semn pentru Toma Apostolul, care nu a fbst la ingroparea PrecisteiEi predicind cuvdntul lui Dumnezeuin lndia, si tocmai ^ treia zi dupl Adormirea Sfintiei Sale, l-a adus Ei pe dinsul un nor l?;ngdceilalti Apostoli. Tocmai in aceeavreme, a intdlnit Precistape Toma in vdzduh si ia dat briul (x. 64). MINUNEA 106 Vesmintul Preacuratei Fecioare, NiscItoarer de Dumnezeu, din Biserica Vlahernei '

in zilele drept-credinciosuluiirnpdrat Leon cel Mare G56-474) erau in Constantinopol doi blrbali cinstiti, din rlndul senatorilor, anume Galvie si Candid, frati dupd trup. $i sfltuiridu-se intre ei, au cerut impIratului invoirea de a merge la Ierusalim, sd se inchine,Sfintelor locuri. Primind invoirea, au purces la drum. Aiungind ei in Palestina,au lners in Galileea, vrind sd vadl Nazaretul si casa Preacuratei Fecioare,in care, dupd bund-vestirea

MINUNILE MAICII DOMNULUIFACUTE SI BRAUL EI CU VESMANTUL ) ," MINUNEA 101 Vegmintul Pruncului Hristos Cind era HristosPruncmititel, Precistaia tesutlui hdinule gi l-aimbrdcat pe Dinsul. DupI Lceeacrescind El, a crescutgi hIinu!a. De acel vegmint aminte;te Sfintul EvanghelistIoan, zicind: ,,Dar cd,mafa era.fd,rd, cusd,turd,,de sus lesutii in intregime" (loan 19,23) (X. 60).

MINUNEA 102 Vegmdntul Precistei, salieazd,o cetate Cand a mersAtila cu ogtile salesub zidurile unei cetdfifrantuzesti,ce se chemaGarnutium,cetilenii au scosveqmdntulPrecistei deasuprazidurilor in loc de steag,gi aga au orbit toli necredincioqiipi au fugit de sub cetlte G. 6l).

Protos. NICODIM MANDTTA

MINUNEA 103 Tarigradul salvat prin vesmintul

MINUNILE

Precistei

Doi domni ru;i c€ se numeau, Oscolov gi Dior, mai inainte pdnd"a nu fi Rusia botezatd.,adunard, oqti mari si se duserd pe Mtrea Neagri pind la Tarigrad, cu vasele inconiur2.ndu-l si bdtindu-I. Atunci Serghie Patriarhul, vdzind primejdia, lud veEmintul Precistei, c re era.acolo si-l sui pe ziduri. indatl vasele cu oamenii s-auinecat, scdpind numai cei doi domni, Oscolov gi Dior cu pulini ostaqi,care s-auintors la moqia lor (x. ez). MINUNEA I 04 Nlaica Precista ne dlruieste vesmintul

siu

A treia zi dupd.adormirea Precistei gi dupd preasldvita Sa ingropare, Apostolii au deschismorm2.ntul pentru Apostolul Toma, cdci el nu fusese la ingroparea Presfinliei sale, iar dacd au deschismormintul, l-au aflat desert. intr-insul se afla vesm0.ntul Precistei,llsat pentru mingiierea credinciosilor(x. 6J). MINUNEA 1O5 Precista diruieste brdul siu lui Toma A treia zi dupd,adormirea sa, Precistaa datbr?lul sIu lui Toma Apostolul, cind aint2mpinat-o el in vdzduh, ducdndu-o doi ingeri .la Cer. Era un semn pentru Toma Apostolul, care nu a fost la ingroparea Precistei ;i predicind cuv0ntul lui Dumnezeuin India, si tocmai a treia zi dupd Adormirea Sfintiei Sale, l-a adus Ei pe dinsul un nor lingd ceilalti Apostoli. Tocmai in zceeavreme, a intilnit Precist'ape Toma in vdzduh si ia dat briul 6.64). MINUNEA 106 Vesmintul Preacuratei Fecioare, Niscitoarea de Dumnezeu, din Biserica Vlahernei in zilele drept-credinciosului impdrat Leon cel Mare gt5e,+t+1 erau in Constantinopol doi bdrbati cinstifi, din rindul senatorilor, anume Galvie si Candid, fragi dupl trup. $i sfdtuindu-seintre ei, au cerut impdratului invoirea de a merge la Ierusalim, sI se inchine Sfintelor locuri. Primind invoirea, au purces la drum. Aiungdnd ei in Palestina, au lners in Galileea, vrdnd sd.vadd"Nazaretul si casa Preacuratei Fecioare,in care, dupl bund-vestirea

MAICII

DOMNUIUI

67

ArhangheluluiEi prin venirea Duhului Sfint, s;azimislit Dumnes-auodihzeu-Cuvintulcel negrlit. Umblind ei gi ostenindu-se, nit pestenoapte,intr-un sat din apropiere.Acolo,dupl purtarea de griid, au gpzduitla casaunei femei viduve, bdtr?inilde ani 9i cinstitd prinviala ei curatl. Pe cdnd cinau ei, au vilzut o altd'ca' merl deosebitd,in careeraumulte lumindri aprinsegi, de unde, arzdnd tlm2rie,iegeao mireasml de arome, clci acolo, etl ascuns cinstitul vegmdnt al Maicii lui Dumnezeu1i zilcealracolo . mulf bolnavi. $i se minunau senatoriide acellucru neobiEnuit, si socotindcd acolosg pdstreazdcevascump,din LegeaVeche,au rugat pe cinstita femeiesd cinezecu ei, in vreme ce o intrebau. llr ea,la inceput tdinuia, zicind: ,,fatd,,cinstit'i bd'rbali, toli bolnaaii ace;tia a;teaptd, tiimdduire ;i toate bolile neuindecate, aici, cu |nlesnire se td,md.duiesc".Iarsenatorii auzindacestea,au inceput cu gi mai mare stdruinfI, a o intrebai ,,OLre,pentru ce pricind, s-adlruit locului acestuiaun dar si o putere de facere de minuni cL Lceastl?"ILt ea incd,tlinuind adevdrul,a zis:,,Se poueste;te, in neamul nostru, cd unuia din pd'rinfii no;tri, i, s-a ard.tatDumnezea tn acestloc ;i de atunci, locul acestas-a umplut de darul lui Dumnezeu;i sefac rninu.ni".lar ei luind aminte la cuvintelefemeii,inimile lor s-auaprins,ca odinioard inimile lui Lucagi Cleopa,qi au grlit cltre dinsa: ,,7erugdmpe Dumnezeul cel uiu, sd ne spui adeud,rul".Femeiarugatd,fiind, a grdit cdtre ddngii:,,O,Bdrbali ale;i, nimeni phnd astd.zi,n-a ;tiut aceastii taind Dumnezeiascii, pe care rnd, silili sd' u-o spun. Dar, de areftrece ud,udd drept-credincio;i, ud spun uoud, aceastd,taind,, ndddjduind cd o ueli pd,zi, nespunknd la nimeni. Aici esteascunsde mine, aesmdnfulPreacurateiFecioareMaria. Cd,,pe cknd s-a mutat ea la ciele cere;ti, in ziua tngropd.rii Sale, uneia din strdmoa;ele mele, i s-a dat acest ue;mknt dupd, hotd,rkreaPreacuratei insd,;i,Iar ea luknd ue;mkntul, tl pd,zea pe el cu cinste, tn toate zilele uielii sale. $i murind ea, l-a in' credinlat uneifecioare din neamul sd,a,poruncindu-i cu jurd,tn cinsteapururea Fecioa' mknt, ca ;ifecioria sd,-;ipd,zeascd,, rei Maria, Nd,scdtoareade Dumnezeu. $i a;a din fecioard, in fecioard, anii trecAnd, acestdknt ue;mknt a ajuns tn mki'nile mele. Iar de urernece nu. se mai afld. nici o fecioard, tn nea-

68

Protos. NIC)DIM

MANDTTA

mul meu, careia sd-i tncredintez ac-eastd. taind u-ospun uouA, ca sd ,stifi,pentru care pricind. sefac aici rninuni,,. Ei fdgdduindsd pdstreze tain,a,aL rugut pe bdtrina sd le ingdduie a priveghea-curugdciuni, toatd"noaptea,rdngd, sfintul vesmint. $i, pe cdndse rugauei cu racrimi cdtrexlr.atour"u'o! Dumnezeu, fdc2ndmultemetanii,cu lumini ri .u u.o-., le-avenit gindul ca sd ddruiascd,aceeacomoard,impiratuluilor din congi,.Iuminindu-se de ziud,si muiqumind femeii, au dat ::1llir"p9l rnrDersugata milosteniegi s-audus in cale,spre Ierusalim, filgd_ , duind sd vind iarxgi pe acolo,cind se vor intoarcein tara ror. cu bine la Ierusalimsi au ingenuncheat _Au_ajuns h,fur. to.u_ rile-sfintitede Mituitorul, apoi,au ruat Jrumuri.rtour."rii. poposind iardgi L4bdtrdnaaceea,au petrecutnoaptea{ingd racla sfintului veEmdnt.rar la plecare,cu inr,'oirea bdtranei,"rur" nu mai aveain neamulei nici o fecioard,, cdreiasd-ilaseu."^ta -ogtenire, au luat cu ei sfintul vegmdnt,lisdnd multe.daruri.p*ia"ou_i de pr!id',ay mers pind la cetateaimpdrdteascia constantinopolului. Acolo au instiintat pe mareletmpdrat Leon si imprrrteasa verina, asemenea si pe ihen aaie pitriarhul, inaintea cdrora, coperindcinstitaracld,auvdzutslantulvegmdnt,umffiau-redesei de negrditdbucurie.Ludndu-ll-au dus cu mare cinstein Biserica vlahernei gi au hotdrdt ca,in fiecare an sd se prdznuiascx, pun€reaveqmantuluiNrscrtoareide Dumnezeu,inaceaBisericr, in ziuaa doua a lunii lui iulie, in cinsteagi slavaFecioarei tvtariasi a celui dintr-insa,Hristos Ddmnezeulnostru, c.i ,ra"it, ffi;und cu Tatdlgi cu Duhul Sfdnt,in veci.Amin. z iulie) 1nror. MINUNEA 1O7 Cinstitul briu al Maici Domnului vindeci pe impirlteasa Zoe cinstitul briu al preacurateiMaiciilui Dumnezeu,^ fost adus la {e Ierusalimla constantinopor,asazat intr-o racrd, de aur,cu pecetluireimpdrdteasld, a fosi pus'in bisericap. .ur" dr.pr-...9i diirciosulimpdrat Teodosiecel Tinrr o zidisejcu hramur preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu,lalocurce se numeaHarcopratia, adicd,t2rgulde Dupdmulti ani, pe ur.^"u i_pirdfiei lui Leon cel infelept7r7md. (886-912) sotia acestuia, zoe impdrdrdteasa, era suprratdde duhur cel necurat,iar imprratul si iudeniile lui

MINUNILE

MAICII

DOMNULUI

69

erau in mare mihnire si se flceau multe ruglciuni cdtre Dum; nezeu,pentru impfuilteasacilte pltimea. Si i s'a ariltat ei o dumspurrandui ci dacn," ',,upunt pe dinsa briul nezeiascilvedenie, PreasfinteiNlsc[toarei de Dumnezeu,va lrta timdduire. impilrdteasaa spus acestvis barbatului sIu, impiratul Leon, Dezlegindpeceiar el'arugat indaiApe patriarh pentru Lce2;st1. teu,Lt deichis racla gi s-atflat intreg, cinstitul -bra1.al Preacuratei, intru nimic vdtimat de trecereavremii. $i l-a sirutat pe el cu evlavie.Iar cind patriafhul l-a intins deasupraimplrltesei, Lceastaindntd a scdpatde chinuirea diavoleasci 9i a cagtigat tlmdduire desdvirEitl de boalaei. Atunci toli cu bucurie^r preamlrit-pe HristosDumnezeu9i pe preacurataMaicalui, cdntind cintdri de multumire. Iar cinstitul briu, fiind pusin aceiaEiracld, de aur, a fost pecetluit cu peceteimpiltdteascd;i s-naEezztzi de prdznuire,in binstea Binecuvintatei Niscdtoareide Dumnezeu, spre aducereaminte a minunii ce s-a flcut atunci prin Sfdntul siu briu, cu darul PreacurateiEi cu milostivirea celui ce s-anIscut dintr-insa,a lui llristos, Dumnezeulnostru (Prol.31august). MINUNEA 1O8 MaicaDomnului acoperd.poporul cu cinstitul sIu omofor in Constantiin zilele implratului Leon cel inlelept (855-912), nopol, spre duminicd, filcindu-seprivegherede-toatdnoapteain cinstitabisericl a Vlahernei,intru slavaPreasfinteiNlscltoare de Dumnezet.Laintiiazi a lunii octombriegi de falI standmulnoapte,sfdntul {imea poporului, fiind ca la patru ceasuridin Epifanie, fericitul sIu, ;i-au ridiindrei, impreunl cu ucenicui pe acoperi cerului, cat ochii in sus gi au vizut pe impirdtea;sa toirea a to tn lumea, pe Preasfinta N[scdtoarede Dumnezeu, stdndin vlzduh qi rugindu-se.$i eraea strllucind de luminl ca soareleqi acoperindpoporul cu cinstitul ei omofor,impreunl cu oEti cere;ti qi cu mullimea de sfinli, carein haine albe 9i cu cucerniciestdteauimprejurul ei, dintre care doi erau mai aleEi: Sfintul Ioan inaintemergitorul gi Sfintul EvanghelistIoan. Pe Sfdntril Andrei, a zls cdtte ucenicul s[u, feriaceast1vdz2rndu-o citul Epifarrie:,,Oa're,aezi frate pe tmpd'rd'teasa;i Doamna tuturor cAreSero;agd,pentrutoatd,lurnea?"Iar el a zis:,,Ottdd, Sfinte Pd,rinte, pi' mE tnspd,imhntezcd' o ad'd'acoperind pe

70

I, Totos. NICODIM MANDITA

oarnenii ce sunt in bisericd, cu cinstitul ei omofor, ce strd,luce;te mai mult decdt soarele", $i s-au auiit graiurile cele cu umilinfl ale ruglciunii ei cltre preaiubitul ei Fiu gi Dumnezeul nostru Iisus Hristos: ,irnpd,rate ceresc prime;te pe omul cel ce te sld,ue;tepe tine ;i cheamd tn tot locul Preaffint numele td.u. $i acolo unde seface pomeni.rea numelui meu.,pe acel loc il sfinfe;te ;i prosld,ueptepe cei ce te prosld,uesc pe Tine ;i rugd,ciunile celor ce cu dragoste md, cinstesc pe ntine, Maica ta, ;ifi,gdduinlele, primeSte-le toate ;i din toate neaoile ;i, rd,utd,lile ii izbd.ae;te". Nlddiduindu-ne StdpinI, spre milostivele tale cuvinte , care le-ai zis cdtre Fiul Tdu, am voit sd nu rdmtnd fdrd"praznic sfintul tdu acopermdnt,o Preabund,ci precum tu ai voit i-gi descoperi cinstitul praznic al Acoperimdntului tIu, o, intru tot milostivd, impodobegte-I.Ca qi cei ce te prosllvesc pe tine sI se veseleascd.,vdzdnd numitele tale praznice mult strdlucind; gi acolo pe poporul cel ce era in bisericl cu milostivire l-ai acoperit, aqa ne acoperl si pe noi pdcltogli robii tdi, cu acoperlmintul aripilor tale, Fecioa rd, Acoperitoarea noastrl, Preasfintl MaicI, surpind sfaturile gi gindurile.celor ce cugetl rele asupra noastrd. $i in ziua incercdrilor noastre si ne acoperi pe noi, iar mai ales in zfira cea tea, cdnd sufletul se va despdrli de trup, de fall sd stai noul intr-aiutor ;i sd ne acoperi pe noi de duhurile cele rele din vizduh, cele de sub cer, gi in ziua infricogatei iudecdli sI ne acoperi pe noi sub obldduirea Acoperdmintului TIu. Cu ale cdreia preaputernice qi bineprimite rugdciuni qi cu ale tuturor sfinlilor TIi, Dumnezetle, miluieqte-ne pe noi.

- MINUNILEMAICII DOMNULUI TACUTEtA IZVORUTEI MTNUNEA1O9 Izvorul cel de viald primitor, al Preasfintei Niscitoarei de Dumnezeu Se vede in penticostar,in vinerea cea dintfui,cil ert in !arigrad un ostaf, om imbuniltil+itqi foarte milostiv, cu numeleLeon, gi cu prenumeleMachelie,care pentru buniltatealui l-a inwednicit Dumnezeu,mai pe urmd, de s-aflcut implrat. Pe cdnd era incd bstag s-a aflat intro pidure deasi, aproapede cetate, Ei acolo a vLzltrtun orb, care din cauzl cllltoriei gi a argifei, era foarte insetat. Pentru aceastl Leon s-a iritristat Ei il trlgea de mini ca sI-l ducl mai inainte, nu cumvava afla apd sil-laline. Dar dupl ce au mers pulind depfttare de loc, orbul a, cdzut, de sete.heputind sI umble mai mult. Leon a cdutatmulte ceasuri prin pldure apil Ei n-a aflat, de care lucru s-aintristat foarte mult, temindu-seca nu cumva si moard orbul din impulinarea lui. Pe cO.ndcercetain pd4ile cele mai dinlduntru ale pddurii

72

Protos. NICODIM MANDTTA

deodatd a auzit un glas, zic2ndu-i;,,O, Ieone! Nu te sckrbi, cd,ci apa este aproape de tine ;i luhnd, adapd pe orb. Apoi sd,-ispeti ;i ochii lui cu dknsa, ca sd. cu.no;ti puterea mea. Iar tu sd.;tii cd aei ajunge impdrat;i atunci sd,-fiaduci aminte si sd-mifaci aici o bisericd,, sd,locuiesc tntr-tnsa, si sd uind, aici ci,fi au trebuinld, de ajutorul meu, ca sd, afle mkntuirea sufletului ;i a trupului". Leon auzind acesteacu totul ingrozit, s-a bucurat, cI a aflat trei daruri, in loc de unul, pe careil cduta.Ducifldu-se incd trei pagi inainte, a aflat apd intr-un lac, gi a simtit in sine multd veselie si putere. Luind din apa aceea,,a adus orbului care sia venit in fire. Apoi a spdlat ochii lui, $upd porunca Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu,si indatl, o! Minunile tale, Stdpindl a vdzut cel ce mai inainte era fdrd vedere, gi s-h umplut de atdta bucurie, pe cit poate tiecare sI o ingeleagd. Dupd putini vreme Leon s-a suit la vrednicia impdrdteascd, qi a zidit o bisericl, in locul in care a zflat Lpa. cea vindecdtoare, in numele Preasfintei Fecioarei Mafia, si a numit acea BisericI, cu numele de Izvorul cel primitor de vialI, fiindcd apa Lceea.era ddruire de la Izvorul cel adevdrat al vietii, adicd.de la impdrilteasa cea atotputernicd. Si nu numai LceLStdfacere de minune a sdvirsit, ci si altele nenumirate) clre covirsesc la numdr stelele cerului. impfudteasa cea atotputernicd, prin apa lceea"purtdtoare de viatd.,a vindecat multe feluri de boli, ca: durerile de piept, incuierile udului, patimile funiceilor. curgerile de s0nge,fiigurile, lepra, lingoarea, fierbintelile, albeata ochilor, zgdrcfuile vinelor, si in fiecare zi vindecd pe cei ce pltimesc. De asemeni gi morli a inviat, dupd cum vom ardta mai jos, intru slava Dumnezeului nostru, Care negrlit dintru dinsa S-andscut, cilruia I se cuvine toatl cinstea s,iinchini.ciunea in veci. Amin (M.M.D.a 5.ad. Ncamt). MINUNEA 110 Leon impiratul vindecat cu apd de la Izvorul Maicii Domnului impiratul Leon cel preaintelept LveL o sotie foarte bund qi sfintd, cu numele Teofana, care mai pe urmd s-a sfintit pentru faptele ei cele bune, dupd cum se vede in Sinaxar,in 15 zlle ale Iui Decembrie.

MINUNILE

MAICII

DOMNULUI

73

Mai inainte de a se slvirEi Sfinta, a venit asupraimplratului marc boald,si durere nevindecatd, cate se zice platrd,,cI se formeazd"oarecarepietre la rinichi, ce astupl drumul udului gi nu poate sd mai iasl, pentru care pricinl mulli au pierit. Astfel chinuindu-seLeon, s-auadunat tofi doctorii si nu puteau sl-l vindece. in sdptdmina brinzei, atdt de mult l-au apucat durerile,'incit doctorii au hotdrdt cd moare, qi au flcut pregltirile de moarte. Atunci, fericita impdrdteasd",vilzdnd ci nici un doctor pdmintesc nu poate sd-l vindece, a alergat la cel Ceresc.Intrdnd in cdmara cea impdrdteascd, Ei cdzind inaintea Sfintei lcoane a Maicii lui Dumnezeu,cu credinlI gi cu lacrimi fierbingi se ruga ca sd-i dlruiascl pufind viald bdrbatului ei, pind, ce va veni in virstd Constantin fiul lor, ca sd"nu se primejduiascdimplrdfia. FIc0nd dar ruglciune implrdteasa cetdfii gi rug0nd pe Stdp0na cerului si a tot plmintul, a zuzit un glas ce i-a zis: ,,Nct.te tntris. ta, TeofanA, cd, astd,zi uine buruiana cea aindecd.toare, ca sd uindece pe bdrbatul tdu". Sf0nta, auzind Lcestea,s-a bucurat foarte mult qi alergdnd cdtre cel bolnav il vilz:l cum cd era in ceasul cel mai de pe vrmd.,ca sI-gi dea sufletul, si doctorii au ficut sfat ca sd-l spintece.Dar ea le-a zis lor, cd"vine degrab alt doctor sdl vindece, si dupd multe ceasuri, cdnd socoteaucu tolii cd a murit, vdd cd"vine degrab o cdlugdrild, Agati cu numele , care era la biserica Preasfintei NIscdtoare de Dumnezev cea din Hrisopighi, finand un vas cu apd din aceea vindecdtoare. Apropiindu-se, a zls cdtre impilrdteasd, Lcestea: ,v4,stdizicilnd rlt-ant sculat de dimineald ;i impodobeam biserica Preasfi,ntei Ndscdtoarei, de Dumnezeu,, Arn auzit un glas, zich,ndu-mi: ,,Agati, ia degrab pulind, apd, din izaorul nteu, cA sd, duci tmpd,ratului sd bea, ca sd, se uindece el ;i sd. inceteze ;i, durerea-Teofanei, iubitei, ntele, care cu lacr'imi strigd cdtre n ine". impdrdteasa i-a datindatd, apa celui bolnav gi indatl, o! Grabnicd,izbdvirel Cum a blut-o, s-avindecat deslvdrqit qi atita putere a luat, incit s-a sculat din pat sdndtos, ca si cum n-ar fi awt nici o boald,. Minunea aceLStLa inspiim0ntat pe toti, iar implratul L poruncit de afilcutpraznic de veselieintru aducereaaminte a acestei faceri de bine Ei mulpmire a Preasldvitei Stdpinei noastre Ei

?4

fr"b",NfCOD

a Celui ce s-a ndscut din ea negrdit. CIruia i se cuvine slava in veci. Amin. (M.M. D. a 5.ad. Neamt)

MINUNEA 111 Un mort a inviat fiind stropit cu apl de la Izvorul Maicii Domnului De asemdnea,se .citestein Penticostar,in Vinerea cea luminatI, cum cd un om bogat din Tesalonic, s-a pornit cu multi evlavie, ca sd se ducd la biserica cea mai sus zisd, a lzvorului cel primitor de viatd.,ca sd se inchine, auzind despre videcdrile cele minunate, pe care le filcea Stdp0na cea atoputernicd crr apa" aceea", din care dorea sd bea Ei el, spre sfintirea sufletului slu. ludnd mult argint si aur pentru cheltuiall si pentru ca sd dea la biserici, s-aurcat intr-o corabie, dar pe c0nd inota, i-a venit o ' boald grea, de unde cunoscdnd cum cd are sd moard, a zis cordbierului: ,,socotesccum cd, n-am f,ost urednic sd, md. inchin bisericii Nd,scd,toareide Dumnezeu, nici sd, beau din apa aceea, preasfinfitd, sifiindcd pd,catele mele m-au im,piedicat de a md, duce aiu, te jur pe tine cu numele Sffiphnei, Nd,scd,toareide Dunr.nezeu,sd.nu md arunci in rnare, ci, sd.md,pui tntr-o ladd, ;i sd,md duci la acea SJhntd Bisericd, ca sd,md. ingropi acolo. Fd,cAnd a;a uei auea ajutd,toare pe PreasJhnta Maicd. insd, tli las lie din banii mei o sutd. de galbeni, iar pe ceilaQi sd,-i dai la biserica aceea, pentru pomenirea sufletului mecr,". Acesteazicdnd cel bolnav, corlbierul i s-a jurat cilva implini voia lui si atunci gia dat duhul. Cordbierul i-a pdstrat trupul qi dupd trei zile ajungdnt la Tarigrad gi scofind pe cel mort, a chemat Preotii ca sd-i cinte slujba inmormdntlrii, dupi rinduiall si sd-l ingroape la biserica cea zisd,mai sus, a.Preasfintei Fecioare Maria. Si dupd ce au cdntat sluiba, un Preot a cerut ca sd se deschidi sicriul, pentru cI i s-a pdrut cI nu miroase ca mor{ii. peschizindu-I, au aruncat deasupra lui lilrdnd,in semnul Crucii, dupi obicei, zicind: ,,!d,rknd. fuAnd, m-ai pld.zmuit pe mine ;i ai pus tntru mine suflare de uiald ;i celelalte". Dupd aceasta,un tovard; al cordbierului luind pu+inI apd din izvorul cel primitor de viafl si apropiind-o de cel mort, a zis acestea:,,O sd.race! CAt dor ai auut ca sd, bei din apa aceasta, ;i nu ai aiuns, ci md.car acunt prime;te-o pe dknsa". Ala

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

zicdnd, a vilrsat apa peste trupul lui Ei indatl (o! minuniletale cele mii presusde fire, Sdpand ddtdtoarede viap!) s-a sculat mortul si a sezut, sldvind pe Domnul si pe Fericita Fecioard. O, frafii mei! CiH insplimdntare socotili cd,au luat cei ce stdteau imprejur, qi mai ales coribierii, care l-au stiut cI a murit, si mai mult cd trecuserl de atunci patru zile, ca qi odinioard,Lazilr cel ce s'a sculat dupi patru zile? Cei ce stiau acestea,preamult se minunau. Iar cel mort s-a sculat, a multumit din destul Preasfintei, si n-a uitat facerea de bine, ci ca un recunoscitor a rdmas pind,in sfirgit in biserica ei, sluiind cu toatl osdrdia, fdc0ndu-se cdlugdr evlavios si imbunitdfit. Veneau mulli insd din diferite locuri de-l intrebau pentru iad, dar el nimic n-a rdspuns pentru ceva,dupl cum gi peLazdr.Trdind viatd minunatd;i cu bunl pllcere de Dumnezeu,2O de ani dupd ce a inviat, s-a odihnit intru Domnul, CdruiaI se cuvine slavain veci.Amin. (M.M.D.a7-ad.Ncamt)

IzvorulMaicii

denerodire

' impdrdteasaElena, ""XtilYJT;l)r?r^-o fiind neroditoare, s-a dus la izvor gi s-a rugat Precistei,si indatd a dobOnditmill de la Ea,si a ndscutpe Constantin,caremai tirziu a ajunsifnpdrat6.74). MINUNEA 1 13 . Precista salveazl,biserica izvorului Ei Dacd,au trecut mulgiani, bisericaIzvorului Precisteiera sI se prlbu;eascd",cdcise inmullise apa,Ei fugise pdmOntuldedesubt. lntr-aceavreme s-LLrdtat Precistasi a finut bisericaproptind-o, pind,s-adepdrtattoatdmulfimeade oamenide la biserica6.rc). MINUNEA 114 Mai multe minuni flcute cu apd de la lzvorul Precistei Leon cel infelept, implratul grecesc,s-aimbolnlvit de pintril, iar impdrdteasaTeofana,s-aimbolnlvit foarte greu de lingoare; iar dacd"s-auadus la izvorul Precistei,s-auizblvit amindoi de b oald,,vindecindu-se. $tefan,patriarhul Tarigradului,fratele acelui Leon intelept, s-aimbolntrvitde umfllturi. Ducindu-sela izvorul Precisteis-a tImIduit.

76

Protos, NIC)DIM

M.4NDTTA

Lui loan, patriarhu.llerusalimului,i s-a stricat auzulsi dacr s-audat cu api de la izvorulprecistei,ia venit auzulla loc. TerasiePatrichie,mamalui Magistrinagi fiul lui, se imbolnrviseri de boli foarte cumplite.Terasie mama lui s-auimbol;i nilvit de lingoare,iar fiul lui rerasiede impietrire la inimd si de opritul udului. Asiidereagi o femeiedin acel loc, ." ;;;i;; zizina,seimbolndvisede amortire.Tofi s-autdmdduitcu apadin izvorul Precistei. - Roman,impdratul grecesc,care erl din tapapossi se chema Lapapin,era cuprins d-eo board,foarte cumptiiaii se dezrega i Ei se strangeastomacul.s-atdmdduitcu apd" de la izvorulprecistei. Ion Baran era cuprins de o board,mare,numitd boaraapei si s-atdmdduit cu apd,de la izvorul precistei. Lui Marcu,cdlugrrul, ii era obrazulumflat si s-atrmiduit de aceaboald,cu apd din izvorul precistei. . Manzrie,cdlugrrul, se imbolnrvise de piatrd..El s-a timiduit de aceaboald, tot cu apd,din izvorul preciitei 6.77s6). MIN U N E A 1 1 5 Minunile de la f?rnt?inanumit ,,Izrorul Doamnei,, in vestitacetatea cretei; aptoapede satulTrapsanon,esteo biserici a PreasfinteiNdscdtoarei de Dumnezeu,dina.inteacdteia, la-o distan[d,ca de doud aruncrturi de piatra, se afld o fintdnd" addncd,, ca de patru stinjeni. Ea estenumitd ,,IzvorulDoamnei,,, pentru cd,arc multd apd gi curgefdrd,incetare, incdtindestuleazd tot satul, mdcarci sunt mulfi oameniin el gi ceamai mure parte olari, iar. altd"apd,acoloprin apropierenu se gdseste.si adapn toatevitele lor dintr-insasi se servescsi ei la toateireburile lor. $i_demulte ori, seara,scot toatd,apa afard,,iar a douazi o gdsesc plind. La aceafintdtd,, se face o preasldvitdminune prin darul si putereaPreasfintei,pentru .ur" o qi numesc,,Izvorulcel care Lzv0'rleafard".cdci fiind asemeneacu suprafagi pamnntului,de multe ori se intdmpld sd caddcinevainruntru (btubagi saufbmei,

pentru.ci seimbulzesc\care mai de caresdia maiintii) si atunci indatd, (o! infricosatdminune!)se inmulte$te apa, crescind pind,la mar ginea fintdnii, sil aruncd pe om afariviu qi nevdtdmat.si ori de cite ori au zidit LceLStd. fdntind, mai sus de cit prmintul, s-a surpat singurd.

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

77

lar ucetstd.minune nu s-a ficut numai odatd sau de doul ori, ci de nrulte si nenumdiate ori gi pdnn in ziua de astdzi se face, cum mdrturisesc toti cei care cu ochii lor at vilzut. Despre aceasta.sieu insumi (zicescriitorulacesteiminuni)multd indoiald gvind,nu ca gi cum nu af putea silfacdPreasfdnta asemenea minuni mari, ci pentru cd, astdzis-aimpulinat evlavia"qi credinla oamenilor, am intrebat pe unul din cei care spuneaucd au vdzlt;i l-au iurat cu afurisenie cum cd drept este'si cu adevdtat. $i nu numai pe poporul cel de obqte, ci si pe insusi preainaltul-domn al oragului, Andrei Cornarie, invlfat foarte in limba latineascd si greceascd,la care eu am fost grdmltic (secretar)doi ani, l-am intrebat dacd.s-aintimplat vteodatd sd.cadd"cineva in f2inti.nd,cdnd a fost el prin acel sat, si el mi-a rdspuns zicdnd: ,,FrAte, nu este cu cuuiinfd, sd' te tndoie;ti de puterea cedt'nta,re a pururea Fecioarei Maria, Maica lui Dumnezeu, ci trebuie sd' crezi cu td,rie, cu,rn cd, toate le poate cAfu uoie;te". Cind am auzit Ei eu intdia datil de minunea cate md.intrebi nu Lm cre rt-o, insd odatd, cOnd md aflary la acel sat, am poruncit oamenilor mei, sd-mi vesteasci, indatd ce va cddet cineva induntru si asa s-aintdmplat, cd intr-o zi a cdzut o femeie. Alergind cu grdbire am.auzit qi am vdzut de departe cum a aruncat-o apa atnii tocmai in ceasul cind apunea soarele. atunci cdnd toatd,apa era scoasdsi iardsi s-a umplut f2;nt?rnasi a rdmas plind pinl sus. Atunci am :plins de bucurie gi, intrind in Sfinta Biseric'i, am cerut iertare de la Preasf4nta,pentru pulina mea credinlia cea mai dinainte. Iar un doctor mi-a spus cI nu numai apa,izvotului aceluia are puterea Lceastt; cd sunt gi alte ape in multe locuri gi au darul vindeclrii de felurite boli si neputinle; dar nu au puterea izvorului ce s-a ardtat mai sus (M.M.D.a 68-a,d. Neamt).

MINUNITE

MAICII

DOMNUIUI

79

grindinl rugdciunileSfinfleisalea cdzutasupranecredinciogilor foartemare si a ucismulti oastedintr-insii.$i asaTeodorcu ajutorul Precisteia bdtut pe Persi(x.84;87;89;92).

MINuNI t ti*I

*111?

oMNuLUr

t

MINUNEA 1T6 Maica Domnului aiutfin rdzboaie pe voievozii evlaviosi Narcis,vizirul grecescera foatteevlavioscdtreMaicaPrecista. Cu ajutorul ei a biruit pe Etatel,craiul Golilor,ucigdndu-lsi sfdrOmOndu-i oastea.Aceastas-aficut, cdci s-a ardtat lui Precistasi ia spusvremea cind va lovi vrijmasul. Artur, craiul Angliei,cOndmergeacu oastea,purta inainte un semnde aur pe care era zugrdvitchipul Precistei,Ei cu aiutorul ei la oaste,totdeaunabiruia pe vrdjmasi. Pelaghie,craiul Spaniei,ascunzindu-se in munfi din caleasaracinilgr, s-adat in seamaPrecistei,carel-a apdrat,cdci dacd,au inceputsaraciniia Lrunc cu pietre in prlpastie,unde se ascunsesePalaghie;pietrele,cu putereaPreaarateiFecioare,seintorceauinapoi sii ucideaupe ei. Teodor,fratelelui Eraclie,implratul grecilor,cOnds-abltut cu Persii,PreacurataFecioarda fd,cutmare nevoiePersilor.Pentru

MINUNEA I 17 Recunostinfaimplratului Ioan Comnenul Ioan Comnenul,impdratulgrecilor,a biruit la apd Dunlrii pe Impdratulaveacrr Tdttri, care trecind pridaserd"lara sOrbeascd. sine IcoanelePrecisteiqi se ruga Sfinpieisalesd le fie intr-aiutor. Cind impdratul s-aintors in Tarigrad",a fdcut mare cinste PreacurateiNlscdtoareide Dumnezeu,cdcia fdcutun rldvan (trisuri) de aur, l-a impodobit cu pietre scumpeqi-apusintr-insul chipul Precistei.Apoi, la rddvan a inhdmat qasecai albi si implratul mergeaumil pe jos, cu Cruceain'mind, iar boierii gi oameniisdi de cnsd,erau ins,irafide jur-impreiurulridvanului gi astfel au venit pind la SfdntaSofia.ln acestchip implratul Ioan Comnenul a mulfumit lui Dumnezeusi Precisteiinaintea tuturor oamenilorG. s8). M IN U N EA 118 Maica Domnului trimite pe Sfintul Teodor sI aiute unui implrat Ioan Zimiska,\mpdratul grecilor, odatd"cdnd"avea sI se batl cu tdtarii, mai inainte de a porni cu oasteadin larigrad, avdzut in vis pe Precistac re Lzis cdtreun ostag:,,Teodore, Ioan al meu ;i al tdu se afld, tngrijorat. Da-te degrab ;i sd,-ifii lui intr-ajutoy". lar cdnd s-a bdtut Zimiska cu tdtarii, s-a ardtat venind de susun ostaEpe un cal alb, cate abdtut oasteatdtarilor. Ei amestecindu-secu tdtarii,le spdrgeahoardelesii nimicea,si asaloan Zimiska,cu aiutorul PrecisteiEi a Sfintului Teodor,a biruit pe tdtari (x.90). M IN U N EA 119 Hulitorul Maicii Domnului este pedepsit Vasile,implratul grecilor,a trimis pe Andrei, voievoduldin Tars,asupraSaracinilor.DomnulSaraciniloqca sI-si batd ioc de crestini,a scrislui Andrei sapteclrti cu batiocuri,avdndaceste cuvinte:,,Voivedeaeu, cind voi veni la tine cu oasteamea,dacd, vd va folosi cu ceva FeciorulMariei". Andrei voievodul,luind

80

Protos. NICODIM MANDITA

cattea Lceeaa Ltatn t-o dinaintea icoanei Precistei,si a zis aceste cuvinte: ,,fuIaicalui Dumnezeu, se cade oa,re ca Fiul td.u, sd, primeascd, ni;te batjocuri ca acesteA, de la ni;te pdghni tru-fa$i!" PupA ^cee^, Andrei voievodul, lovind pe acel hulitor l-a ucis si i-a tiliat toatd oaste4.(x. 91). MINUNEA 12O Maica Domnului pedepsegte pe Apostatul Iulian in vremea cind Iulian Apostatgl, a vrut sla tragd"in inqeldciune pe crestini, atunci Precista i-a apdrat pe dinsii de acei vrijmaqi, In acel timp, Sfdntul Vasile a vdzut pe Maica Domnului ;ezdnd pe un scaun intre mai mulfi ingeri si poruncind Sfdntului Mercurie l-a ucis pe Iulian nevdzut,in timp ce se lu,ptacu persii, printr-o sdgeatd,ce l-a lovit, dupd care a dispdrut qi nu s-a mai vdzut (x. 93). MINUNEA 121 Maica Domnului izblveste cetatea de impresrtrarea Persilor si Titarilor in vremea lui Ieraclie, impdratul grecilor, Sarvar, voievodul Persilor si hanul Tdtarilor, au venit cu ostile pe mare si pe uscat pOndsub Tafigrad si il bdteau.intr-acez vreme toti oamenii s-au rugat Maicii Domnului. Ludnd lcoana lui Hristos cea nefdcutr de mdnd,omeneascl si vesm0ntul Precistei, de asemeni gi lemnul Fdcdtoarei d,eviald, crucii Domnului, au fdcut litie pe zidurile cetatii, rugdndu-selui Dumnezeu sd le ajute. Atunci, precista de la Icoana din biserica vlahernei, a pornit in mare, valuri nivalniie, incdt a inecat in mare cordbiile cu acesti pdgini. Tot atunci, cu ajutorul Sfintiei sale,ostile grecesti,care erau l?ngd,biserica sa, ce se chema Peghia,au ucis pe mul! tdtzri. Hanul s-asperiat atit de mult, incdt nu mai Etia ce sd,facd".Acest lucru a fost in zilele ' lui Eraclie impdrat (x. 125). MINUNEA I22 Saracinii biruiti de Maica Domnului prin grindind de foc in vremea lui ConstantinBIrbosul, impiratul grecilor,saracinii au venit si au bdtut Tarigrztdul.in aceavreme clerul si oamenii din cetate au luat lemnul crucii Domnului si Icoana precistei si

MINUNITE

MAICII

DOMNULUI

81

au umblat cu litie pe zidurile cetdlii rugdndu-se lui Dumnezeu si Precistei sd-i apere. S-au petrecut in acea vreme multe semne gi fapte minunate. Astfel saracinii nu puteau sd inainteze de loc spre cetate. Un saracin care mergea cillme intre alpi Ei ura Biserica Sfintei Sofii, a cilzut Ei a murit. Hogea al lor suindu-se intr-un turn inalt gi strigind spurcata lor rugdciune, a cdztrt Ei gia lepddat spurcatul slu suflet, incit saracinii de mare necazce L venit asuptalo4 au fugit din larigrad si se duceau pe marea,Egee.Atunci s-a slobozit din cer grindinl de foc pe mare. Marea a inceput a fierbe de grindina care ert de foc. Smoala de pe coribiile saracinilor s-a topit gi tofi s-au innecat in mare. Acestea s-au fdcut pentru ruglciunile Maicii Domnului (x. LzG) MINUNEA 123 Stefan, craiul unguresc, aittat de Maica Domnului $tefan era un om cu multd evlavie citre Precista.El a ziditin numele Ei o bisericd frumoasd in cetatel Belgrad, pe clre a impodobit-o cu aur gi pietre scumpe.Mai apoi cdnd a vrut Conrad, impiratul Romei sd vini cu ostile sale in lara ungureascd., craiul Stefans-arugat Precisteisd-lmintuiasci pe d2nsul si tara lui de acei neprieteni. Cu aiutorul Precistei,indatd au venit cdrfi de la impdratul cdtre voievozi, sd se intoarcd cu os,tile acasd si sd nu mai meargd,in laru ungureascd.Ydzind impdratul lucrul acesta s-a mirat, cdci el nu scrisese de nici o pace la voievozi, dar s-a potolit. Stefan craiul a mullumit lui Dumnezeu si Precistei 6'

13,3)' rrrrrrrrrF

^

a^ /

MINUNEA T24 Ostasul evlavios aphrat de Precista in lara Albigefiei, un ostas ce se chema Antonie, se ruga Precistei in toate zilele. Odatd,,pe c0nd mergea la oaste ca sI se lupte cu duqmanii sdi, si era in mare ingrijorare, a vdzut cum cddeagrindind de foc din cer qii ucidea pe ei; iar alteori apdrea lingd, ddnsul roate de ostaEi viteji, imbrlcati in zale, care il apdraupe d2nsul de vrdjmasii lui (x. 139).

82

Protos. NIC'ODIM MANDITA

MINUNEA 125 Turcii riuvoitori au fost orbiti de Precista Un om ce se chema Didacus,din Arabia, cdldt<>rea pe mare, din Candia spre o cetate ce se numeaYalentia,in tara Spaniei. lr aceeavreme turcii au ndvllit peste aceel corabie si voiau sd fefuiascl pe toli oamenii. Didacus, cilzdndintr-o preimeidie ca aceasta,si avdnd mare evlavie cdtre Precista,a inceput a se ruga Sfintiei sale cu toatd inima si-l aiute si sd nu-l lase in calea pieirii. Cu ajutorul PreacurateiFecioare,Stdpina lumii, deodatdturcii orbirl si Didacusa scdpatdin robie, ajung2nd cu bine in tara sa. Lucrul acestas-aintirnplat, in anii de la llristos 1660(x. 140). MINUNEA 126 Maica Precista scapi din pierzare pe fualii care se rugau ei cu credintl in tinutul Romei erau doi frati, care se numeau: Iloratie si Mutie. {cegti frati se inchinau totdeauna Maicii Precistei, zicind: ,,Submilostivirea ta scdpdm Ndscdtoarede Dumnezeu.Rugd.ciunile noastre nu le trece cu vederea in necazuri;ci din primejdii ne izbdvestepe noi, una curatl, una binecuvdntatd....! 1trop.Vccer). Odinioard niste vrijrnaqi ai lor, le-a sipat casala temelie, qi le-apus: praf de puscI, cu piatri de pucioasd,ca prin exploziesd le arunce casain aer si sd-i omoare. - Maica Precista vrdzind rdutatea acekrr potrivnici si necredinciosia acestora,i-a mintuit pe ei din moarte. Praful de puqcdcu piatra de pucioasd.,pe care-l puseserddusmanii aceia sub casd, expkrddnd, a aruncat in ldturi numai putine pietre; ,iar casa a rirnas intteag'/a,in bunl plce (x. r27). MINUNEA IZ7 Procesiune glorioasd. de rLzboi cu Sfinta Cruce, Sfinta lcoanl si steaguri Nlareledomn al rusiei, Andrei Gheorghievici,avea un obicei ca acesta:Cincl mergea la tdzboi impotriva wdimasilor, lua cu sine in nrijklcul ostilor sale, Cinstita icoand a Preasfintei NIscdtozrrede Dumnezeu,care pe Pruncul cel mainainte de veci,pe

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

83

Hristos M2ntuitorul nostru in m2ini il fine, impreund cu cinstita Cruce a Domnului, pe care doi preoli imbricali in vesminte sfinlite o purtau in cetele ogtirii aceluia,si iesea la rdzboi cu multd virsare de lacrimi citre Hristos Dumnezeu,gi cilfte PreacurataMaicI a lui Dumnezeu,apoi se implrtlgea cu dumnezeieqtiletaine ale Trupului gi Sin$elui Domnului Hristos.Cu niEtearme nebiruite ca acestease inarma mai mult, decitcu sibiile si cu sulilele, qi mai mult se ndddy duia spre ajutorul Celui Preainalt, decit spre viteiia si puterea oqtii sale.El gtia bine cuvintul lui David, cd: . ,Nu intru puterea calului va voi, nici in pulpele bdrbatului bine va pldcea. Bine va voi Domnul intru cei ce se tem de Dinsul, si intru cei ce ndddiduiescspre mila Lui". Acest binecredincios domn, incd, gi pe ostagii sii, ii indemna spre rugiciuni, pe de o parte prin chipul cucerniciei sale si al evlaviei in rugdciuni, iar pe de altd"parte prin poruncd, pentru cI tofi cdzind in genunchi inaintea icoanei Preasfintei Ndscitoarei de Dumnezeu, qi a Cinstitei Cruci, cu lacrimi se rugau, cerind aiutorul. Marele domn privind spre Sf0nta lcoand",se ruga grlind astfel: ,,O! SHpand, Ceeace ai nlscut pe Hristos Dumnezeul nostru, tot cel ce ndddjduiestespre tine nu va pieri, Ei eu robul tdu, dupi Dumnezeu, te Lm pe tine zid gi acoperdmint, si Crucea Fiului tdu, armd, asupra vrdjmasilo4 de amdndoua plrlile ascufitd, roagd.pe Mdntuitorul lumii pe care ca Prunc L-ai finut pe miini, ca puterea crucii sI fie ca un foc, arudnd felele potrivnicilor, celor ce doresc rdzboi cu noi. Miilocirea si folosirea ta cel preaputernicd, sd ne ajute nouI, si sd calce pe vraimaqii nostri". DupI multe ruglciuni, sdrutind Sfinta lcoand"qi Cinstita Cruce, tofi mergeau cu indrilzneald" asupra vrljma;ilor lor, qi le ajuta lor Domnul cu puterea Crucii si a Preacuratei Nlscitoarei de Dumnezeu, prin ruglciunile sale cele indllate cltre Dumnezeu pentru dingii. Un obicei ca Lcesta,attdnd totdeauna acest mare domn, cu o rinduiall ca Lce sta a iegit cu oasteasa gi asupra Bulgarilor (prepurtdndinaintesemnulCrucii) cumde demultMareleimpirat Constantin, gi mergind la cimp, s-aubltut cu oastealor, gi biruindu-i pe ei, au fugit dupd dingii, gi a luat patru cetd+iale lor, iar a cincea,Brehimul, de la rOul Camii. Cind s-a intors de la tdierea pdginilor,

84

Protos. NIC)DIM MANDTTA

la cortul sdu, au vdztrt iesind din sfdnta lcoand,a Mintuitorului, si din a Maicii Domnului, o strdlucire prealuminoasr asemenea focului, ce se revdrsa peste toate cetele de ostasi. Aceastdminune s-a petrecut, in prima zi a lunii lui august. Asemeneasi Manuil, impdratul grecilor, cel ce a iesit cu oastea sa asupra saracinilor, avdzut in aceeasizi o m-inuneasemindtoare, adicd"raze de foc iesind si acoperind cu lumind" toate cetele,din sfinta Icoani a M0ntuitorului, si a preacuratei Ndscdtoarei de Dumnezeupe care impreund cu cinstita cruce, le aveau in nrijlocul ostirilor. si a biruit in acea zi puterea saracinilor. Dupd aceeainstiintdndu-se unul pe altul, prin scrisorile loq despre biruinTa lor, cdqtigatd,cu ajutorul lui Dumnezeu, si despre strdlucirea cea minunatd. pe care au vdzut-o.iesind, din chipul Mintuitorului si al Preacurateilui Maici, au prosldvit pe Dumnezeu. Apoi sfdtuindu-secu cei mai mari arhierei ailor, au rinduit sd se facd prdznuire in aceastd.zi dintdi a lui august, ddnd mulpmitr Mantuitorului si Preacuratei Maicii sale. De aserneni, si intru pomenirea puterii cinstitei cruci, prin care inarrnati fiind preofii cu mdinile lor au biruit pe vri.jmasi, au poruncit ca sr se scoatd Cinstita Cruce din Sfdntul Altar, gi si o punl pe ea in miilocul bisericii, ca sd se inchine ei toate popoarele crestinesti, si cu dragoste si o sdrute, prosldvind pe Hristos Domnul, Cel ce a fost rdstignit pe ddnsa. Sd prdznuim, fratilor, lludind gi multumind preamilostiwlui Dumnezeu, si Mintuitorului nostru Iisus Hristos, si preacuratei Maicii Sale,stipinei noastre, preabinecuvintatei gi pururea Fecioarei Maria, cu cinstita cruce cu bund cucernicie si cu dumnezeiascd' pldcere si o cinstim si sd o priznuim. pace si dragoste intre noi avdnd, cu milostenia sd mingiiem pe cei siraci, rJepdrtdndu-ne de toate lucrurile cele rele. La frica si dragostea lui Dumnezeusd lurm aminte. cd asa pldcind lui si ne invrednicim prdznuirii celei vesnicefunpreundcu toti sfinfii. Iar in zi:uaaceea, in care se va arrta semnul Fiului omului pe cer, cinstita cruce a lui Ilristos, care va merge cu mare strdlucire fd,cdtoarecle bucurie inaintea celui ce va sd vie cu slavd si cu putere multd, ca Jtrdecitor al viikrr si al celor mor{i, sd ne treacd,si pe noi de Partea ce-arle-adrea-pta.Iat dupd sdvirsirea iudecitii. c0nd cin-

MINUNILE

MAICII

DOMNUTUI

85

stita Cruceva mergeinaintea tuturor cetelor Sfingilor,povifuindu-i pe ei la implrdfia Cerurilor, spre a prdznuiin veci nesfirgifi, sI ne numere qi sI ne facd 9i noul parte cu ei, preamilostivul nostfu Mintuitor Iisus Hristos,cu ruglciunile PreacurateiFecioarci Maria.,Nlscltoarea de Dumnezeu.Amin. 1v.sf. 1 august) MINUNEA 128 Maica Domnului, prin Sfinta sa lcoan[ aiutd pe rusi in lupta lor cu tiltafii Temerlic,implratul tdtarilor, a vrut sI meargtrin Rusiamare, sI o prade. in aceavreme, Preo,tiiau adus la Moscova,Sfinta lcoand.a Maicii Domnului, de la Vladimir. in intimpinaret ei a iegit PreasfinlitulMitropolit, cu tot soborul rinduielii duhovniceqti gi cu mullime de popor. Cdnd au vdzut Sfinta lcoand,au cilzutcu tofii la pdgdnt gi s-auinchinat ca inslgi Maicii lui Dumnezev,Ceeace venisela din;ii, gi cu negrditl bucurieau primit-o, si multe lacrimi vlrsau privind spre ddnsa,rugindu-se ca sI se izbdveascd de ndvdlirea pdgOnilor.Si nu le-a fost in zadar rugdciunile lor, cele cu dinadinsul ficute, cici in aceeagizi in care s-a dus in Moscova,cinstita Icoanda PreasfinteiNdscltoareide Dumnezeu,plginul impdrat ingrozindu-sede o vedenie infricogatdce a avut in vis, s-atulburat Ei a fugit inapoi cu toati puterea sd,nefiind alungat de nimeni. Vedeniace a avut-oa fost'asa:Se tdceainaintea sa un'munte preainalt,pe al clrui virf mergeauarhiereii impotriva lui, avind toiege de aur in mOini gi ingrozindu-l pe el. Iar deasupraarhiereilor, in vlzduh, au vdznt o strllucire neobisnuiti Qio impilrdtercd stind in mijloc, in slavl negrditd,,imbiecatAin ttuitt" d. porfirl, inconjuratd cu raze ca de fulger Ei strllucind mai mult decit soarele.impreiurul ei era mullime nenumtrratdde ostasi inarmafi, sluiindu-i gi pregltindu-seca de rdzboi.impiriteasa igi avea miinile saleintinse in sus,ca o rugltoare fierbinte cltre Dumnezeu. Apoi avdzut-ope ea,cum il infricoqacu groazil,ca sil se ductr din hotarele plmintului Rusiei,ca Ei cum poruncind ostasilorsli ca sI se porneasclasupralui. De aceainfricogatl rtdt'nie s-acutremwlt pdganulimpirat,.si sdrind de pe pat, a rlcnit infricoqat: ,,Oh,vai mie, ce este aceasti vedenieinlricogatd?"Tremurasi se temeasuspinind,si era in mare nepricepere.

86

PTotos, NIC'ODIM MANDTTA

DupI un ceasvenindu-si in sine, a chemat pe domnii si voievozii lui, si a inceput a le spune lor ceeace vizuse, incl tremurind de frici. Aceia auzind ceel ce li se spunea, ;i vdzind pe implratul lor tremurind, s-au inspdim2.ntatqi ei asemenea,si ziceau unul cltre altul: ,,Ce sd fie aceasta?"Unii au zis: ,,impdrdteasace s-a vdzut, este Maica Dumnezeului crestinesc,Iisus l{ristos, si se cunoaste,cd voiestesd apere pe Cregtini;pentru cd Aceeale este lor Aiutdtoare si Purtltoare de grijd". Temerlic, a zis: ,,Dac/d Creqtinii au o Aiutitoate c Lceasta,apoi in zadat fle-am pornit noi asupra lor si fdrd de spor ne ostenim. Cdci,de ar trimite asupranoastrd,, md,carpe unul din cei ce stau iraintea Ei, atunci, pe noi pe toti ne va birui, ;i nici loc nu vom putea afla unde sI fugim". Si asa,pd,gdnulimpirat, s-aint
MINUNITEMAICII DOMNUTUI CARE S-AUPOCAIT CU CEI PACATOSI ) MINUNEA 129 Precista mustri pe o femeie desfrinati in cetateaFlorenleiera o desfrinatilvestitl, cu numeleBenedicfiicd, ta. Acesteiai s-a Lrdtuto datilPrecistasi ia zis:,,Socotegte gi si gtii cu adevdratacestlucru, cd mulli oameni,careav greEit cu mult mai pufin decit.tine, iar alli dintr-inqiiincd nici un plcat de moarten-aufdcut,si totusi sunt osindigilaiad li sevor munci in veci. Cu atit mai mult tu, de nu te ve indrepta prin pocdin7il". AcesteaauzindBenedicta,s-asperiatqi gia indreptatviala (x' 95). MINUNEA 13O Precista face iudecatd dreaPtd' Zelon, irnplratul grecesc,petreceaviata sa in multl slobozenie qi veselie.Odinioarl a luat o fatd'a unei femei vlduve, ca sd

88

Protos. NICODIM MANDI?A

desfrlneze cu d0nsa.Atunci aceeafbmeie s-arugat lui Dumnezeu si Precistei,si-i scapefata rJenecinstire, iar pesteimplrat sI aducI supdrare, pedepsindu-l.Precista aritindu-se acelei femei, i-a zis: ,,Am impiedicat pe Zenon si-ti necinsteascdfata, pe iare a dus-o in casa sa, dar nu am adus supdrare asupra lui si a casei sale,deoareceZenon si cu mama lui, aduc multe milostenii sdracilor, in fiecare zi 1x.9r1y. MINUNEA 131 Precista salveazd,pe un tindt desfrinat printr-o vedenie infricositoare Un tOndr oareclre din Bononia petreceain.multe rdutdti, ducind o viat'i de slobozenieqi zburddlnicie.Oclinioatd a-zvuto vedenie carc 7-ainspdimintat foafte mult: I se plrea lui, ca gi cum ar fi fost intr-un loc necunoscut, intr-o c0mpie mare, in care a apdrut o dihanie foarte strasnicl, ce venea asupra lui. Tdndrul fugind dinaintea acesteiape Lcea"cA.mpie,avdzut in depdrtare o casd.lrl:argd, intr-acolo ca si scape de primejdie, dar cLSaer^ incuiatd. Incepu atunci a bate in usd, rugdndu-sesi-i descuie,ca sd intre induntru si sI scape.insd i s-a rispuns astfel: ,,Eu sunt bundtatea care locuiesc aici, iar tu esti rdu si nu poli ca sd locuiesti aici". Tindrul auzind aceste cuvinte, s-a intristat foarte mult gi a fugit mai departe. intdlnind mai incolo o altd. czsd.,a. mers la aceea.qi a inceput abate la ugd si a se ruga sd-i deschidd, ca sI intre inluntru. Stip0na casei care viefuia acolo ii rdspunse lui: ,,Eusunt dreptatea si locuiesc aici. Aceastaeste casa mea, si nu te voi primi oaspete pe tine, cdci dreptatea nu apdrd"pe cel ce naste nedreptate". Tdndrul fugi si de acolo, apoi vdzirtd altd casd,incepu a se ruga cu glas tare sd-l lase in casI, pentru a. scdpa de acea ardtare si fricd, care il cuprinse. Din casdinsd ii rdspunse: ,,Eusunt paceasi locuiescaici, tu nu ai pace cu mine, nici odihnd, ci numai oameni cu voie bund, cici eu pururea gdndesc la pace gi nu la altd"amestecdturd.iqi voi da;ie un sf'at bun gi de folos. Mai incolo de mine viefuieEte sora mea, care stie sd.dea sfat celor supdrafi; du-te la dOnsasi o ascultl cum te va povdtui si invdta". S-adus tinlrul la dinsa si bdtdnd la usI, ia rlspuns lui: ,,Eusunt mila care locuiescaici; iar tie de-ti este voia sd te izbdveqti din aceastl nevoie, mergi. de te inchind Precistei, si te

MINUNIIE

MAICII

DOMNULT|I

89

clci Ea te va ascundedinainteaacesteiardtdri straEnice, roagd.. dupd cum corabialui Noe a primit vietdfile cele curate si cele necurateasasi Precista,ca un izvot de milostenie,pe nici unul nu-l trececu vederea".El s-arugat atunciPrecistei;i vedeniacea groaznicls-astins (x. 1oo). MINUNEA T32 Un prunc infigat a vorbit despre miilocirea Precistei pentru noi Odinioarl a fost in larz Italiei, un cutremur de pdmint, atit de puternic, inc0t, caseleturnurile gi zidurile cetifilor au cdzut qi au ucis foartemulli oameni.in aceltimp s-auardtatpe cer multe semneinfricoqltoare. Ogti de foc mergeaude la miazlnoapte la rdsdrit gi de la rlsirit la apus. Oamenii vdzind niqte lucruri groaznicec Lceste, socoteaucd s-aapropiatsfirgitul lumii qi cd vine infrico$ata iudecntda lui Dumnezeu.Dar intr-aceavreme intr-o cetutece se chemaCremon,un prunc mic,infIgat, ce seafla incd culcatin leagdn,prin rinduiala lui Dumnezeu,a inceput a grdi cu cuvinte,rostind urmitoarele: ,,Amvdzutpe Precistastind inaintea lui Hristos, Fiul sdu. Ea se roagl lui DumnezeusI nu piardd,lumea". Dup[ aoeeapruncul acelaiat atdsrt Ein-amai grdit p0nI cind a sositvrelneasd grdiascide obiceipruncii (x. 101). MINUNEA 133 Un clmltar salvat prin miilocirea Precistei in Italia trlia un cdmiltaqce sechemaltcob,careadunasemulAcestaodinioard rugindu-sePrecistei,inate bogdfii din camdtd.. intea Icoanei ei, auzi un glas, zicindu-i: ,,Iacobe,Iacobe.DA-mi mie Ei Fiului meu o sumd c Lcea,care obignuie;ti a lua de la datornicii tili". lruzind lacob glasulAcela,s-aintors gi a dat ce era adunat din camItfl DupI aceea,mai tirziu, cind s-aimbolnlvit si era sil moatil, a vdzut cum SfdntulArhanghelMihail puneaintr-o cumplni faptele lui celebune.Iacob s-asperiatfoarte mult de acestlucru gi s-a rugat Precistei.Atunci s-a ariltat Precistagi a pus gi ruglciunile cu care el s-arugat cdtredinsa. Dupi Lceel,cumpdnaceacu fapte bune,a biruit cumpdnaceacu fapte rele a diavolilor.(x. 102).

90

PTotos. NICODIM MANDTTA

MINUNEA I34 Maica Domnului salveazd,de la moarte, pe un tdnhr nevinovat inta;ra. Spaniei,un om cu femeia sa si cu un fecior al lor tinerel, dar imbundtltit cu viata, au mers la o cetate ce se chema Compostela,ca sd,se inchine acolola mormdntul Sfintului Iacob Apostolul, feciorul lui Zevedei. Mergind ei si ostenindu-se de cale, s-au abdtut printr-o cetatece le era in cale, ca sd se odihneascd peste noapte intr-o casil Stdp0nul casei aceleia ayea o fatd. de virstd apropiatd., care vdiind pe tindrul fecior, gi rOvnind la frumusefea lui, la indemnatlafapte de rusine. Dar el avdnd frica lui Dumnezeu,a respins-ope ea. Fata mdniindu-se.Ei vrind sd se rdzbune pe dinsul, a pus in desagii lui, fdrd gtirea tatdlui sdu qi a mamei sale, un lucru oarecare de valoare, din casd.A doua zi sculdndu-segi pregltindu-se de plecare, fata a inceput sd strige, cd. strdinii tceia i-au furat oarecare lucru. Auzind acestel t^tdl fetei, a trimis slugile si au intors pe strdini din cale. Afl2nd in desagii tdndrului lucrul dispdrut, l-a dat pe m0na judecdtorului, care a poruncit sd fie executat prin spinzurdtoare.Pirinfii pldngind cu durere pentru Fiul lor, si-au continuat drumul spre Compostela.Duptr ce s-au inchinat la mormintul Sfdntului Apostol lacob, ei s-auintors iarlsi prin cetatea unde spdnzuraserd" fdrd,d,evind pe fiul lor. Mergind mama lui la dinsul pldngOnd,.tOndrulpe care il credeaumort, a zis cdtre ddnsa: ,,Numai pl2nge Maica mea. Eu sunt viu, cdci Maica Domnului gi Sfintul Apostol lacob, nu m-au ldsat pe mine sd mor, si m-au tinut viu. Acum du-te la judecdtorul care m-a condamnat la moarte, nefiind vinovat gi spune-i lui cd sunt viu pentru dreptatea si nevinovltiamea. Si porunceasci sd md,ia de pe lemn qi sI mI dea tie". Mama lui spun0nd aceastajudecdtorului, acesta ,a poruncit de l-a luat indatd de pe lemn qi l-a dat plrintilor sii viu si sinltor (x. 1o). MINUNEA T 35 impiratul trufas adus la pociinfi prin cuvintul Maicii Domnului Un impdrat plin de trufie, a poruncit sd fie sterse din Sfdnta Evanghelie,acele cuvinte pe care Maica Domnului le-a rostit cd-

MINUNITE

MAICII

DOMNUTUI

91

tre Elisabeta:,,Coborkt-ape ceiputernici depe tronu.ri ;i a ind'l1,52),socotindcd pe dinsul nu-l va surpa lat pe cei smerili" 1Lc. nimeni din scaun.Dupd Lceel,mergind sd'facdbaie intr-un loc, in timp ce se afla in apd dezbricat,hainele fiind pe mal, vine un inger al lui Dumnezeu,c re luind chipul implratului 9i imbrdcindu-secu hainelelui, a plecatcu slugileimplra{uluila palat, gi s-aurcat pe tron. implratul iegind din apd'9i negisindu-gi hainele lui, s-aimbrlcat in nigte zdrenle de cergltor ce i-au fost ldsatein loc gi a plecat spre palatul sIu implritesc. Ajungind aici, ainceput a se minia gi a striga cd el esteimplratul, Ei cd va pedepsipe cei ce gi-aubdtut ioc de d0nsul.Dar slugilenecunoscinduJ, ;i crezindu-lci estenebun,rddeaugi iqi bdteaujoc de un asemeneastdpan. Acelagilucru s-a intimplat qi cu Iovian implratul, pe carela fel l-a umilit Dumnezeu. gia adus aminte de trufia sa 9i gia impdratul vdzind acestea", pl0ns pdcatul siu, ctrindu-sepentru ceeace a vrut sd.facd,DupI aceastilumilire, ingerul-impdratl-a chemat la sine, i-a dat hai-' neleinapoi qi l-a sfltuit ca de aici inainte sd nu se mai trufeascl. DupI Lceea aqezinduJ in scaunul sIu implrltesc, s-a ficut nevilzut..(x. 356) MINUNEA 136 Maica Domnului, prin Sfinta sa lcoani, cheami la pociinfi pe Maria Dgipteanca intr-una din m[nlstirile de pe malul lordanului, trdia un cuvios plrinte, anume Zosima,un om foarte imbunltlfit cu viata si deiIvdrEit in nevoinfa pustniceascl:intr-un an sosind Sfintul gi Marele Post al Pa;telui, ldind pufinl hranil uscatd,qi avind numai imbrlclmintea de pe sine,a trecut riul Iordan si s-acufundat in adincul pustiei, dorind sd petreacil aceastdsfinti perioadd", in ruglciune curatl si liniEte desivirEitd'.De asemeni dorea sd intilneasci in acestepustietl,ti, vreun rob al lui Dumnezeu,mult mai imbunltifit decit dinsul, de la care sd invefe deslviryirea viefii pustnicefti.Dumnezeuvdzindrivna si dragostea lui, ii implineste aceastddorinll buni, intr-un chip minunat. Dupd o cllatorie in pustie,de 12 zile, avdzut in depirtare o umbrd de om, ce era ffud imbrdcdmintepe sine, avind pirul capului alb ca lina si scurt pinl la grumaji.La inceput,crezind

,,

pr"t"t.NICODM

cr estendlucire diavoleascr,s-ainsemnat cu semnul Sfintei cruci, dar mai apoi s-a convins, spre marea lui bucurie, cr este un rob al lui Dumnezeu. cuviosul zosima privind spre miazdzi, s-a indreptat spre acea fiingl, dar care inplegnnd ce Lre de gind,, a inceput si fugd de el. Atunci cuviosul a inceput sd fugi ii el, si alergdnd mai repede a inceput si se apropie de acei persoani necunoscutd'.cdnd glasul i se putea auzi, a inceput a striga, implorind pe acea.persoand sr se opreascd spre a vorbi cu el. Atunci, intr-adevir s-a oprit la rugdmintea lui, si s-a adresat cu urmdtoarele cuvinte: ,,Avva Zosima, iartd-md"pentru Domnul, cd nu pot sI md atdt tie, cdci sunt femeie goald,precum md vezi, si rusinea trupeascd imi este neacoperitd,.Dacd"voiesti sr-mi dai mie, f'emeii celei pdcdtoase, rugdciunea si binecuv?rnturea ta, aruncd-mi o haind cu care si-mi acoprr goliciunea apoi intor;i cOndu-rndcdtre tine, voi primi binecuvintarea ta,,. cuviosul zosima auzind cd este chemat pe nume, a fost cuprins de fricd qi spaimd mare, dOndu-;i seama cd,se afld,in f*a unei persoanevdzdtoare cu duhul. Dezbrd,cdndu-qi o haind veche si rupti, ce o avea pe deasupfa, i-a afunc t-o, si intorcandu-se, ea si-aacopcrit goliciuneaa.Apoi apropiindu-seputin de Zosima, a zis cdtre el: ,,Pentru ce ai voit, pdrinte Zosima, a vedea pe o femeie pdcdtoasd",sau ce voiesti sd inveli si sd auzi de la mine, de te-ai sirguit a suferi atdta"ostenealdde drurn'i" Dar el aruncindu-se ct faTala pdmdnt,cerea binecuvin tareade la cuvioasa. Amindoi fiind Ia pdmint, cereau binecuvintare unul de la alful. Petrecind mai multl vrerne in aceeastare de umilintd cucernicl, femeia a zis cdtre Zosima: ,,pdrinte Zosima, tie ti se cade sd md binecuvintezi qi sd faci rugdciune,pentru ci esti cinstit cu vrednicia preotiei, si stind de mulgi ani inaintea sf0ntului Llta4 aduci Domnului darurile Dumnezeiestilor Taine". Aceste - cuvinte au pornit pe cuviosul Zosima, spre mai mare fiicr, care 'tremurind suspina, ud2ndu-si tata sa iu lacrimi. insi a grdit cdtre dinsa cu mult.i liniste ;i aEezatd, r'dsuflare: ,,O, Maicd du_ hovniceascd! Tu te-ai apropiat de Dumnezeu rnai mult decit mine, prin omorirea Ei instrdinarea fatd,de lume. si aceastao aratd,,Durnnezeiascadrruire care iti este datd giemai mult decdt altor oameni, cdci rn-ai chemat pe rlume, si m-ai numit preoq pe

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

93

mine care niciodati nu m-ai vdzut; drept acee , tu insufi si md binecuvintezi pentru Domnul Ei si faci rugiciune pentru mine". Ydzind sirguinla qi dragostea biltrdnului, Cuvioasa a zis:,,Bine este cuvantat Dumnezeu, cel ce voieste mintuirea oamenilor"; iar Zosima a rlspuns: ,,Amin", ;i s-au sculat amindoi de la pil' mint. Apoi a zis cdtre bltrin: ,,Pentru ce ai venit la inine picdtoLSL,o, omule al lui Dumnezeu, pentru ce ai voit sd vezi o fenreie goald",ca;re n-Lre nici o faptl buni? Ori darul Sfintului Duh te-a povlfuit aici, ca sI slvirEesti oarecare sluibl pentru mine, la vremea ceade trebuinfI? Spune-micum vietuiesc acum creqtinii, cum sunt impdralii 9i cum sunt Sfintele Biserici?" Zosi' ma a rdspuns: ,,Prin rugdciunile voastre cele sfinte, Dumnezeu a ddruit pace Bisericii Sale; primegte rugdmintea mea a nevrednicului bdtr{n si te roagl Domnului pentru toatl lumea si pentru mine pdcitosul, ca sd.nu-mi fie fdrd de roadd, umblarea in ,aceastd pustietate" . F,a a zis atunci cdtte bilttin: ,,Tie se cuvine, Pdrinte Zosima, sI te rogi pentru mine qi pentru toli oamenii, mai ales av0nd'preofeasca hirotonie 9i spre LceLStLfiind rdnduit. insl deoarecesuntem datori a face ascultare;ceea ce mi se porunceqte prin tine, voi face". Zicdnd acestea s-a intors ot fata spre rdsdrit, qi ridicindu-Ei ochii in sus, 9i inllfOndu-;i mdinile, a inceput a se ruga in soaptl, f.drd.ca Zosima sd infeleagd vreun cuvint rostit de dinsa. in acest timp el sta de fafd tremurind, av2ndu-qiprivirea indreptati spre pdmint. Mai apoi ridicindu-qi putin privirea gi uitindu-se spre acea cuvioasd femeie, a vdzut-o in timp ce se ruga, indllatd de la pdmint ca de un cot. ydzind LceLStL,Zosima a fost cuprins de rnare fiicd, 9i a cdzltttcu faJala pimint, udindu-se cu lacrimi Ei zicind in taini: Doamne miluieqte.in acest timp a fost cuprins de temerea, ca nu cumva ceea ce vede sI fie ndlucire qi inEellciune diavoleascl. Dar acestgind al lui, nu s-aputut ascundede Cuvioasa.,care l-a dojenit cu bl2ndele, zicdndu-i: ,,PIrinte Zosima! Pentru ce te tulburd gindurile ' zicindu-li cd sunt ndlucire qi duh, iar ruglciunea mea, prefdcdtorie? Te r
94

PTotos. NICODIM MANDT,TA

cand acestea s-ainsemnat cu semnul sfintei cruci, spre adeveqirea celor mirturisite de dinsa. DupI tOateacestea,Cuviosul Zosima a jurat-o pe Numele Domnului nostru Iisus llristos, adevdratul.Dumnezeu, cel ce s-andscut din sfinta Fecioarr Mafia, si-qi destiinuie viata ei de mai-n ainte, precum si ostenelile si nevointa pustniceascrdin aceapustie srlbaticd",prin care a bineplrcut atat de mult lui Dumnezeu. La rugdn'intea lui, aceastdcuvioasd, cu multi greutate si rusine, pentru trecutul ei cel nespus'de vinovat, a inceput sd-sipovesteascd propria-i via[d'. Astfel, cuviosul zosima a aflat cum cd ea s-a ndscut in Tara Egiptului, intr-un sat din apropierea cetrtii Alexandria. Lavirsta de 12 ani, pdrdsindu-giiubirea si.casapdrinteascd, a' plecat la Alexandria, unde intinandu-si fecioria, s-adedat, timp de 17 ani,la o desfrdnarece depdseaorice limitd. Iar lucrul acestail fdcea,nu pentru imbogdtire, ci numai din imboldurile si instinctul pasiunilor nesi{ioase, ce la dinsa se manifestau intr-un mod cu totul iegit din comun. Din aceastdcauzd" ajunsesela atita nerusinare, incit, tar de scdpa cineva dintre bdrbati, nebatiocorit de ddnsa. si dupd cum inversr\narea.qi nerusinarea, ducla impietrire si la netemereade bumnezeu si defd.imareacelor Sfinte, si din acestpunct de vedere a depdsit, de asemeni,orice limitd. Din cele ce \rmeazi se va vedea, pind unde a purur aju^ngecu aceastdnetemere de Dumnezeu. Intr-o zi de vard.,a vdzut pe mai multi bdrbali cd se indreptau spre mare. Apropiindu-se ea a intrebat pe unul dintre ei, unde merg si i s-a rdspuns cd, la Locurile Sfinte de la lerusalim, pen_ tru prdznuireaindlldrii sfintei cruci" Atunci s-a of'erit sd,meirgd si ea cu ei pe corabie, nu pentru inchinarea la sfintele locuri, ci pentru a petrece si a batjocori, pe toti cei ce vor pleca in acea t cdl/atoriepe mare. clnd povesteacuvioasa, pdrintelui Zosima de tot ce a fhcut pe corabiesi chiar si la Ierusalinr,se cutremura de groazd.,si consideta cd. spurcd vlzduhul, prin rostirea unor cuvinte ce descriu asemeneaf-apte.Dar rnila lui Dumnezeu care indelung rabdd'si asteapti intoarcerea celui pdcdtos,indelung a rdbdat si pe aceastdI'emeie,fdrd sd.o pedepseasci,si a as[eprar si ec
MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

95

De ziua przznicului Sfintei Inllldri a cinstitei Cruci, t vdzut cum foarte de dimineatd, multime de oameni alergau intr-un gdnd cdtre Sff,.ntaBisericd, atunci a mers qi ddnsa impreunl cu ceilalli, pinl in pridvorul bisericii. Apropiindu-se de uEa biseri cii, se lupta sd intre influntru, dar o putere nevdzutd o irnpingea inapoi. To,ti oamenii reuseau sd intre induntru, nunrai ea rdm0nea in pridvor, re{inutl de o putere dumnezeiascl.Dupd ce aincerc t de trei sau patru ori sd intre, s-a retras intr-un colg,plind de ruqinare si deznldeide, gindindu-se la cauzapentru care ei nu i s-a dat voie a intra in Sfhnta Bisericd si a vedea cinstitul Lemn al Sfintei Cruci. Atunci darul lui Dumnezeu atinglndu-se de inima sa gi dg ochii min{ii sale ;i lumindndu-i, a inceput sI-qi dea seama cI pentru grozdvia pdcatelor sale, nu i s-z dat voie Si intre inluntru. Atunci a inceput a pl0nge cu amar, a se tingui gi a bate in piept, sco{ind suspinuri din adOnculinimii sale. Mai depane Cuvioasa povesteste astfel: Pe cdnd plingeam in locul unde md aflam, am vdzut stind atdrnatd s-uspe perete, lcoana Preasfintei hldscdtoarei de Dumnezeu qi am zis cdtre ea, privindu-o fdrd. de abatere, cu ochii si care ai ndscut cu trup pe Dumnecu minfea: ,,O!Fecioard,Stdpar\d,, zeu Cuvintul! $tiu cu adevdrat cd nu este cu cuviinfX gi cu pldcere Tie, ca sd privesc eu desfrOnata, si cea atdt de necutatd", spre Cinstitd,Icaana Ta. Preacuratd gi pururea Fecioard Marie, care ai trupul qi sufletul curat, cu dreptate este ca eu desfrinata gi prea necurata sd fiu lepddatd de la fecioreasca ta f.ald;'dar de vreme ce am nuzit, ci Dumnezeu pe care Tu l-ai ni.scut cu trup, pentru acelsta s-a fdcut om, ca sI cheme pe cei pdcltoEi la pocdin[d,, ajutil-mi mi€, care fiind singurl n-am de la nimeni ajutor. Porunceqte, ca sd-mi fie ;i mie neoprit[ intrarea in Bisericd, Ei nu md lipsi a vedea cinstitul-lemn al Crucii, pe care Duninezeul cel ndscut din tine cu trupul, s-apironit qi qia vlrsat singele sIu pentru a mel izbilvfue;porunce$te,o, Stipind", ca qi mie nevrednicei sI mi se deschidl uqa, spre inchinarea dumnezeieqtiiCruci, Ei si-mi fii tu mie mijlocitoare preavrednicd de credintl, cltre Cel ce S-andscut din tine; cici de acum nu-mi voi mai intina trupul, cu nici un fel de faptd a necuratei desfrdndri; iar dupd ce voi vedea lemnul cel Sfflnt al Crucii Fiului Tdu, mi voi leplda cu totul

96

Protos. NICODIM MANDITA

md vei povllui pe mine, ca o chezdsuitoarea mintuirii mele". 'Dupd rostirea acestei ruglciuni, ea a putut intra in Sfinta BisericI, fdrd"a mai fi opritd, inchinlndu-se si slrutind cu fricl si cu cutremur Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci, vlrsind mullime de lacrimi de poclinfd. Dupn ^ceel intorcindu-se inapoi, s-a oprit iariEi la locul cel dintii, gi plec0ndu-Eigenunchii inaintea Icoanei pururea Fecioarei NIsc{toarei de Dumnezeu, si inchi nindu-se ei a rostit din inimd aceste cuvinte: ,,O! Fecioari pururea fericitl, Stdpind de Dumnezeu Ndscltoare, iti mullumesc dln toatd,fiinfa, deoarece ai ardtat spre mine, a t^ preabund iubire de oameni si de nevrednicile mele rugiciuni nu te-ai ingretosat, cdci am vdzut slava care pe dreptate, cu nevrednicie imi era mie desfrinatei sd o vdd. Dau slavd lui Dumni:zeu celui ce prin tine primegte pociinla pdcitogilor. Si ce sd gdndesc,sau sd zic mai mult eu pdcdtoasa?Acum este vremea, Stdpind",a impli ni ceea ce prin mijlocirea t^ Lm flgdduit. Acum povifuieste-md ori unde voiegti si Tu sd-mi fii mie de aici inainte invdtdtoxe spre mintuire, povdfuindu-md la caleapoclintei". Acesteagrdindu-le, a auzit un glas de departe, strigandu-i: ,,Devei trece Iordanul, vei afla bund odihnd!" Auzind glasul acela,si crezind cum cI a fost pentru sine, cdutind spre lcoana Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu,cu lacrimi a strigat cdtre d0nsa: ,StipanI, StIp0nd, de Dumnezeu Ndscdtoare, nu md llsa pe mine pdcdtoasa".DupI rostirea acestor cuvinte a plecat din pridvorul bisericii, cu grabnicd alergare. Ludnd trei piini cu sine, a trecut Iordanul, s:a afundat in pustia cea mare, unde a petrecut 47 de ani, fdrd, sd vadd"fald, de ont, hrlnindu-se cu verdelurile slrace ale pustiei, Ei suferind ispitiri ' gi lupte cumplite, din partea vechilor patimi, Ei a demonilor cumplili Ei vicleni. Dar cu darul lui Dumnezeu si cu ajutorul Maicii Domnului, pe care o chema neincetat.in ajutor, a biruit toate ispitele, sdvirsindu-qi cu bine cdldtofia. acestei vieti. inainte de a-;i da obstescul sfirsit, dupd,47 de ani, Dumnezeu i-a ficut parte iardsi de Sfinta implrtdsanie, prin Cuviosul Zosima, dupd care s-a sdvdrsit cu pace la intii aprilie.

MINUNILE

MAICII

DOMNULUI

97

Dupd un an de zile, Cuviosul Zosima a gdsit pe Cuvioasa rdposatd,avdndscrisoareldsatd"pe nisip, prin careil ruga pe el, in rugdciunicu sd o ingroapein acel loc, qi sI o pomeneascd numeleMaria. CuviosulZosima,spdl2ndpe CuvioasaMaria cu lacrimi in loc de apd,,si rostind rugiciunile celecuveniteacestui moment, a dat plmintului trupul cel atdt de pedepsit, asezindu-l cu evlavieintr-o groapil,ce a fost sdpatd, de un leu trimis de Dumnezeuspre aiutor CuviosuluiZosima.Aceastaa fost viafa qi petrecereaCuvioaseiMaria Egipteanca,cea.care a fost salvatd din pierzare prin mijlocirea qi sprijinul Maicii Domnului, care pentru pdcatelesi pldceriletinerelilor, a trebuit sd pldteascdLtat de scump in aceastd.viatd,, printr-o chinuire gi insingurare asemeneacu moartea,de careinsingurareL avut parteqi dupl . moarte,cdci chinuitul ei trup a rdmasnecunoscutgi negtiutde nimeni in pdmintul uscatal aceluipustiuneumblat1v.Sf.1aprilie). MINUNEA 137 Maica Domnului salveazd,pe monahul pltimaq Un monah oarecareera chelarintr-o chinovie gi implr[ea vin fratilor. El avea multi evlavie cltre .Presfinta Niscltoare de Dumnezeu,nelipsindniciodatdde la sluibabisericii,fiind osirdnic la slujbelelui celesufletesti,dar nelenevosgi la celetrupe;ti ale cdlugdrilor.insl iubea vinul, sdrmanul!Si fiindcd aveaslujba aceel,de multe ori bea mai mult de cit al1ii. .intr-una din zile a cinat gi a bdut pinl cdnd s-aimbdtat gi a cdzutin atternutul siu. in ceasulUtreniei era adormit, insd atzind toacas-a sculatcum a putut ca sd se ducd la bisericd. Pentru cI, dupl cum am zis mai sus,el aveamult dor de cele dumnezeiestiEi nu voia sI se lipseascdniciodatdde advnarca ceade m2ntuire a fra[ilot. Mergind pulinI depdrtarede loc, cu greu inainta spre bisericd, pentru cI il dureacapulde be{ie,insl pentru dorul pe care il nvea,se duceainainte. Atunci diavolul, preficindu-se in chipul unui,t4ur,veneainaintea lui si se ardtacum cd vrea sI-l loveascl cu coarnele,insl monahulnu s-asperiat;i flcindu-gi cruce,vrljmasul s-adepdrtatpufin. $i iarlgi inchipuindu-se,s-afdcut ciine negru gil impiedica,sI nu meargdmai departe,d,arel ficdnduEi cruce ca gi mai inainte, se ducea.lar cind a ajunsla porta

Protos. NIC'ODIM MANDITA

98

bisericii, s-a f'dcut dracul leu preaintricosat qi s-a pornit asupra lui sd-l rupI. Atunci, ardtindu-se o f'emeie preafrumolsd a izgonit pe dracul, mustr0ndu-l pe dinsul cu ingrozire, cum de a inrlrilznit sd facd rlu robului ei. Apoi, apuc2.ndpe monah de mind",l-a dus la chilia lui, zicindu-i: ,,PIzeste-tede acum inainte sd imbefi, daci doregti sd te mintuieqti; mdrturiseqte-1i Ly--!*e_.-qlei picatul acesta la cutare duhovnic ;i sI faci canonul care ti-l va da".lat monahul a"intrebat-ope dinsa, cine este,de a fdcut atita bunitate cu el? Iat ea a rispuns: ,Eu sunt Maica lui Iisus Hristos!" Acesteaauzindu-le el, a cdzut la pdmint cu fricd multd, ca si i se inchine, dar ez s-a fdcut nevdzutd.. A pldns de bucurie si s-a aflat in ceasul aeela sdndtos qi nevdtdmat de befie. Mlrturisindu-se cu sdrguintd si cu dinadinsul, dupd:porunca cea dumnezeiascd", z pdzit ganonul qi s-a depdrtat de vin, dupl cum se cade siltacd,fiecare crestin care se biruieste de acei,astiputimd. Si care nu se va mdrturisi cu de-amdnuntul, sI stie cd se va munci. Toli sunt datori sI se pdzeascdde multd bduturi, ca de mare desfrinare. Deschide-fiochii vogtri, cei ce iubiti be,tiaqi vI silili ca sd"vd depfutagide ea, pentru ca sI nu vd lipsiti de veqnicaveselie qi indulcire. Pe care, dea Dumnezeu,ca noi togi sd o dobdndim, pentru rugdciunile cele,bine primite ale pururea Fecioarei Maria, Ndscltoarea de Dumnezeu.Amin (M.M.D.45,d. Ncamu.

.

MINUNEA 138 Maica Domnului izbiveste pe monahul muncit de dracul desfrinirii

Un monah olreclre se.linistea in muntele Eleonului. F.l avea o Icoand preafrumoasl a Ndscdtoareide Dumnezeu,in chilia lui, la care avea multd evlavie. Si i se ruga in fiecare zi, cerind ca sd-l izbdveascdde dracul curviei. El avea atita rdzboi de la aceastd. pntimd., cI nu-l ldsa nici ziua. nici noapte^ si il avea atdt d,e biruit,.incit se primejduia sd cadd gi infrptd,.indatd ce se aprindea in inima lui vdpaia aceedvdtdmdtolre de suflet a spurcatei pofte, alerga la Sfinta lcoand,,qi rugindu-se cu lacrimi, se prdpdcleasrnintealatrupului. Desi bine vedea vrdjmasul, cum cu ajutorul Nlscdtoarei de I)unrnezeu,fratele se izbdvea,el nu inceta, ci totdeaunail ispitea.

MIN UNIIE '

MAICIT

DOMNUTUI

99

Si intr-o zi stdnd afaril din chilie, i-au venit iarlgi vicleneleginduri. Vrind si alergecltre ruglciune dupl obiEnuinlalui, vizu cu ochii ariltat pe diavolul, cfutrtie-iizise:,,Pind cind, vrlimaqule al adevdrului,vrei s'I md ispiteqti?Nu ai cunoscutsocotealamea, Si arilscum cI nu mi supun?Pentru ceinzadat md muncegti?" puns lui diavolul: ,,Eupe mulli allii mai imbundtdfili decit tine am biruit, qi voiescsI te fac gi pe tine si te biruieqti mai pe urmd, cdci nu md lenevesc,nici altd sluibl decit aceastanu am. insl dacd vei face ceeace iti voi zice lie, voi inceta sI te mai lui dracul: supIr"."lar acelaL zis:,,,Cevoiegti sd.fac?"Rdspuns-a ili cer ce qi pufin este ceea lucru fie. Dar fd itr,,Cuinlesnire rdmint, cum ctr nu vei mdrturisi altcuiva, 9i ili voi spune". lar pustnicul, ca un om neinvdfat gi ffud de tdutate ce era, pentru de acestfel de rdzboi, s-a iurat ca sd' dorul ca sI se izbdveascd, nu spund altcuiva. l-a zis lui viclbanul garpe:,,Sdnu te mai inpe dinsa afafi" chini de acumIcoaneice o ai in chilia ta; scoate-o Iar monahula voi mai supdra". din chilie, qi eu de acumnu te . DupI care dracul, ifi voi da rdspunspentru Lceasta" zis:-,,M2ine flcOrldu-senevdzut,monahul se sfirima cu gdndurile, negtiind ce sd facddin doud. Si aveamare necaz9i sc0rbd,dar mai ales pentru cd,s-ajurat ca sd nu mdrturiseascdnimlnui. Cdcidiavolul cel preavicleans-asilit sd-iincuie usa,ca sI nu intrebe pe vreun dascdlcaresi'linvefe despregreEealaceamaimici, sau ceamai mare dintre ele. insd in ziua Lceel a venit in munte Avva Teodor Eliotul, care era'iscusitin SfinteleScripturi gi deprins in faptelebune, din ispiteledracilor,si c2!i il intrebau luau mare folos sufletesc.Si ducindu-seqi monahulcel inqelat,i-a vestit lui pricina; iar llvva l-a canonisitgreupentru jurdmint, apoii-azis lui: ,,NuEtii cum cI vrljmasul nu scoatevreodatl,'pe cineva din pdcatmare ca sI-l aruncein cel mic, ci totdeaunain mai mareprimejdie-lpriptrstuieqte?"Care mai mare fdrddelegeeste, decat ca sI nu te inchini Mai mic pdcatestesd curveqtide mii StdpdneiceleiPrealdudate? de ori, decit sd te lepezide Ndscdtolreade Dumnezexcel pururea Fecioard.$i si nu asculli de'acum mai mult pe ficleanul diavol, ci o roagdpe Dinsa gi Ea i{i va aiuta, ca si-l ruqinezi pe de la Avva ;i ajungdndla chilie, el. DupI ?cee^plecind pu-stnicul

!

roo

PTotos. NIC'ODIM MANDI,IA

I a intimpinat dracul, zicindu-i: ,,O! lldtr2nule rdu, au nu te,ai jurat mie, ca sd nu spui nimdnui orice i1i voi zice tiel Si stii cd pentru cdlcareade iurdmint ai sd te muncesti, si eu nu voi inceta pind, in sfirsit a te ispiti". Iar cdluglrul a rlspuns: ,,VrIjmasule al binelui, si preainrdutltitule, ori curvar de voi fi, ori juritrlr striurb, nu m'i vei juclecatu, ci numai Dumnezeusi Stdpinul, Fiul pururea Fecioarei,,rJe care zici sd,mi. lepId. insd eu nu te voi asculta.Si acurn poti sd faci cu mine ce vrei; dar El imi va zjuta si nri vaizbdvi de ispitelesi curseletale". Atunci dracul s-aflcut nevdzut,iar monahul ldcdnd o iconit.i micd, dupd chipul Icoanei PreasfinteiNdscdtoareide Dumnezeupe care o avetin chilie, o purta cu el totdeauna. Si de atunci n-a mai.putut sIJ supere vicleanul, ci a petrecut toatd viata lui cu fapteliune, si s-ainvrednicit fericirii cele-i ceresti, pe care sd,dea Bunul Dumnezeu ca si noi toti si o dobdndim, cu darul pi cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus IIristos, Cdruia i se cuvine slavain veci, Amin (M. M. D. 16, d. \lcanrt).

MINUNEA I39 Maica Domhului salveazd"pe nestorianul ce a hulit-o . in vremurile de demult, in pdrtile Siriei vietuiau multi pustnici, pentru cd liind krcul cdlduros,puteau si posteascd,petrecdnd in neagonisealdgi fbarte mult.i strimtoare. Pe vremea acee era, intre altii, un pustnic imbunitdtit si scufirp cu viata, Partenie cu numele, clre avea obisnuintd sI se ducl de multe ori in muntele Sinai gi sd se inchine Sfintului Rug aducindu-si aminte de minune& c re s-a fdcut acolo, in cliipul pururea FecioareiMaria. S-adus inci si pind,laMarea. Rosie,ciniand troparul lui Ioan Damaschin:,,in Marea Rosie chipul Fecioarei celei neispitite de nuntd s-a scris olrecdnd", si celelalte. Ducindu-se de mai multe ori dcolo, odatd a vdzut un mort ce zdceape malul mlrii; si mil
MINUNITE

MAICII

DOMNUTUI

101

pentru tine, ci gi pe mulli allii ai slobozitde moarte'dce?-sufleteascd,dupAcum qi pe mine nevrednicul".Auzind acesteaPafie nie i-a rdspuns:,,Teiur pe tine cu numele zceleit ce esteDoamna lumii, sl-mi spui cine efti qi ce folos ai aflat?"lar acelaa rdspuns: ,,Robuleal lui Dumnezeu,cu cuviintl esteca sd se propovlduiascd"intoatdlumealucrul Lcestaminunat, 9i mai alesfabereade minune a pururea FecioareiMaria, adevdrataMaicda lui Dumnezeu. Si acum asculti: Eu am fost rltdcit de eresul pteapdgdnului NeJtorie qi cdnd anzearflcI se pomenea numele Doamnei de DumnezeuNIscItoare, mI miniam, 9i impotrivindu-md ziceam cd"era o mare fdrldelege ca sI se zicdunei femei,Niscdtoarede Dumnezeu. Odatd"am plecatpe mare la lerusalim, 9i in corabia in care eram,s-aintimplat un om evlavios care auzind cI sunt nestorianmd sfituia sd las eresul.Iar eu md impotriveamlui, vrind sd dovedesccu adevdratd"socotealamea;qiaq-avorbeam mult cu dinsul, impotrivindu-md pdnd"intr-atita, incit era sI ne injunghiem de atita ceartd,Ei ing\i cordbierii s-autulburat din cuuzlnoastrd.Ei mai intii ne-audespdrfitde vreo doud-treiori, dar mai pe urmd, vdzind cd numai avem pace,nici rnergerebunI impreund,ne-aulilsat ca doardne vom omori, ca sd nu le mai facemo suplrare caacezsta. Luptdndu-neasa.,am cdntt amindoi in noian, 9i ajungind la fund, amvdzut o femeiesllvitl qi purtdtoare de lumind, carel'a luat pe acelade mind",zicindu-i: ,,Fiindci elti prietenul meu, deoarecete-ai luptat pentru mine, eu nu te las sI te ineci, ci du-te ca sil te inchini mormintului Fiului meu, dupi dorirea ta, qi la Acesteazicind gi trei ani sd vii laimpdrdlia'Lui cea Cereascd". cilci mareattdpimintul uscat, cel linandu-l de mind,l-a scosla gdndu-seinapoi s-adesplrlit in doul pdrli, si nu s.aapropiatde ei. DupI care Sttrpinaa zis cltre mine: ,,lat tu, nebunule,du-te in muncaceavegnici,undeestedascllul tIu, Satana,strte pedepsegticu Nestorie\incepltorul eresului,Ei cu allii care nu mlrturisescpe tdevilrata Nlscitoare de Dumnezeuqi sunt luptdtori ai dumnezeieEtiiintruplri a Fiului meu". Zic2rndLcestel,l-aluatpe acelaqi nti gtiu ce s-aficut cu el; socotesc,dupd cum a zis, sil-lfi dus la lerusalim,iar pe mine m-a acoperitmareA,indati dupa ce a plecatFecioara.$i dracii cei

q

I02

PToTos. NICODIM MANDITA

intunecati luind ticdlosul meu suflet l-au dus la locul cel de muncd,in carc amvdzut mullime mare de oameni, cate muncindu-se cumplit blestemape Nestorie, clre era pricina muncii lor. Acolo mI chinuiam si eu pind. in ceasul in care mi s-a ardtat Femeia aceeapreasldvit,i gi mi-a zis: ,,Ieside aici, pentru rugdciunile robului meu Partenie, qi spune-ilui sI nu mai faci niciodatd,rugd.ciune pentru vrdjmasii mei. Iar tu propoviduieqte pretutindenea munca pe care o suflr nestorienii". Acestea.auzindu-lemi s-aintors duhul meu in trup. Acum ifi mulpmesc tie, Sfinte al lui Dumlezeu, si md rog fie sd mi miruiesti, cd, md,lepdd de spurcatul eres al nestorienilor, qi mrrturisesc pe pururea Fecioara Maria, adevdratd,Ndscdtoarede Dumnezeu, rugindu-mi milostivirii ei sd m'i primeascd,pentru rug{ciunile robului ei, ca sd-i slujesc toatd.viata rnea, desi sunt netreblic". Auzind acestea,cuviosul Patenies-abucurat foarte murt si ducindu-se amdndoi la lerusalim, au aflat pe crestinul cel drept-credincios mai sus amintit; si plecind impreunr in pustie, au slujit citesitrei Domnului pind,la sfirEitul viefii lor, petrecind in sfinienie. si asas-auinvrednicit de fericireaceavesnici, pe care,o! De ar da Dumnezeusi noi tofi a o dobdndi! Amin. (M.M.D. 19,d.Ncamt) MINUNEA 14O Nlalca Domnului salveazd, pe cel ce s-a lepddat de Hristos prin scrisoare in pdrlile ltaliei era un boier oarecdre,cu numele Carol, ctre cheltuia averer sa pentru desfrtdri, indulciri, si desfrinrri trupegti; si in pufinr vreme srrdcind si nemaiavdnd de cheltuiald ca sr petreaci in galantomie si cu rilsf.dtareca nai-nainte, s-aintristat Ei amdrit pind. intr-atit incit zicea, ca un dezndddiduit, cuvinte de huld. , Iar furtr-una din zile s-a dus intr-o pddure sd,afle vreun vrdjitor, pe care sr-l intrebe dacd nu ar pute diavolul sd-l imbogdfeasci. Umblind, l-a int0mpinat pe el diavolul in chip de ostas, gi ia zis lui: ,,Eusunt acela pe care il cauti. Dacdvei primi sI.mi taci zapis scris cu singele tdu, cum cr te irnpreuneziiu rnine, qi te lepezi de credinta ta", err ifi voi da toate bundtd{ile lumii acestea, si iti voi face toate voile tale, qi vei avea ttita multumire incit nu va fi altul asemeneatie". Ticdlosul acela, imbitat de

MINUNILE

MAICII

DOMNUTUI

103

dorul iubirii de desertdciuni,a primit ca un deznilddiduitce era de Hristosgi qi a scrisceleimpotriva botezului,adicl s-aleSiddat s-a impreunat cu diavolul, care i-a gi dat desfdtlri gi bundtlfi vremelnice,dupl cum i s-a fdgiduit. Si lua pafte la, toate petrecerile lui, mergind dupI el in chipul ostaEuluigi sdvirgindtoate poftele lui. Iar odatil,trecind ticdlosul acelape lingfl o bisericd, qi intorcdnd ochii cdtre dinsa, a vdzut lcoana Nlscitoarei de Dumnezeu.$i aducindu-qiaminte de fdrddelegilelui, a suspinat cu amar qi l-a durut inima lui. Atunci diavolul,lovindu-l cu un toiag, atdt de tarc incdt s-ainnegrit carnealui, i-a zis: ,,PdzeEte-te de-acuminainte, sd nu mai indrilznesti ca sd priveqti la lcoana FecioareiMtria, cd ea mi-aflcut mie multe pagube,gi pe mulgii-a luat din miinile mele, cdci dacdte voi mai prinde weodatd cd" intorci ochii cdtre dinsa, ifi voi da asprdmoarte, pdgubindu-te de bundtlgile vielii celei de acum, iar sufletul tdu il voi lua cu mine in muncaceavesnicd". Acesteaauzindu-leticllosul, z tdmas intristat foarte, nu atat pentru rdnile trupului,cdt pentru moarteasufletului.Si socotind cum ar face ca sd scapede robia acensta,ziceain gindul sdu: vrdjmaqulsingura mdrturisit, cum'cdPreasfintl Feciord a luat pe mulli din miinile lui; poateseva milostivi;i spremine darul ei, cL o Maicda lui DumnezeuCeluiintru tot milostiv.Acesteale gindea el, iar vrdjma;ul, necunoscindcele ascunseale inimii lui l-a trecut pe ldngdaltd bisericd,pentru ca sd"vadi dacd,iiasculti porunca.Si acelavdzind uga deschisil,a aLergatcu sirguinp gi intrind induntru a cdzutla pImAnt inaintea preacinstiteiicoane pieptul gi strigind acesteadin a Maiciilui Dumnezeu,bdtindu-gi adincul inimii, cu suspinuri gi cu lacrimi fierbinfi: ,,Stip0nd;i din miinile diaDoamni a lumii! ApucI inainte Ei mI izbtrv.egte volului. MultI esteputerea ta,impdrdteasda tonte, Lrat-oqi spre mine cel de trei ori ticdlos; Mare este milostivirea Ta, milosti veqte-teqi spre mine cel nevrednic.Nemlsuratl este mila Ta, miluieste-mIsi pe mine, ticllosul". AcesteaEi altele multe zicind vrlimaqul, de minie flcea multI tulburare, afarl din bisericd.insd dupI o bucatl de vreme a strigat, zicdnd:,,8umd duc, necredinciosule,cd"md gonegteputerea Fecioarei, dar plstrez zapisultlu. si atunciciind Fiul ei va

104

Protos. NIC)DIM MANDITA

face iudecatd.ca.sd,judece lumea, ca un drept judecdtor, te va dit, pe tine in miinile rnele,fiindcr de buni voie te-ai repddatde credinla ta". Acestea zicind vicleanul, a pierit, iar Carol cu mai nrulte lacrimi qi mai cu dinadinsul se ruga cdtre milostiva Maicd a Preamilostiwlui Dumnezeu,cerind milostivire si iertare. Asadar, a urmat trei zile pl2ngind cu amar, din inimd, si ziciird cuvinte atat de dureroase si cu asa pl2ngere, incit parcd gi pietrele llcrimau. 9i 4qu,de multd ostenealdsi de bdtdile in piept ce le suferise, a obosit. $i pufin adormind, z vdzut in vis pe preasfint^ carc ii zise lui: ,,Tu te-ai lepddat de Fiul meu, ce voiegti dar acum aici, in casa mea?"Iar el i-a rispuns cu smeritd vor$ire si cu lacrimi, zicdnd.:,,o! Preasldvitd.Maicd,a milostivirii, pentru cine s-a rrstignit Fiul tdu cel cu totul milostiv si cu totul indurat? pentru cei drepli sau pentru cei prcdtosi? lar eu degi marc fdrd.delegeam tdcut, insd tdlharul, desfrinata, desfidnatul altii mulf -l in;i deamnd sd,indrdznesc,pe care pentru nemdrginita lui milostivire i-a miluit. care nu Te-au avrlt pe Tine solitoare si mijlocitoare Maica lui cea preadulce,qi totusi nu re-aiincuiat lor miiostivirile cele iubitoare de oameni. si pe mine care amindtdznealaTa, oate llad.va primi? MilostiveEte-tespre mine, Stipina mea, cd toate le poli cite le voie$ti si orice vei cere de la Fiul si Dumnezeul tiu primesti negresit,fiindcr te-afilcut pe tine mijlocitoare a pdcdtosilor". Atunci Stdpina i-a zis:,,Fiindci ai urit filrdd,elegeata te cd,9i iegti din toatr inima, te primesc pe tine si te intoic la Fiul meu. Dar sd nu te ardti nemultumitor pentru darul acesta asa de mare, ci sI faci lucruri vrednice de pocdinti',. Iar acelamultumindu-i cu prisosinta,a rlspuns: .,StIpina mea si Doamnd slivitr, toate ili sunt cu putinlr tie; fd-mi mie si darul lcest? spre incredintatea.iertdrii mele: porunceste sr-mi intoar, cd vrrinrasul zapisul acela viclean, cel scris cu mina mea, ca sd" nu md infricogeze,cum cd vrea sd-l aducr la ziuaJudecrfii, Dreptului Judecdtor. cunosc cum cr nimic nu este cu neputinta ia tine, ca o Ma,icd" a Atotputernicului Dumnezeu,poti sI iei gi scri soarea aceel cu totul nebuneascr, pentru ca sd se smereascd desrvirsit vicleanul qi sx nu aibr nici o nddeide asupra mea". Rispuns-alui Stlpina: ,,intru slava Fiului si Dumnez"ului *er.

MIN UNITE MAIC'II

DOMNUI

UI

105

faci-se tie $i Lceastl".Acesteazicind, i s-a plrut lui cum cI a auzitin vdzduhglasuri, zicind: ,,O!StIpand, ca o MaicI z dtep-, tdlii ce e;ti, sI nu faci nedreptateL Lce sta,ca sI iei pe acelacate a mlrturisit cu zapisullui cum cI esteal meu".Iar ea a zis ,,Yrilima;ule al adevilrului,totdeaunaesti mincinos,insl acumai spus adevlrul, cum cI sunt Maicadreptlfii 9i pentru ^ceLStLvoi face dreaptdiudecatl, luind zidirea Fiului meu din miinile tale, cilci cu nedreptateesteca sI o stdp0ne;titu, cel strlin". AcesteauzindCarol,s-aumplut de bucurie si veselie,din care pricinl degteptOndu-sevdzu cu mirarecumci n-afostvis, ci seafla, o, minune, in miinile lui, zapisulcel scris de el. Citd veselie nu numai pentru el, ci si pentru socotili ci a fost in ziua a'ceea, toli acei carea\ auzit gi vdzut zapisulacela.Tofi s-auminunat de a nemlrginita mild a Stdpinului, si de putereaceaneasemdnatd' : prealludateiFecioare. VesteaLceast^s-adus in multe cetlli si oraEe.$i dup[ ce a.av' zit gi PreasfintitulLeon,carein vremea aceeaera Arhiepiscopin Roma,a trimis oamenide a aduspe Carol. Si vdzind scrisoarea aceel,a poruncitsd se facdin bisericade obgte,sluibi spremare mullumire Maicii lui Dumnezeu.$i au slvirgit praznic cu mare veseliesi mulli care trdiaurin felurite fdrddelegigi in desfrindri erau afundafi,s-aupoclit din tot sufletul, ntrdljduind cum cI prin ruglciunile PreasfinteiNtrscltoareide Dumnezeuvor dob-2ndi ierturel picatelor. Iar Carol flcindu-se cdlugilr,a f.dcutroduri vrednice de pocdinld dupd,cum i-a poruncit Doamnanoastrd Ei prin darul ei s-ainvrednicit de cereascafericire.Pe care,sd dea Dumnezeu,ca noi to{i sI o dobdndim prin rugtrciunileEi gi ale tuturor Sfinlilor.Amin (M.M.D.23.d.Neaml). MINUNEA 141 MaieaDomnului primeste pociinta lui Teofil, cel ce s-a lepldat de Hristos Pe la anul 537, dupdvenireaceain trup a Domnuluinostru lisus Hristos,se afla in EparhiaCiliciei un episcop,iconom al Adaneilor,Teofil cu numele.El era om cinsti episcopului.Cetlgii cu tor de Dumnezeu, fapte bune gi cate aveabunl cunogtintl in sluibasa, chivernisindtreburile biserice$ticu atatl dragostede Dumnezeu,incdt toli erau mul,tumifi.Iar dupd ce a murit Epis-

106

PTotos. NICODIM MANDNA

copul, e ^lerg t tot poporul la Mitropolit, cerindu-i sd le hirotoniseascdpe Teofil, ca:reera bdrbat vrednic qi cu fapte bune, dupl cum an ardtat. Acestainsd ca un om smerit ce era, auzind de cererea poporului, n-a voit sd primeascdnicidecum. Atunci Mitropolitul., vdzdnd hotdrirea lui cea nestrdmutatd, a hirotonit pe un altul, clruia i-azis sd-l iubeascdpe Teofil si sd-l aibd,tot pe el ca epitrop. Si a petrecut Teofil astfel in slujba sa multd vreme, cu fapte bune qi frumoase. insd vrajmaguladevdrului zavistuind.faptalui cea bund, a uneltit si-l arunce intr-o mare prdpastie, dupd cum i-a si flcut; cdci lucrdnd cu nestesugurile lui, a zavistuit prin oa.recareoameni cu rele ndrawripdnd,intr-atit asupra lui, incit noirl Episcopl-a urit fozrte si in cele din urmd l-a izgonit pe nedrept din dregdtoria pe care o ave^ in bisericd,punind pe altul in locul lui. Nedreptatea a"celstala inceput a rdbdat-o Teofil si nu s-a supirat, dzr mai pe urmd diavolul l-a adus intr-o stare de gtozavd. arndtdciune, intdritare si minie, aducindu-i aminte de dregdtoria in care a fost Ei din care a fost scospe nedrept de citre nerecunoscdtorul Episcop,care ocupa acestloc de mare demnitate, numai datoritd, faptului cd el - Teofil - nu voise sI-l primeascl. Acestea,cum ;i multe altele pundndu-le vrdjmasul in mintea lui Teofil, i-a dat asa de rnare rdzboi, inc0t l-a biruit, induple'cOndul sd fa:c5Episcopului o vrljitorie, ca sd-l primeascd iar in slujba lui cea de dinainte. Fiind in aceatard,un oarecare vrliitor mare,.s-a dus Teofil la d2nsul si ardtindu-i scopul lui, l-a intrebat d,acd" ar putea sd-l ajute. Iar acela i-a rdspuns: ,,Eu as putea sd te pun iardqi in boieria pe care ai avut-o; ba pot taceca sd.ai incd.gi mai multl cinste decit inainte, dacl te vei inchinainvdtdtorului meu si r vei face orice iti va zice el. Si mai ales sd te pdzestica de foc sd nu f'aci Cruce, oiice vei vedea, cI atunci in zadat va.fi toata ostenealamea". Teofil, fiind biruit de minie, a primit ca un ti cIlos. Urcdndu-seintr-un loc pustiu, vriiitorul a inceput a face vrdiile lui, strigind pe draci , care indatl s-au adunat, multine nenumdratl. Si venind mai-marelelor 7 stlt in rnijloc cu multd ing0mf'are.

MINUNIIE

MAICII

DOMNULUI

107

Atunci a zis vrdjitorul, cltre Teofil: ,,inchinI-te domnului nostru". Si irrchinindu-seel, a zis vrdjitorul cltre diavol: ,,Stdpdneal nostru, omul acestaa fost dat afard.din slujbalui de cdtre'Episcopul sdu gi l-am adusla tine ca sll ajufi". Diavolula rdspuns: se va hepddade Hristos gi se va face rob al meu, voi face ,,Dacd. ca sI fie primit iafigiin slujbalui 9i sd aibl mult mai mare cinste ;i desfltare decit mainainte, cdcitu cunosti putereamea. Dar pentfu Lceastatrebuie sl-mi facl scrisoarecu m2;nasa, cum pentru ca si nu mi cd se leapdddde Fiul Mariei gi sd iscdleascd batiocoreasclmai pe urmd". Atunci Teofil,ing0mfatde slavadeEartda lumii acesteia,sau mai bine zis,indemnatde acelduh incepdtoral mindriei, a primit, si ca un tdrd,de minte a scris cd se leapddd,de Mdntuitorul gi seimpreweazd cu diavolul. Si iscdlind scrisoarea,a dat-ovrdimapului,carel-a imbrltiqat si l-a slrutat, zicandv-i:,,Deacumvei cunoasteputerea mea". Si zicdndacesteas-a ficut nevdzutcu toate duhurile rele. A doua zi, cheminduJEpiscopulla sine,l-a pus iconomgi cerindu-i iertare pentru necinsteace i s-afdcut,i s-ainchinat fdcindu-i metaniepind la pdmint, incflt s-auminunat toli cei ce erau de fagd.insd aceastas-aficut prin fucrareadiavolului care, ducdndu-senoapteala Episcop,l-a ingrozit gi l-a ameningatpind, intr-atit, incit de fricd"a primit ca sd facd,a sa voie! indltindu-se Teofil la o cinstemai mare decdtinainte, nu mai era smerit ca atunci,ci foarte mindru. Si se temeautofi de el, si-l respectau, iar mai mult decit tofi il cinsteaEpiscopul. $i veneavrdjitorul acela'deseorila el de-l sfltuia ca sd,pdzeasci fdglduin+ace a.fdcut aceluiacarei-a dat cinstea;Ei nici sI nu-i treacdcumvaprin minte ca sI se lepedede el gi sd se facdastfel nemullumitor cdtrebineflcltorul slu. lar el, ca un stricat de minte, intdi ia mulgumitpentru sfaturiledate,dar mai pe urmd,venindu';i in sine gi socotind adincul pierudriiin care s-acufundat, a inceput.a-luri. $i aducindu-siaminte de muncaceave;nicI, zi ceaintru sine acestea:Yai mie! Cumm-amrdtdcit,ticllosul, qi ca un nebun m-am flcut rob al diavolului, pentru cinstea aceastr vremelnicd!N-amputut suferi lipsa dregltoriei in care am fost, dar oarecum nu am socotitpagubafericirii celei.veEnice de care

toB

Protos. NICODIM MANDfTA

m-am lipsit - si nu m-am gindit la infricosataJudecatd,aimplratului Ceresc, Care md, va arunca in focul cel ve;nic. O! nebunia mea! Si cine nu md.va plinge pe mine cel prea fdrd,de minte! Acesteag2.ndind,se tinguia ziua Ei noaptea qi ca un nevrednic se temea sd"facd"rugdciune, ci numai pldngea crram r, zicind: ,,Vaitie, ticllosule Teofile! Cum ai innebunit de te-ai lepddat de Stdpdnul si Ziditorul tdu? Cine mai poate acum sd ia zapisul cel scris de mdnamea din ghearelediavolului?Vai mie, ticdlosul! Mai bine s-ar fi despicat pimdntul ca sd,md inghitl, sau si fi cdzut vdpaie de foc din cer ca sd.md ardd", decit sd md lepdd de Ziditorul gi Mintuitorul meu! Acesteasi mai multe altele zicdnd, ia venit puflne indrdzneald. qi nddejde din dumnezeiascamild si ducdndu'sela o bisericd a Preasfintei Nlscltoare de Dumnezeu a cdzut inaintea Icoanei sale pl2.ngOndcu ^mar qi suspinind din addncul inimii. Mirturisindu-si cu glas m te fd.rddelegealui, se ruga si zicea cd,nu se va ridica de la pdmint pind, ce nu va vedea un mic semn de milostivire de la Maica rnilei. A petrecut 4O de zile acolo,rugindu-se, cu ajutorul Preasfintei care l-a imputernicit de a putut posti atata vreme, gi pe diavoli nu i-a tdszt ca sd-i facd"vreo suplrare. Si dupd 4O d,e zile, adormind putin, vlzu in vis pe Doamna lumii, scdpa.reapdcdtogilor si izvorul milei, careii zise lui: ,,Tute-ai lepddat de Fiul Meu, cum dar sd md rog eu pentru tine?" lar acelacu lacrimi ia rdspuns: ,,Doamndgi Stdpdnd,Mintuitoarea lumii! Cunosc cum cI mare este fdridelegea mea; am greqit Stdp0nului meu, insl cunosc si milostivireaLui ceanemdrginitl si nemisurata iubire de oameni; cI pentru picltoqi a pdtimit ;i pe tdlhari si pe vamesi i-a mintuit. Si mdcar cd,fdrddelegeamea este mai mare Ei mai grea decdt a tuturor, totugi la zcoperdrnintul si aiutorul Tiu alerg si in noianul milostivirii Atot0nduratului Fiului tIu arunc d,ezndddiduirea sufletului meu, nddijduind s[ aflu pufind milostivire. Cred cu tdrie cd.mica mea poclinll si marele tiu ajutor vor indupleca nemLrginita mild" a Ficdtorului gi Mintuitorului meu. Rogu-te dar, StIp0na, me4 chezasacelor ce se pociiesc, fd-mi parte de o micd mdngiierc, nu te ingrefosa de mine cel desfrinat, nici nu-ti intoarce fata Ta de la mine cel intinat. Md,fdgdduiesctie, Doam-

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

109

!

mel cea bunI, sd amlrdsc pe dianL me , cum cd prin pocdin1';a fdglduinla.si impreunarea me pe veselit cu clre l-am volul cel ceaf.drd"de pricepere ;i nebuneascd,;i dupi cum am suplrat pe sfinfi ingeri, iarlqi sd-i veselesccu luct'lrrile pocdinfei mele, care deqi nu va ajunge ca sd fie at?rtde mare cit este flrddelegea mea, ceeace va lipsi va implini milostivirea Preabunului Stdpdn,Care pentru plcdtoqi sia vdrsat singele SIu cel preascump.$i de Acela de Carc, ca un nebun m-am lepildat, pe Acela din toatl inima il mdrturisesc si il cred Dumnezeul gi Mintuitorul lumii, fiind gata si.-mivlrs singele rneu pentru dragosteaLui, ca sd se incredinleze de mlrturisirea" mea,.Pe vrdjmagul il anatematizezsi hulesc si md lepid de el, iar pe Tine, cinstitilimpilrdteasd. ainiregii zi diri, Te cinstesc,md inchin qi md rog !ie, sd-mi dai aiutorul Tdu". Acestea zicdnd. i-a rdspuns StIp0na: ,,Fiindcd iardqi din tot sufletul mlrturisesti Dumnezeu adevdrat pe Fiul meu, voi face ruglciune pentru tine, Ca.sd-!iprimeasci pocdinla". $i indatd degteptindu-se Teofil, din dumnezeiasca mild' i-a venit indrdzneald, qi nldejde de mintuirea lui, gi vdrsind lacrimi peste lacrir[i, dupd trei zile,iar avdzut pe StIpina, care cu strdhrcitd;i seninl fa1d,i-a zis lui: ,,Bucuri-te, cd Fiul meu a primit pocdinfa ta gi ifi iartd, filrddelegea; s0rguieste-te pind, la sfirqitul vielii tale ca sd" dai lupta si nevoin{a cea cuviincioasd",gi sd-ti aduci aminte totdeauna de o facere de bine cLaceastl". Iar Teofil, multumind, a rdspuns: ,,Deoarecemi-ai luat intristarel cea nemdsuratil, rogu-md Tie, atotputernicd Stdpind', f.d ca sl-mi iau inapoi de la diavolul, zapisul meu cel nebunesc,spre incredinfarea iertdrii mele. CI acest zapis md intristeazd gi mi necdiegte cdnd imi aduc aminte cI se aflil in ghearele vicleanului wljma; gi cu totul mI impulinez la suflet". Rdspunsu-i-alui Preactrata: ,,Teme-tede Dumnezev, cdci scris este: ,,Voia celor ce se tem de El vLface". Trezindu-seplin de bucurie Teofil Ei rugdndu-seincd trei zile ca qi mai inainte, i s-a ariltat din nou Preliudata in vedenie, zicdndu-i:,,Pentruc4.sdte incredinlezi cum cil li-a primit Domnul pocdin+a,ta gi te-a izbdvit din robia diavolului, primeEte qi zapisul cel scriS cu insifi mdna ta". Dlpd care indatd deEteptdndu-sea vilzut (O! Minunel) cd, zapisul cel scris qi iscllit de el, era in miinile lui!

TIO

Protos. NICODIM MANDTTA

Si cine va,pluteapovesti oare bucuria si veselia de care s-aumplut? Sldvind pe Dumnezeuqi multumind PreacurateiFecioare,a propovlduit tuturor mila Ei cea nemdrginitd qi puterea cea neasemlnati. De ^celsta instiinlindu-se Episcopul gi toli ai cetltii, au sllvit pe Dumnezeu cel ce a fdcut o minune ca Lce sta. I^r Teofil, urind toate voile trupului qi lepdddndu-sede toatd slava cea deEartd si cinstea cea vremelnici, a murit desivirsit pentru lume qi a slufit Bisericii aceleia a Preasfintei'Ndscdtoarei de Dumnezeu toatd"viafa lui, cu multl sdrguintd gi smerenie. Mutindu-se din aceastd"viatd sia dat cinstitul sdu suflet in miinile lui Dumnezeu si a fost ingropat in bisericl, chiar inaintea Icoanei preasfinte a Preacuratei Fecioare,in locul unde a fdcut mdrturisirea pdcatului sdu. Si pentru mntel lui nevointd gi pocdinld, cum si pentru faptele lui bune pe care le-a sdvirsit, bund mireasmi a izvor?;t din trupul lui si multe minuni s-au sdvdrgitintru slava lui Dumnezeu si a Mdicii lui de cdtre cinsti tele lui moaste.AcestI mdrturisire a fost scrisd de un ucenic al lui Teofil, Eftihian cu numele, c re la toate cele ardtate mai sus a fost de fagdsi a mdrturisit pentru ca sd stim noi pd.cdtosii,cit poate Stdp0nalngerilor, folositoarea gi mijlocitoltea noastrd. Pentru ale cdrei Ruglciuni, o, de ne-am invrednici fericirii celei ceresti.,Arnin (M.M.D.24d. Ncarnt). .

f

MINUNEA 142 Maica Domnului se roagi pentru iertarea unui ostas desfrdnat

Era odatd,uR ostas cu viatd. foafte stricatl qi plind cu tot felul de pdcate; iar mai ales in desfrdnare era vestit. Si avind el o sofie imbundtdlitd,;i cu fricd de Dumnezeu, de *ult" ori il sfdtuia ca sd se lase gi sd se pocliascd. d"e pdcatele lui. induplecdndu-l pe dinsul buna lui sotie, postea cele 14 zile de la inceputul lunii august in cinstea Preasfintei, cum si toate ajunurile praznicelor ei, nemincind in acestezile decit apl gi piine, si numai o singurl datd, tocmai dupi al noudlea ceag. Si nu numaila aceastd,faptd,buni l-a povdtuit pe ddnsul, ci si lz stinta rugdciune, cdci ludnd buna obisnuintl a sta de multe ori inaintea Icoanei Preasfintei, zicea cu evlavie inchinlciunea ingerului, cum qi alte rugdciuni pe care le siia..

MINUNIIE

MAICII

DOMNUTUI

111

intr-o zi, intrind in bisericl qi rugdndu-seinaintea unei Icoanepe care zugravii o numescEliusa; adicil Milostiva (in care Preasfdntt tine pe Domnul ca pe un prunc in bralele sale), a vdzut o

preasldvitl minune pe care i-a ardtat-o Cel Mult-milostiv, ca si se umileascl inima lui qi sd urascl plcatele sale, dupl cum s-a gi ficut. Cdci uithndu-se la Pruncul Cel Atotstlpdnitor,' a vilzut cd. erardnit peste tot corpul qi din rdni curgea singe proaspdt,ca Ei cum rdnile ar fi fost flcute chiar in ceasul acela. plins $i umilindu-se el cu inima de acea iatnicd priveliEte, a din tot sufletul: cu ama\ si rugdndu-sePreasfintei a zis acestea ,,PreadulceLme^ DoamnI ;i StdpinMilostiveste-te spre mine cel necredincios si ca o miilocitoare a pilcdtogilor ce eqti, mijloce;te cdtre Domnul sd mI ierte ;i pe mine plcitosul". Atunci a auzit urt glas din lcoand zicind: ,,Yo!, pdcdtogilor, cu gura imi zi' ceti Maica milostivirii. iar cu ffuddelegile voastre md.facetl Maicd a intristdrii Ei a m2hnirii". Iar el , auzind acestecuvinte, a cdzut cu fala la pdmdrt gi tinguindu-se, zicea; ,,Nu te mdniz StIpdnd, pe mine cel ticllos, ci ca o mijlocitoare qi ajutltoare L pdcdtogi lo4 roagd-tepentru mine cd mult poate rugiciunea Ta cdtre Stilpinul". Astfel rugindu-se ostagul ;i stind cu fafa la pdmdnt, pentru cI nu indrdznea sd ridice ochii sdi, a auzit pe Preasf0nta zicind cdtre Domnul: ,,Fiul meu Preaiubit, miluie;te pentru dtagosteamea pe picdtosul acestl, care cade cu lacrimi Ei-gimdrturiseEtepdcztelesale". Iar Stdpinul ia rdspuns: ,,Si nu md superi pentru acesta o! Maicd, pentru cI nu este vrednic de iettare". Preasfinta a zis; ,,Fiulmeu preadulce,adu-fi aminte de dragostea mea de Maicd.,cu care Te-am hrdnit qiTe-am ildptat si lasl-i acesntia fdrildelegile lui". Rdspuns-aEl, zicdnd:,,Pebund dreptate, o! MaicI, nu pot sd te ascult".Zis-adin nou Stdpina: ,,Nu-!icer sd.l judeci dupi dreptate, ci dupd milostivirea ceanemdrginitd, fiindcd,toti md numesc Maica milostivirii". Rdspuns-aiardqi llristos: ,,SI nu te ostene;ti. ci nu Te ascult pe Tine pentrq Lcestl; adu-fi aminte ci Ei Eu m-am rugat Tatdlui Meu de trei ori, in vremea patimii, cd de este cu putinfd sd se mdntuiascdomenirea intr-alt chip, sd nu.primesc moarte, gi nu M-a ascultat". Cind a vdztt Stdpina cea mult milostivd cd niullimea fdtd' delegilor ostagului aceldia oprel mila lui Dumnezeu,a plecat ge-

112

PTotos. NICODIM MANDITA

nunchii gi cre;tetul siu cel preacurat ca sd I se inchine, pentru ca sd sileascd- cu chipul acesta al smereniei - milostivirile Iubitorului de oameni spre mill, dupd cum s-a si intimplat, cdci vlzdnd,-ocd s-a aplecatca sI I se inchine n-a lisat-o, ci i-a zis El: ,,Fiindcdin lege este scris, si cinsteascd,fiecare pe tatdl si pe mai ca sa, nu-ti voi tfece cu vederea cerefea"Ta". Apoi a zis: ,,Sd fie iertate firndelegile lui si ca selnn al dragosteisi se apropie sd-mi sdrute rlnile Mele". Si ridicdndu-se el spre a face aceasta,o! Mi nune! ind*d, ce sdruta o ranld,se vindeca gi alte iardgi asemenea, pd\d, ce le-a sdrutat pe toate si toate deslvirgit s-auvindecat. incredintindu-se de iertarea sa, multumind Domnului si purufea FecioareiMaicii Sale,s-adus la casasa si vestind sotiei sale toate cele intimplate , a inapoiat tuturor toate cele luate cu nedreptate gi a dat multi milostenie. Apoi sfltuindu-se cu sotia sa, prin bund invoiald s-au cdlugdrit amindoi, femeia ducdndu-se intr-o mlndstire de fecioare, iar el intr-o mdnlstire de birbafi, in care era viatd" de obgte. Si s-a sivirsit, cu fapte bune, intru Iisus Hristos - Domnul nostru, Ciruia I se cuvine slavd in veci. Amin

(M. M. D. 35, d. Ncamt)

MINUNEA 143 Maica Domnului salveazd"de la moarte pe femeia amestecitoare de singe si ucigasl in Roma era un boier de bun neam si imbundtdtit, care socotind cum cd"viata aceastavremelnicd trece ca un vis, a hotdrit sd se deplrteze de lume pentru ca sI-si caute de m0ntuirea sufletului sdu.invoindu-se cu sotia sa si cer2ndu-iiertare, ia ldsat singurul copil (parteblrbiteascd)pe care il fdcusecu ddnsa si s-adus intr-altd p^rte, intr-un loc linistit. Si acolo, trdind cu dragoste si cu fricd be Dumne zeu, s-a sdvirsit in pace, mutdndu-se la cerestile ldcasuri. Iar femeia rilminlnd, in casdnumai cu copilul, il iubea peste fire, tindndu-l in brafe mai toatd"ziua gi toatd"nouptea gi intr-una il dezmierda qi il sdruta. Si nu numai cit a fost mic a fdcut ea asemenea,ci ;i dupl ce se flcuse fi)are,bilrbat desivirsit, ca o maicd nein{eleaptd,dormea impreunl cu dA.nsul,ca pe vremea cinrl era copil mic si nu se gind,ea,nefericita, ce alunecare mare putea sI-i vind printr-insul.

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

1r3

Din neluareaaminte a ei, cum si din indemnareadiavolului, a cilzut in plcat cu dinsul, ticlloasa, iar cind a cunoscutcI a rimas inslrcinatl de fiul ei, a aiunsintr-a;a stare de mihnire, ci voia sI se omoare.insd gdndind la mila cea nemdtginitI a lui Dumnezeun-a cdzutin desnidliduire, ci a alergat deodatdla Domnul cel preaindurat.Si din acel ceasn-a mai ficut nimic in casI, ci toat[ wemea a petrecut-ocu posturi, cu milostenii,cu ruglciuni gi cu lacrimi din tot sufletul. intr-un loc asIar dupd ce a venit vremeanaqterii,duc2ndu-se cuns al caseisalea ndscut,gi ca sd nu se afle ruginea,s a'ruflcat pruncul intr-un loc plin de necurdteniiunde a murit. $i nu s-a auzitnimic o bucatdde vremedespreacestfapt.Insdincepitorul rdutdfii nu s-a slturat cu cele ce ii flcuse ei pinl atunci, ci s-a hotdrit ca s-orugineze;i inaintea oamenilorgi mai mult sI o nepentru ca astfeldin multi mihnire sil moardnepocditd. cdjeascd,, preainrlutdfitul, cum ctrar fi duhovnicinfelept, Prefdc0ndu-se, inainte vdzdtoral inimilor omenegti,invdla pe popor. $i pentru ca sI se cteaddcuvintele lui, a descoperitmulte omoruri si furturi, cum si alte fdrddelegi,inc0t il avea la evlavie gi linea la el nu numai poporul cel de obEte,ci gi boierii gi chiar judecdtorii boieri! Eu cetdtii.Iar intr-o zi, a zis el cltre acegtia:,,Preacinstifi lucruri si mai povestesc infricoqate astdzi,mari Ei vreau sI vd ales despre o pilgineascdfaptd fdrddelegi:gi cu totul necuviincioasd,care s-Lflcut in cetate,atdt de grozavd,incOtmI minunez cum de n-L aruncutDumnezeufoc ca sd"ardd,toatl Roma, dupd cum odinioard Sodomaqi Gomora,pentru cd,aici s-aflptuit mai mlre qi mai uritd,pdgAndtate,decit celece s-auflcut acolo.Aflali dar,cil cutarefemeie(giia zispenume)care,pentru fillrnicia Ei evlaviaei ceamincinoasi o socotili ca pe o sfintl, a pdcdtuit cu fiul ei, afilott un copil gi apoi l-a omorit, pentru ca sI nu semai audd de o faptil ca LceLSta". Acesteaauzind,cei ce erau de fzld n-au crezut,ci s-auimpotri vit, zicind cI spune minciuni, pentru cd femeia aceel ar fi un suflet foarte bun qi cu frici de Dumnezeu,pe care tot poporul o stia si se cucerniceade ea. Atunci vrdjmaqul,dovedindinvinui rea cu iurdm0nt,a zis: ,,PunefisI se facd,un foc aici Ei aducelipe femeie aici sd"ne intrebim amindoi, qi care se va glsi mincinos din noi doi, sd fie ars de viu".

114

Prtttt. NfCOD , Judecitorii chemlnd de fald pe cel invinuitl, i-au zis: ,,Doamnr, stii cr proorocul acestape care l-a trimis Dumnezeuin acestd vreme pentru mdntuirea noastri, te invinovdteste cum cI ai fdcut cutare faptd,.Dacdai gresit, mdrturiseqte-o,iar dacd nu, dovedeste-lpe ddnsul c pe un pird; mincinos". Iar femeia, luminati fiind de Dumnezeu,a rdspuns: ,,preainfelepli iudecdtori, dafmi un termen de c0tevazile, spre a putea rdspunde la o invinuire ca aceasta;cdci zice ingeleptul solomon: ,,Sdnu rlspundd cineva degtabd,la mare intrebare, ci mai intii bine de tot sd se gdndeascdsi apoi sd,dea rdspunsul cel care se cuvine". Acesteazicind i-au dat un termen de opt zile. . Ie;ind de la judec^td,s-a. dus la casaei; gi neav0nd la oameni nddeide, ci numai la Dumnezeu, a plins cu,amar. Apoi, ducindu-se la Arhiereul de atunci, Lucian cu numele, a cilzit la picioarele lui, mirturisindu-gi prcatul sdu cu atita zdrobire de inimd si cu atdtea lacrimi, incdt s-aminunat Arhiereul si i-a zis: ,,indrdznelte fiicd, spre mult induratul Ei Milostivul Dumnezeu,cd"mai mare este milostivirea Lui, decOt toate fdrddelegile tale; cd"el n-a trdt pe Pavel prigonitorul, nici pe petru, cel care s-alepldat de El. Si nu numai cd, i-a iertat, dar Ei cei mai intOi stdtdtori ai Apostolilor i.a asezat Roagi-te dar, cu lacrimi, preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu, cd Ea este ndd,eidea cea mai temeinicd a celor dezndddjduili si a tuturor picdtogilor mijlocitoare si fiindcr termenul de judecatr este scurt, nu-ti dau alt canon decit sd te rogi neincetat cu zdrobire de inimd si cu lacrimi gi cu rugrciunea sd fie iertarez fdrddelegilor ta.le". Din nigte cuvinte ca acesteaimbdrbdtandu-seea, cu o mare nddeide in Dumnezeu si in Preacurata Maica Lui; s-a intors la casasa. inchiz2ndu-seintr-o c[mdrutd deosebitr - plangind toatd, sdptdmina, nemtngiiatd qi bdtdndu-sipieptul, o.trii riLainile le finea indlfate cdtre cer, iar.inima cdtre preasfinta Ndscdtoarede Dumnezeuorugdndu-seei ca sd o izbdveasci de primeidia cu carc era anrenintatd s! sd nu fie rusinatd, in fata judecdtorilor Ei a intregii cetilli. Si fiindcd se ruga din toatd inima, cu'credinfd ;i cu lacrimi fierbinfi, a auzit-o indatd Ajutdtoarea" cea,grabn]rcd, a celor ce in primejdii sunt filrd, de aiutor. Cdnd,a venit ziua hatfudtd. gi a plecat, mergind cu slujnicele si cu fUde.niile s4lg la divan. irrs4
MIN UNILE MAICII

DOMNUIUI

.

t15

insotit-o pe ea, gi impreuni cu dinsa a cilldtorit, pind.la priveligtea acee&.Iar incepindu-se iudecat^, av zis judecltorii cltre cel pe care il socoteau a fi cleric (adicil diavolul): ,,latd,,Pdrinte duhovnice Ei invlfdtorule, femeia pe care ai clevetit-o, zicind despre ea cil ar fi flcut acele ruqinoase 9i nelegiuite fapte. Dovedeste-o si o infruntl pe dins a fald' ciltre fald,,ca astfel si fie condamnatd,lamoarte prin arderea cu foc, dupl cum singur ai cerut qi aqa s-a hotdrit. lar dacd te vei atdta p0r2q mincinos - dupd ieg"'- sd primegti tu asemeneapedeapsd".insi clericul uitdndu-se lung la femeie, se mira, gi nu putea sd vorbeascd nicidecum. Atunci i-au zis iudecdtorii: ,,Cestai aga nedumerindu-te gi de ce-1i este fricd si nu o invinovlfe;ti pe dinsa dupd cum fdceai mai'na' irte?" RIspuns-a duhovnicul: ,,Aceastdfemeie nu este amestecitoarea de sOngeqi ucigdtoarea de fiu pe clre aminvinovlfit-o, ci una dintre cele mai imbunltdfite qi sfinte cu viafa din fiicele Ierusalimului. $i md tem sd.o spun cine este gi nu pot si o mlrturisesc, cdci Mal.ia Lproape de ddnsa este s,io acopetd'qi o pdze;te pe eL, inc0t nici nu mai este cum a fost inainte, ci alta asemenea ei, insd cu totul schimbatd". Si asa, mincinosul fdrd,sd.vrea a spus adevlrul, cdci in acel ceas femeia nu mai era pdcdtoasdca mai inainte, ci prin sfinlita pocdinld.se schimbasecu dumnezeiascaschimbare a dreptei celui Preainalt. Acesteaauzindule ei, s-auinsemnat cu semnul Cinsti tei $ de viald, fdcdtoarei Cruci; din care pricind, neputind blestematul suferi puterea ei, s-a fdcut ca un fum gi a pierit din mijlocul lor. Atunci, cei ce erau de fali, minunindu-se, au sllvit pe Dumnezeu gi din acel timp au respectat-o mai mult 9i arr LvrJt cdffe dinsa mai mare evlavie. Iar ea, mulgumind Fdcdtoarei de bine dupd cum se cuvenea, tot restul vielii sale 9i l-a petrecut cu f'apte bune qi pllcute lui Dumnezeu,spre ruginarda urdtorului de bine qi intru slava Celui cu totul Preaindurat.Amin (M.M.D.39,d.Neamf). MINUNEA 144 , Maica Domnului salveazL pe cel diruit diavolului ' de mama lui, de la zimislire lJn oarecare bdrbat cu femeia lui, amdndoi temdtori de Dumnezer\ fdceaumulte milostenii si alte fapte bune. Trdind ei mulli ani funpreund, s-au invoit sI se depdtteze de impreunarel cel

116 .

Protos. NICODIM MANDfIA

trupeascd;si^asaau triit ei multd vreme ca niste frati, iar nu ca cei insurati. Insr vrdjmaqul pdzirii curdtiei, a zavistuit fapta lor cea bund, si intr-o zi, in SdrnbdtaceaMare, a luptat qi a ispitit pe bdrbat pind,la atita, cd. n-a mai putut sd sufere qi a cdzut cu femeia in pdcat fdrd, voia ei; care ocirindu-l mult gi mustrindu-I, i-a adus aminte de zitz cea vrednicd de cinste. insd el n-a luat in seami mustrarea, ci se aprindea de patimd. Atunci femeia a, zis cu mdnie: ,,Fiindcdnu ai evlavie, nebunule, spre invierea Domnului cea sllvitd, rog pe Dumnezeu ca orice se va naste din noi in aceastd"noapte, si fie dat diavolului". in ceasul cdnd ca o neinteleaptd a zis cuvintul acesta,a zdmislit un copil, parte bdrbdteascd;c re pe cit se mdrea, cu atdt se ardta tot mai mult ddruit cu dar si asa frumos, incOt mult se bucurau rubeniile vilzindu-L. Iar cOnda ajuns la virsta de 12 ani, venind diavolul a zis cdtre m mL lui: ,,Dupdtrei ani, vin sI-mi iau darul pe cure mi l-ai fdgdduit". Auzind acestea,ticdloasas-aumplut de mihnire gi durere cu inima, si in fiecare zi pldngea nemingiiatd,, mai ales cdnd se uita la fiul siu. Iar acestl, pentru cd nu stia pricina, mirindu-se de ea, o intreba zicind: ,,Rogu-tetnaicd,,spune-mi mie, pentru ce toti prietenii mei si rudeniile cind md.vdd se bucurl si numai tu, vdzindu-mi, ld"crimezi?" Atunci aceel ia spus lui tot adevdrul. Iar tindrul, mdhnindu-se foarte gi fiindu-i fricd sd nu pdtimeascdceva rdu de la diavolul cel ucigdtor de oameni, a fugit intr-o noapte de acasd,si ducindu-se la Ierusalim, s-amdrturisit Patriarhului, carel-a trimis la un duhovnic vestit, om cu sfingiH viatd,,ce se hrinea din minzingerului, care in fiecare zii aduceacdte o piine minunat[. Iar cOndmergea cineva la el ca sd-I vadd.,ingerul ii aducea cite-doui piini, dupi cum a tilcut si in ziua Lceea.Venind tindrul cu scrisoarea de la Patriarhul, dupl ce pustnicul a citit-o, i-a zis:,,Sdchemlm, r fiul meu, pe Stlpina cea fdrd. pfihand., care are multd putere asupra dracilor, pentru cd.ea d,emulte ori i-a rusinat si a pierdut cu totul puterea lor gi multe suflete a. scdpat'din miinile lor, izbivindu-le din munca cea vesnicd". AEazicind, l-a sfatuit sd se roage cu multe lacrimi si cu evlavie, tinindu-l in chilia sa, pind, in ziua Sfintelor paqti, cOnd se implineau trei ani din ziua in care diavolul vorbise cu maica lui.

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

II7

Liturghle,tdnlrul sta Iar in aceazi, slujind Sfintul Dumnezeiasca in Altar, inaintea Sfintei Mese,cu frici si cu mult[ grouzn.Voind sd iasl Preotul cu Sfintele Daruri la cintatea Heruvicului, a intrat diavolul si rlpind pe t0nlrul, l-a dus in muncl impreunl cu trupul. Atunci Cuviosul, auzind strigltele tanlrului s-a mdhnit foarte ;i pundnd Sfintele pe Sfinta MasI s-a rugat cu lacrimi, ftrcdndrugdciunecitre stlpanul gi cltre pururea Fecioara,Maica Lui, ca sI nu lase nepedepsitl o indtilzneall ;i o nerusinate cL aceastaa diavolului, ci sd ia pe tinilr din ghiarelelui, s-{-lintoarcd intreg gi sdnitos ;i sdJ ruginezepe cel de trei ori blesternat, cd,l-a rdpit pe el de la Sflntul Jertfelnic. Astfe rugindu-se Cuviosul, a citit apoi rOnduialaSfintei Liturghii ca sd nu o lase nesdvdrgitd.Pe c0nd zicea trgdciunea acetsta:,,$i pentru ca sd.fie celor ce se vor implrtlgi spre trezirea sufletului gi spre iertarea pdcatelorgi celelalte(adicedupz ce a strvar;itceleSfinte),cdnd a strigat, zicind: ,,Mai ales,pentru Preasfinta, Preacuratl: ,,MLre,eqti, Doamne gi minunate sunt lucrurile Tale!O! Nebiruitl putere a Fecioarei!S-aaflat cel rlpit lingd" Sfdntul Jertfelnic qi a strigat, zicind: ,,Mareeste numele Sfintei Treimi!" Iar dupl ce s-a sdvOr;it Sf0nta Liturghie, impdrtdqindu-se tdnlrul, l-a intrebat Cuviosulunde a fost gi ce a ptrtimit. Atunci el !a spus cI dupd ce l-a rilpit diavolul, l'a atunctt intr-un loc intunecos,cu miros greu de nesuferit,unde se munceaunegriit nenumiratele suflete ale plcltoqilor. insl indatd.venindStlpina ceaprealdudatd,l-ascosdin acel loc de groazniclchinuire 9i l-a adus in biserici. Si a sldvit Sfintul pe Domnul ;i pe Preasfinta si pururea FecioaraMaria, gi a mullumit pentru cd'i-a ascultat ruglciunea. DupI Lceea,tintrrul ducindu-sela Patriarh a fost binecuvintat de el qi apoi s-aintors la plringii gi rudeniile lui, care socotind c[ l-aluatdiavolul, pldngeaupierderealui. Dar vdzindu-l pe el cfnd nu mai a'veaunici o nddeide,fiecare poate si inleleagd de cdtdbucurie;i veselies-auumplut gicite ruglciuni de mulgumire au inilllat citre Stlpinul Hristos qi cltre Maica Lui cea Prealiludatl.Pentru ale cdrei ruglciuni, o! De am dobindi gi noi fericirea cereascl.Amin (M.M.D.40,d.Neaml).

118

PTotos, NICODIM MANDT,IA

MINUNEA 145 Vltaful de tdlhari prin pociintd, a ciqtigat mila Maicii Domnului Chesarie,scrie in cartel sa numitl a Dialogurilor, cum ci in orasul rrenta din ltalia, era un vdtaf de tilharivestit, care stdtea cu oarecare tovarisi intr-o pddure, aproape de oras si dezbrdca pe to{i cili ar fi trecut pe lOngdlocul acela, iar pe unii desdvirsit ii ucidea. Din iconomia lui Dumnezeu,a trecut pe acolo si un duhovnic, pe care vdzindu-l tdlharul si socotind cd ar fi avut bani, a trimis pe slujitorul lui ca sd-l aducd".Iarduhovnicul, ea un om ir,r{elept ce era, infltisandu-se, a vinat pe tilharul acela cu cuvinte frumoase,aducindu-i aminte de munca ceavesnicl, si'atit l-a umilit, incdt a primit sd i se mdrturiseascd lui. Dar dupr ce z auzit toatd" spovedanialui, doctorul cel cunoscdtorde suflete avilzut cum cI era nevoie de multr iscusinld pentru a-l putea intoarce la calea cea buni, pe un inrlutdlit ca acela.Nu l-a canonisit sd lase hotia desdvdrsit, Etiind cd nu-i va da ascultare, ci i-a zis:,,Sl te tdgdduiesti, fiul meu, ca de acum inainte sd pdzeEti doul zile in sdptdrnand,,miercurea si vinerea, sI nu facirdu nimdnui si sI postesti aceste zile intru amintirea si cinstirea mintuitoarelor pdtimi ale Stlpinului Hristos, Care s-a rdstignit pentru pilcatele noastre; tot asemeneasi pentru dragosteaPreasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu sd te inffinezi in toate praznicile Ei, sd nu plgubesti pe cineva in aceste zile. si dacd vei face asz, ndddiduiesc la milostivirea Ei si md pun chezascI te vei mintui prin infrinarea arcelsta,,. lar tilharul umilindu-se cu inima, s-a fdgdduit fdrd,de indoire a pdzi acest canon, si i-a zis lui: ,,Multumescu-ti,pdrinte al meu, cd m-ai povdtuit la poclintd gi sunt gata, pentru dragostea strpinului Hristos si a PreacurateiMaicii Lui sd pdzesczilele in care mi-ai zis sI nu mlninc nimic, nici sd fac riu cuiva, nici arme si'iau in miini, milcar de-ar veni ;i cel mai mare vraimas al meu ca si mI omoare". Asadar, dupd ce s-a fdglduit, a, pdzit canonul neclintit. $i nu numai cd" n-a-filcut nici un rIu in acele zile, ci chiar dacd,tovardsii lui ar fi prins pe vreun cdldtor, el il scipa pe ace)anesupilrat din rniinile lor. Intr-unul din praznicile Preasfintei, umblOnd prin pddure dezarmat,dupl cuvintul duhovnicului,l-au inconjurat iiste ostasi

MINUNITE

MAICII

DOMNUIUI

I19

trimiEi de comandantulcetifii, ca sd-lprindl. Iar el, cu toate cd ar fi putut sd seimpotriveascl,ca un voinic ce era,sI ia o sabie de la unul din ai lor si sI omoarepe mulli din ei, saumlcar sI fugd,ca sI nu-l lege,a stlt cL un miel Ei l-au dus la comandant, cureL dat asupralui hotlrirea sil-lomoare.in urmd insd,,cugetind cd,ar fi picat sd moardun astfelde blrbat voinic gi frumos, ia plrut riu de el. Trimifind sIl chemela sine,'i-a zis lui: ,,iti diruiesc viala ta, dacdte juri strnu atzciniciodatl pe cinevadintre locuitorii cetdlii mele, qi mai ales dacd"te fdglduieqti sI ne ajuli in rdzboicu vrljma;ii carear veni asupranoastrd".lar el a rispuns: ,,i1imullumescpentru dragosteata, insl eu de viagd n-am trebuinld,cd am sdvirgit multe pdcategi dorescmai bine sd mor vremelnic- cum au murit altii de mina mea- decit sd mI muncescffud de sfirgit. Te rog numai, dacdvoiegti,dd-mivreme de citeva zile, ca sd-mipl0ng filddelegile pe carc ca un ticdlos le-amfIcut". Primind inglduire de opt zile, s-amdrturisit de toate pdcatele lui, cu multl zdrobire de inimd si cu multe lacrimi; si toti au sldvit pe Dumnezeucare i-a dat un dar ca Lcestade mult pre!. Iar de acensta,o! Ascultltorilor s-ainwednicit prin rugdciunilePreasfintei Nlscdtoarede Dumnezeu,fiindcd a avut atdta evlavieciltre dinsa, incit pentru dragosteaEi s-a dat de bundvoiela nioarte. $i nu numai acestdar i-a f.dcutlui Prealludata,ci incd ;i altul mai minunat, despre care vom vorbi mai ios ca sd"inleleagd. fiecare pdcdtosce mare pufere are Ea Ei cit de folositoareeste pocdinta. Dupi ce a cdutatingdduirede la comandant,in aceleopt zile a plins neincetat,apoi ducdndu-sede bund voie la locul osindei, s-aieftat cu tot poporul, dupl rinduiald gi rugdndu-se,cu bucurie qia plecat capul de i l-au tIiat, ingrop2ndu-lpe d2nsul in locul destinatpentru cei osindili. Iar in miezul nopfii, avdzltttoarecinelumini carevenisertrdin cer la mormdntul lui ;i cinci fecioarefrumoaseca fulgerul, l-au scosdin mormint gi l-au luat sus pe un pat acoperit cu o plapuml {esutddin aur, preafrumoasi. Si patru din acelefecioare l-au ridicat, ia;t a cinceacare se ardtaca o impltdteasd, mergea in urma lor cu o ficlie prealuminoasi.Ajungind la poarta cetdtii,

I MINUNIIE

strijerii s-au temut, socotind cd este ndlucire cee?-ce vedeau. Atunci fecioarele,ldsdnd patur pe pdmint, Doamna lor a zis strrjerilor: ,,Duceti-vdde spune{i Episcopului,cd.Maica lui llristos a poruncit sr ingroape pe omul acestacu evlavie in loc cinstit". Arhiereul fiind vestit dimineata d,e.strdjeri,s-a dus la pourtacetrlii cu tot poporul si vrzdnd moastele acoperite cu plapuma aceea.de porfird, neasemrnat de frumoasd, cum el nu mai vdzuseri, s-au insprimintat, iar mai ales dacd"au vdzut ei gi capul la trup lipit, ^u crezut toate cele spusede strdjeri. Au ingrop it acel fericit trup nu ca,pe al unui tilhar osindit, ci ca pe a"lunui mucenic, cu toatd cucernicia si evlavia intru mdrireu lui Dumnezeu celui Atotmilostiv qi aprealdudatei si preanevinovatei Maicii Lui, pentru ale crrei rugdciuni sd ne invrednicint si noi a dobindi fericirea cereascd.Amin (M.M.D. 51,d. Ncamt). MINUNEA T 46 RugAndu-se zilnic citre Nlaica Domnului tilharul scapd de a fi ucis de diavolul intre celelalte minuni are Maicii Domnului este si aceastd istorisire folositoare de suflet pe care o scriem ldngd,cea de mai sus' pentru ca sd,vadd,cei ce se lenevescla rugdciunile lor, ca si se p{zeascd;i si fuga de trdnddvie de nebngare de seumn,c ;i de o neiertatd,gresealdde moarte si stricitoarJde suflet. pentru cr orice pdcatar facecineva, nu trebuie sd se dezndddjduiascrgi sr se lepede d,e a se ruga, dupd cum zic oarecarene'buni, care spun cd, dacd omul este nevrednic, nu trebuie sd se roage, pen_ tru ca sr nu intdrite pe Dumnezeuspre mai multi m2nie. cind faci desfrinare, nerecunoscdtorule,nu te temi, nici te rusinezi, iar ca sd citegti rdnduiara utreniei, ceasurile si alte rugdciuni, te rusinezi. Aceastanu este evlavie, ci d,ezndddjduire. rn ad,evdr,se cuvine c2nd stai in bisericr inaintea,sfintelor lcoane, r sau spre Rdsirit, daci nu esti in bisericr, sd te rogi nu cu neru$inare Ei fdrd de fricd,,ci cu smerenie,cu umilintd si cu zdrobire de inimd, cu fricd gi cu cutremur glndindu-te, la mdrirea lui Dumn^ezeusi nev.redniciata; sd pl0ngi pdcatul tru si sd te rogi Preasfintei, ca si-!i ajute 'sd te intorci la pocdinid. Si acuir ascultr: Aproape de un drum impdrdtesc,locuia intr-un turn, un osta;, om tare si puternic, impreund cu alti tdlhari asemenealui

MAICII

DOMNUIUI

121

;i pe cdli treceaupe acolo,ii dezbricau gi le luau tot ce Lveav. insd aveasi o obignuin{I bunI, ca sI se roagein fiecare zi cdtre Preasfinta Nlscltoare de Dumnezeu,zicind de multe ori inchi ndciuneaingerului. intr-una din zile, trecind prin plrfile aceletun duhovnic,om sfint cu viata si inainte-vizdtor, sluiitorii ostaqului,ci niqte fiare neimblinzite, l-au dezbrdcatgi iau luat tot ce LYe. Atunci el ia rugat,ca sl-l ducdla mai-marelelot, cd'ate sd-ivorbeasci un cuv0nt. Ducindu-l la acela,i-a zis lui Preotul: ,,AdunI pe toli tovardqii tdi, cil vreau si vI vorbesc citeva cuvinte spre folosul vosa poruncit gi s-auadunat.l-a zislui Avva:,,Maieste tru". Iar aceLa unul, poruncefte sI vie gi acela".Iat cei care s-auadtnat, auvilzut cd"lipseEteslugavltafului lor, carcii gdteabucate,il servea qi in fiecare searl ii f.dceapatul. L-au strigat $i pe acela,cure n venit mai mult fdri voia lui, carevdzind pe duhovnic,intorcea ochii in altd'parte;i de frici tremura tot, fic0nd o recuresefllneqi chipuri, ca alecelor indrlciti si nu indrdzneasd se apropie.Atunci i-a zis lui Preotul: ,,Te jur pe tine, cu numeleDomnuluinostru Iisus Hristos,mdrturiseEte-te cine egti gi ce voiegti sd faci aici stdpinului tIu?" lat acela a rlspuns: ,,Eunu sunt om, ci diavol,trimis de mai-marelenostru ca sI pindesc pe omul acestagi sI iau aminte cu tot dinadinsul, dacdva trece vreo zi in care sd nu facd rugdciunecdtre FecioaraMaria,ca str-lomor ;i sI iau sufletul lui in muncaiadului, pentru flrddelegile lui; gi iatd,,astilziam 14 ani, de cOndil sluiesc pentru pricina Lceusta,qi n-a trecut nici o zi in cate sd nu facd ruglciune. Pentru ci in fiecard,zi stil mult timp, cu evlavie rugindu-seFecioareiMaria,a cilreiputere mI impiedicl sI-l omor". Ascultind acesteaAvvai-a zis lui: ,,CunumeleDomnului nostru Iisus Hristos,i1i poruncescfie sI te faci nevdzutgi sI nu mai faci niciodati vreun rlu cuiva, din acei ce cheaml numele Nlscltoaiei de Dumnezevt"$i aga diavolul indatil a pierit. lar ostaEul, cilzind la picioarele Cuviosului, i-a mulfumit pentru acestilficere de bine, dupl cum secldea. Mlrturisindu-gi pe falI pdcatelelui, a plecat de acolo flcindu-se monah gi vietuind cu faptebune,s-asivdrsit cu pace(M.M.D.55,d.Neamp.

MINUNIIE

MINUNITEMAICII DOMNULUI DDSPRE SALVAREA UNORALAJUDECATX $I;N IAD MINUNEA I47 Strigind citre NlaicaDomnului a scdpat r--de judecati si de iad Pe vremeaimprratului constantin anumeIoan, cunoscutimprraturui. cel Mare,era lln croitor Acesta avand-i-riuqainrru_ tdritd',petrecereanticregtineatii,'trxia in necinsl ii i" prrcerile pd'cdtoase aretrupurui,nesocotino mun.'".ffi ffi ice, care asteaptd, pe cei ce plcdtuiesc. Milostilur si muli induraturDumnezeu , carepe toatereiconomi_ seste spreforosulfiecrruia,vr2nd a-iindrept"';;iil; ' rui dupd invrfrturile sare Dumnezeiegtiia i-i antat o vedeni"-irrtri.oruta. Intr-o noapte,i s-aardtatin vis cd a iavarsit o. .urui o haine, pe carea dus-ola in palat vorbeacu implratul gi sebul.ol9 Tiri! cd,impdratul cura.Deodatd,ved,e u ,.o, sabiadin teac.d.,l-aapu_ cat cu ceataltd. ma1{.de perii capului vatdia sabiaperii tdi, atunciva'si ;i i_a,ai"r, oiiiair_i: ,,C'nd taie si capurtdu,,.si aqas-asi

MAICII

DOMNUIUI

r23

fIcut. Atunci din frica ceamare, cind i-a tdiat sabiagrumazullui, din somn,vilzind cI a fost nus-adesteptatingrozit.DupI treztrea. tie, visule,ci nevomai un vis, nu o rea\itate,a zis:,,Mulfumescu-ti ia ceaingrozitoarepe care amvilzlt-o, mi-ai ardtat-onumai in nIlucire, iar nu gi cu fapta". Si iatd, aqaa rdmasacel creqtin numai cu numele,tot neindrepta! socotindvedenia Lceelintfu nimic. cu necredinDupd Lceela venit pestecrestinulacelapdciltos, foute grea. o boald +a",cn viala Ei petrecere anticregtineascd, Atunci milostivul Dumnezeui-a ardtatiardsi o vedenie,nu vis ca Yedeaincd Ei mai-nainte, cd stainaintea unui divan de iudecatd". pe gi totodati cu imbrdcat un impdrat infricogdtor,gezind scaun podoabl impdrlteasci gi arhiereasel.Si de-adreaptagi de-astin' ga lui qedeauolreclre bdrb4i cu sfinfitd cuviinll gi cucernicie, iar el, Ioan, sta mai jos decit aceia; de-a dreaptaimpdratului vedeani$te tin€ri frumosi, it de-astangalui vedea cd stI cineva mai smerit.Inapoiaimplratului vedeao prlpastie foarte intunecatdqi adincl, incit numai din vederepricinuia nespusdfrici si durere m,'te. in vreme ce el sta cu fricd 9i cu cutremur mare, i-a zislui impdratul: ,,O,tindrule, oare $tii cine sunt-Eu?"Iar Ioan i-a rlspuns: ,,Stiu,Stdpine,cI Tu egti Cel ce Te-aiintrupat, Fiul noastreScriplui Dumnezeugi Dumnezeu,precumdumnezeiestile turi gllsuiesc".Iar impiratul a zis ciltre dinsul: ,,Sidacdtu, din Scripturi MI cunoqti,apoi cunogtigi pe cei ce stau impreund cu Mine. Cum ai uitat ingrozirea aceeape care lia fdcut-oimpiratul Constantin,cu ciTivaani mai inainte? Sau,nu infelegi ceea ce-gispun?"lut loan i-a rlspuns: ,,inteleg,Sdpane,gi groazaaceel rlmd;ifele o am incl in inima mel". fi a zis impdratul: ,,DLcd" groazeiaceleiale ai incl in'inimd, cum stiruieEti in fiutiltj? invald-tedin cercare,prin tine insufi, cI Eu eram Cel ce li-am dat lie groazaaceea,si nu Constantin". $i dcesteazicindu-leimplratul, numai cu un serln a poruncit celor Ce-linconjurau, ca sil-l arunce pe Ioan in prdpastia ce se vedeain spateletronului impI.rdtesc.indatd,ce au inceput tinerii si-l impingl in prlpastie pe [oan, fdrd,mild, indatil acesta cheaml in ajutor pe Ndscltoarcade Dumnezeu,cd,i s-aplrut lui cil a vdzut-o9i pe dinsa acoloin miiloc. $i dupl a;ceastla auzit pe impdratul ziiind: ,,Lisati-lpe el sI plece,pentru rugiciunile Maicii Mele".PO;ndaici esteceeace a vdzut loan.

1r4

Pr"t"".NfqO

Iar el, insplirndntdndu-se si venindu-si in fire, s-a dus la un monah cucernic si i-a povestit lui intimplare a. rar monahul i-a zis: ,,Dd:slavdlui Dumnezet, frate, cil te-aiinvrednicit si iei asemenea invdldturd, de aceea.deqteapti-te, iubitule, ca nu cumva sd pdtimesti si tu cele intimplate aceluia,despre careigi voi povesti acum: Un vis asemenea cu zl tdu, a zis monahul, a vdzut si un alt om aievea. Cd,,acesta afl2ndu.se la judecdtoriile implrdtegti gi vdz?;ndpe un anume Gheorghe, care cu silnicie era dus legat, sd fie aruncat intr-o grozavd"pydpastie,.cutotul s-ainspiimdnlat. Av0nd indrdzneald cdffe impdratul, el a oprit pe cei ce il duceau pe osindit la prdpastie si-i ruga pe ei sd.-llase, dindu-le lor chezdsie cd' in 20 de zile se va indrepta. Gheorghe a fost slobozit, prin astfel de chezdEieqi de ajutor. Dupd acela, cel ce a vdzit acesteasi a infeles ce insemneazd,ele, s-a dus si ia descoperit lui Gheorghe,cel os0nditlaprdpastie, cdii eta prieten si cunoscut. Iar Gheorgheauzindu-leacestea,ca pe nimic le-a socotit. Asadar a rdmas ticllosul neindreptat. Iar dupd ce au trecut ncele Z0 de zile, Gheorghe a fost rdpit din viafa aLcea;Sta gi s-a dus ca sd pldteascd,fdgdduita datorie" . Acestea le-a povestit spre invifiturd, monahul acela cdtre Ioan, iar loan auzindu-le si avdnd in mintea sa inci vii, ingrozilile ce a vdzut, si-a mdrturisit fdrd rusine toate pdcatelesale, Ei, schimb0ndu-;i in mai bine viuta, a trdit mulli ani, pldcdnd lui Dumnezeu,si asa s'a dus la cerestile locasuri @rolog. 23noiemtrrie). MINUNEA 148 Maica Domnului scoate din iad pe ucenicul Cuviosului pavel Acest preafericit Pdrinte Sfint, ne istoriseste acestea,.zicdnd: ,,Am avut un ucenic foarte lenes, care mai cddeagi in alte pdc te felurite, fdrd,ca eu sd stiu. Dupd ce a murit, md rugam la Dumne2eu si Maicii Domnului, si-mi descoperein ce.loc ie afld. Rugdnt du-mI eu asa fierbinte multe zile, amvdzutin vedenie pe ucenic finindu-se de doi oarecare.Nefericitul ucenic ert cL o piatrd sau . cdrdmidtr,dela cap pinilla picioare, neavind nici cum vreo lucrare, a sufletului sau a trupului. Aceastavdzin[-o eu, m-am mdhnit mult. indatdmi-am adus aminte de iuvintele Stdpinestil cind a poruncit sd-i lege mdinile si picioarele aceluia care nu aveahaind,de .nunti si sd-l arunce in intunericul cel rnai dinaifari. Venindu-mi

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

125

in sine din uimire, am inceput sI md mihnesc mult gi sd"milamilrIsc. Dideam milostenie,flceam Liturghii, rugam ziua;i noaptea" pe Preaputernicaimpilrilteasiqi pe iubitorul de oameniDumnezelrcL si-l miluiascd.Am postit de multe ori, cu toatebdtrdnefele mele.DupI multe zile, vdd pe PreasfdntaNlscltoare de Dumnezeu si pururea FecioaraMafi&,zicindu-mi: ,,CeLi,'Pavele,de te mdhnegti?Eu i-am rdspuns:,,Pentrufratele,Stipina mea,cd"l-am vdzutmuncindu-se".Ea mi-n zis:,,Numai rugat ca sd !i-l ardt?Iatd" am ascultatrugdciuneatL". Eu am rlspuns: ,,Asaeste,Doamna mea, dat nu vreau sli vdd gi sI mI mihnesc". Atunci mi-a zis iardqi prealiludata:,,Du-tedar Eipentru osteneliletale, smerenia, lacrimile ;i dragosteatL, am sd !i-l ardt iafigi, cL sd.te vesele;ti". Trec0ndo zi, vild pe fratele venind cltre mine, cu totul vesel tale, qi plin de bucurie.El imi ziseplin de bucurie:,,Rugdciunile PIrinte, au mijlocit cdtrePreasfintaNlscdtoarede Dumnezeu(cd si a rugat pe Mintuitorul gi m-a dezlegatdin legilmult te iubegte) turile vrdjma;ului,in care eramlegatmai inainte". Acesteazicindu-mi,vnd gi pe Preasf0nta,zicind cltre mine: ,,Te-aiincredintat acum,rugdtorule,pentru fiul tdu?"Eu am zis:,,Asa,Stlpaniloarte multumesciubirii Tale de oameni".Atunci iardgi mi-a zis:,,Du-te, dar adu-liaminte totdeaunade fratele tIu, in rugdciuniletale,milosteniigi aduceri(dejerde)fdcind, idfoane mult folose$tepe mort Prcat.). milosteniagi aducerea(dejerdZla Sf.Altar)cu credinl[" 1Mant. MINUNEA 149 Maica Domnului adeseori a seilpat si scapl omenirea din prdpidul cel mare in caftea,,Livadaflorilor" p. III, cap.8, ni se istoriseqtecd era un duhovnic cu viafl sfdntd,curat in viefuire gi imbundtZfit in fapte gi luminarea sufletelor.AcestPreot-Duhovnic,cind slvdrsea DumneileiascaLiturghie, se inwednicea a vedea ingeri ;i descoperiricereqti.Mai pe urmd, Lprcapede sfirgitul viefii sale, s-ainvrednicit de acestdminunatd gi infricogatl descoperire,pe care.o scriem aici maijos, spreincredinfareaEi aducereaaminte a tuturor, de apropiataJudecatduniversall, cu groaza L no.Lstrd. ei ceamare gi cu rdsplltirea faptelor bune sau rele, pe v.ecie... Acest Preot-Duhovnic,a vdztrt cu duhul pe Domnul nostru IisusHristos,gezdndpe scaunulm[ririi Sale.De-adteaptaLui se

116

Pr"t"t.NICODM

afla Prealiludata Stdpind, Maica pururea FecioarI, iar de jurimprejurul Lor, se afla stind, toatd, oastea ceteascd,,care aqtepm porunca strpinului. Atunci, Domnul a poruncit unui inger puterlic sr trimbileze din trimbita cea,infricosatr si mare pe care o linea in mina sa. Cdnd ingerul a trimbilat, a iesit un suner aga de puternic, incit s-a cutremttat toatd lumea ca o frunzd, de copac cind o b^atevintul. DupI pu+ind vreme, Domnul fdcu un semn aceluiasiinger puternic, sr trimbit eze a d,ouaoard. Atunci Maica lui Iisus Hristos, cunoscdndcd dupd atreiatrdmbitare,va fi sfdrgitul atoata lumea, s-a sculat de pe scaunul Ei imprrdtesc. In mijlocul tdcerii Ei evlaviei tuturor sfintilor, veni inaintea Dreptului Judecdtor gi cdzu la picioarele [ui. Acolo incepu a I se ruga cu mare sirguintl, spre a indupleca mares Lui bundtate ;i milostivire, sd-i mai ingdduie pe prcdtogi pentru a se reculege,a face roade vrednice de pocdinfr, spre a scdpade muncile iadului gi a intra in fericirea cea vesnicl. Domnul atunci i-a rlspuns zicdnd;,,Stii, o, Maica Mea preaiubitd,, cate frrddelegi a sdvdrsit lumea aceasta,nemultumitoare? Stii oare cdte nelegiuiri slvirgegte zilnic? Agadar, pe bund dreptite, nu se poate si nu se cade sd o mai miluiesc vreodatd.Iatr cum, nu numai bdrbatii mireni gi femeile; ci gi clericii si Monahii, Md rrstignesc gi Md insuliteazd.cu pdcatele 1or,pingdrind cu desdvdrsire, sfintitul chip si ingereascavietuire, prin desfr0ndrile lor". ' Atunci Preasfinta stdpand, a inceput cu mai multd infocare a-L ruga pe Hl, zicind:,,Fiul Meu Cel preadulce, asculti-md pe mine, pentru milostivirile indurrrilor Tale si pentru preacuratele Tale Patimi, pe care le-ai fibdat pentru mintuirea celor pdcItogi..." Iisus i-a rlspuns indatl si ia zis: ,,$tiu, o, Maica Mea, ci de multe ori pind acum, ai imblinzit dreapta Mea mdnie, cu rugd_ ciunile Ei cererile tale ;i nu mai ldsat sd facJudecatl care se currelea. oamenii insd, nicidecum nu s-aufdcut mai buni si nici nu sl

au lepddatd,erdutdfileqi viclesugurilelor celemai inainte, ba incd s-aufdcutqi mai rdi,luind inbdtaie de joc cruceasi patima Mea.stdpdnitorii si boierii, iefuiesccu nerusinarepoporul cel supus;i muncitor.Ei pingdrescsfintele porunci cu petrecerile lor prgdnestiqi desfrinate.poporul cel de obqte,de asemenea leapd'ddqi defaimdporuncileMele,sdvirsind voile ror trupesti:

MINUNIIE

MAICII

DOMNULUI

127

petrecerianticreqtinesti,iocuri, befii, curvii, ucideri,nedreptlfi moarte"' si ' alte pilcateneruqinate9i aducitoare de Preasfintasfipatrd, L zitsiarrEi: ,,Toateacesteasunt adevdrate, Preadulcelemeu Fiu...MI rog insd, Tie, pentru nemdrginitaTa milostivire, trimite oamenilor Lumina Darului Tdu, ca si-gi cunoascd pdcatelelor gi intorcindu-se sI primeasci iertare' AEa, mult milostive Doamne,ascultd-mipe mine si primegteceferea nu pentfu cd li se cuvine lor, cd nevrednicisunt totdeaLceast2., una de milI ;i de iertare, ci, pentru dragosteamea 9i a tuturof sfinlilor acestofa,care Ei-auvirsat sdngelepentru lumefe TIu 9i au murit in felurite chinuri, defiimind toate desfitirile lumii, pentru a cdgtigadragosteaTa!...Mult-milostiveStdpane,asculti noastrd". rugdciunea "Atunci, tofi Sfinlii s-auinchinat st Preasfinta Maicdqi pururea FecioardMaria,Dreptului Judecltor, ca,sd,facdrnild cu oamenii, sd le mai dea timp pentfu pregdtitealor sufleteascl.Dreptul Judecdtor,CelPreaindurat,induplecindu-sede rugdciunilePreacuratei Maicii SaleEiale tuturor Sfinlilor Sdi,a rdspunscu luminatl ta cel milosti ;i senind faTd:,,itLaibiruit,MaicaMea,cu rugiciunea vitoare si ai imblinzit dreaptaMeaminie. Agadar,sd se facdvoia ta... Si voi fralii gi prietenii Mei, cu rugdciunilevoastre,ali schimbat mdniaMeain *ita. AEadarvoi trimite iardqiin lume invdfatori gi propovlduitori, ca sdindreptezepe'cei ce pIcItuies0..." Acesteazicind'Stdpanul,a hnt sfarqitvedenia.Preotul-Duhovnic mai susardtat,a istorisit-o plrinlilor 9i frafilor, cei impreunl cu el viefuitori in ministire, cu scopulde a-giindrepta fiecarcvi* odihnei, bu+L Sa,"pentrua se mintui de^iad Ei a se invrednici: -curiei ;i fericirii vegnicein im-pdrIfia lui Dumnezeu.Pentru a-i a spusplrinfilor vedeniei fost adevilratd", incredinfa cA aceastd" gi frafilor - fiecdruiadeosebitegreseli, pilcateale lor ascunse,pe Domnul,pentru a-i povllui du,ut" ile ardtasegi le descoperise hovnice$tesi a-i indrepta pe caleaviefii 9i a mintuirii' Dupdce cuviosul a spusacesteavieluitorilor din Minlstire 9i de prin imprejurimi, ca;feveneaula d0nsul altor binecredincioqi pentru a auzicuvant de mantuire, si-a dat sufletul sdu in me;na lui Dumnezeu (M.M. D. 69, d. Neaml).

MINUNIIE

MINUNILE MAICII DOMNULUICU PEDEPSIREA HUTITORITOR MT N U N E A1 5 0 un hulitor al Maicii Domnului pedepsit cu jalnicd nroarte in saxoniaera uR om cu viagaioarte inrdutdfitd,si rdzvrdtitd, iar maialessprea huli celesfinte era pornit gi foarte'obignuit,nePulll, $i la orice pricinr, oricit de mici, ziceacuvinte grerede hulr ticdlosul,frrr mustrarede cugetsaufrici de picat.Tnt -o--i jucOndcdrlilea pierduttoti banii sai si maniindu-se, a inceputcu gura lui cea diavoleascd, a huli dupd obignuinfarui, zicind cuvinte atdtde urote.asupralui Hristoi, incdi cei ce stdteaude fild,, Eiau astupaturechilegi au fugit, ca sI nu le mai audd,. Dar preainrdutdfitulaceraa inceput sd huleascrqi pe Ndscdtoare' de Dumnezeuceapreanevinovati,si prearaudaia,zicind si asupraEi cuvinteinfricosatesi necuvioase, pe careinsr nu le-a 'ril"-upedepsit suferitDumnezeuce)Atotputernicsi Fiul Ei, nevrzut cu sabiadreptrfii chiar in acel ceas,crci cdzind li pdmint, striga acesteacu mare jale: ,,Rdulpe c:Lrel-ampdtimit, .irr. *-u qmorit pe mine,cel de trei ori ticllos?"

MAICII

DOMNUIUI

129

Aga zicind, gi-adat sufletul pe care i l-au luat demonii intru addnculiadului, iar trupul lui din care curgeasinge necontenit' dezbrilcdndu-lcei ce erau de fald, l'au aflzt despicatde la piept p?indla buric, ca ;i cum ar fi fost spintecatcu o mare sabie,9i se vedeautoate mlruntaiele lui! Adunindu-seoameni nenumiratj ca sd,vaddo asemeneapriveligte ialnicil, a alergntgi un prieten al lui ca sIl vadl gi in drumul lui l-a intimpinat ca o umbri de om careia zis: ,,Eusunt prietenul tIu clte am murit acumde curind gi mia poruncitDreptulJudecltorsd-!ispunacestecuvinte ca sd audl togi hulitorii qi sI se pociliascd,pentru ca sI nu pltimeascdmai cumplitd,pedeapsl.Si si gtii cI Stlpinul Hristos, cel indelung-ribdltor gi mult-milostiv,rubdd.cu minunatl nepomenire de rlu pe aceiacareil ocdrdscgi il batiocorescsi fac alte multe fdrddelegi.insd pe cei preaindrdzneliEi prebobraznici,care indrdznescsI batjocoreasclpe Preacinstita;i PreacurataMaica Lui, nu suferl nicidecum nerusinarea lor, ci le dd lor, de pe Lcuml Lrvun muncii celei nesfdrgite,dupd cum am primit-o gi eu ticdlosul, prietenul tdu". Acesteazicind sufletul, s-a ficut nevdzttt.Iat acela,ducindu-seunde zdceamortul, a crezut celor spuse;i le-a propovdduit tuturor, gi s-ainfricogat tot poporul 9i s-aingrozit. $i de atunci n-a mai indrdznit nimeni sI deschidd gura asupra Maicii lui Dumnezeu,aducindu-gitofi aminte de aceel infricoqati gi dreaptl izbindire, Amin (M.M.D.52,d.Neaml). MINUNEA 151 Hulitorul Maicii Domnului ucis, prin iudecata de sus mai inainte de imUn oarecareTeodorit,evreunecredincios, plinirea acestorcinci ani, era de meseriecordbier.Iar pe fiul sIu Ilie, ca pe un uritor de oameni qi de Hristos ce era, l-a fdcut pestelucrareacregtinilorcare eratrsupu;i lui. supraveghetor in ziirraunui praznic al PreasldviteiStlpinei noastrede DumnezeuNlscltoarei, cind era ceasulmergerii la Sfinta BisericI, toti lucrdtorii aceluiarugau pe fiul lui Teodorit,ca sil le dea druLiturghie.Iar mul sI se ducd spre a lua parte la dumnezeiasca pe acela.'n-a voit, ci a inceput a-iiniura gi a batjocori Prealdudata Nlscitoare de Dumnezeu,numindu-ope dinsa Ndscltoarede onqgi alte multe ocilri zicindu.i. insl mai mult s-a lludat intru tilutate, cel ce se socoteaatotputernic, cdcichiar in ceasulacela cdnd zoreru toti si.lucrau la facereade cordbii, a cdzutcatargul

UN!COqMMNNT cel mare si din toatd multimea poporului ce lucra acolo, pe ni rneni n-a ucis, nici n-a rilnit, ci numai pe acel cumplit vrrjmas si potrivnic al Preasfintei, Ndscdtoareide Dumnezeu.Fiind groaznic lovit, chiar in capul cu care a gindit si peste gura cu ca{e a hulit, creierii lui risipindu-se,a cilzutmort, ticxlosui. Iar poporul merg0nd la Bisericr gi indoit praznic serbOndcu bucurie, a sirigat cu mafe glas:,,Mareeste Dumnezenlcredin{ei crestinilor, cd a dat batjocoritorului ;i hulitorului de Dumnezeu,clreaptdsi infricoEatd rdspldtire gurii si limbii lui celei spurcate" 1u.u .o. 53,d. Ncarnl). MINUNEA 1i2 Hulitorul laudei Maicii Domnului, mincat de crocodil intr-o cetatedin India care se chema Antipol, era obiceiul, a se cdnta in cinstea Maicii Domnului: Bucure-te i mpdrdrteasil,' . odatd",indienii din acel finut se scdldauintr-un riu ca si se mai rdcoreascd.de cdldura mare cure ii copre;ea. pe cind se scdldau ei, deodatd.auzird trdgdnd clopotele li cintareaindltatd, Maicii Domnului: ,,Bucurd-teImpdrdteasd,,.Indienii auzind, de acolo de unde erau, cintarea in cinstea Maicii Domnului, inso{iti'de sunetul clopotelor,iegird din apd.,se imtrrdcardrepede se duseEi rd la Bisericd.in acel timp unul dintre indieni, desigur'mai inddrdtnic, rdmaserl in apd,qi incepu a-;i bate joc, de cei ce mergeau la Biserici, zicindu-le: ,,sd-miaduce-tisi mie, oarecede acoloi. in acel moment venind la el un crocodil l-a sf?rtecatsi mancat (x.lJ8). MINUNEA T 53 Batiocoritorii Maicii preciste, pedepsiti Un evreu ;i-a bitut joc de o lcoand a precistei, pictatd pe ^ pinzd' de aur, din Roma. Pentru aceel a inlemnit de nu putea sr se migte din loc, ci numai sta neclintit ca un lemn. Deasemeni intr-acea vreme o evreicd s-a chinuit de ochi, crci si ea a ris d,e aceaIcoand,aMaicii Domnului. Acesteas-auintimpiat in vremea r lui Adrian, al saseleapapd,al Romei e5rg"r5zz)(x.189). MINUNEA I54 Nlaica Domnului isi intoarce fala de cdtre crestinul fdtarnic un om ce se nunlea Anatolie, de loc din Antich ia, inaintea oamenilor se lruda cu numele de crestin, iar cu lucru frcea fapte de piean. Pentru aceastaoameni dovedind lucri:l acesta si gasindu-l vinovat, l-au bdgatia inchisoare. Acolo fiind, se ruga Maicii Dom-

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIAI

I3I

nului, inaintea lcoanei ei, ca sI-l scoatl pe el din acealegilturil. Datoritd,faptelor lui, IcoanaPrecisteiinsi intorcet fala de ciltre' dinsul, iar ostaqiicure erut acolode strliuiau , seinsplimintaril oamenilorsHpanirii. Auzind despreacesgi au spuslucrul ^cesta" tea Tiberie,impdratul grec,a poruncit de a aduspe Anatolie la Tarigrad,si acolojudecindu-l l-a condamnatla moatte (x. 209). MINUNEA 155 pedepsit prin luarea Precistei Hulitorul , miinilor si picioarelor Faiarr,un eretic ce locuia in cetateaSoarelui,hulea pe Precista, nevrind sI o cinsteascd.Prin tinduiala lui Dumnezeu,de trei ori i s-avestit acestuieretic sI nu mai facdacestlucru, dar el n-aascultat.Odinioard dormind ella amiazd,i s'a arltat lui o dupd care degteptindu-se,a vdzut cI i s-au vedenie groaznicd", luat lui mOinile.sipicioarele(x.zzo). MINUNEA 156 Petru Apostolul cotecteazdo carte de cinstire a Maici Domnului o cartecdtre SfdntulFlavian,Patriarhul Leon, scriind Sfinlitul larigradului, impotriva spurcafiloreretici, care huleau pe Maica Domnului si ziceaucd nu esteNdscdtolrede Dumnezeu,a pus cartea Lceeadeasupra mormintului Sfdntului Apostol Petru, apoi s-a rugat lui ca sI indrepteze cartel in ce va fi gre.Eit,sau va fi scris rIu, sau nu va fi scris deaiuns.PesteL4 zile i s-aardtat lui Leon,ApostolulPetru,gi i-a zis:,,Amcitit gi am indreptat". Luind ctrte de la Sf0ntulApostolPetru qi deschizindu-oa zflat indreptlrile fdcutede mina lui (x. zzt). MINUNEA T 57 ^ Ostagul c;are numit Sfintele Icoane idoli, ' pedepsit cu moarte nilpraznicd ConstantinCopronim,luptltorul impotriva Sfintelor lcoane, vdzdadpe un ostaEal siu, ce se numeaStefanArmeanul,cum cd se inchind Icoanei lui Hristos gi a Maicii Precistei,i-a zis cu minie: ,,Audoarl gi tu te inchini idolilor?" Ostagulinspdimdncu totul tdndu-sea rlspunsimplratului: ,,Nu,cdcieu mX scOrbesc de acelea".Cadrept multumire,impdratulConstantinCopronim,

132

protos. NICODIM IVANDrTA -

'

l-a filcut pe ddnsul sutas.Iar pe nemulrumitorul si apostatul ostas c^re L numit chipul Domnului Ilristos si al stdpin-ei Ndscdtoare de Dumnezeu,idbli, si nu vrea sd se inchine inaintea lor, cu roate cr prirniseri multe binefacefi,r-a ajuns pedeapsalui Dumnezeu, dupd,rdutatea" faptelor sale.cici intr-o-zi, iesind din palatul impdritesc, Ei urcindu-se pe cal, a.cestal-a trintit la pdmdnt qi l-a sfilrimat cu picioarele 1x.zzz7. MINUNEA 158 Copronim, hulitorul Maicii Domnului in pruncie a spurcat apa botezului Constantin Copronim, iry.limp ce se boteza sia spurcat apa botezului, pentru aceea s-a numit copronim (c.rruritut;.Acest lucru a fost ca semn ce prevestea cd,el va fi dusman al credintei crestinesti; cd,va huli pe Hristos Fiul lui Dumnezeu si pe prea_ curata lui Maicd,cu cuvintele sale cele blasfemifoare..t .rt lucru s-a implinit atunci cdnd, aiung0nd impdrat, nu vrea sd recunoasci si numeascr pe llristos, Dumnezeu si pe preacur ata lui Maicd,:Niscitoare de Dumne zeu (x. 223). MINUNEA 159 Stingind luminarea aprinsd in cinstea Maicii Domnului, a murit in nastere i{t turu ola*dei, o femeienrstea pruncul cu foarte mare durere. Pentru aceasta,o.Altd"fenreie a poruncit si se aprindd o lumd_ nare in cinstea Maicii Domnului, ca sd,i s;etacautuure in naste_ fea sa. Dar aceeafemeie, fiind, addpatd.cu invitrturi eretice, n-a 'vrut si cinsteascd, pe Maica Domnului si a poruncit sd stingd lurndnarea, care era aprinsr in cinstea Ndscdtoareide Dumnezeu. ca drept urrnare, f'emeiaereticd a murit fur na;tere (x. 224). MINUNEA 160 Nlaica Domnului vesteste moartea lui Leon Cind Leon Armeanql, muncea s,i ucidea pe crestini, pentru cinstirea Sfintelor Icoane, i s-a atiltat in vis mamei lui, preaQurataFecioarr, Ndscdtoareade f)umnezeu, careia proorocit cd fiul ei va fi pedepsitcu moartea, lucru care s-asiimplinit (x. zzs).

MINUNIIE

MAICII

DOMNAIAI

133

MINUNEA 161 Ostasulhulitor al lcoanei Precistei, omordt de o ghiulea de tun Olimverie mergind cu oEtilein Belgia, a ajuns la,o cetatece se chema Gali, in care se afla o lcoand"vestitl, a,Precistei.Un ostagdin oLSteLlui, ce se chemaIoan Rizelman,a,hUlit aceastd" Icoanda Maicii Domnului, fdglduindu-secu gam.s4,cI va duce Bruxel gi o va arde cu foc in tirg, dar o, minuaceastd'Iconnd,la ne! Pentru aceste,cuvjntenesocelite,o ghiuleade tun, slobozitl, nu se gtie de cine, din cetate,l-alovit si ia luat viala"(x. zz8). MINUNEA 162 Defrimdnd pe Maica Domnului, o femeie ereticl L ars de vie in 1an Niflantiei, intr-o cetutece se chemaDftipta, o femeie eretici a poruncit slujnicei sale sI-i gdteascdbaia; im sluinic4^,a zis: ,,Sdllsim, doamnd.,pdnd.miine; astdzi este ptaznic mare al Dar eretica a rdspuns:,,Cetot Precistei,Maica lui Dqrnne_7gg". imi aduci aminte de Mafia, cdciea a fost o femeie cum sunt qi eu, cu nimic nu este mai mate". Slujnicasd nu superepe stdpirr sa,a indeplinit porunca ei, dat indatd s-aaprins baia gi a ars d,impreundcu doul cLSe(x. zz9). MINUNEA 163 impiratul Copronim pedepsit pentru hulirea Maicii Domnului ConstantinCopronim,nu vrea sd cinsteascdpe MaicaDomnului;io-hulea.zrcind cI estefemeie,catoiltefemeile.Pentruacest lucru a fost pedepsitcu o boall, ce se chemacdrbune.El mai inainte de moartea strigat:Qp-viusunt dat in muncaiadului" (x.230). MINUNEA 164 . de Biserici, certati 9i miluifi de Precista, Jefuitorii dar nepociindu-se au fost argi de vii ' Unsprezecetdlhari venind la BisericaCupiaticilor^sivrind sI o prade ciutau pentru aceastlvreme cu bun prilej. Intr-o noapte, venind paraclisierulla bisericii pentru a lua o carte,in timp ce el lncerca si deicuie usa cu cheia, au ndvdlit tilharii asupra lui, ;i ridicdnd secureavoiau si-l omoare. in aqeaclipl li s-ap lUgt-mdigile, nemaiavind nici o putere in ele. Palamarulputand

134

Protos. NICODIM tttziXntfA

sd intre ul bisericd,si-aluat cal:teade cale aveanevoie si s-adus la chilia sa nevdtimat. 'l'ilharii retrr.gandu-se intr-o laturi a bisericii, se rugau lui Durnnezeusi h4aiciiDournuiui, sd le dea sdndtate si putere in rniini, asaprecum au fost si rnai.nainte. Ei se.fdgdduiau cI de se vor insdnitosi, se. yor pcicdi,dind rnulte milos tenii si rugindu-se cu credintr hri Dumnezeusi Maicii Domnuhri. Fdcandaceasti rugiciune si fdgiiriu!ntr, li,s-a afatat lor preasfinta Ndscdtbarede Dunutezn\.ii ia dojenit pe ei zicind: ."pentruaces, te fapte rele ce ati vi'ut si laceti, jefuin,l biserica si omorind pe sluga nrea, v.ati ficut vinovati de pedi:apsirce a-ti primit-o. Dar 'r,lizind intoarcerea inimilor voastre si I'agdduinta ce a-ti ficut-o de a,vd,pocdi, cl2nd rnikrstenie si ruginclu-vI Fir"rluimeu si mie. vI dau vou:i miinile, sd fie ca si mai-nailtr:, dar vd. poruncesc v-o-uisii vI ihdreptali, respectinclu-vlfdgiiliuurta,'c.icide nu. va fi F mai rdu de voi". Dupd acestecuvinte, r2lharii si-au recrapitat puterea in niiini si au plecat sziniitosila caselelor. in tirnp di trei ani ei nu s-aupoclit si au prddat din nou c irisericd din Molclova. Ag
noartesil-ascobit ut**lrJiTI

(x rt4). sielsf.Icoane

1::;* Bolnavul necredincios a murit, iar doi credinciosi s-au insinitosit Pe un onl ce trlia in satul Stavca,din finutul Nevscului,Dumnezeu l-a certat pe el gi toatd casa lui, cu o boald,grea. Femeia acelui om rugdndu-secu credinfi Maicii Domnului, in camera ei, i s-a ardtat ei Preacuratasi i-a zis: ,,De este voia blrbatului tdu

MINUNIIE

MAICII

DOMNULUI

135

sZ se facd sInltos, impreunl cu to{i ai casei,si meargl sd se inchine la lcoana mea de la mdnlstirea Cupialici Ei sI se spovede scd". Femeia a spus bdrbatului sIu acestea,dat n-a vrut sI creadi, ba a gi dojenit-o. Din pricina, Lceasta"boalal-a cuprins gi mai tare, incit la dus la moarte; iar ceilal,tidin casI, cafi au fost bolnavi, s-au fdcut sInItoEi dtpd" aceea(X. 35). MINUNEA 167 in ochi a impuns leoana Maicii Domnului, filrd, de ochi a rimas profanatorul U,npizitor de vite din Cipru, fiind in larigrad, a mers la o bisericd.a Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu,unde avdzutlcoana PreacurateiFecioare.Privind spre ea a zis cu disprel: ,,Dar ?ceLSta ce faceaici?" in acel timp, avlndin m0ini o strlmurare cu bold, a impuns ochiul Ei cel drept de pe Sf. Icoand. Dar nici pdzitorul de vite nu a scdpat nevdtdmnt Ei nepedepsit din bisericd: Rupnndu-se capdtul boldului de la acea strdmurare, prin minune a zblrat inapoi ;i s-a infipt, in ochiul drept a pdzitorului de vite, in clre n impuns Sf. IcoanI, care scurgdndu-se,a rdm*s orb G. :eo). MINUNEA 168 Cel ce aiarat in biserica?recistei, a murit, cu capul sfdrimat de o piatr[ in cetttea Forum, este o.bisericd"a Maicii Domnului in care odinionrd, un om s-aiurat rdu gi strOmb.Din aceastl pricind, cdzind, pe spate gia sflrdmat captl,lovindu-se de o lespede de pittrd,, incit abia mai avea viald in sine. Djoarece tofi cdtj au iurat strimb, in aceabisericd a Precistei de la Forum, au mgrit inainte de a se implini un .an, a fecunoscut gi el cd a iurat strimb, dupd cztreL murit indatd. Despre Lceasta"scrie Sf3ntql Grigore, Episcopul de la Forum, asa precum a vdzut el insugi (x. 363).

MINUNEA 159 RIpind coroana Maicii Domnului, a fost pedepsit cu bubi rea a luat odinioarl din biseri LeonArmeanul,implratul grecesc, ca Sfintei Sofii,o coroandscump6,impodobitl cu diamante;i alte pietre scumpe,pe^cmeo adusese dar.MaiciiDomnului,impdratul Mavrichie.Pundndpe capacelstncoroand,Ieonimplratul, indatd,i-alu iegitpe capullui nigtebuhecesecheamdcarbuncul(x.406).

136

Protos. NICODIM hIANDI'IA

MINUNEA 170 Pedeapsa unui mescdrici care hulea pe Maica Dornnului in tara libiei esteo cetatece se numesteIliopoli, in care trdia un mlscirit:i cu numele Gaian.Aeela$i bltea joc gi deldirnape PreasflntaNlscltoarea de Dumnezeu,la toate jocurile lui. Atunci i s-a mdtat lni Preasf2ntaN:iscltoarea de Dumnezeu ;i i-a grait: ,,CerIu arn f:icut tie, de mI defdimezi si ma vorbesti de rdu pe Mine, in fafa mullirnii poporului". Acelascul2ndu-se din somn, a rlmas neindreptat; ci si mai mult o del'dima.intr-una din zile, igrlgi s-aardtat lui Preasfinta Ndsci.toareade Dumnezeu,vestindu-i lui si zicind: ,,Nupe mine mi v^tdmi grdind aEa,ci pe sufle'incd" tul tIu". insl acela tnai rdu o defdima. Apoi, a treia oard.s-a ardtat lui Maica Domnului, asemeneagrdindu-i si sfituindu-l. De vreme ce nu s-a indreptat pe sine, ci mai virtos in joc o defdi ma, intr-una din zile, dormind el la amiazd,,s-L ardtat lui Preasf0nta Nlscdtoarea de Dumnezeusi nimic nu i-a zis, ci numai cu precuratele sale degete,a insemnat amindoud mflinile si picioarele lui. El indatl s-a desteptat, avindu-si mdinile si picioarele para,lizate.. Astfel le mirturigea ticdlosul tuturor, hulitor nurnindu-se pe sine. Atunci recunosteacd,pentru reaua"lui defiimare, pdtimea unele ca Lceste4 cd prin iubirea de oameni, de multe ori a fost invdtat, dar nu s-aindreptat pe sine (prolog. 15mai). MINUNEA I 71 Pedeapsa lui Nestorie, hulitorul Maicii Domnului RIu-credinciosulNestorie,dupd ce a fost adus din Antiohia la Constantinopol gi ales patriarh, dupd Sesinie,la inceput se ardta pe dinafard drept-credinciossi nu zicea nimic impotriva dreptei credinte; insi in inima sa, ticllosul, era eretic, numind pe StIpAnul l{ristos numai otn, nu'si Dulnnezeu;iar pe Ndscdtoareade r Dumnezeu,numind-o, nu Ndscdtoarede Dumnezeu,ci, NIscItoare de Hristos. E;elicul Nestqrie n-a putut sd ascundd rnult tirnp i4 inima jia otrava eresului siu Ei fiind patriarh, a inceput a invlfa pe popor acestehule, contra lui Hristos si contra Ndscdtoarei de Dumnezeu, zicind: ,Eu nu voi numi Dumnezeu,pe acela care s-a zdmislit in pintece de femeie, qi a asteptatun numlr de zile si de luni, pdnl s.i se nasci; nici voi numi Ndscdtoarede Dum-

MINUNITE

MAICil

137

DOMNUIUI

omcutruP'din"fit"^T3::^cf'" a ndscut

ffi ;;;;i;.

' rtlrti", N ilsciltoarede Dumnezeu'sil fie Lnatema"

il;t"Jr;;;iti",

t, ficutmarelllbuta{t etdt-'lti11:t: ri

-r

.l ^-L:-^-.'

pd;;.'il;;;;;#;-;toate,{l'*JPll"-"li:-'::'.:u::.1ti:l sporeadin cein.cein mai

i; ii-i"i*"i,n"f,,

iisericii O"rbinarea

^ ^ ^L--2

^

sedin v ntl|r,I|.y ,-e,r r .uf p episcopi stricindu-2t ::jlTl'::::::i t::u:'. s od9 re at, p ir im suf nio GF;;dAi i1,,c Xul* ii"tjti,ll ":, rci[ ir"ite sminteliqi sr cur€leBisericalui ;i#:;ffi6 qi-neghineleriltd-

UJstos,li grauf Orepteicredinfe.demiricinii Efesla anul 431' cirii lui Nestorie,l.foluncit ca'sdse adunein altrellea Soborde a-toatillumea' de Episcopi;iar S-auadunatdin toatd lumea,200 Ei mai bine vreo impiedicare caf nu put""u sd rrrcargi-inpersoani' pentru Chiril, conFericitul lor. de nevoie, acegtiagi-au"trimii delegalii si propovdduit lumea'a ducind lucrdrile aclstui Sinodde a'toatd :" Domnul inv dlatimpreund .rr-..itut1i Slilf i Pdrinfi, urmitoarele adevilttt Dumnezeu nostru Iisus Hristos esteunul duptrlpostas, FecioardMaria' catel-a ndscutpe ii"* "0"" dtat; iat Prea(xrtrjat'El cu trup, este cu adeviltatNdscltoarede Dumnezeu"' s-aficutmafebucurielatolicredincioEii,qitot PentfuLcee? intr-un glas: p.;;;;i ."*ftt nfisutui, biltea din palme qi striga dupacum.s-a::jit9" demult; ,,NuestemareerteJOa'Efesenilor, Nlscdtoarea de ci este mai mate Preasfinta Fecioaid Matia' pe Nestorie,Pirinlii acestuiSinod l-au anatemiDumnezeu".I?L-ia fiindci el nici aqa 7et s) carerisit, pe un'eretic gi hulitor.-Dar departe' pentru *" i" liniqtea, ci propoviduia eresul lui mai ';;";;Lau care pe surghiu"it in Tason- apoi in OasinulArabiei' aflandu-seacolo,qi-a triii."Et" i se zi-ceIprim. llesteryluJ Nestorie hulitoare a putrezit luat dumnezeiegteLpedepse'Liglbglgi cea ptilxezit qi tot trupul si a fost mincatil de viermi, diliemeni a. d" sus,tichosul Nestorie,a prtimit moarteini,r" r", i" idi{[" CIci pe cind aveaieqire ffioEate gi dureroasl,asemenea-lui-Arie' contraNiscitoarei afarl, a-inceputu *iUi contra lui Hristos9i l-a lovit' Ei s;au A. ou'nn"r.u. P"rriru ace*st,.,ingeS'lDomqului necurlfeniei'.9i vlrsat toate maruntaielelui, tocmai in ceasul

;;il'fia"r

a ;i o pedeapsr iurt.tul,acelomrru' o necinste

(V'Sf'9 iunic)' luat ereticul Nestorie, cel de un gind gu lude-ii

13e

Protos. NICODIM lttAUOnA

MINUNEA 172 Cit de utdt a fost lui Dumnezeu eresul si hulele blestematului Nestorie Pentru ca sI infeleagd.fiecare, cdt de urdt a fost Maicii lui Dumnezeu,eresul lui Nestorie,sd ascultlm pgv_estirea pirintilor Limonarului Sofronie si Ioan, care scriu urmltoarele: mers la p6"Am rintgle, Chirif, Preotul lavrei Calamonului, care este ldngl Iordan, gi ne-a spus noud acestea:intr-una din zile am vdzutin somn pe p*r,g:lsfdntaNdscltoare de Dumnezeu, cu fatd luminatd,,imbrdcatd, cu hainr rosie, si impreund cu ddnsa dpi brrbali cu sfintitd cuviintd,, care stau afard.de chilia mea. Eu am cunoscut cI este Sgpana d"eDumnezeu Nlscitoare , iar acei doi bilrhati ce erau impreuni. cu ddnsa,erau Sfdntul Ioan Cuvdntdto.rulde Dumnezeuqi Siintul loan Botezdtonil D€ aceeaam iesit din chilia mea, si inchin0ndu-mI Ndscdtoareidb Dumnezeu, Lmrugat-o pe ea,sdintre induntru, ca s,i-mi binecuvinteze chilia. Dar Nlscltoarea de Dumnezeu fl-^ voit nicidecum, si fiindcd eu am iularo cu stdruinld, ziiattO, ,,Sdnu se intoarcd'robul tiu rusinat rf d"fZi*at de la'tine, gi altele asemenea.Ea clutfurd spte mine, mia rdspuns:,,CummI rogi sd intru in chilia ta, c.?.ndtti ai pe vrdjmagul meu intr.i!.sa,'. Acestea zicdnd, s-a fdcut nevdzutd; iar eu destepmndu-md,am inceput a pldnge si a md mflhni, pentru cuvdntul ^cestaal N.iscdtoarei de Dumnezeu. Nefiind altcinevz in chilia mea. af,ard"rJe mine singur, {nd gindeam, cd nu cumva sd fi gre;it ca vreun lucru oarecare?sau cu glndul, cirre Ndscdtoarei de Fumnezeu, aceel s-a intors de Ia mine; ins,i nu giseam nimic cu care sd-i fi gresit cu ceva. Aflindu-md.in rnnre iredumerire si mihnire, am luat o carte ca.si citesc si sd md mf,ngii, in sup.iraiea tceea.I\cea ia,rteera-a lui Isihie, Preotul bisericiilerusalimului, pe care o ce, rusem odatd,de la ddnsul. Citind in ea, am aflatla ifarsit cdrlii, {gg{_cuvinlg-_h.qEq4reale rdu-credinciosuluiNestarie, de uncle aJl_cunoscut,cd ql esle vrljmqul Nlscdtoarei de,Dumnezeu;pe acelail Lueamin chilia mea. Atunci, ary dat cartea,inapoi, la zcela cale mi-o dddu-se,zic2ndu-i:,,Frate,ia-ti cartea ta inapoi, cI dintr-insa mai mult m-4q1.pIgubit,decit am folosit".lar acelaintreljanOu-ffisi. afland riu"i acelei pagube, fiindci i-am-povesrir vedenia, s-a umplut de rivni dumnezeiascdsi indatd, a ieiat din carte.acelecuvinte hulitoare si le-aars cu foc,'casd nu semai-afie in chilia lui, vrd.jmlsulstipinei noxstreNdscrtoareitle Dunmczeu.

MINUNITE I{AICII DOMNULUICU CEI SI NEVINOVATI . CURATI ,,, MINUNEA T73 TrIind in feciorie, la sfirsit li s-a ardtatMaica Domnului Salomeea,crdiasaungureascd,impreuni cu Calimanbdrbatul ei, au trdittoatd, viata lor in feciorie; iar la sf0rEitulviefii li s-a ardtat lor Maica Domnului, asa cd,la moartea lor erau foarte veseliG. r.o9). MINUNEA T74 Figiduind sI triiasci in feciorie s-a flcut sinitos Andrei din Trapezundaimbolnlvindu-se foarte ril;, s-afdgdduit Maicii Domnului sI vie,tuiascdpururea in feciorie. $i aga indatd,s-a sculatdin boala de care era cuprins gi s-aflcut slndtos. Dupd aceearibdind multe munci,pe cind il blteau cu bice qii rupeau carneacu unghii de fier, apoi legindu-l cu lanfuri Ei D-qryqu_lgi, a scdbigindu-l in temnifI, el-ehem0ndnumeletvt-aieii pat de acelemunci qi s-aflcut sdndtosin chip minunat (x. 105).

Protos. NICODIM MANDITA

140

cdzutd,in puf, salvati de Maica Domnului O fecioarl cdlugilrild' ce se chemaMargareta, a cdzut intr-un put qi a rdmas acolo o noapte.A doua zi surorile ei, cllugdrifele, au aflat-o qi scofind-o, au intrebat-o, cum de a putut scdpa cu via[d? Iar ea a rispuns: ,,O femeie foarte de cinste, m-a mdntuit de moarte". Lceafemeie a fost Maica Domnului (x. 106). O cilugiritd,

MINUNEA 176 isi descoperl o lcoan[ a Ei, Domnului Maica printr-o fecioarl Pe vremea cdnd cetatea Kazanului se afla sub stlp0nirea marelui domn al Moscovei,Preasfinta Nlscitoare de Dumnezeu s-a ariltat in vis unei fecioare Ei ia spus: Cum cd"hte un chip al Ei ingropat gi anume unde este ingropat. Ctnd s-a dezgtopat acea lcoand din pdmint, s-a af.latnestricatd 9i s-au flcut multe qi mari minuni (x.4o). MINUNEA 177 Doi miri hotirindu-se a trdit in feciorie, au vdzut slava cereasci Iulan Atiochianul, neput0nd infringe voia pdrinlilor sdi, s-a insurat, lu|ndu-qi de so{ie pe o fecioatd,ce se numea vasilisia. Dupd nuntd, cdnd au mers sd se culce in cdmata cea de lunld' arnindoi au fdcut leglmint, ca pind.la moarte sd trdiascd in feciorie. in acel moment, cutremurindu-se temeliile casei, deodatd s-a ardtat o lumina mare si in miilocul ei, impdratul Slavei,Ilristos, av2nd impreiurul Sdu o mare mul,time de oameni si ingeri, imbrdcati in vesminte albe, iar de altd,pate s-a atdtat Preasfinta Fecioari Maria, Maica lui Dumnezeu, inconiutatd, de o mare mullime de fecioare.impdratul Slavei i-a iis:,,Ai biruit, Iuliane!" Iar Maica Domnului i'a zis ,,BlagoslovitiVasilisia,Ypj nu a-!i luat afiinte la sfaturile plgubitoare ale lumii". Iulian a mai vdzut o carte cu slove de auq fui care erl scris: ,,Iuliarr,c re pentru dragostea Mea gi-abdtut joc de pldcerile lumii, se cade sd fie cinstit in rind cir Sfinfii, iar Vasilisia,, care s-a unit cu dinsul intru iniml guratd, sI fie in ceata fecioarelor, in mijlocul cdrora se veselestepreabinecuvafitat1FecioaraMaria,Maica Mea" 1x.111.1.

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

141

Maic ano-,,YrtoT Hillf"-?i" uo,preoti, ariltind astfel credinta cea adevilratd, in lara Indiei esteun ostrovce senumeqteCuba.Acolo,odini oard s-auadunatindienii si au inceputa se certaintre ei pentru Icoana Maicii Domnului. U_niiziceau cd.e mai de cinste Sfinta Icoani a Macii Domnului, iar altii ziceaucd sunt mai de cinste idolii Indiei. Dar au cdzlrrt la infelegereintre din;ii, caintr-o parLesd legecu mdinile la spate,doi Preofi in numeleMariei, Maica lui Dumnezetl inr de altd.prte alli doi popi in numeleidolilor. Apoi, cfiroradintre ei li sevor dezlegamiinile singure,a acelora Dacd,au "sd le fie biruinf a, si aceeaeste credin+a.cea adevdrald,. flcut acestlucru, pestepufin mOinilePreofilorcrestini s-audezMarie!" lggat gi domnul Indiei a strigatcu glasmare: ,,Bucurd-te Intr-aceaclipl mulfi indieni au vdzut o*DoamndplinZ de demnitate, ctim dezlegape cei doi Preofi, care era;lJlegatjin numale Ei.Aceastlminunevdzind-oindienii,au crezutin Hristos(x.185). MINUNEA 179 Nlscind Preasfinta Fecioari Nlafia, s-au pribugit idolii Mai inainte de Nagterealui Hristos,\omul impdratularidicat Roma un idol, dedesubtulcdruiaa pus urmltoareainscripfie:, in v? pind"ce nu va,nasteFecioara".Asaa ;i fost,cdciidocdQg,a ,,Nu li au cdzutindatd, ce a niscut Preasf0nta Fecioarlpe Hristos(x.186). MINUNEA T8O Iustina se pizeste curath, cu ajutorul Maicii Domnului O fecioarl, ce se numeaIustina, s-aizbdvitde rlutdtile unui y$jitor 9e_selgryg_aCiprian, or ajutorul Maicii Domnului, prin ruglciunile indllate cdtre Dinsa, intrucat Ciprian voia ca prin mestefugulqi farmecelelui, sI o facda renunfala as pdzifeciofia. Dar n-a reusit, fiind aiutatil d,ePreasf0.ntaFecioaraMaria, cdreiai-a cerut aiutorul (x. r77). MINUNEA 181 Maica Domnului salveazildin foc.pe copilul de evreu Un copil de ev.reu,din farigrad, venind cu copiii crestinilor la bisericd,S:aimpdrtdEitcu d0nqii,luind Trupul qi Singelelui

142

Protos. NICODIM M,,LNDITA

Ilristos. intorc0ndu-seacasd,i-a spus tatllui sdu despre Lceastl, iar t?t4l sdu fiind evreu necredincios, s-a miniat pe fiul sIu foartElare si apucdndu-I,l-a aruncat intr-un cuptor iu foc, cici era sticlar de meserie.A treia zi, mamn lui scul0ndu-sedin somn, a mers la usa cuptorului si uitindu-se induntru avdzut pe fiul ei, stind viu Ei neidtilmat intrebindu-l cum de n-a ars in foc, el a rlspuns: ,,A venit la mine o Doamnd, care mi-a ricorit cuptorul ;i mi-a adus de mincare tocmai cind eta timpul de stat la masd". Acea Doamnd, a fost Maica Preacuratd(x. 188). MINUNEA 182 Cu aiutorul Domnului Hristos si aI Maicii Sale putem a scipa de plcat . devcrbisApost.), -fericitul Augustin, intr-o scriere z S? (Scrmo.28 ne relateazl despre pdcat, urmltoarele: ,ldcdtosul, ce e drept, merge pe picioarele sale,miqcd din miini, vede cu ochii, aude cu urechile, grlieqte cu gura, toate membrele sale le miscI, flcindusi datoria. Crezi tu, crestine, cd un plcdtos trdiegte?Da, insil trilieste numai cu trupul, sufletul siu e mort. Pa.rteacea mai aleasd, a"s , e moartd' Locuinta e vie, insl locuitorul e mort...". in vremea Revolutiei Franceze,unii din condamnafii la moarte pentru credinlI, erau legali cot la cot, gurl la gurd,,nas la nas, cu cadavreoinenesti, aprcapedescompuse,intrate in putrefactie, imputite. Era foarte ingrozitor, pentru bietul osdndit, si stea asa strdns-legat,lingd. un cadavru putred. Aga soartd au cei plini de pilcate de moarte. Ei sunt osindili groaznic, a trdi fiecare lingd, sufletul siu descompus,putrezind de multimea plcatelor grele. Cei ce aleargd"la ajutorul Domnului nostru lisus Hristos, Dumnezeu-OmulEi la Maica Sa Preacuratdqi pun inceput bun, se mintuie sc'de aceastd,gr oaznicd,moarte suf leteascl. MINUNEA T83 Maica Domnului vindecl miinile tdiate, ale nevinovatei impiritese a Frantei in Franla era un impdrat vdduv de intdia solie, cu care fdcuse o fetifl preafrumoasd.,pe c re a.numit-o Maria. Mai pe urmI, el a fdcut a doua nuntl si a luat o femeie mai frumoasd, cum nu se afla in plrfile .acelea, dar care, p9. cit era de frumoasa la trup,

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

143

pe atit de grozavd.la suflet. Qi mai ales era stdpanitil de atdta zavistie,incit nici intr-un chif nu vrea sI audd",cum cI ar fi fost alta cdndva,rnai frumoasd"decdt ea.Ydzdnd pe fiica cea intii nlscutd, cum cd avea frumuse{e minunatl, a zdmishtin ininra ei pe diavolul.ucigitor de oameni qi cduta imp.rejurdri potrivite ca sd o.omoare din zavistie, pe fecioata ceanevinovatd, pehtru ca sI nu se facd,mai frumoasd decit ea.. intr-o zi oarecare, impdratul s-a dus intr-o farl indepdrtatd,, pentru anumite trebuinte ale impdrdtiei. in acel timp, zavistnica impdrdteasd gi-a pus in minte sd slvirseascl planul ei infernal, sd ucidd pe fiica implratului. in acel scop crimiial, ea vorbi cu un rob al ei credincios. Avind mare indrdzneald si incredere in el, ii zise: ,,Unlucru voiesc sd-mifaci in ascuns,aga fel ca nimeni sd nu stie si eu ifi voi da multe daruri, cu care sI devii cel intdi in palatele impIrdtesti". Acel om impd.rdtesca fdgilduit cu jurimint, cd vL face orice ii va porunci. Atunci impdrdteasa ii zise: ,,Femeiadintdi pe care a avut-o impdratul, a.fdcut fiica aceasta, dar nu cu el; ci cu oarecare om cu nlrav rdu. Fata Lceastandscutl din preacurvie, face lucruri necuviincioase,pline de ruEine. $i dacd va trdi mai mult astfel, are sd se umple palatul impdrdtesc de ruEine.Te rog, ia-o dimineafi qi spunei cd te duci cu ea prin grddini sd o plimbi. Apoi cind i1i va veni mai bine, omoar-o in locul cel mai pustiu. Acolo ascunde-o bine, sd nu audl cineva de aceasta.Ca drept semn al nemincinoasei mlrturii, sd-i tai mdinile ei gi sd mi le aduci". Servitorul acela a fdgdduit cd-i va implini dorinla ei. in atel scop criminal, s-apregdtit de cu seari, d^impreunicu o rudenie a lui si prieten credincios. S-aupus toate la cale.Scildndu-se la miezul noptii, a desteptat impfudteasa pe fecioafi, qi ia zis: ,,Maria mea, du-te cu oamenii acestiain cutare l6c, in care vin si eu curOnd, ca sd ne plimbIm". Asa au luat pe biata fecioard"din palatul implrdtesc qi au dus-o intr-un loc indepdrtat qi pustiu. Fecioara, fiind din fire inleleaptd",le-a inleles viclegugul criminal. indatd, sj;a ridicat ochii cdtre cer si s-a rugat cu lacrimi, zicind: ,,PreasJantd Stlpand Ndscdtoare de Dumnezeu, altd nddeide s,i aiutor nu am, fdri numai Darul TIu. Tu rlspllteqti celor ce md.vrdjmd;uiesc si mi nedreptdfescpe mine". Slugile apropiindu-sede ea,

144

PToTos. NICODIM MANDTTA

o incurajau, zic?;nd:,,Nuplinge si nu te teme cd vei pdtimi ceva de la noi". Fecioaraprivindu-i drept in ochi le-a zis: ,,Pentru ce minlili? M4ica mea cea vitregl m-a ingelat pe mine si m-a dat in miinile voastre, ca sd.md"ornordti! Dar nildtriduiescspre Nddejdea celor deznildiliduiti, cI are sd vd rispldteascd. fdrddelegea voastri. Ce voifi de acum inainte? Locul este pustiu! Facefi porunca doamnei voastre. Numai vd. rog, sI nu md ucidefi fdr}, de veste, ci mdrturisi{i ceeace voifi sd faceti, ca si-mi dau prin rugdciune sufletul meu la Dumnezeu". Slugile vdzind ci cunoasteceeace vor ei sd-ifacd,,iau zis: ,,Bine cd ai cunoscut ceea ce are sI urmeze. latd",aEane-a poruncit impdrdteasa. Si noi i-an fdgdduit cd te vom omori". Fecioara auzind aceste ,le-a zis lor: ,,Dar,oare, voi nu vd temQti de Dumnezeu, de voili sd md ucidefi cu nedreptate?Au nu stiti cd Dumnezeu ca drept judecltor ce este,!u lasd ascunsdsi nepedepsitl o faptd.ca aceasta?F,l va izbdndi asupra voastrl si impietritei acelei4 p€fltru ci eu nu v-am nedreptd{it vreodatd cu ceva. Asadar, dacd. voifi sI vI llsali de o fdrddelegeca ^ce sta,ldsatimd pe mine in locul acestapustiu, qi spunefi ei, cum cd m-ali omor0t. Aici nu este nimenea ca sd md caute cu cele trebuincioasesi voi muri de foame; iar voi nu vd veti pingdri mdinile voastre intr-acest fel de spurcatl ucidere". Acesteagi multe altele zicindu-le ea cu lacrimi, le-a plrut rIu pentru ddnsa si iau zis: ,,NouI ne pare riu pentru tine gi te laslm vie, dar acee^ne-azis sd-iducem miinile tzle ca.sd se incredinfeze de moartea ta ;i dacd nu vom implini cuvintul ei, ne va fzce rdu. Si chiar dacd,te vom ldsa vie, fiarele te vor mincl".lecioafa le-a rlspuns: ,,Amari-mi,este si o moarte Ei alta; cu toate.acesteavoi avea putind mingiire, cum cI m-au mdncat fiarele Ei nu oamenii si vefi fi nevinovati voi, de fdrddelegeaLceasta.Fzceti,asa pentru numele Preasfintei, clre L ndscut pe adevdratul Dumnezeu gi Judecltorul tuturor, ca sI nu md ucidefi. Fiindcd ziceti, cum cd v-atj "fdgdduit ei ca sd-i duceli miinile mele, tdiali-le, ca sd Je vadd si sd se bucure qi pe mine llsafi-mi aici sI mor de durere". Ei au primit sd o lase vie. Atunci slrmana, pentru ca sd scapede moarte, a pus miinile ei pe o crac6;i i le-a tdiat din incheieturi cu un chip indemdnatic ;i le-au dus la implriteasa, care le-au dat daruri si diruiri nenumlrate. Slrmana fecioarl, a rdmasintr-o durere si chinuire

MINUNITE

MAICII

DOMNUIUI

145

neaseminatd..Ea nu'avea altd,mingiiere la durerile cele prea usturdtoare,decit numelePreasfintei,a cdreiajutor il chemacu nu s-a lipsit de cerere,ci lacrimi qi cu credinfd. Pentrt aceasta" preabunului Dumnezerr, L dob2nditajutor intr-acest cu ocrotirea chip. Un t2;nfirde bun neam, fiul unuj domn bogat, vdna intracele pdr4i ;i, cu povifuirea lui Dumnezerr,s-adus aproapede pddurea aceea,unde auzind plinsul cel nemingiiat, au ciutat pdnd.ce au aflat-o. $i minuni.ndu-sede primeidie gi de frumuse+eaei, a intrebat-osd-i spund pricina, iar ea n-a rlspuns rumic, numai pldngeacerind aiutor. Domnul acelaa zis slugilor: ,,Vremenu este ca s-ointrebdm, ci fiindcd Dumnezeune-apovdluit aici pentru ea,luali-obinigorca s-oducemin oragulnostru". Asa fdcind, au ajutat-ocu sirguintl, cu buruieni qi cu felurite doctorii,de iau incetatdesiivdr;itdurerile.Si se rninunautoti ai palatului de infelepciuneape cure o Lvea.Ei de frumusefeaei. O intrebau pe eL de multe ori, a cui fiici estesi pentru ce i-au tdiat m0inile ei, qi n-a vrut sI spund.Dar pentru buneleei obiceiuri si pentru fa[a,ei ceade bun neam si frumoasl, a iubit-o mndrul din toata inima lui ;i a zis ducelui intr-o zi:.,,Pdrintelemeu, cunosccum ci mi iubeEtigi te rog sd-mifaci darul acesta:Noi suntembogaliqi nu aveamtrebuinfdde lucruri. Cind voiegtecel bogat sd se insoare,trebuie sI nu caute alta filrd"numai femeia Acesteavoiescqi eu s[-mi facd,stdpinirea ta, ca sd"iau sd-iplacd". pe fecioara care am aflat-o in pustie si n-am trebuinfd pentru slujireamiinilor ei". Tatdla rdspuns:,,Noiputem sd ludm o fiicd noul, 9i tu voieqtisdo iei pe aceasta? a unui domn asemenea Nu este atat cd este f.drd"mdini, pe c?l cd nu o ttim dacl nu este copil al vreunui ldran prost gi ne va fi rusine noud".lar acelaa nu poate sd fie, ci frumusetea, zis: ,,Pdrintelemeu, aceasta, cunoqtinta,invltitura Ei rinduielile ei o mlrturisesc din singe implrltesc. $i dacdar fi copil al unui om mic, eu o voiesc,si dacd nu o voi lua pe dinsa, intru adevlr ifi spun, alta nu iau gi voi petrece viata meacu tristete neasemInatI". ' Y.dzind ducele dorul tdnlrului, s-a induplecat,si au flcut nuntd cu bucurii preabogate.Iar impZr atul, tatdl ei, erain durere nemingdiatl, peqtiind unde si fie fiicn lui, pentru cd"impilrdteasa ia spuscum cd,a ftgit pe ascunsintr-o noapte,qi nu qtie ce s-aficut. Si plingea nemdngdiat,avind prepus cltre impdrdtea-

1

146

,

I

],Totos, NTL,ODIM MANDTTA

A trimis oameni in diferite locuri ca s[ cerceteze,T scris si a poruncit sI se adune clomnii qi boierii impdrdfiei lui, sI facd'alergare de cai, pentru ca sd"ia pufinl bucurie, ca sd nu-l omoare si in locul unde era fiica lui. $i dur.t.u. S-a dus vestea LCeLSta vr0nd ducele sd incalece,nu l-a ldsat tiul lui, ci i-a zis:,,PIrintele meu, nu esre cu cuviintl Sdte osteneqti Ltata.cllltorie, fiind bdtrin; oclihne$te-te,;i eu md voi duce in locul tiu, iubeqte pe sotia mea ca;i pe rnine, qi dacd va naste mai inainte de a mI intoarce eu, poaftd grijd.de ea". Ducindu-se, af.dcut cu dumnezeiascdputere atitea fapte viteie;ti 9i lupte eroice la acea alergare de cai, incdt toli vorbea[ de dansul, ldudindu-l gi.fericindul. Iar impdrilteasl ceavicleanii l-a poftit si chemind pe sluga lui l-a intrebat, de unde este domnul lui, dacd.arc femeie qi altele asemenea.Iar sluga !a spus ei toate cu de-amlnuntul, cum cd au aflat-o intr-o pIduie deasl tnafdrd, mdini, cd au luat-o qi celelalte.Mai pe urmd ia spus ei cum ci intru acel ceas a venit dela tatdl lui scrisoare, cum cd femeia sa a ndscut doi copii parte bdrblteascd 9i ca si nu a zdmislit durere si aibl vreun gdnd riu. Atunci vicleana Lcee'd. a ndscut ferddelege,a ddruit cu daruri multe pe omul acela 9i l^ rvgut cand va scrie domnul lui ducelui, sd-l aduci acolo pe ducdiorul de scrisoare ca sd-i porunceascl Ei ea ceva, iar acela s-a figdduit sd o facn. $i dupl ce a scris tinlrul rdspuns tatllui sIu, ca sa aibd grijd de iemeie qi altele asemenea,pecetluind scrisoarea,a trimis-o prin sluga Lceea. Iar acesta,necunosciud vicleana me$te$ugire,s-adus la implrdteasd,care l-a ospdtat cu multd indestulare. $i luind scrisoarea pe ascuns a Scris acestea:,,Plrintele meu, cunoaEtec[ aceastd" nord,a ta, este fiica unui om fdcltor rele si pentru rlutilile ei i s-autaiatmiinile. $i copii nu sunt ai mei; md rog tie, cum vei citi scrisoareamea, sI o omori cu copii ei; Ei pind nu voi auzi de moartea ei, nu vin a6olo". Si aceastd.vicleand,sCrisoaren dat-o vipera aducdtorului, de a dus-o ducelui, care vilzind cele scrise, s-a intristat si nu se dundlea ce sd facd in aceast'iimpreiurare. Aqa gandind s-a sfdtuit cti o slugl credincioasl, cum ar f.nce.lar aceli i-a zis lui: ,,Si nu faci o fdridelege ca Lce st1, ca sI o omori, ci dI-nri-o mie, ca sI o duc in lOcul in care an aflat-o, sI o las

4c-ologi Dumnezeuo va chivernisi cum va voi. Iar pe urmi mi voi duce sr spun domnului meu, cum cd am ficut ie ne-ascris. Cuvintul Lcestaa pldcut ducelui. Luind slugape_Mariaqi ccipiiei, a ldsat-ope d0nsain pustie s-a dus ca sd,afle pe birbatul ei. Iar sfuacasi srrmana aceel ;i a rdmasin locul acelaneumblat,cu multd durere si intristare nemingiiatd, asteptind moartea,.plingdnd, dar si tdnguindu-se, a vdqut^opotecr si luind copiii in bratelesale,dupr cum putea, umbla imprejur pe drumul acela,pind,ce a ajunsla o pesterr,in carq locuiaun pugtnic.Acestavdzdnd,-o pe dansa,a socotitcum cd ar fi o nrlucire a vrdjmagului,dar.canda auzitpatimile ei, s-4intristat si lrslnd-o pe ddnsain pe;teri, s-adus in alt loc. si in-fiecare .zi aduna rdddcinile si buruienile care mdncael si ii aduceas,iei de o hrilnea cu aceleasau mai bine si zic, cu dumnezeiascaputere. Au trecut asamulte zile, pind, ce s-aintors bdrbatul ei in tara lui g.iingtiinpandu-se de ceie^flcute,a plins ." u*ur. epli;l;t;; slugile,a zis: ,,sdmergemsd cdutdmlocul acela,gi nedajduiesc cdtre PreacurataNrscrtoare de Dumnezeu,pe care silracao chepa in ajutor totdeauna,cd dupd cum intii i-a ajutat gi acum va fi avdnd-oin pazd".in aceanoapte Eg ar{td,prcasfinia in somn Mariei, ;i ii zise:,,M0isevine credinciosultdu bflrbat ci sd.te ia; $i {nat qultdggncd gi dgrere nu se va mai apropia de tine de acuminainte. Iar pentru rdbdareata gi pentru ciedinp careo ai cdtreMil", ,i*fra srrigi intru la patimile taG, su inceteze durerile si intristirile tale, si"i"t.i sr se intoarcdintru bucurie". Maria a rlspuns Preacurateir,iii -uftumesc si md,inchin tie. Doamnamea,cd,nu pd laEi.Dar cum sdvrd desrvirsitr bucurie, pind" mil aflu filril de miini? insd nu md,d,ezndd,?ijduiesc, pdcdtoasa.,gi indriznescla mila Ta,sd-midai si mai mult ajutor". Acestea zicdndcu chip smerit, a auzitpe impdrdteasaingerilor, cd ii zic.eaei: ,,Ia-!i mdinile tale cu darul fiului Meu gi Du-mnezeu. CI cgi,-cS md iubesc.pe"nTn€ Eig4ddiduiescsub acoperdmintulMeu, nu sevor lipsi de tot binele".Acesteazicdnd,s-aaflatfemeiavinpentru care de bucuriedegteptindu-se,vdzu cd,eravededecatd,, nia' ad,evdratd. cine M puteasr spundveseliape carea luat-o si mulqumirile ce le-a fdcut cdtre preasfinta,? Cd"citoatd, noaittea ^geeaa petrecut-oin rugdciunesi in plecareagenunchilor,ziiand,

148

Protos. NIC)DIM

MANDTTA

hetgtisirea ingerului, dupi cum avea totdeauna obisnuinta sd zicd,cu evlavie gi cu umilinld,.lar dupd ce s-a fdcut ziud,,a'auzit glasuri de oameni._si iesind afard,a vdzut pe bdrbatul ei, care, afldnd'o, a pl2ns de bucurie. $i a spus lui fa cere de minune, arrtindu-i m0inile ei, pe care vdzinduJe el, s-ainspdimintat. si sl{vind pe Fdcltoarea de bine, s-aintors in orag, urd. u p"rurr.it $i. se priznuiascr PreasfdntaNdscdtoarede Dumne zeu opt zile cu vese_lie.Si cdti au auzit d,e aceastd.minune, s-au inspdiminat. Dupd aceea cercetOnd ducele despre acea scriso are vicleznd", cine a scris-o,ca sd,-iomoare, i-a zis lui Maria: ,pdnd.acum am ascuns si nu am vrut ca sd ardt cine sunt, dar fiindcd este voia lui Dumnezeu,vd spun: sr gtifi cd eu sunt fiicd a imprratului vostru gi cite am primit, mi le-a frcut imprrdteasa. insa Maica sirmanifor, Impdrrteasa cea cereascdm-a izbdvit de toate durerile. Nu vam spusmai inainte, pentru ca sd nu md,vaddpe mine tatdl meu si sr moard' de durere. Dar acum fiindcd mia fdcut atita milostivire Maica. milostivirii, trimiteti scrisoare pind ce ne gitim gi noi si ne ducem". Acesteaduzindule dueelb, cure ayea supirare 9d nu gtia pe tatdr ei, a luat multd veselie, impreund cu tofi ai palatului. rar mai ales bdrbatur ei, a indllat mA.inile cdtre cer, zicand: ,,Binecuvintat este Dumnezeu cafe m-a invrednicit , sa iau de sofie pe Doamna mea!" Atunci i s-auinchinat ei toti ca unei impdrdtese si trimifand scrisoare tatdlui ei, s-au pornit a'treia zi,la drum. Ajungind il Franta, i'a intimpinat pe iangii irnpdratul, care alergOnd,a cdztttpe grumazul ei, iarutand-o cu'lacrimi. Blestcmatalui femeie inJa sla ascuns,p"rrtru .u J o afle impdratul, dar el a cercetat cu de-amdnuniul pdnd,ce a"u gdsit-o si apfinzand foc mare in mijlocul cetrtii, au ars-o de tot, iicit nici os n-a mai rdmas. rar a doua zi a tncoronat pe ginerele siu ca impirat. ven11dducelela bucuria fiului saujcuir si toate rudeli niile si prietenii lui, au srvirgit praznicde bucurie si veselie,pururea Fecioarei Nrscdtoarei de Dumn ezeu.zidind incr pi o biseri c{-gldvita in numele Ei, prdznuir- toate praznicile Ei; iar mai ales in ziuain care a vindecal miinile irnpirdtesei, fd,ceamulte milostenii sr'racilor,cum Eimulte arte facei de bine, aducindu-si aminte totdeauna, de pren marea facere de bine pe ca.reia fdcut-o prea_ c\rat?. $i mai mult decit altc firpte bune, fdr"u muttl.ruitostenie. Nu se osteneanicioclatd.a da miiostenie celor ce aveau trebuintr,

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

r49

nici lisa o slujnicl alor ca sd dea celece erau de trebuinfl celor sdraci,ci ea singurd cu miinile sale dildea,zi6nd;,,Fiindci miinile aeesteanu sunt ale mele,ci ale implrltesei celei celegti,pe care pentru'multa.elmilostivire mi le-a d4{uit, tu.-estede cuvi inla sl se leneveasclcindva Lafacereade bine a robilor ei gi la milosteniile slracilor. lar mxi ales ci qi bunffIfile acesteanu sunt ale mele,ci daruri ale lui Hristos,PreabunulStIpin, trebuie si-le implrtesc la frafii mei cu ihdestullre". Asadar,implrlteasa s-abucurat multd vrecea bine cunoscitoareEi recunoscdtoare, me de impIrI{ia ceapilmlnteascl gi sfirEindu-secu pace,s-adus la impilrdlia cea cereascd;pe carc sI dea Dumnezeuca noi toti sI o dobindim. Amin (M.M.D. lt, d. Neaml).

MINUNEA i&4 A preferat sl-qi scoati ochii, decit si-gi piardl curifenia si fecioria L-4.inceput, 'cdnd Britanir, adicdAnglia, a primit credinla in Hristos, qr4q _acolomul1i oameni evlaviogi qi imbundtdfifi; ;i mul,tibogali nu-gimdritau pe fiicele lor, ci cheltuind multd bogdmdnlstiri gi le agezaupe ddnseleacolo,de petreceau tie Z1_dpau In vremeaaceeaera un boier iubitor de faptebune, cdlugdreste. clre avea o fiicd de LZ ani, preafrumoasl, Maria cu numele si vrind sd o facd"cdlugdrild",a intrebat-o, pentru ca sd-ivadl Ei a ag mai fi avut o copild, aq ei cugetaregi voinfZ. l-a zis ei: ,,Dacd. fi dorit sI o dau intr-o mindstire, impreuni cu jumdtate din avere^ mea, Stlpinului Hristos, iar pe cealaltd.sd o mIrit. Dar filndcd te am numai pe tine, imi pare rdu gi nu stiu ce sI fac din douI. insd mie mi se pare cd.estemai bine ca frumusefeaacea;stL, pe carc [i-a dat-o preabunulDumnezeu,sI o afierosestiLui, decatsd o strice vreun om. $i de vei facesfatul meu, te vei cinsti de oameniin aceastl lume si in ceruri de Dumnezeul'.Rdspuns-a lui fecioara:,,inplepfefteai judecat,o, plrinte al meu.Si eu am socotit,mai bine sd iau pe Mintuitorul de Mire al meu, decit vreun boier mare si nevrednic".Atunci tatdl ei i-a mulpmit din tot sufletul,gi in scurt timp a dus-ointr-o mlndstire de fecioare, unde erau gi alte cllugdrife. $iqbeltuindtoatd.^verealui a zidit o.biserici, unde ea pe.treceaclluglregte, cu fapte bune, cu alte ciluglrife. Aduceauincl si alli boieri pe fiicele lor in mlnlstire, de qedeaupinl sI vie la virsta ceadupl lege,cOndle intrebau

150

Protos. NICODIM MANDITA

ce vor sd tacd".Si unele doreau viata monahiceasc,iqi se tundeau in monahism, iar altele cu mai putinl evlavie, se mdritau. ig acel timp era un domnitor care stdpinea tara aceea, Ricardie cu numele, cu viatd destrlbllati si neinfrdnatd, care Lvea o fiici orfand,de mamI, pe care a adus-o si el in mlndstirea cea amintitd. lar stareta a primit-o cu bucurie si pentru ca sd cinsteascl pe domr^ra poruncit de au venit toate surorile ca sd-l hereti seascl. Intle ele era si Maria, cea zisd, mai sus, carc vdzdnd, impodobirea domnului, zicea in mintea ei: ,,Dumnezeul meu, oare sd aibd"acestom atdta slavd si intru impdrdtia,Ta?" Iar acela dacd"a vdzut-o cd se uitd la el, qi-,q;dnit inima de frumusetea ei, socotind cI qi.eatot cu acestfel'de socoteallil privise. S-arlnit de un dor nevindecat, insd"atunci n-a descoperit la ardtare dor inta lui din ctuza celorlalte ce erau de fa1d,.Dar dupd ce s-a dus la palatul sdu, a vestit-staretei ca sd-i trimitd pe Maria in acea searI, si sd.gtie cum cd si ea deasemeneail iubeste. Izr starela s-a intristat foarte si i-a trimis rlspuns, sI nu facl rusine mdndstirii; ba incd, trebuia, d,acd,ar fi auzit cum ci altul voie;te sd"facd, un lucru necuviincios ca acesta,sd-lpedepseascd. pe ac,ela,ca un domn al cetdgli,ce este. Si rnulte alte cuvinte pldcute lui Dumnezer, i-a rdspuns: insd aceia, ca un intunecat li minte de patima curviei, nici intr.-un chip n-a luat aminte la acesteaci, i-a poruncit a doua oard",ca negregit si o trimitd,, cd,ii pofteste foarte mult ochii ei, care i-au rdnit inima, c0nd ciuta la el. $i sI io trimitl cu hotdrdre, sau se va duce singur si o va lua cu sila, fdcind o mare ruqine si pagubd mindstirii. InJre acestea a intrebat stareta pe Nlaria, mai inainte de a ajunge al dollea vestitor, si i-a zis: ,,Tatill tdn te-a afierosit aici lui . Dllmnezeu si pururea Fecioarei Maria, Maica Sa, cu toatd bogdlia !gi, qi a murit cu multd bucurie, vdzind cd ai sporit in poruncile Domnului. Si in urma mea alta nu se va face stare+d,numai tu, ' pentru fapta cea buni, si pentru bogdfia ta; ntd mir dar, cum ai flcut gregealaaceasta,ca-si..cau1i.ladomnitorul, care m-a vestit sd te trimit la el si nu stiu ce sI fac". Iar ea a rlspuns: ,,$aica mea, c-galt gind am cdutat eu la el, insl socoteala lui a fost vicleand., gegdiod la lucrul cel necuviincios. Cind va trimite a d,oua vard, vreun om, sI md laEi ca si-i dau eu rlspunsul, ca sd cunosti cit dor am ca sd pdzescfecioria mea". Rlspuns-a ei stareta: ,,Yezisd,

MINUNIIE

MAICII

DOMNULUI

151

nu zici vreun cuvOntaspru, sI se minie gi sI strice mI^nlstirea". a zis:,,Milduc la bisericl sd.md rog Stipinei, si md lumilatd"e,a, daurlspunsul cel cuviincios,EiinsdgipurureaFecioa.. ca sI-i reze rL, md va pdzi pe mine gi mdnlstirea". A alergatdagla aiutorul cel de sussi se ruga cu lacrimi inainde intinlciunea IcganeiMaicii lui Dumnezeg,sd o izbdveascd. te_a trupului. Dupi un ceasa venit omul si i-a zis staretei cuvdntul cel mai susamintit,la careea a rdspuns:,,Nuse cuvineca eu sd trimit pe cinevala pdcat,ci zi ei gi dacdva voi, ifi va urma !ie". S-audus la bisericl Ei i-a zis ei cel trimis: ,,Doamnamea,domnul nostru a vdzut frumuseleata Ei-s-4_rinitatAt de mult la inimd, ochi-trortii,celor preadulci,ctrnu afli vindecare,dacd de-vede;rea vei veni sd te vadd; dar de bundvoie,ca sd.te facl so{ia lui, nu sd fii foarte mult cinstitl, gi sd te sldvegtiinru aceastllume; iar dncdmtvei veni de voie, tg_valua cu sila, ca sI te ruqinezein toatdBritania".ILr eL a rlspuns: ,,Du-teafard.din bisericl gi a;teaptI gi pestepulinl vreme ili voi da aceeaca doreqte'Dbmnuitdu". Atunci acelaa iegit bucurdndu-se,soco!,in4cd s-ainduplecatdorinfei Domnului sIu. Asemeneasi staretaa socotit cum ci s-a biruit de vrdjmagulgi foarte s-aintristat. insl evlavioasamireasd a lui Hristos,ducdndu-se,a statinaintea Preasfintei,zicdndacestea cu lacrimi:,,$tdpinamea,bine imi estesd am ochi,ca sdvdd S_fintalcotnV_lfiadar fiindcd. tgeqtia m-au impiedicat pe mine sd-miinting_z vdzind pe pdnglritul, mai bine sd-iscotpe ei, decO.t fecioriamea gi voi vedeaeu darul meu cu ochii sufletuluir4eu. Iart4-tnI-D8.iamng *fi)ea, gi sd nu mi se socoteasciintru -Bdgat opet?Iia aceasta,cd de nevoie o fac. S-LdlLdqud"rele cp.-mispau inainte, mai bine este a alegerdul cel mai mic". Acesteazicind (o! bnrbnrie cu un cu1it,gi i-a pus am_2ndpi*ochii ;i viteiie!);1.'?s_q-o; intr-un vas. Apoi a strigat pe omul cel trimis Ei ia zis: ,,liigdCl q-c.bilage$tia au gregit domnului tdu, de l-au rInit, .ta!asu*dre.ptete-j-ilL pede_p,$t. $i-{acl dupl cum ai zis pqt si-l m2.ngiie," qa sr ra rditltru.-ei-tpgld.verelia E-i. r+9lg!-grjtdlaedaryii, -bucufitl-Iar acelaingrozit, aluat ochii ;i ia dus domnului slu, spundndu-icuvinteleLcestel,cgyevdzlndu-ipe din;i|. s-ainsplimintat, sclimbdndu-secu dumnezeiasclschimbare,;i minun0.ndu-se de fapta,bunl a fecioarei aceleia,qia schimbatdragosteaceatrupeascl,intru evlavia duhului. A plins cu amar, a urit din inimd

r52

Protos. NI C,ODIAI ]I,IANDT,TA

tdrldelegile lui, qi umilindu-sela suflet, a adus ochii la mlnlsti re, de ia pus inaintea Sfintei Icoane a Maicii lui Dumnezeusi pe onrba acolo aproape si stea. Si adundnd pe toate surorile, le-a zis lor: ,,Cddetitoate la rugiciune, cu lacrimi rugindu-vd stdpinului Hristos celui Atotputernic, si Preasfintei Fecioare Maicii Lui, ca sd,facd. mill cu sora aceastabinecuvintltn, si sd o vindece pe e , gi dacl'vom tvea credinfd fierbinte, ne va auzi Stdpinul; numai sd nu aveti necredintl'in inimile voastre, nici sd vd indoiti c2rtde pufin; cI cele ce sunt cu neputintd"la oameni, cu putinfd sunt la Dumnezeu,care face voia celor ce se tem de El. Si vd rog pe voi, sI nu indrizneascd vreuna si se scoalede la pdmint, pind. ce -voi sdvirEi si eu ruglciunea met". Asa zicind, a pus cenusi, nevrednicul, pe capul lui qi cdzind jos la pim0nt, cu capul descoperit si cu multd smerenie,se ruga cu multe lacrimi gi tdnguiri: ,,Doamnasi Stlpina Ingerilor, MaicaAtotputernicului Dumnezeu, nu sunt vrednic sd vdd Sfdnta Icoana Ti, nici si deschid gura mea cea preapingdritd,ca sI te rog; cd nu amldsat nici un pdcat, pe care sd.nul fi fIcut. Intinat-am sufletul gi trupul meu ;i tot pdmintul. insd fiindcl Domnul Iisus Flristos S.aintrupat pentru picitosi, si n'a lepddat pe desfrdnate,pe tdlhari si pe vame;i, ci ia primit pe toti si la Dumnezeiascalui indllare de la noi, te-a llsat pe tine mijlocitoare a pdcitogilor, pe tine te pun chezasl, Stdpdna mea, cltre Fiul.tdu cel milostiH ca sd mi intorc dela calea cea rea"a ffuddelegilor,gi prin pocdinll sd-mi spdl noroiul sufletului meu, numai si audd darul tdu rugiciunile sfintitei starefe si a toatei sfinfite-i frlfimi, ca sd dai iarisi ochii sfintei roabei acesteia,cdreia eu nepriceputul iam fost pricina de i-a scos. Si ara Lceasta,sd se izbdveascl de trupeasca [evedere, qi luind lumina cea pread,oritd,si slujeascl bisericii tale, ca gi mai inainte, i41 eu, nevrednicul robul tiu, sd md slobozescde robia cea cumplitd a celui viclean, care md,trage legat, nevdzut, cu lanf de.fier". Acesteagi altele multe ziceacu lacrimi domnitorul, iar cllugdritele de asemenease rugard toatd"ziua aceea.Si fiindcd se rugau cu credinfd si cererea le era binecuvintatd. si sfinti, pentru dragosteacea friteascd, s-a.auzit degrabdrugiciunea lor. La ceasul-vecernieia strllucittoatd, biserica, si s-aauzit un glas, zicind: lumiq?.tr?,cu darul celui ndscut al meu". Atunci cdlugdrila, ,,[a.:fi. ciutind in sus, a vdzlt pe Stdpina cea Atotputernicd, stdnd

L

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

r53

inluntru Jertfelnicului,Ei i-a zis ei: ,,MIrescnumeletdu, Doamna mea,Ei sllvescdarul tlu". Iar-domnitorulgi toate surorile,dupd ce au auzit glasul,s-au sculat,d4l pe Preasfinta n-at vLzut-o.inoi- ufuA.odc/4gra viqdeQatri,cpeas-emai inainte eru fnrd,ochi, au sldvit pe Stipina cea A[otputernicl gi iau mullumit, f[.cl$d priveglere"dp_toat4'noapmulte daruri mlndstirii a dat tea. Apoi domnitorul $i cdindu-se ci a pemai mult, de picatele lui, duptrfIgIduinl[, nu s-aintinat trecut viali cu fapte bune.l4.r preacinstitaMatia s-aflcut minurlatd fgarte in lumea acea;stld, Palt-ru marel infelepciunegi pdzi au cinstit-o mult pentru facerea surorile toate ei. 1eafecioriei $i petrecereaei ceacu fapte pentru de minune ceaiisn mai.sus si bune.lar dupd"sf0rgitulstarefei,cu sfatde obgteau ales-ope dinsa, curecu pllcere de Dumnezeupdstorind Sfinta mdnistire s-a carc,o! de ar da Dumnezeuca dusintru impdrdliaceacereascd,.Pe cu cu darul noi toli si o dobindim, Ei iubireade oameni,a Domnului nostru Iisus Hristos, cdruia se cuvine toatd.slava,cinstea gi inchinlciunea, impreuni cu cel f.ilrdde inceput al lui PIrinte, 9i D.12,d.Neaml). cu Preasfintul;i de o fiinlI Duh,in veci.Amin (M.'M, MINUNEA 185

Agisitt"r:Hltliiff,1''#"r:#:f sinasur'

Oarecarefecioard,cu numele Efimia, flicil a unui.boier bogat a afierosit fecioria ei PreanevinovateiMaicii lui Dumnezeu,din tlndrd"virstl qi petrecandminunat gi cu faptelune, nici odatd n-a lipsit de la Bisericl in Duminici, PrazniceImpirlteEti gi in sirbitori. Toli se minunau, vdzdndatita evlaviela o t0;ndrilatdt de crudi, foarte frumoasdcu trupul qi cu bun chip. I41pe c21 creftea virsla trupului, pe atita seinmul,tea9i evlaviasufletului. De aceel,yple4ul drac nemaiputdndsuferi viefuirea ei: curatl, qinstitl, sfintl, zavistui foarte mult, asuprupilztii fecioriei acesei un boier preabogat,carea.cerut-o teia. El rini cltre -dragostea s-abucurat,casilfacdginere sofie. Tatil fecioarei delatatil strude pe un om ca Lcestl.F.l i-a filgilduit cI i-o va da. insl mireasalui Hristos ceafdrd,de prihani, s-aimpotrivit voii plrintegti, zicind ci nu ar fi cu dreptate, nici cu cuviinp, ca sI mintd purirrea Iecioarei,Nlscltoarei de Durnnezeu,cdreiai-a filgdduit_fecioriaei, si sd iubeasclmai mult pe un nevrednic;i pdmintesc,decit pe

154

Protos. N IC'ODIM MANDITA

mirele cel preavrednic si ceresc.Ci tatdl ei s-a miniat si ia zis: ,,Rudenialui este mare, si tu nu esti vrednici sI iei de blrbat pe un boier atdt de bogat qi de bun neam. Cu hotdrare voiesc ca sI tacivoia mea, sau te pedepsescprea aspru". Fecioaracea de bun neam, vdzind socotealatatdlui sIu cea nestrdmutatdqi prir4ejdia f'ecioriei ei, a rntrat in Dumnezeiascabisericl, gi rugindu-se cu lacrimi, cerel de la Preasfdnta Ndscltoare de Dumnezeu, ca sd-i aiute la aceastd,nevoie, sd nu-si intine trupul siu. Dupd ce s-a rugat multe ceasuri, socotea intru sinesi aceasta:,,f.iindcd frumusetea trupului meu este pricioa ca sd mint ceresculuiN{ire,si sd md pingdresc de om nevrednic, mai bine este sI md lipsesc 49 e?, nefiindu-mi fblositoare si sI md. fac grozavd.cu chipul ;i uritd,4umai sd-mi pdzesccurlienia sufletulir,i, pe care, mii vartos ;i mai mult o doregte Domnul, decdt frumusetea cea stficdcioasd.Acesteacugetind si infierbdntindu-se de Dumnezeiescul dor al pdzirii fecioriei ei, qi,a tdiat nasul si buzele. Deindrdzneala aceasta auzind si vizdnd-o tatdl ei, s-a miniat atita, incdt a vrut s-o omoare, insd pentru ca sd nu-i dea numai o durere, dacd,ii va taia,capul ei, a llsat-o pe dinsa vie, ca sd-i dea muncd pe fiecare zi. Dupd ce a bdtut-o c0.ta vrut, a chemat un lucritor de pimint, pe czre il avea in tarinile iui, foarte aspru si flrd omenie, c4tuia i-a dat-o ca sd o albd.ca pe o roabd, sd-i facd.cele rnai grele si mai defdimate slujbe si lucruri ale tarinii lui si si a l>atd.tilrd. de milostivire, c0nd nu-i va face ascultare.El s-ajurat aceluia cI dacd,va auzi, cd s-aumilit in vreo zi spre ea si ii va tace bine, sau sevaardta milostiv cit de pulin cdtre ddnsa,iiva tiia eapul lui. Tdranul luindu-o pe dinsa, o necilieasi o bltea fdrd,d,emilostivire, pentru cd din fire era crud si fdrd de omenie. Mai mult, pentru -cea, frica tatdlui ei, a pus-o la ceie mai grele sluibe. Fecioara de bun_nearn,rdbda cu vitejie toate scirbele, multumind Domnului, Carc a invrednicit-oca sd se pedepseascd, pentru dragosteaLui. Pe cind voia sd o batd.nemilostiwl acela,ea se duceaintr-un loc ascuns,si se ruga multe ceasuri cu lacrimi cltre Domnul, cerdnd de la Ddnsul, ca sd-i dea pAnd,lasfirgit rdbdarc si putere. Cele mai multe nop{i le petreceain metanii si rugdciuni,'c0ndavea vreme. Robia aceista cumplitl si asprI, { rdbdai-o purrdtoarea de chinuri si Mucenita pdzirii fecioriei ei, nu zece zile, sau o sutd, ci sapte ani intregi. oricare o vedea din cei ce o stiau mai dinainte, citd. frumusete avea si.in ce fel s-a fdcut din osteneli, din scdrbe

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

155

gi din munci,nu era cu putinfl ca si nu-l doard"inima 9i sdCnt ldcrimezede nefericirea ei.lntr-o noaptein care era aiunul Nagtcrii lui Hristos, pe cind cina barbarul acela,Efimia s-a dus pe ascunsla grajd ca sI se rolge, cuget0ndla intruparea Domnului oostru, C,ale.a,primil,s"i-se.fzrd'.ompentru mOntuireanoastri. lIranul vilzind ci lipseite fecioara,ahrat un toiag qi a aletgatca sd,obatd,dupdcum aveaobignuinll. Alergind ciltre graid,avilzut departe o luminl mare ;i s-atemut, socotind cum cd ar fi foc d.,e* si cI arde casa.Apropindu-sea vdntt ceel ce nu era vrednic sI vadd,,rdicd"pe ilgplrItea;sa cea cereascl cu mullime de sfinli cu tirie fiica ingeri, care m0{rgiiau pe Efimi,4,zicind: ,,"Rabd{. riiea preiiubitd, cdcipentru scirba aceastavremelntcd,pe care o pltimeqti pentru dragosteaFiului meu, yei dobindi inimpfudlia Lui, slavl ve;nicdgi nevegtejitdcununl. Si ca $emnpentru cununa slaveicelei mari, cdreiaai si te invrednicestide la Mirele tiu Cel Ceresc,deacum-s{fii vlndecat! la mldularele cele tdiate,cu putereaFiului Meu...".Acesteavdzindu-leldranul acelas-ainfrico;at si strigdndpe toli casniciisdi, au vdzut pe Stdpina ceafdtd de prihand,ct celta ei ceacereasci,Ei pe feciolra sr buzelegi cu nasul, dupd cum a fost mai inainte. Toli au cdzutla pdm?;nt, neputind sd vadi atita lnminl. Dupd un ceas sculindu-se,au vdzutnumai pe Efimiasinguri, rugindu-se;i strdlucind.Acestea vdzindu-lelIranul acela,a trimis cuv0nt la tatdl ei, sd vind grabnic la fiica lui. Acelaveni indatd..Ydzind pe fiica lui vindecatd, s-a inspdimintat qi mullumind Domnului, a cerut iertarc de la dinsa, pentru necunoqtinlalui ceamai dinainte.Apoi cheltuind aur mult, a ziditin locul graidului acela,o miirdstire preafrumoasd qi acoloaldsat-ope d0nsa,sI sluieasclMireluiei CeluiCeresc. Acoloisi petrecel eaviata,in faptebune gi adunl pe multe altele. Astfel,bine qi minunat petrecind in toate poruncileDomnului, cu pllcere de Dumnezeuplstorind turma ceasf.intd",ldsind cele vremelnice,s-a dus la impilrdlia cez-nesfir;iti, pe care sd dea Dumnezetsd,o dobindim noi toti. Amin (M.M.D.13,d.Neaml). MINUNEA 186 Maica Domnului incununeazf din cer pe doui fecioare cufate, clevetite de lumea rea O femeiecreqtinl de bun neam,foarteimbundtl,titd,,aveadoud, fiice foarte frumoase.Ea le sfdtuiasl-i urmezeei la petrecerea

156

Protos. NICODIM MANDITA

cffiFdup[ Dumnezeu,gi mai ales la multa evlavie pe cate o avea cltre Preasfana Ndscltoare de Dumnezeu.DupI molrtea bdrbatului ei, a sdrdcitaEade mult, incit nu avea cu ce si-si mdrite fbtele ei. Astfel se amdra temOndu-se,ca nu cumva sI-si v2ndd cinstea lor, din pricina siriciei. Avind ea multd credinfd cltre Dumnezerr,s-Ldus cu dinsele la Bisericl. Acolo, stind inaintea Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu,s-arugat zicind cu lacrimi: ,,Stlptna ingerilor, Maica sdrmanilor, Ei aiutdtoarca sdracilor, in ingri jirea Ei sub acoperdmdntultIu dau din tot sufeltul meu, pe aceste doud slrmane, ca sI le chivernisesti; cd nu pot eu sd le pdzesc f.drd,de paguba sufletului qi a trupului, din cauzasdrdciei si neajungerii mele. Tu cu mai-nainte si'Dumnezeiascata"purtare de grijI, dupi nemdrginita ta milostivire, sI le acoperi gi si le pizesti, cz sI nu-si intine fecioria lor". Acestea zicind rnama cea evlavioasd, L Lprrc t miinile fiicelor ei qi le-au apropiat de sfinta icoand",spre sefirn de legdturd, ca sd fie Preasfinta Ndscltoare de Dumnezerr, mLmL lor, din ceasul acela, si ea mai mult nu. Aceasta fdcdnd, s-au intors la casa lor. C0nd s-au apropiat de u;d", iatd un tanIr, in chipul fulgerului, care tinand o pungd plind de argin{i, ii zise ei: ,jmpdrdteas? cel cereascl ifi trimite banii aceqtia,ca si chiverniseqti fiicele tale". Luindu-i pe dinqii, acela.s-asuit la ceruri. Femeia a cdzut cu fala la pdmdnt multumind cu lacrimi Fdcdtoarei de bine, celei bogat dlruitoare, pentru grabnicul ajutor gi grabnica sprijinire. Apoi, cheltuind, le-a imbrdcat pe dOnsele si le-a cumplrat cele de nevoie ale viefii lor. Vecinii cei rii, qtiind sdrdcir lor cea dinainte, le grd.iau rdu qi le huleau pe ddnsele cu nedreptate qi cu rugine, osindindu-le si'zicind, cum cd maicalor,le-a v0ndut cinstea lor, vreunuia din cei bogafi gi a luat bani. Clevetirea aceastacumplitd", atzindu-o evlavioasa femeie, socoteascdfiecare cdtd"scirbd,Ei necaza suferit! Si pe cit timpul trecea,pe ^tata,;i osindirea crestea, incit s-ainstiinlat de aceasta toatd"cetatez. Biata mamd, t neputand sd mai suferp ponegririle oamenilor, a zis fiicelor sale: ,,Duce1i-vdla Maica voastri cea milostivi, qi vI rugafi bundtdfii ei cu lacrimi si cu inima smeritd, ca sd"vd"aiute si v[ izbivili de gurile oamenilor 9i {aqI cu neindoitd, credinld,vX vefi ruga, vd'va auzi pe voi Maica induratului Dumnezeu, Cea mult-milostivd, dupl cum si mai-nainte ne-a auzit qi aiutat". Fecioareleascultind invdtltura macii lor, s-au dus la Dumnezeiascabisericl, si au

MINANIIE

MAICII

DOMNUTUI

r57

flcut dupd cum le-a invtrfat. Dupi ce s-aurugat destul; vlrsind lacrimi cu credinfi fierbinte, s'au intors la casalor, niddjduind latmpdrdteasl cel Puternicl, cum c{ le va trimite ajutor din cer, precum s-agi fIcut. impirdteasa, hrdnitoarea slracilor, primind smerita rugd.ciunegi lacrimile nevinovatelortinere, le-a ascultat pe dinsele si cu minune le-a ajutatintr-acestchip:. La un marc praznic,la care era-adunattot poporul cetdfii in Mitropolie,Ei dddeainvdflturl u4 Duhovnic,er&si femeiacea mai sus amintitd,,cu fetele ei. Pe la mijlocul invlflturii Duhovni cului ce se osteneacu bunl chibzuia.ll ainvdta si lumina adunarea credincioqilordin Bisericd",vilzurd"tofi un inger preafrumos, cd,a intrat pe o fereastrd",Iinand in miini doud cununi frumoase si minunate, alcltuite din flori din trandafir alb si din alte flori bine mirositoare.El zisecltre celedoud copile,acestecuvintein auzul tuturor: ,,Acestedoul cununi de flori albe, vi le-a trimis din ceruri, impdrdteasa,pentru semnulfeciorieivoastre".Acestea zicind, a pus pe capetelelor cununile gi indatd s-afdcut nevdzut. C2;td. veseliesocotifi o! ascultdtorilor,cd,au luat fecioareleqi citd inspiimintare, cei ce stau imprejur? A rlmas invd.titura neisprlvitd, Arhiereul gi boierii au alergatsI sirute cununilecele ceregtisi in scurt tot poporul se intrecea,cine sd cinsteascd" pe fecioaremai mult. Mai pe urml le-aupetrecutpdni la casalor. Ele insl nu s-aum0ndrit in deqert,pentru aceastd. cinstece ii s-a fdcut; ci cu multd smerenieau multumit implrdtesei celei vrednice de cinste.Arhiereul gi cei mai mari boieri, au cheltuit avere nenumlratd", zidind doul mdndstiri preafrumoasein numele PreasfinteiNdscdtoareide Dumnezeu.Apoi auhotdr0rtpe o fecioard"staretd.intr-o mdnistire Eipe alta,in cealaltd" mdndstire.Acolo ele petreceaucu aqafapte bune gi viafi minunatd.,incdt, multe fecioarede bun neam ale boierilor, nu numai din aceacetate,ci, gi din alte cetdti,auzind de vesteaceabunl gi de petrecereacea pldcutl lui Dumnezerr,&u llsat bogltja ceacurgdtoareprecumqi slavaceadeqartd,si au venit la ascultarealor. $i atita au crescut acestpdoul mdndstiri,avindu-le toli in mare evlavie,incit, cineva socoteao mare fericire, dacd,s-arfi invrednicit sI se numere impreund cv Lce stil tagmdbinecuvintatd".Celedoui minunate proiestoases-auslvOrsit in sfintenie si sfintele lor moastebine au mirosit, iar fericitele lor suflete,s-audus in impdrdfia cea ce-

158

Protos. NICODIM, MANDITA

c 9i noi tofi sI o dobdnretscd,pe care,o! de ar da Dumnezerr, dim. Amin (M. M.D. 14,d. Neamt).

L

MINUNEA 187 Biruind rizboiul curviei de cinci ori,. de cinci ori s-a incununat Doi frali au fost trimigi de la mlnlstire, la ascultare.Ei ctrlIAjungitd la toreauimpreuni, rugindu-sefiecarelui Dumnezeu. locul destinat, s-au apucatde lucru. Agupraunuia dintre ei, s-a ridicat rdzboi de la diavolul, de cinci ori, ca sI plcltuiasci. El sculindu-sefilcearugdciune,;i nu s-allsat biruit de gdnduri, dar a fost supirat tare de patimd.intorc0ndu-secltre Pdrintelelor duhovnicesc,fgla".ftateluiaceluiaera tulburatl. fiind intrebat despre cuuzntulburdrii, acelaa pus metanie9i a rlspuns: ,,RoagI-te, PIrinte, pentru mine, cl am cdzutin curvie". Apoi ia povestit, cum a fost..luptatde gindqli. Bltrinul fiind vdzdtor cu mintea, vedea pe capul uceniculuisdu,cinci cununi. Cunoscindu-ilupta qi biruihla lui asuprapatimii Ei a diavolului, care o ridicaseasufiule, cd nu te-ai biruit; ci, mai v0rpra lui, i-r zis:,,i4drdznegte to-q,ai biruit cu aceeaimpotrivire, cd"n-ai sivirqit pdcatul". S41eleprin credinla in Dumnezeuqi evlavia ce o avea cdtre Maica Domnului, a fost alrttat sI biruiascd de cinci ori, ispita iliavoleascdEi astfel,s-aincununat de cinci ori, cu darul lui Dumbiruitd de noi cu ajunezeu.Qrlcepatim4-sauispitd diavoleascd torul lui Dumnezeusi osirdia noastrd bine chibzuitl, este o '.cunund strdluciil, cti iare ne incunundm de sus. MINUNEA 188 Maica Domnului salveazL de la inec, pe o femeie ce a niscut un prunc negfu . Pestemareleriu Naris,caretreceprin mijloculoraquluiNarani, s-aridicat un rnare Ei frumos pod, riul fiind foarte lat 9i adinc. in acestoragera un boier bogat,cuteLvelmulte slugis,imai mul,ti robi; gi intre acestiase alla si un arap, pe careil iubeamult boierul, pentru cd,ii iilceamulte sluibe.intdmplindu-sesi nascl sofia boierului, a flcut copil negru cacerneala;agade negru,incdt era nimeni nu stia, clci femeia aproapeca qi arapul.Iar din ce caruzd, era (xrriltd,se pilzeade astfel de fapte gi pe alt blrbat nu cuno$tea,in afardde solul ei. $i mai ales,aveamare evlavie cdftePrca'

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

r59

sfinta, pentru care,o iubea Stlpana qi o invredniceade multe haruri, intre care a fost si aceasta,pe care mai jos il vom scrie. Toli cei ce vedeaupe copil, nu numai strlini, ci chiar qi boierul, socoteaucum cd l-a flcut cu arapul, din care pricinil avea mare suplrare boierul, si-i era ruginede oameni.PentrucI toli in toate pd\ile, numai de aceasgrvorbeau,qi de multe ori il biruia supdrarea,pOni intr-atit, incit cugeta sI omoare pruncul, pe arapulsi pe sofia sa.insl Preasfintai dildeardbdarc,pentru ci cunosteacwdlia acelei nevinovate femei. Si, flcdndu-se"femeia sdndtoasd", boierul ca sd"scapede ocara oamenilor, i-a zip ,,Ot femeie real la-|';icopilul cel de pripas, pe care l-ai nlscut in desfrdnare,fugi degrabdin casamea.qi du-tein locul unde sd nu te vadd ochii mei, pentru ca nu cumvasi mI m0nii vreodatl Ei sd te omor". AcesteazicdndL Lpvcut-ode cosife(pnrulcapului)qi a dat-oafard din castr,impreundcu pruncul.Pl2ngnndea fi tanguindu-se, s-adus la un unchi al siu, socotindcd,o va primi la casasa,ca una ce era din s0ngelelui, dar gi acelaa alungat-ocu multe ocd.rigi deflimdri. $i agaau ficut toate rudeniile ei, socotindtotj cum ca in adevdr,cu arapul a fdcutcopilul. Yilzind cd toaterudele ei au ocdrit-o gi au alungat-os-Lintristat qi dezndddjduitpind intr-a1d;t, incit, cL o ticnloa;sd, iEi pusein gind sI se omoarecu pruncul,nemaiput0nd sI sufere ocaraoamenilor.Acesteacugetind, a intrat intr-o bisericd a PreasfinteiNdscdtozreide Dumnezeusi cdzflnd inaintea icoaneiei, a plins atit de mult, incOta udat pardoseaLa Bisericii,zicind.:,,PreadulceL meaDoamndgi Stlpand!Nu pot sd mai sufir defdimareasi ocaraoamenilor;md rog milostivirii tale sd nu lasi sufletul meu si se munceasci,pentru moafte? ceade bunl voie, pe clre eu acum mi duc sI o primesc". Si dupi ce a plins multl vreme, s-a dus in targ ;i ajungOnd aproapede riu a strigat cu mare glasin auzultuturor: ,,Ascultafiml pentru numele lui Dumnezeu!"To[i au stat.locului, ca sd. audd.ce vrea si spuni. Si a zis ea: ,,NIscltoareade DumnezeuEi Stlpina, sd.aratevreun sefirnla aceiacarc md"clevetesccu nedreptate, cd"eu nu am si mai fac decit acelsta".$i sfirsind aceste cuvinte, s-aaruncatin r0u, impreuni cu pruncul.lar bdrbatul ei s,ioarecaredin rudenii, care s-auintimplat acolo in tirg, s-au intristat de moarteaei. $i ducindu-sein Biserictrse rugau, ce-

r60

Protos. NICODIM MANDTTA

rdnd de la Dumnezeu ca si nu-i pedepseascipentru priclna aceastl, deoarece ei nu stiau daci a fost vinovati s-au nu, ci numai copilul, prin culoarea pielei, ar fi mdrturisit pe tatdl silu. Astfel,pe cind se rugau ei, au auzit tfatd' glasuri de popor, ldud0nd cu mare strigare pe Domnul, care scdpasepe femeiedin r0u, slndtoas'i, impreund cu pruncul, care acum era alb gi foarte frumos. indatd alergOndla dinsa qi bdrbatul ei inspdimdntat, a imbritisat-o plingind; gi cerind iertare pentru asprimea cu care s-a purtat fatd,de dinsa, slruta pruncul, ldudind pe Domnul, Care n-a ldsat sd moard nevinovata femeie, invinuitd pe nedreptate. Apoi intrebindu-o cum s-a fdcut minunea, e a rispuns: ,,Cind am vdzlt cd m-ati ocdrit toti qi m-ati izgonit, din pteam re^ supirare qi amlrdciune, am pus in gdnd s,I md omor; insd mai irrtii, intrind in Bisericd, am cdzut 9i m-am rugat Preasfintei Ndscltoarei de Dumn ezeu,pe care in urmd am vdzut'o in fundul riului unde m-am aruncut, care mi-a zis mie: ,,Sdnu te intristezi ci eu nu te las si te inneci". Atunci am vdzut cd'apa a stat despdrlitd in doul pIrfi si nu s-a apropiat de mine. Iar eu am spus: ,,Dar pentru ce sd voiesc viaqd,Stip0na mea?Ca sI am supdrlri, ocdri si munci?" Preasfdnta mi-a zis: ,,Altd femeie mai sldvitd declt tine sd nu fie in orasul vostru, nici alt copil mai frumos decit al tdu". Acestea zicind m-a luat de mOni cu copilul qi aduc2ndu-mdpe pod, mi-a zis: ,,Fiindcdbdrbatul vrea semn ca sd creaddcd al lui este copilul, sd se facdmai alb decit to{i pruncii cetilii voastre". Si indatl dupl ce z zis acestea,Pteasfinta s-a inlllat la ceruri, iar pruncul, prin minune, s-a schimbat cu frumusetea aceastl". ,q.ulind ;i vdzdnd cei ce stlteau de fald o minune ca Lceasta, au sldvit pe Dumnezeu Ei pe StIp0na pururea Fecioard.Iar pe femeie o ruga sd-i ierte clevetirea cea nedreaptd,9i mai ales bdrbatul siu, .are o ruga sd se intoarcl la casalui. insd ea a zis: ,,Se cuvine sd sllvesc pe Dumnezeu si pe Stip0na mai mult, pentru cI acum te-ai incredinlat cd mia scdpatvia[a mea' De acum inainte nu se cade sd mai sluiesc casei tale, ardtindu-mI astfel nemulfumitoare cdtte Filcdtoarea de bine, care mi-a ficut acest minunat dar. Tu m-ai urOt si m-ai izgonit, iar Ei ia fost mild de mine si nu m-a ldsat ca sI pier cu trupul gi cu sufletul". Apoi s-a dus la mdndstire de fecioare si s-a ficut cdluglrifl.

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

161

Si trdind vialI imbundtdlitil si minunatd, s-a invrednicit de impdrdlria cerurilor, pe cure dea Dumnezer ca noi tofi sI o dobindim. Amin (M.M.D. 26,d. Neamo. MINUNEA 189 Nlaica Domnului salveazil petun tlnilr nevinovat, din primeidie de moarte in zilele impiratului Teodosiecel Mare, era in Constantinopol un oarecare Iulian, imbunitllit cu viata, ctre Lyea un singur fiu, cu numele Teofil. AcestIulian in tinerefile lui, a fost foarte bogat: ix la bdtrinele sdricind deslv4rqit si neavOndnici cele maide nevoie ale trupului, a zis fiului siu: ,,Fiul meu, iati, dupi cum vezi, e! sunt neputincios si asa de sdrac,incAt nu am cu ce sd-mi trdiesc viala. Te rog si eu, sI-mi implineqti o dorinti a. fi7e , c eu smeritul si md mOntuiescla bdtrinetele mele; iar tu sd te invrednicegti de cereasca fericire, pentru zscultarea cea ciltre pdrintele tIu". Atunci feciorul, ia rlspuns: ,,Spune-mitatd,orice poftesti si eu te voi asculta la lucruiile . cele cuviincioase". Bltrinul ia zis: ,,Fericitul Avraam avea un fiu din fdgdduinld,, pe c re ducdndu-l in munte sd-l iunghie gi sd-l ardl spre jertfd,, acela nu a fugit, el incd qi lemnele cu bucurie le ducea, cu osdrdie urmdnd tatdlui sdu. $i nu numai acesta.,ci, gi alfii mulli au ascultat pe pdrinlii lor. Aqa sd faci gi tu acum, fdtul meu preaiubit: asculti porunca mea si nddllduiesc la Dumnezeulcel iubitor de oameni, cI nu te vei mihni de aceasta".Atunci a zis Teofil: ,,Au doatil, voiesti si tu ca sI mI omori?" Rdspuns-a, tatdl sdu: ,,Sdmd fereascl Bunul Dumnezeu, fiule, de o filrddelege ca a'cealsta,. Eu doresc numai o voie sI-mi faci: SI primegti ca si te vind ca pe un rob al meu, pentru ca sd am cu ce trdi la bdtrinetile mele si si nu umblu cerind ca un slrac Ei lipsit. Milostiwl Dumnezeuva facemill cu tine pentru bunltatet ^ceastl, giti va da bogilig nehumlratl in aceastd,lume, iar in cealaltd, va, ageza.sufletul tIu spre odihnl, in sinul lui Avraam". ,,Dar o poruncd am sI-!i dau, pe care s-o pdzegti,pind in ceasul mor{ii tale: De te va trimite stlpinul tdu la vreun lucru sau la vreo sluibd oatec&re,sd-!i aduci aminte ca sd te duci intotdeauna mai intii la Sfinta Liturghie, cind este vremea ei, qi numai

162

Protos. NICODfM MAND|TA

dupd sfirEitul serviciului sf0.nt,sd te indrep,ti spre slujba tL. De asemenea,si te sirguiesti sd ai cdtreaPreasfinta Fecioarl multd evlavie. Dacd vei face asa, te va, izbilvi Domnul de o mare Ei ndpr aznicd,prime j die ". nid u rlsluns:',,PIrint6lemeu, fd cu mine cum ifi este voi ta". A doua zi a vindut Iulian pe fiul sdu Teofil, la un boier, Patriciu al palatului, cu numele Constantin, care a iubit mult pe tindr, pentru supunerea,ascultarea qi frumoasa lui inlelepciune, pentru smerenia.;i pdzirea curltie sale, pentru frumusefea fetei lui, cum qi pentru invdfdtura si eunostinlele pe care le avea.il lua la plimbare cu el, oriunde se ducea, cum si la masi pentru ca sd-l slujeascdcu sirguinfl. . intr-una din zile ducdndu-seboierul la palatul impdrdtesc, a uitat samandrionul, adicd"buchelarul in care avea poruncile; Ei a trimis ihap oi acasd"pe Teofil, in gr abd"ca sd-l aducd.Tdndrul alergdnd acasd,a intrat in camera Patriciului fnid, nici o teamd gi a luat buchelarul. in ceasul acela s-a intdmplat cd femeia Patriciului gezlnd in pat, pdcdtuia cu.un rab al ei. Tofil din preamulta grdbire, nu s-a uitat-spre ei si qia cdutat de drumul lui. : Ticdlogii aceia care pdcdtuiau, temindu-se qil el va spune domnului sIu, au plismuit asupalui viclenie gi mirturii mincinoase. Venind patriciul i-a zis lui femeia: ,,De asta ti armpdrat pe robul acesta,ca sd vinl la mine in pat qi sd.ma=sileasci la pdcat,neruqinatul? Cdci dacd"n-aEfi strigat si n-ar fi venit cutare ca sd"md" scape,imi pingirea cinstea, prea indr[znelul. acesta.Ce, sunt de neam prost Ei nefericit ca sI md disprefuie;ti aEaTMI jur pe rugdciunea pdrinfilor mei qi pe mintuirea sufletului meu, cd de nu voi vedea mdine, capul indrlznetului si obraznicului rob tdiat, nu mai stau nici un ceas in cLSa.ta",ci md despart de tine qi-mi iau zestrel mea". Patriciul auzlnd acestea's-am0niat foarte mult asupa robului gi a fdglduit cu hotdrire, sI-i facd,voia ei. A doua zi intilnindu-se la palat cu Eparhul, i-a z[s:,,Miine de diminea;ld,am sd-fi trimit pe un rob al rneu, cdruia ai sd-i tai ctpul, sd-l pui intr-o bucatd" de'pinzd.,sl-l pecetluiegtigi si mil trimiti". Eparhul i-a rispuns: ,Eu nu pot sd fac judecatd,fdrd dovadd;dacl insl mdrturisesq de el trei oameni in scris, cum cd este vinovat de moarte, il omor"..

MINUNILE

MAICII

DOMNUTUI

r63

Atunci Patriciul a spusinainte a trei martori, cum cI a cumpilrat un rob tindt, c&te L vrut sI necinsteascicu sila pe solia lui qi a scris hotlrire de moarte chiar cu minh sa. DupI Lceea Eparhul,a primit sd-l omoare. C0nd s-a ficut ziud, a chematpe nevinovatul acelasi i-a zis lui: ,,Du-tela Eparhulgi-ispune,cum ci-l heretisesc'gi si-mi trimitd rlspunsul".Robulcel bun plecind, a trecut pe l0ngI o biseri cd a PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu,in care se sluieasi aducdndu-siaminte de porunca pdrinteascd,a intrat induntru tocmai cind se citeaApostolulqi a rdmdsin bisericdpind,la,sfdrEit. in timpul Lcestl, robul cel cu adevdtatvinovat, vdzdnd cd, Eparhul intirzie de a trimite capul, a zis Patriciului: ,,Sdmd duc eu sd-ladtc, dacdporunciti". PatriciulL zis:,,Du-te".Atunci el aler-" gind cu grdbire,ca gi cum s-arfi dus sI primeascdo comoarl de mult pref, a ajunsla casaEparhului;i intrind induntru, l-aheretisit (sdura| pe el in numelePatriciului,Atunci un gealatcu sabia ascutitdce sta ascuns,i-a tdiatindatd",capul lui, pe care punindu-l intr-un ligheansi spdlindu-I,l-a impachetat.Tocmaicind voia sd-l pecetluiascd, slv0rgindu-seSfdntaLiturghie la biserica"^ceea,,a sosit gi robul cel credinciossi fdrd de"viclesug,heretis0ndpe Eparhul,a primit paehetulcu capul'pecetluit filrd"sd gtie ce este induntru. Ajungind zcasd" la Patriciu gi vlzindu-l pe el, toti s-au minunat, mai alesdoamnalui, pentru cd Etiacd la trimis sd-itaie capul, iat el s-aintors sdndtos.intrebindu-l pe dinsul ce a adus, el a rdspunszicind: ,,Dupdcum mifi poruncit, stlpine al meu, m-amdus gi heretisind pe Eparhul,indatd.mi-a dat lucrul acesta sd !i-l aduc;eu insl nu gtiu ce esteinluntru". Atunci eahrind pachetulgi despecetluinduJ, a aflat capulrobului necredincios,pentru care ingrozindu-sefoatte, a tdmas fdtd, grai multl vreme, preapdcdtoasa. Apoi venind in stareaceamai dinainte, a inleles iudecatalui Dumnezeucel dreaptd,.Si fiindu-i fricd sI nu-pitimeasclsi ea asemenea, cL o pricinuitolrea a rdutd{ii aceleia,a plins din toatl inima gi a spussolului ei cu indrdzneald",flridelegea ei, zicdnd:,,Domnulmeu! Eu ticiloasa si nefeficita sunt pricinuitoarea rlului acestuia si md tem sd nu pdtimescdup[ faptelemele,cd nu estelucru ascuns(dupicumzice glasulDomnului) caresd nu sevideascd.latd", azi sejmplinesctrei jumdtate, ani Ei de cind eu plcltuiesc cu robul cel omordt,inqe-

164

Protos. NICODIM MANDITA

ldndu-te, fdrd,ca tu si fi Stiut ^ceastl. insl robul acesta tindr, este curat despre mine, cd nici un pdcat n-a fdcut qi cu nedeptate l-am invinovd+it, ticdlo sa de mine. Pentru aceastaDumnezeucel drept care iubeqte dreptatea, ardspldtit fieciruia dupd lucrurile lui. Te rog, iartd-mi pe mine, domnul mbu, pentru indurdrile lui Dumnezeu qi mI flglduiesc ca de azi inainte si nu-[i mai gresesctie". Acesteazicind toti s-auinfricoqat si s-auinspdimdntat, mlrind. pe Domnul cel iubitor de oameni, clre niciodatl nu trece cu vederea pe cel ce face voia Lui. Atunci Patriciul intrebind qi cercetind pe tinlrul sd-i spunl viata si faptele lui cele dinaite, el a mdrturisit totul, ardtindu-i bunul neam din care se trage, sdrdciain care tatil sIu a ajuns la . bdtrdnele, ascultateape cure i-a fdcut-o,primind sd fie vindut lui ca un rob)spre a LveL eu ce-l intretine, porunca pe c re i-a dat-o sd se ducd la Sfdnta Liturghie gi celelalte. Patriciul auzind acestea, din acel ceasnu l-a mai linut pe dinsul ca rob, ci ca pe un adevdrat fiu al lui, mdncdnd impreunl cu ddnsul si petrecind impreund. Si nu numai de zceastdcinste sa invrednicit Teofil, ci ca qi ' mostdnitor a fost ficut de boierul acela,peste toati avufia lui. Pentru aceastl si noi, iubitilor, sI ne temem de judecata lui Dumnezeu.SI ne ducem totdeauna la Bisericd qi sd stdm cu fricl si cu cutremur pdnd la sfdrqitul Sfintei Liturghii, ca gi cum am vedea cu ochii pe Stdpinul Hristos, Cel care ne va judeca pe noi in ziua ceainfricoqatd ^ invierii celei de obqte.SI nu iegim afard din Bisericd inainte de terminarea slujbei qi mai ales sd nu indrdzneascdnimeni a vorbi inluntru, pentru cI cel ce iese afard. din bisericl in timpul slujbei, fdrd,de mare nevoie, se aseamdnd cu luda, cel ce s-a sculat de la Cina cea de Taind"qi duc0ndu-se, a vindut pe Domnul nostru Iisus llristos (M.M.D.65,d. Ncamt). 't .

MINUNEA 19O Zidind o biserici in cinstea Maicii Domnului au primit ca rhsplhtire un prunc minunat Vasile qi Evdochi^, peffecfundin viaql de clsnicie, au zidit o bisericl foarte scumpdin cinsteaPreacurateiFecioare.MaicaDomnului le-a ddruit un fiu cu mare sfintire, care,filcindu-se mdriqor, nu vorbea cu nici o feneie, nefiind maica.sa de fatd. Pentru aceasti curdtfr dupd nroartealui, trupul qi hainele lui, inci multd

MINANITE

MAICII

DOMNUTUI

165

vreme au stat intregi si nu au putrezit, care lucru vdzind, mama sa,a pus trupul lui intr-un sicriude aur si il-tinea ca un lucru de mare pret. Mai tirzil l-au pusin bisericace eru.ziditdde ddnsii, in cinsteaPreasfinteiNlscitfoareide Dumnezeu(x.281). MTNUNEA191 Maica Domnului salvind din marepe nepotul impiratului, scapl si pe cei niplstuiti O slugl a Oblalilor,a mers cu cor4bialaTtngrad, la implratul Teodosie,venind de la Roma.in aceiasicofabie mergeasi un fecior al unui frate al lui Teodosie,care din caluzaunui vdnt mare a cdzutdin corabie si s-ainecat.Venind corlbieri la larigrad, a dat lui Teodosieimplratul cdrlile de la fratele sIu. Ei au spusce li s-aintimplat pe mare. Dar implratul auzind cum toti au sosit sd.nltogigi numai fiul fratelui sIu a pierit, a poruncit sI-i inchidl pe toli in pivnilI qi sd-i bage in obezi. Maica Domnului insd a scospe nepotul lui Teodosiedin mare qi l-a pus intr-un caic cu carea.venit la Tarigrad,laimpdratul ;i astfel a scospe cei nevinovati din temnitd"(x.395). MTNUNEA192 NlaicaDomnrllui impaci pe robii sii iubiti, Chiril al Alexandriei gi loan GurI de Aur Sfantul acesta", Chiril, om fiind, mdcatcd"era atit de inaintat in sfin,tenie,avel si oarecarepaumdomeneascd, dat a indreptat-o pe aceastain chip minunat. Ascultagicure era patimz gi indreptarea.ei: MareleChiril, fiind rudenie gi nepot patriarhului Teofil, vrdjmasul Sfintului Ioan Hrisostom, gi crezind ca adevdrate' toate mincinoaseleinvinuiri, pe care le grdiaunchiul sIu Teofil, contra Sfintului Ioan Hrisostom, nu din rilutute, ci din prea mare incredre in unchiul sIu, fericitul Chiril se pornise si el asupra sfintitului gi dumnezeiesculuiHrisostom, avdnd mdnie asupralui, nu numai cind acestatrilia, ci ;i dupl moartea lui. Pentru aceasta,nu voia nici sI-l pomeneascd, in pomelnicele celorlalli Patriarhi, precum era Ei este obiceiul. Apotic, atunci Patriarh al Constantinopolului,a scris ciltre. fericitul Chiril scrisoare,ardtlnd cI qi el a fost o vreme wdimagul lui Hrisostbm,dag mai pe urm[, cunoscindnevinovlpiagi curdtiaaceluibirbat Sfint, s-apocdit de greqealalui si a pomenit

166

Protos. NICODIM MANDTTA

numele lui Hrisostom impreunl cu ceilalf Sfinli, Eil sfdtuia friteste pe Sf. Chiril, sd scrie numele lui Hrisostom in pomelnicb Ei sd-lpomeneascd.insl Chiril nu-l asculta,nevoind sd defaime sinodul linut impotriva lui Hrisostom, pe vremea unchiului siu Teofil. A mai scris clme Chiril Patriarhul qi Sfintul Isidor Pelusiotul, ca unul ce-i era rudenie si mai bdtrin cu vlrsta, sfltuindu-l cd nu el se cuvine a jtdeca pe cineva din oameni, pinil nu v_a^cerceta singur, aminun{it, pricina qi gre;eala omului aceluia.tncl si altd epiitoia a mai r.rii sfatttui Isidor cltre Chiril, in care zicea:,,Mil numesti cd sunt plrintele tiu ;i md tem de osindi. Ascult[-mI pe mine, sd nu te osindeqti ;i tu de Dreptul Judecdtor,Cel ce nu cautd"la fayd",leapddd-1i minia asupra celui mort si nu tulbura i : Biserica celor vii, pricinuindu-i nelinigte. Citind scrisorile Sfintului Isidor, a inceput Sfdntul Chiril a se indrepta Ei a-qi cunoaste greseala. Dar *a indreptat desdvirgit, av2rndun vis cL acestli I s-a atdtat Sfintului, cd se afla intr-un loc de negrditd, frumusefe qi bucurie. Vedea acolo pe Avraam, Isaac gi Iacov gi Sfinti mul,ti din Legea Veche gi din cea Noud a Evangheliei. $i a vdzut in acel loc o bisericd luminatd., de neintrecutd frumusefe, iar induntru popor rnult, care cinta o dulce cAntare. Si, intr2.nd Sf0ntul, in bisericl, s-a umplut cu totul de bu-. curie qi de duiceald in inima sa, cd vedga pe. Doamnr noastrd,' Ndscitoarea de Dumnezeu,de ingeri mulli inconjuratd gi strdlucind de negrditd slavd. Mai vedea acolo qi pe Sfdntul Ioan Hrisostom, stOnd aproape de Nlscitoatea de Dumnezeu, cu mare cin- ste Ei strdlucind cu minunatd luminl, ca un inger al lui Dumnezeu4gi linind in miini clrtea invdlIturilor sale. Si mai erau ;i alli bdrbali sldvifi, mullime, care stlteau cu d0nsul ca nigte slujitori, inarmafi tot1, ca Ei cind aveau de dat o luptl oarecare. Dorea fericitul'Chiril sd se inthine StIpinei, NIscdtoarc de DumnezeuEi pornind, a alergatspre ea ca sd-ifacl inchindciune, dar indatd, Sfintul loan, impreund cu purtdtorii sIi de sulili, au alergat cu minie impotriva lui qi nu numai cd,l-a oprit de a se apropia de Maica Domnului, dar gi din biserica. Lceel l-au izgointru sine minia sa nit. Si cum sta SfAntul Chiril, ftZ;m?Lnt0Lnd contra Sfintului Ioan Hrisostom, cate-l izgonise din bisericd, iatd",a auzit pe Stlpdna noastrl, Ndscdtoareade Dumnezeu, miilocind cltre Sfdntul loan, ca sd-Iierte qi si nu-l goneascddih bise-

MINUNITE

MAICII

DOMNULUI

167

rica aceea,zicind: ,,lattil pe Chiril, a zis Preasf0ntaciltre loan, cI din necunoqtinlilaluat pornirea lui cearea'impotriva ta gi vei vedea,cind igi va da seama,ci dip negtiinfl a aiunsla aceapornire rea. Dar Ioan se Lrdtl cI nu primea si-l ierte. Atunci, Preasfinta Ndscitoarede Dumnezeua zis cdtreSfantulloan: ,,Pentru dragosteamea, iartd-l cI mult s-a nevoit pentru cinstirea mea, rusindnd si infruntind pe Nestoie, ocilrdtorulmeu, iar pe mine, Ndscltoare de Dumnezeupropovlduindu-mi oamenilon lattd-l cd mullt s-aostenitpentru mine". Acesteaauzindu-leHrisostom de la Maica Domnului,indatd s-aimbl0nzit qi chemdndu-linduntru a imbrdfiqatpe Chiril, ca un prieten pe prietenulsiu, gi cu dragosteil sdruta.Si astfel,s-auimpdcatgi s-auimprietenit amindoi Sfinlii , in visul acela,prin miilocirea Ndscltoareide Dumnezeu. Sfintul Chiril, deqteptindu-sesi socotind in aml"nunt acest vis, s-apocdit mult gi singur se certa pe sine, pentru o patimd desartd qi nesocotitdimpotriva unui bdrbat sfdnt Ei binepldcut lui Dumnezeu.Si, adunind indatd,pe tofi EpiscopiiEgiptului, a fdcut mare sdrbdtoarelui Hrisostom,^ scris numele lui in diptice ;il pomeneaimpreund cu Sfinlii cei mari qi in fiecare an il fericea pe el cu cuvinte de laudd. $i a;a s-aridicat p^tL LceLSta. 18ianuarie). de pe sfinfenia Sff,ntului Chiril (Prolog MINUNEA I93 Maica Domnului cheaml'la sine pe Muza fecioara, suflet curat si nevinovat Sf0ntulGrigoreDialogul,papaRomei, ziceacltre arhidiaconul sduPetru: ,,Prov,robul lui Dumnezeu,mi-aspusmie, despresora lui Muza,cI copill fiind, intr-o noaptei s-aardtat ei in vis, Prcasf0ntdNdscdtoarede Dumnezeu,pururea FecioaraMtria, cdreia ii urmau.niEtefecioarcde o vdrstl cu Muza:,,Oarevoiegti ca impreunl cu acestefecioare,sI vieluieqti $i sI-mi urmezimie?"Muza Doamnl". $i ia poruncit Stipina, ca de acum, a rlspunsl ,,Voiesc sI lasejocurile copillreqti qi si fie cuminte, cilla 30 de zile,eavt gi-a veni qi o vL a1ezlcu fecioareleacelea.MuzadeEteptdndu-se, schimbatobiceiul,din ceasulacelaEiqia lepldat toattrmintea copildredscl;Pdrin{ii ei minunindu-seqi intrebdndurope ea despre acel vis, ea le-a rlspuns c[ a vilzut pe PreacurataFecroatd, Nlscltoarea de Dumnezeusi a luat o poruncl de la ea,de ziua in care o sd se ducl si o sI se asezecu fecioarelecelece ii urmau

168

Pr"t"".NfCOD

ei. Sosind ziua a 25-a Muza a fost cuprinsl de friguri, iar la 30 de zile, cind s-a apropiat ceasul de a merge la aieea care i s-a ardtat in vis, iardqi avdzut pe Preacurata,venind la ea,cu fecioarele acelea. Atunci, ea aincept\t a zice,cu glas lin, cdtre ceacure o chema pe ea:,,Iatil vin, Doamnd,,ittd" vin". Si cu acest cuvint si a dat sufletul in.miinile Preasfintei NXscrtoarede Dumnezeu si suf.letul ei, iesind din trupul cel fecioresc,s-a sildsluit cu sfintele fecioare, Dumnezeului nostru, slavd,,(prolog 16mai). MTNUNEA 194 Maica"Domnului cheami la impfudtia Mirelui ceresc, pe buna si blinda fecioari Evpraxia cind s-a apropiat vremea foricitului sfirsit al sfintei Evpraxia, egumenei i s-a ardtat in vis descoperire do la Dumnezeu,cI mireasa lui Hristos, in curdnd se va chemain cdmara cea cereascd. Ea s-atulburat foarte mult de vedenia &ceea", fiindu-i jale pentru 'a,ceea, plecarea de la dinsele, a iubitei lor Evpraxia. pentru ea a. inceput a plinge,'si n-a voit sr spuni nici uneia acea vedenie. Bdtrinele vdzdndu-o pe ea mdhnitd'si plingOnd neincetat, nu indrdzneau sd o intrebe pe dinsa, peniru ce plange a;a. Apoi si ele singure, umplindu-se de mdhnire pentru intristarea ei, s-au apropiat de dinsa grdind: ,,DoamnI si maica noastri, spune-nenoud, pentru care pricinr egti in astfel de intristare? pentru cd inimi-' ;i le noastre s-auindurerat,vdzdndu-te pe tine suspindnd". Egumena a zis: ,,Nu md siliti cd am sd vd spun pinl miine". Bdtrinele au zis citre d0nsa: ,,Mlica. noastri, viu este Domhul, de nu ne vei spune, cu mare mihnire vei rdni sufletele noastre'l. Egumena a zis: ,,Nu voiam sd vd spun pinl miine dimineatl, dar d,evreme ce mL siligi sd vd spun, ascultati:.Evpraxia ne lasd pe noi, cdci mdine se va duce din viata aceasta;dar nici una din .iroi sd nu-i spunefi despre LceLSta,ca sd nu stie aceastd taind" gi sd se tulbure, pind ce va veni ceasulei". Egumenaspunind acestea,surorile au plins mult, gtiindu-o cr esle mult pllcuta lui Dumnezeu Ei adevdratd,rotbd, si mireasd a lui Hristos; socoteaucd le este o mare pagubl a se lipsi de d0nsa. Plingind ele, una din surori auzind pl0nsul brtrinelor si ingtiinldndu-se de pricina plingerii, a alergatla brutdrie , Ei a'afrat ge pvpraxia, impreund cu Iulia, ostenindu-sela coacereapiinii. A zis citre Evpraxia: ,,Doamnd,sd Etii cd pentru tine pldng-eegu_

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

r69

menaqi bdtrinele!" Evpraxiagi lulia, s-aumirat de cuvintul acesta, si stdteautdcind. Apoi Iulia a zis cdtteEvpraxia:,,Oarenu acela ce a fost altildat[ mire al tilu, a"rugat pe implratul, ca sd"te ia pe tine cu sila din mdndstireqi pentru aceastaseintristeazl Doamna egumenl gi bXtrinele?" Sfdntaa rilspuns:,,Viu este Domnul meu Iisus Hristos,cd de s-aradunatoate implrifiile.plmintului, nu vor puteasI mI sileasclpe mine, ca eu sI las pe'Hristos,mirelemeu;insI doamnamealulia,du-tesi afll pentruce estepl0nsul acela,pentru ctr sufletul meu s-atulburat foarte mult". Iulia ducindu-se,a stat l?;ngilugd qi a ascultat cele ce ele vorbeau. Egumenaspuneabltrdnelor de aceeavedenie,astfel:,,Lmvilzut pe doi blrbali cinstiti, imbrlcali luminos, intrind in mdndstire si zicdndu-mi:lasl pe Evpraxia,cilciii trebuie impi.ratului. Iar eu indatd luindu-o pe dinsa am plecat.Cind am sosit la niEteportj minunate,ale ciror frumusefinu le pot spune,aceleas-audeschis singure, amintrat induntru Ei am vftzut niEtepalatenefIcute de mind, pline de slavdnespusl,si un scauninalt pe care gedeaun impilrat prealuminos;eu n-am putut se intru inluntru, iar pe Evpraxialuindu-o, au dus-olaimpilratul. Ea cdzindinaintea Lui, I s-a inchinat qi t sdrutat preacuratelelui picioare. Am ylzut acolo intuneric, apoi strdlucire de hgeri gi o mullime de sfinfi, to,tistandsi privind la Evpraxia.DupI aceastlamvdzutpeMaica lui Dumnezeu,pe Pteaarata Fecioarl Mafia, Sgpana noastrd, care luind pe Evpraxia, i-a ardtat o cdmard.preafrumoasi ;i o cununl pregdtitd,strdlucind cu slavi si cu cinste,gi am auzit un glas zicind citre dinsa: Evpraxia,iatd"rlspliitirea gi odihna ta; acumdu-te,iar dupl zecezile sI vii, ca si te saturi de toate acestea intru nesfirqilii veci". Aceasti vedenie a spus-oegulnena bltrinelor, vlrsind lacrimi din ochi, gi le-a zis: ,,latil acum este a zeceilzi, de cind am vilzut aceastlvedenie,si m0ine dimineald Evpraxia va muri". Cu mare greutate,Iulia i-a ficut cunoscuti, aceadescoperire,dsespremolrtea ei. Auzind aceastdveste,Cuv. Evpraxia a inceput a pldnge cu mare indurerare, cerOndde la Dumtezeu timp de pocLingil.Dar sfirfitul ei a sosit, si dupl putinl zdcete,s-adespdrfitde surorile ei iubite, careau plins-o cu adincd durere, Ei de egumenaei scumpi cdtre cate a rostit ultimile cuvinte: ,,Maicamel, roagl-te pentru mine, cd, mate osteneall estesufletului meu in ceasulLcesta"(v.Sf.25iulic).

170

Protos. NIC'ODIM MANDITA

MINUNEA 195 Cerind aiutorul Maicii Domnului, o fecioard indupleci pe mirele ei a trdi in feciorie Pe vremea impdrafilor Onoriu si Arcadie, omul lui Dumnezeu ft4lr), mulfi bilrbali si femei in Roma, s-auindemnat dupl pilda acestuia, de au pilzit fecioria ;i curd\ia. intre altele erl acolo ;i o fecioafi, cu bun chip, de foarte bun neam, foatte frumoasl la trup, iar la suflet si mai frumoasd. Pe aceastaau mdritat-o pdrintii, fdrd"de voia ei Ei a luat un bilrbat de bun neam gi dregdtor mlre. Si sfirqind nunta, dupd rOnduiala lumii, cu instrumente muzicale, cu cintiri qi dintuiri, mireasa insI, nu avea mintea nicidecum la acestedesertdciuni pdmintestt" la care se af.laffud, voia ei, ci se gindea numai la cele cereEti,dorind sI fie gi sI rdmdnd,totdeauna, mireasa impdratului Ceresc.Seara, cind i-au dus la cdmara cea de mire si au rdmas singuri amAndoi, a cdzut fecioara la rugdciune inaintea unei icoane, rug0ndu-se in liniqte, cu lacrimi, la pururea Fecioara Maria, ca sd-i ajute sd-si pdzeascd. fecioria ei nestricatl. S-arugat doui ceasuri,ud2,ndpdmintul de atilrca lacrimi, cdte a vlrsat. Iar mirele se minuna si a intrebato pe ddnsa de pricina acestqi pldns. lar aceastai-a spus: ,,Pl0ng, fratele meu preaiubit, cd am rugat pe pururea Fecioara,Ndscltoare de Dumnezeu,si nu cunoscmire vremelnic, afafi, rJestlpinul cel.Ceresc,pe fiul ei gi M0ntuitorul meu. Si acum m-au mdritat pdrinfii mei cu sila, fdrd de voia mea gi se va mdnia Domnul si Stipina Ei ng vor pierde din lume si se vor osdndi chiar sufletele noastre vesnic". lar t0;ndrul se striduia sI-i schimbe gindul qi i-a adus mlrturii multe, cI si nunta cinstitd este, si primitd inaintea Domuului, gi mulli'dintre cei insurati au binepldcut lui Dumne'sfin,tii. zeu si s-au insI, feciozra cea cu glnd viteaz, iardgi s-a impotrivit, ldudind fecioria cu pilde, si mai vrednice de crezare ;i, mai ales,cu pilda Stlpinului llristos, Care pentru lauda feciori ei, S-a nlscut din pururea Fecioara Maria. Pe scurt, a zis atitea cuvinte, liuddnd fecioria, incO| aiutindu-i dumnezeiescul dar, a biruit pe tindrul, care a primit sd petreacd,in pdzirea fecioriei neintinati, sub chipul insotirii. $i aqa au petrecut, in aceastd,dragoste frd\eascd"qi unire nestricatl, mulli ani, fdcdnd milostenii, posturi gi alte fapte bune, ca niste prieteni iubifi ai lui Hristos.

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

r 71

$i atdt au binepllcut lui Dumnezeu,incdt tofi locuitorii din cetate niciodatl, ei nu au ii cinsteau , vdzind minunata1orpetrecere,'cil lipsit de la vreo priveghereqi slujire duhovniceasci. NIai tirziu, StapanulHristos a chematIL cetateace&cereuscil, pe mireasalui ceaffuil de prihand",ca sl-gi primeascirlsplata ostenelilor ei. Cind ii cdntaupreofii.slujba ceade ingropare,dupl rinduiala morfilor, blrbatul ei apropiindu-se,cu lacrimi a sdrutat-ope dinsa gi, ridicindu-si ochii qi miinile la cega.zis acestea, in auzul tuturor: ,,Multumesc!ie, DoamneIisuseHristoase,pentru preaiubitoareade feciorie pe care miai dat-oca sofie,mireasL cel neintinatl Ei comoaraceanefuratd,pe care fio dau rctdzi, fdrd,de prihand,;i cu totul crratd, as,acum miai dat-ope'dinsa". AcesteazicAnd(o! minuniletaleStlpand!)a deschisochii fecioara si pufin zimbind, i-a zis lui: ,,Pentruce,preaiubitul meu mire, ai descoperitmai inainte de vreme, ceace nimeni nu te-aintrebat pe tine?" lat cei ce stdteauimprejur, auzind acest cuvint, au sldvit pe Dumnezeu,Cel ce face asemeneaminuni. Dupdpufine zile,a murit gi birbatul ei ;i l-auingropat rudenii le ei in mormintul lor, care 'sa. era la altl bisericd,departede mormOntul fecioarei,solia insl dupd pulind vreme, vrind sI-l scoatd. de acoloca sI-l punl intr-un mormint nou pe care1l zidiseri, nu l-au gisit in mormint. Mult mirindu-se rudeniile lui de aceasta,deschizOndmorm0ntul fecioarei, l-au aflat acolo spre mlrturie, cI dupl cum au fost in viala acerstaunifi in dragoste fudterccd" Ei pdzitoarede curlfenie, se cuveneaca Ei trupurile lor si fie nedesplrfite, dupd cum si sufletelelor se afll intru implrdtia 'Si ceteascd. auzindu-sevestea aceLStLintoatd.Roma,s-auinsplimintat toti cu bucurie mate, pentru cd, in adevilr, faptil marc gi vrednicd de laudi au sivirgit, pururea fericifii gi pomenitii aceia, invingOfld firea omeneascl gi deflimirtd desfdtdrile cele ademe4itoare ale trupqlui. Iar acum in locul celor striclcioase,in impreunarea cer nestricati se bucuri si se veselescde frumusefileRaiuluicele'nestriclcioase gi vegnice,intru implrifia Domnului nostru lisus Hristos,Ciruia I se cuvineslavasi stlpflnirea in veci. Amin (M.M. D, 5o d. Neam0.

MINUNITE

MAICII

DOMNUIUI

173

apropiereaacelei cetntj,unde viefuise mai inainte un sihastru. in acel timp oamenii au auzit cum ingerii c-intaufoarte frumos, antifoaneleinchinate spre lauda PreasfinteiFecioareMaria,NIscdtoareade Dumnezeu(x. 113). MINUNEA 198 in timp ce prin cdnthri o lduddm pe pimi.nt, Preasfinta Maicd,in cer, se roagl pentru noi in Marsilia a fost o femeieevlavioasl, curemergeala bisericl si cdntela Sf0ntaSlujbd.Cind q inceput in Biserici a se cdntaantifoanelespre lauda PreasfinteiNlscdtoarede Dumnezeu,fbmeia stind inaintea lui Hristos, Lceer'avdzut pe PreacurataFecioard, Fiul sdrr,qi cdzind,inaintea Lui, se ruga pentru oameni(x. 1r4).

MTNUNTLE MArcrr DorNULUTrAcurn cU CEICESEnoacA PRBASFINTIEI SAIE nntNuNne196 NlaicaDomnului asculta antifoanele ce i se cdntau in biserici in cinstea ei O femeie evlavioasl, ce se chema Maria din Tarascon,fiind intr-o cetate,ce se'chemamuntelePesulanului, a mers la bispri ci s[ se roagelui Dumnezeu. Cind a inceputsi seroagelui Dumnezeuin aceeabisericd,tocmaise cintau antifoanelePreasfintei Nlscltoarei de Dumnezeu.in aceaclipd,i s-aardtatei Maicalui Dumnezeu;Ei a vdzut-o ascultind antifoanele pind, la sfirqit, 'dupd carc faptd,,iar s-aindllat la cer (x. u2). MINUNEA 197 ingerii cintau laude in.cinstea Maicii lui Dumnezeu, rmpfeuna cu oamenu Era in Franfao.cetatece se chemaSyesion.De ziuaAdormirii Maicii Domnului, cdlugirii fdceau utrenia intr-un munte din

MINUNEA 199 O fetilil infirmi se roagi Maicii Domnului, care ariltdndu-i-seo vindeci intr-o cetatece se chemaAncona,eru o fetild,infirmtr, bolnavd de picioare.inchinindu-seMaicii Domnului,s-arugat ei din toatl inima s-otlmdduiascl. $i arit2ndu-i-sea td^mlduit-ope ea".(x. rr5) MINUNEA 2OO qi RugAndu-se aducind un dar Maicii Domnului, s-au izbivit de ciumi Cindva o cetatece se chemaEvorul, a fost cumplit b0ntuitl de ciumd,incit, aproapese pustiiserddin cauzamuJfimii de oameni ce muriserd. Un meqter din aceacetate,a fdcut un chivot de argint dupl inchipuirea cetd{ii, pe care aducindu-l la bisericd",l-addruit Maicii Domnului. Cdzind la pdmint gi rugindu-se Preasfintiei sale din toatd"inima, ca in loc de argint, sd le diruiascl lor slnltate gi si-i izbilveascd, de ciumd,intr-adevtrrdupi aceeLs-aizbdvit cetillea"de ciuml (x. u6). MINUNEA 2O1 Cele sapte mingiieri pimintesti ' si sapte mingiieri ceregti ale Maicii Domnului Toma,'ArhiepiscopulCantuarului,in fiecare zi rugOndu-se Maicii Domnului,pomeneade celegaptemingiieri pe'carele-a avut ea pe plrnint.

174

Protos. NICODIM MANDTTA

Bucuriaintdia a avut-o, cdnd a conceput(zdmislit)pe Fiul lui Dumnezeu. A doua mingiiere a avut-o,cind L-apurtat in pd4tecelesiu. A treia bucuriea avut-o,cind L-aniscut pe Hristos. Lpatrabucurie a avut-o,cind s-auinchinat ei craii de la rdsdrit. A cincea,cind a aflat pe Hristos peste trei zile in Biserici. A saseac0nds-asculatHristosdin morli gi s-aindlfat LaCer. A saptea,cdnd s-apogorit Duhul Sfint pesteApostoli. Fericindel pe Preacrratl in acestchip pururea i s-aardtatlui odinioarl si i-a zis:,,Primesc cu multumirerugdciuneata, cu care faci pomenire de m0ngiierile mele, pe care leam avut pe pAmint. Mie imi estevoia sI mI fericestisi sI pomenestibucuriile mele,pe carele arhacumin cer.Oriceo- .rrdirr.ios care vaface acestlucru; la vremea'morfii lui, ii voi acoferi sufletul sil voi mintui cdci voi sta inaintea Fiului meu gi md voi ruga pentru dinsul".AtunciToma,Arhiepiscopul, a spus:,,O!preaslZvitiimpdtdteasd,,spune-mi,care sunt bucuriile tale din cer, cu cate sd" fericim pe tine?"Iar Preasfintai-a,spuslui, acelesaptebucurii, pe care Sfinlia sa le are in cer, zicind: Intiia bucuriein cer o am, cd intrec pe ingeri cu fecioria si pe Sfin$ cu vrednicia. A douabucuriein Cero am pentru aceacd eu fac pacein lume. A treia bucurieo am in Cel pentru cI pe mine md ascultdtoli cetltenii cerului. Apatrab"pcurie in cer o am,pentru cd eu pot la Fiul meuorice voi vrea. A cinceabucuriein cer o am, cd m-aminvrednicit si staumai Lpro^pede SfdntaTreime. A saseabucuriein Cer o am, cd: Eu sunt mama oamenilor supdra,tisi oropsiti, carc aleargd.ciltre mine. A sapteaveselie ce o am in Cer este ctr bucuria mea in veci nu se sfirsegte. (x.118) MINUNEA 202 Prin rugiciunile Ei, Maica Domnului indepfurteazd, pe ingerul pedepsitor OdinioardRomaera bintuitd,d,eo cumplitl molimd de ciumi. Romaniis-aurugat Maicii lui Dumnezeu,sd.levini in aiutor si

MINUNILE

MAICII

DOMNUIAI

r75

sd-iizbilveascilde Lceeamoarte ingtozitoare si au purtat icoana ei imprejurul cetIlii. in acezvreme pe zidul cel vechi al lui Adrian implratul, s-a"vilzlt un tinlr voinic, foatte luminos, care peste tot era"udd de singe. Acelaa bdgdndsabiain teacd", ostaE,carepentru ruglciunile poporului in chip de fbst un inger fdcutecltre MaicaPreacuratd,a contenit a mai omori.pe oameni cu ciuml. Aceastaa ardtat-oprin blgarea sabieiin teacil(x. r24) MINUNEA 2O3 Rug0ndu-seMaicii Domnului la plecarea in cllitorie, la intoarcere' gisea candeln nestinsl Avva Dionisie,preaiubiNe-aspusnoui (lui Ioanqi lui Sofronie) tul gi pdzitorul de vaseal bisericii din Ascalon,despreloan Sihastrul, zicind: ,,Mareeru.bdrbatulacelapentru veaculcel de acum, prin viafa lui, gi lui Dumnezeufoarte pldcut. $i vietuia in hotarele satuluiSehustra,care etl departede lerusalim,ca la 2Ode Stipinei stadii.$i aveastarefulin pegterasa,lcoanaPreacuratei, pururea Matia, Fe'cioata noastre, Nlscitoarea de Dumnezeu9i tinind in brafe pe PrunculCel mai inainte de veci, pe Hristos, Dumnezeulnostru. $i starepl Lcestl, cind vrea si se ducdundeva, ori in pustiedeparte,ori la Ierusalim,ca sd seinchine cinstitei Cruci si la mormintul lui Hristosgi sI cercetezelocurile Sfinte, sau la munteleSinaiului,ca si se roage,sau la Sfinlii Mucenici alecdror moagtese aflau departede lerusalim.clci ii pldceastaretului sd dea cinstire sfin{ilor. Mergind uneori in Efes,la mormintul Sfintului EvanghelistIoan, uneori la Sfintul Teodor,in Evhaita,iar uneori la Sfinta Tecla,in SeleuciaIsauriei,alteori la Sfintul Serghie,in Sarafas,uneori la unul, iar alteorila alt sfint. Oric2.ndse ducea,igi pregdteain pe;tera,sL candela,inaintea chipuluiPreacuratei Nlscdtoarede DumnezeuEio aprindea,precum ii era obiceiul.Apoi, stOndla rugdciune,se ruga lui Dumnezerrca,sI-i indreptezepagii pe caleacea bund qi privind lcoana Ndscdtoarei StdpanflNiscltoare de Dumnezeu,grilia:,,Preacuratd de Dumnezeu, pentru cI plecin clldtorie indeplrtatd",inffu care multe zile am sd zlbovesc,Tu singurd,sd ai griid de candelaTa qi,nestinsdsd o plzegti pAndce m[ voi intoarce,dupi a mea rugiciune. Cdeu avdndaiutorul TIu, impreunil-cdlfitorcu mine, mI duc pe drumul meu, la care m-am gdndit". Acesteazici.ndu-le

176

Protos. NICODIM MANDITA

cdtre sfOntaicoand,se ducea pe drumul siu qi zdboveauneori o lunI, alteori doul si trei, iar alteori cinci sau gase.$i intorcdndu-se, afla intotdeauna candela plind, arzind precum o llsase gi niciodatd n-a af.lat-ope e^ stinsl. Si incl ne-a spus noud Dionisie, Preotul, cd acestpirinte loan, umbl0nd odatd"in hoterele satului aceluia, unde era pegtera lui, a intilnit un leu mlre, mergind in calea lui, la un loc str2mt, intre doul Eiruri de spini, cu care locuitorii isi ingrddeau farinile lor. $i atat d,estrimtl era calea dceea,incdt abia putea sd,fieacd printre acei spini, un om mergdnd pe jos qi nepurtdnd nimic cu el. Si, c?;ndamindoi s-au apropiat unul de altul, stare.tul nu-i da cale liberl leului, nici leul nu putea sd se intoarcl din cale, din' cavz str0mtorii locului si nici sdteacd, ei unul peldngd altul nu era cu putinfi. $i leul iAiandpe pllcutul luilumnezei cdnicidecum nu vrea sd"se intoarcd, ci sd treacd.pe calea ce erl inainte, a" stat de-a stinga staretului, pe picioarele cele din spate si pe gardul acela, cu greutatea trupului sIu, ldrgindu-l pufin. Si a fdcut Sf0ntului cale liberd si a trecut pe ldngd leu, atingindu-se cu spatelelui de pieptul lui. 'La acest avvd.loan a venit un frate si vdzind cd in pestera lui nu se afla nimic, i-a grdit lui: ,,Cum petreci aici, Lvva, neavisd, cele de trdbuinl'd pentru viatd?" Bdtr0nul ia rdspuns:,,Fiule,pes-tera. Lceastaeste negulitorie duhovniceascd;dd qi ia. Dd lucru de m2;nd,si ia cele trebuincioase". Si asa, acestpldcut al lui Dumnezeu PIrinte, vietuind in pustniceqtile sale nevoinfe ;i osteneli, ani indestulzti, s-a dus la Domnul qi s-a numdrat in ceata Sfintilor, celor ce stau inaintea Tatd.luisi a Fiului gi a Sfdntului Duh, Unuia in Treime, Dumnezeului nostru, Cdtuia I se cuvine slavd, in veci. Amin @rolog1! iunic). MINUNEA 2O4 Maica Domnului rugdndu-se Fiului Siu, mijloceste pentru iertarea lui Daniil, cel ce s-a pus chezas pentru Evloghie pietrarul . Avva Daniil, Preotul Schitului ) ne-L povestit noud, zicind: ,,Cind eram mai tindr, am mers la Tebaida si m-am pogor0t la un orag sd-mi vind lucrul miinilor mele. Si era acolo un om cu numele Evloghie, c re avea"mestesugulpietrdriei si care, lucrind

MINANIIE

MAICII

DOMNULUI

177

plni seara nu gusta nimic toatd"ziua. Iar dupl ce se insera, mergea prin tot orasul gi, pe clfi strlini afla.,.iiduceain casasa, si, spdldnduJepicioarele cu miinile sale,ii hrdnea pe ei, iar din flrimiturile ce rlmineau, mdnca el, iar ce mai prisosea le arunca la ciini. Suindu-md ca sil-mi vind lucrul miinilor mele in orasul acela,am inserat. $i Evloghie m-a luat gi pe mine, impreunI cu alti strdini in casasa, si dupd obicei, ne-aspdlatpicioarele si ne-a ospitat pe noi; ;i aceastade multe ori mi-a fdcut si mie, si altor frati care erau cu mine. Eu, vdzindu-i bunltdfile lui, m-am minunat ;i am inceput a posti cite o sdptdmdnd,rugindu-mI lui Dumnezeu pentru ddnsul, ca sd-i ddruiascd Dumnezeu multd ayere, sd poatd hrdni Ei mai mulgi strdini. Postind trei sdptdmdni Ei mai mult, am sldbit de post, incit abia mai ttdiam, si iatd",am vdzut pe Cineva, cu sf0ntI cuviintd, venind cdtre mine si zicdndu-mi:,,Ceeste,Pdrinte Daniile?" Iar eu am zis cdtre Ddnsul: ,Am fdgdduit lui Dumhezeu si nu gust piine , pdnd,ce mi va zuzi, pentru Evloghie, sdpdtorul de piatrd,,si-i dea lui bogdtie, ca ;i pe mai mulli strdini sd-i odihneascd".Si mia zis mie: ,,Nueste de trebuinld,,cd,bine ii este lui, precum se af.ld"acum". Iar eu am zis:,,Nu,Doamne,ci sd-i dai lui, ca toti sd prosldveascl numele Tdu cel Sf2nt". Si mia rdspuns mie iardgi: ,,Euti-am spus tie, cd bine se afld. insd, de voieqti sd-i dau lui, te faci chezaspentru sufletul lui, cum cd se va mdntui, dacdii voi da lui mai multd avere?"Iar eu am zis cdtre D2nsul: ,,Din miinile mele sd ceri sufletul lui". Si acestel zicind, m-am af.lat stind ca la Sfflnta inviere si am vdzut pe tandr, cu sfinti cuviintd, sezind pe piatra'cea Sfdntd,,iar Evloghie sta de-a dreapta Lui. Apoi, a trimis la mine Tinirul acela pe unul din cei ce stdteainaintea Lui Ei mi-a zis mie: ,,Oare,tu esti cel ce te-ai prins chezaspentru Evloghie?"Cei ce stiteau de fald,au tts:,,Asa, Stip0ne, ecestaeste". Si iardgi mi-a zis mie: ,,ChezIgiade la tine o voi cere". Eu am zis: ,,Asa,Stdp0ne,de la mine, numai sd-iinmulfe;ti lui averea".Am vdzut indatd,pe doi voinici bdgdnd ?n sanul lui Evloghie aur mult si, cu cit aceiaii dddea\ cu atdt sdnul lui mai inclpitor se fd,cez. Iar dupd ce m-am sculat din somn, am cunoscut cd mi s-a ascultat ruglciunea qi am prosldvit pe Dumnezeu.Iar Evloghie,

178

Protos. NICODIM MANDITA

iegind dupi obiceiul sIu la lucru, a lovit intr-o piatri Ei a auzit un sunet si iariqi a lovit qi a aflat o ferestruicd. A lovit a treia oari din nou a gisit-o si era plind cu aur. Si inspdimintindu-se, se intreba: ,,Cesi fac, nu stiu?De-i voi lua pe acestiain casamea, va auzi stipinul si-i va lua pe ei, iar eu voi cildea in ispitd. Dar eu ii voi lua pe aceftia si ii voi pune unde nu ttie nimeni si, cumpdrdnd, dobitoace, voi zice cd pentru cdrat piatra leam luat pe ele". Pdrdsindu-gi lucrul cel bun, pe care il fdcea in toate zilele cu strlinii, a intrat intr-o corabie gi s-adus la Constantinopol. Iar in aceavreme impdrdtia lui lustin, unchiul luiJustinian. Si d0nd aur mult impdratului qi dregitorilor lui, ei l-au pus pe el dregdtor al f,etdfii. $i gia cumpirat case mari, care pind, in ziua de astdzi,se numesc ,,aleegipteanului". Iar dupd doi ani amvdzut in vis pe Tindrul acela cu sf0nta cuviinfi, iardEi la sfiita inviere stand pe sfOnta piatrd.. Si aducindu-mi aminte de Evloghie, am zis in sinea mel; ,,Oareunde este Evloghie?" Si dupd, nceeaam vdzut pe Evloghie, izgonit de lz fala Tindrului ;i tirdt de un arap. Deqteptindu-mddin'somn, am cunoscut ce insemneazl visul si"am zis intru sinemi: ,,Vai mie, pd,cltosului,ce am fdcut?Mi-am pierdut sufletul meu". Sculdndu-md, m-am dus in orasul acela, unde mai inainte fusese Evloghie tlietor de piatrd,,fdcOndu-md.a-mi vinde'lucrul miinilor mele Ei asteptamsI vind Evloghie gi sI md ia, dupd obicei, in casalui, insd n-a fost cine sd md ia, dupl care m-am rugat de o bdtrind", zicind:,,Rugu-mi tie, maicd,,sd-mi aduci mie p:rfinI pdine, ca sI mdninc, ca n-am mincat astdzi".lat ea, degrabd ducOndu-semi-a adus pdine si fierturl, qi qezind aproape de mine, a inceput a-mi grdi mie cuVinte duhovnicegti qi folositoare: ,,Nu-ti este tie de folos, ca sI umbli prin lufire. Au nu qti cI viala cdlu. gdreascd", de liniqte are trebuintl?" incl si alte multe cuvinte folositoare mi-a grilit mie. Iar eu am zis: ,,Dar cum md sfltuiegti sd fac?CI lucrul miinilor mele am venit sI-l vind". lar ea mi-a rispuns mie: ,,Mdcarcd qi lucrul miinilor il vinzi, si nu zlbovesti asa noaptea prin oras". Iar eu am zis: ,,Cuadevlfilt asaeste". Si iarlgi am intrebat-o pe ea: ,,Spune-mimaici, nu cumva este in ora-sul acesta vreun om temltor de Dumnezeu si primitor de striini?" lat,ea mi-a zis:,,Pirinte si stlpine, am avut aici pe un

MINUNITE

MAICII

DOMNUIUI

r79

tindr, tdietor de piatrd., care fdcea multd mild cu strdinii, dar Dumnezeu vdzindu-i fapta lui cea bunI, i-a dat lui dar, cil am auzit de dinsul cd.,acum este senator in Constantinopol".Auzind acestea,am zis in sinemi: ,Eu am flcut uciderea"LceLstL". Intrind intr-o corabie, am mers la Constantinopol si, intrebind gi glsind casa lui Evloghie, Eedeamlingd poartd,,vr0nd sd-l vdd pe el cdnd va ie;i. Iatd,l-am vdzut pe el ieEind cu multd mdndrie, inconiurat de oameni mulgi Ei am strigat: ,,Miluieste-mi cd am sI-ti griies c cevain taind" . Iat el n-a voit nici mdcar sI se uite la mine, iar slugile lui au voit chiar sd md batd,.Dar eu la alt loc iegindu-iinainte, iardgi am strigat. Iar el a poruncit, ca sd md, batd"incd" si mai mult. Si ^]a ^m stat patru sdptdmdni inaintea ugilor casei lui, inviforindu-md de zdpadd.qi de ploaie, qi tot n-am putut sI vorbesc cu el. Atunci supdrindu-md",m-am dus la bisericd qi m-am aruncat inaintea chipului Domnului nostru Iisus Hristos, cu lacrimi, qi md rugam zicind: ,,Doamne iartd-md, de chezdsiaomului acestuia, iar de nu, atunci qi eu rdmin in lume". Acestea zicindu-le in cugetul meu, indatd ,m adormit si iatd,,a inceput un sunet mare si se auzeacd vine impdrdteasa si inaintea Ei si in preaima Ei, mergeau mullime de mii de oameni. Iar eu am strigat zicdnd:,,Miluieste-md,Stdpand".I?r Ea stind, mi-a zis: ,,Cevoiesti?" Etr iam zis Ei: ,,PeEvloghie prefectul, l-am luat in chezlgie qi te rog sd poruncesti, sd fiu slobozit de chezlqia aceasta". lar Ea mia rdspuns mie; ,,In lucrul acestaEu n-am nici un amestec,ci, precum $ti, asa sd-li implinesti chezdsiata". Si destept0ndu-md, zm zis in sinea mea: ,,Mdcar de-mi va fi mie sI mor, dar nu md voi deplrta de la porfile lui Evloghie, pind nu voi vorbi cu el". Si am mers iardsi inaintea portii lui si cind voia si iasd,el, iar anr strigat. Alergdnd una din slugile lui cu un bI1, atita bdtaie nri-a dat, incdt mi-a fdrdmat tot trupul meu. Atunci mihnindu-md, am zis in'sinea mea: ,,Mi voi duce la Schit si, de va voi Dumnezeu,il va mintui pe Evloghie, cu judecdlile carc le stie". Ducdndu-mi sd caut o corabie, care sd meargd.laAlexandria, am aflat. Si cum am intrat sd mergem cu corabia, indatd,, de mOhnire qi de bdtdi, am cdzutca un mort si arn adormit. si m-am vdzut pe mine in vis, cd eram la Sfinta Piatrd a cinstitului mormint. Si cduta

180

PTotos. NICODIM MANDITA

spre mine cu minie, incdt de fricd m-am cutremurat,ca o frunzd gi nu puteamnici sI-mi deschidnici gura mea,cd.mi seimpi etrise inima din mine. $i mia zis:,,Darnu te duci ca sI-{i implinesti chezl;ia ta,?"Atunci a poruncit la doi din cei ce staude fald, ca lagindu-mI, sd mI spinzure,apoi m-aubtrtut destul Ei mi-au zis: ,,Sdnu incepi nici un lucru mai presusde misura ta si sI nu te cerli cu Dumnezeu?"Si incI fiind spinz\rat, iatd"s-aauzit un glas zicind: ,,Vineimplriteasa." Si vdzindu-ope eL,am luat indrdzneald.gi am zis cdtre dinsa cu glas lin: ,,Miluieste-mi,Stdpind"a lumii". Ia,tea me-azis:,,Cevoiesti?"Si eu am zis:,,Pentru chezdEia lui Evloghie sunt sp0nzurataici". Si mi-a zis: ,,lutd.,eu md voi ruga pentru tine!" Apoi am vdzut cd a mers si a sfuutat plcioareletdnirului aceluia.Dupd Lceentandrul mi-a zis: ,,DeacumsI nu mai faci un lucru ca acestl". Eu am zis: ,,Nu,StIpine. Eu m-am rugat la inceput pentru ddnsul,ca mai mare sd fie, dar am greqit,Stlpine iartd-md".Apoi a poruncit ca sd md,slobozeasclgi mia zis: ,,SI mgrgi la chilia til, cdEuiardEivoi aducepe Evloghie,larinduiala lui ceadintii; tu nu te mai ingriji de aceasta".DupI Lceea,indatd deEtept0ndu-mI,m-am bucurat foarte tarc, izbivindu-md de o chezdsieca. acelsta Ei am mullumit lui Dumnezeuqi StIp0nei, celei cu totul fdrd de prihand. Dupdtrei luni, am auzitcd a murit Iustin impiratul qi in locul lui s-a ficut altul impdrat gi a inceput prigoanl asupra stip0ni torilor, gi pe dregdtorii cei mari i-au ucis gi le-auluat averile. Asemeneaau fdcut gi lui Evloghie,iar el insugi a fugit din Constantinopol;i a poruncitimplratul, ca ori undei-ar afla, sil-lucidA. Evloghies-adus la locul sducel dintii si sia schimbathainele sale,ca Ei mai inainte clnd eru,sIrac. Si s-au adunat locuitorii orasuluiaceluia,ca sI-l vadd.pe el, sii ziceaului: ,,Am auzitde tine cd ai fost dregltor mlre".Iar el le rlspundet: ,,Dem-ar"fi pus pe mine dregdtor,nu m-ati fi vdzut aici,ci alt egipteaneste acelade care a;ti auzit, eu am fost qi m-aminchinat la Sfintele Locruri,la Ierusalim". Venindu-Ei in sine zice:,,smerituleEvloghie,acumdu-te,ia-ti uneletele tale gi mergi de lucreazd,cd. aici nu este Constantinopolul, ca nu cumvasi capultiu sd-lpierzl".Apoi luindu-qi unel-

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

181

tele sale,a ieEitla piatia de mai inainte, unde aflasecomoara socotind cd va"mil afla si alta gi lovind in piatrd"pind la Lceea., saselea ceas,n-a aflat nimic. Atunci, a inceput si-gi aducl al amlnte de hrana gi de dulcealamincdrilor pe carele aveain palatb qi de amdgireamindriei lumii acesteiaqi iariqi ziceaciltre sine: ,,ScoalI-tede lucreazd", cd aici esteEgiptul".Apoi, pufin cite pufin, l-a indreptat pe el M0ntuitorul qi Preasfinatanoastrd,Stilpind,la rinduiala lui cea dintdi. $i flcindu-se seard,iatl Evloghie a venit, chem0ndpe strdin la gdzduire $i vnznndu-lpe el am suspinatqi ldcrimOnd,am zis ciltreOumnezeu:,,Cit s-aumirit lucrurile tale, Doamne, toate cu infelepciune le-ai fIcut. Cu adevirut, Trr, Doamne,faci sdrncigi imbogifegti,smerestiEiinalli EijudeclfileTalesuntnepltrunse".Luindu-mdEi pe mine cu alti sdraci,ne-adus la casalui, spdlindu-ne picioarelesi ne-apus la masa. Dupdce am mdncatnoi, luflndu-lde o parte, i-amzis lui: ,,Cum pentru mine, Avvo, te afli, frate Evloghie?"lat el a zis:,,Roagd-te cd sunt silrac,neavind nimic". Iar eu am zis ciltre el:,,O,de n-ai fi avut nici acesteape carele ai!" Iar el a zis ,,Pentruce Avvo? Au te-amsmintit cindva cu ceva?"Atunci i-am povestit lui toate celece s-aupetrecut.$i pl0ngnndindeaiuns,a zis:,,RoagI-teavvo, ca sd-mi trimitl Dumnezeucele de trebuintd, cd de acum mI indrept". Iar eu amzis:,,Cuadevlrat,fiule, sI nu ndddiduiestisI fi se incredinteze altcqvade'la Hristos, cit vei fi in lumea ceasta, afard"de plata ostenelii tale". Urdndu-icelebune,m-amintors qi a rdmas Evloghie aEa,sdpind in piatrd,si primind pe strlini, pind la sfirgitul zilelor sale.Si ajungind la o 100 de ani nu s-a llsat de aceastdlucrare, qi ii ddruia Dumnezeuputere pind, cdnd s-aimplinit cilliltoria.vielii. Sd ne minunlm dar, de iubirea de oameni a lui Dumnezeu, Care,dupd cal-aindllat pentru pu,tinl vreme atit de mult, apoi iarIEi la smerit pe el, pentru a-i fi de folos. SI ne ruglm gi si ne smeiim in frica Domnului nostru Iisus Hristos, ci doar vom afla mill la infricogitorul Lui scaun,pentru rugdciunile Preasfintei Nlsctrtoareide Dumnezeusi pururea FecioareiMafia si ale tuturor Sfintilor Lui (nrologl7 ma,rtic).

182

Protos. NICODIM MANDr?A MINUNEA 2O5 lilaica Domnului incurajeazd gi aiutd pe donrnita cdzutd,in nipistuire

Fiica lui Genovieg domnul Brabantiei, era foarte evlavioasi si ave mate evlavie cltre Maica Domnului. Clsdtorindu-se cu contele Siegfried G.l3t), Lvea o mare suplrare, deoafecenu nlstea fii. Rugindu-se Maicii Domnului cu credin{I, i-a ascultat rugdciunea, si spre marea ei bucurie, a rlmas inslrcinatd. in acesttimp Siegfried sotul ei, clre era voievod, aplecat cu oastea lardzbgi, llsOnd in locul sIu ca administrator, pe un slujitor al sdu care 5e numea Galion, om destoinic si viteaz. Acesta,dupd plecarea lui Siegfried, s-a sirguit foarte mult sd ademeneascdsi corupl spre apdcdtui cu dOnsul,pe stlpana lui, aducdnd vdstea prin clrti scrise cu viclesug, cum cd domnul a murit in tdzboi. Doamna insd nici cum nu s-ainvoit la acestlucru. l4r dacd"a venit Siegfried de la rdzboi, Galion slujitorul lui i-a spus cI in casalui toate au mers bine, numai cI sofia lui este intinatd cu desfr0narca. Bdrbatul ei miniindu-se foarte a poruncit slugilor s-o inece cu pruncul impreuni, cdci ziceaci nu este niscut cu dAnsul. Slugile insl lu0nd-o nu au inecat-o,ci au dus-ointr-o pustie si au ldsat-oacolo. Ea tdminAnd gi umblind prin pustiu s-a ardtat ei Maica Domnului si a mdngiiat-o, ajutdnd-o in multe nevoi pe eL gi pe pruncul ei.' Dupi gaseani, bdrbatul ei Siegfried, cnre af.lasede nedreptatea ce i se fdcuseGenovievei,ii piru rIu ciindu-se foarte mult. intr-o zi mergind laviniltoarein aceapustie, a af.lat acolo pe doamna sa, dar ea nu a vrut sd vieluiasci cu dinsul pdnd, cind el nu va zidi o bisericl in acel loc in care i s-a"ariltut ei Maica Domnului Ei a ming0iat-o in scirba ei. $i aqa, domnul ei a zidit indatl o frumoasi bisericl in acel loc, pe clre a"sfinfit-o Episcopul(x. 119).

MAICA DOMNUTUIS-A ARATAT CELOR CE SE RUGAU EI CU CREDINTA MINUNEA 206 Maica Domnului s-a ardtat imbricati in veEmint luminos, scris peste tot cu rugiciunile crestinuluiin cetateaColoniaAgripinei,era un cetd[eanbinecredincios. Acestamergind la bisericl gi venind acasd,intotdeaunase ruga Maicii Domnului, zicdndcltre d2nsacuvintele ingerului: ,,Bct'ct't'rd-te ceea ce e;ti plind, de dar, Domnul este cu Tine, Binecu2s).Dupdtrecereadin vialI uinfuffi, e;ti tu intrefemei..." 1Lc.1, a acestuibinecredincioscrestin, MaicaDomnului s-aardtat unei nepoatea lui, imbrdcatdintr-un vegmint foarte luminos. Pe acel vegmint Ei pe incdlflminteaEi erau scrisecuvintele:,,Bucurd,'te ceet ce e;ti plind, de bucurie, Dornnul estecu Tine..," 1x.128;. MINUNEA 2O7 Maica Domnului se arath Bpiscopului stind in Scaunul Arhieresc. Alfons, EpiscopulToletanuluiera foarte evlavios cdtre Maica Precista.Odinioardmergind el la bisericd,in timpul Utreniei,a

184

Protos. NICODIM

MANDITA

vdzut pe Maica Precista stind in scaunulArhieresc. Pe cind el o privea cu evlavie si multl smerenie, Maica Precista ia dat lui atunci un felon, adicd,o sfitl preoteascd6. r29). MINUNEA 208 Nlaiea Domnului a poruncit si puni Episcop in cetate pe binecredinciosul Ieronim in cetateaRomei era un om care se numea leronim. Acesta ?vea.mare evlavie cdtte Maica Domnului. Dacd.a murit Episcopul locului aceluia,poporul dimpreund cu soborul bisericescpostea si se ruga lui Dumnezet ca"sd"learate cine ar putea sd le fie Episcop. Atunci Preacuratl s-a atdtat unui om si ia zis: ,,Mergi qi zi oamenilor sd aleagd"Ei sd punl Episcop in cetatea acelsta, pe Ieronim, sluga mea". Oamenii au fdcut aga dupl cum le-a poruncit Maicz Domnului (x. t3o). MINUNEA 2O9 Maica Domnului ii dI'un vesmint pretios Episcopului Bonit Bonit, EpiscopulVserinului era un'om cu foarte multd evlavie cltre Maica Precista. Odinioard mergind la biserica Sfdntului Mihail, dupd ce au ie;it tofi ceilalli oameni din bisericd,,elincd, z mai rlmas rugdndu-se Maicii Preacurate. Atunci preasf0nta Fecioard Maria a venit cu gloatd mare de ingeri luminati, din indlfimi, si i-a dat lui un vegmdnt foarte scump, care s-a pdstrat in aceabisericd.Nici gn om nu putea sd cunoascd" materia si cum este ficutd lesdturalui (x. rEr). MINUNEA 210 Nlaica Precista salveazd, din inec o femeie sfuraca care a niscut in largul oceanului este un ostrov ce se cheaml Tumva. in acel,ostrov era o bisericd, ziditd,in cinstea Sfintului Arhanghel Mihail. La prdznuirea hramului acesteiMdndstiri, se aduna mult popor, de prin multe pdrqi.in aceavreme,laun Btaznic,merseri pe mare mulli oameni ;i f'emei.intre ele era si o femeie silracd., insircinatd, cafe era a;pro?;pe sr nascd.Deodatr se stirni o furtund mare. oamenii insp:iimintindu-se cumplit s-au coborit in

MINUNIIE

MAIC'II

DOMNUTUI

185

birci si s-auindreptat spre ostrov, llsind pe acel femeie in mijlocul valurilor.Fiind invlluitI de mare primeidie,plingea ;i se ruga lui Dumnezeu,Maicii Domnului gi Sfintului Arhanghel Mihail sd o scapedin primejdie.in acel momenti s-a ardt^t ei MaicaPrecista,carea scos-odin valurile mdrii qi a dus-ointr-un loc fdrd de griiil, unde a nlscut un prunc. DupI ce s-a L1ezat mure?,femeiavlzindu-se scoasdpe mal, a spusoamenilor tolte. A spus cum n-a lasat-oMaicaPrecistasI se inece in mare; ci ca o milostivl a mOntuit-ode la moafte G. 132). MINUNEA 21 T Craiul $tefan rugindu-se Precistei, repauzeazd,de ziua Adormirii Di $tefan,Craiulunguresc,era greubolnav.Atuncisosindpraznicul Adormirii Maicii Domnului, s-a rugat Domnului Dumnezeusi PreacurateiSaleMaici,sd-iia sufletlulin aceeasizi. indatd ce-;i 4,2r-24), Dumimplini rugiciunealui fdcutl in duh gi adevdr(roan praznicului zi, luminat rezeu i-a,luat Sufletul chiar in aceeaqi a al Adormirii Maicii Domnului. Acestlucru minunat, s-afdcut cu aiutorul Maicii Domnului 6. r34). MINUNEA 212 Maica Domnului se ardtil celui ce citea cu evlavie Paraclisul Ei in Rusia cea micd, in tinutul Haliciului, MarcosLandinski a vdzutin vis pe MaicaPrecista;ezind pe un scdunfoarte frumos, inconjuratl de ingeri qi unele suflete ale dreplilor. Acolo a vdzut qi pe fratele lui mai mare,Gheorghe,care murise,cdruiaMaica Domnuluii-azis:,,Eum-amardtatfratelui tlu celuimai mic, pentru ctrcite$tecltre Mine, cu credinfl gi evlavie,in toate zilele,din tineretilelui, Paraclisulmeu".Dupd,aceea,el s-aficut ciluglr, luindu-sinumelede Macarie.Si in cllugdrie ca gi in mirenie,el citea zilnic ParaclisulMaicii Domnului,incdt il Etiape de rost (x. r35). . MINUNEA 213 Hristos l)umnezeu si Maica Saii aratil multe taine Criiesei credincioase Ioana, Crdiasafr ancezd,era foarte evlavioasI cdtre Pr easfinta Nlscltoare de Dumnezeusi pururea Fecioara\l:tria. Ea cugeta

r86

Protos. NICODIM

MANDTTA

totdeauna la binecuvintnrea Maicii Domnului. Pentru aceea Hristos Dumnezeu-Omul si Preacurata Lui Maicd.,iau arltat gi descoperit multe taine 1x.u6;. MINUNEA 214 Nlaica Domnului i-a ariltat femeii evlavioase, ziua sfdrsitului ei O creEtind din Egia, pe nume Matia,, era foarte evlavioasd cdtre Maica Domnului. Fiind departe de mogia sa, totdeauna se ruga mergind la o biseric4, ce era,ziditd,in cinstea Precistei.Acolo se ruga ea cu osdrdie Maicii lui Dumnezeu.Pentru acea credincio;ie si ostenealdin rugdciuni gi in vie.tuireacreqtineascd,Maica pururea Fecioari ia descoperitmai inainte de vreme, ziua si ceasul mortii ei. Mai inainte de a se imbolnivi, pe cdnd se pregltea de moarte, a zis sluinicei sale,pe care o chema Clementinl: ,,Clementino, am auzlt cd voi merge in Sfinta Sfintilor" (x. 137). MINUNEA 215 Rugati fiind, Maica Domnului se aratd, si salveazil corabia primeiduitl de furtunl Un bun creqtin care se chema Petru, din Alaba, cdldtorea cu' corabia pe mare mbrgOndspre Olanda,la o cetate numitd Ruan. Pe cind cdldtorea astfel pe mare, deodatd,s-a ridicat o furtunl groaznicd,, incdt toli se speriaserdsi credeaucd"nu vor rnai scdpa cu viatd. Atunci, acel bun cre$tin, Petru a zis tuturor celor din corabie: ,,Si ne rugdm cu totii Maicii Preacurate,sd ne vinl acum in aiutor". Si asa,,dupl cuvintul lui, au inceput a se ruga din toatd inima, cu.lacrimi fierbinfi, Domnului DumnezeuEi Maicii Sale. in acel timp s-a atiltat inaintea corabiei, pe mare, o Fecioari foarte frumoasl si luminoasd, cu niste faruri aprinse, lumindtoare. 'lndatd, dupd"acea ariltare minunati, furtuna s-a potolit Ei marea s-a linistit (x. 141). MINUNEA 216 Crestinul evlavios rugindu-se Dlaicii Domnului, l-a salvat din mare gi l-a dus pe un cimp verde Un galion levanticesc,mergea din Lizutaniain Spania.Pe cdnd inainta pe mare, s-adezllntuit cu mare furie o furtunl, carc af.dcut

MINUNILE

MAICII

DOMNULUI

187

ca vasul si se spargd.Atunci,,tofi oameniicare erau intr-insul s-auinecatin adincul mIrii. Din acel groaznicnaufragiu,n-a scIpat decdtnumai un singur tinilr, care se numea Petru Mendes. viu qi sinltos. Numai Lceste-ardmas in timpul groazniceifurAcest tdndr,creEtinbinecredincios, tuni qi a naufragiuiui,s-a rugat din toatd inima Maicii Precistei cu lacrimi fierbinli gi i s-ainchinat cu adincd smerenie.Maica Preacuratd,l-asalvatqi cu ajutorul ei, tinlrul Petru, s-avdzut a;runcatafard"din marel infuriatl, pe un cimp verde (x. r42). MINUNEA 217 Oportuna la moarte vede pe Maica Domnului cilreia ii incredinteazL Pe surori O cilugZritn cffe se numeaOportuna era stareld'pestemai multe maici si surori. cdnd eru"pe patul de moarte,a adunatin jurul ei, toatemonahiilesi surorile.Preofii si soborulflcurd rugdciuniinaintealui Dumnezeu,a Maicii.DomnuluiEia tuturor Sfiniilor si ingerilor,ca Sufletulei sd meargdde pe pdmdntla cer. in aceltimp Oportunaprivind spreusd,zise:,,Iatd,vineDoamfla.mea,Preabinecuv intata Fecioara Mafia, MaicaDomnului nosPreasfintiaSas[ vd pilzeascd". tru Iisus Hfistos,Dumnezeu-Omul. (x. tse). in Domnul repauzat a" Acesteazicind, .MINUNEA 2I8 se atatd Episcopului Ei-i vesteste Precista Maica ziua trecerii din viatil Arnolf, EpiscopulZvezionului,avea ctitor, patron al viefii sale,pe MaicapurureaFecioaraMaria.El se osteneaa-siimplini indatoririle salede plstor al turmei cuvintltoare, ostenindu-se cu toatl bunachibzuialila'i trage pe togila bunaviefuire9i ve9nica fericire. Ajungind cdtre sf2rEitulvie{ii sale s-aimbolnivit' Atunci i s-a ardtat Sfintul Apostol Petru, cate i-a spuscl-i sunt iertate toate pdcatele.Dupd aceel'i s-aardtat sfintul ArhanghelMihail, care s-afdglduit, cI dupd rnoarteil va duceintr-un loc fdri de griii. Mai pe urmd i s'a ardtatMaicaPrecista,Catei-a spuscI in ziuaPrazniculuiAdormirii Ei, i seva sfarsiviata lui. Si drept aEa a fbst(x.161).

188

PTotos. NICODIM

MANDTTA

MTNUNEA 219 Hristos si Maica Sa, s-au arhtat . credinciosului inainte de a muri Un crestin evlavios, Nicolae din pabutin, mai inainte de a muri, s-a imbolnlvit greu. Atunci el vlzindu-se aproape de a trece in veqnicie,a cintnt cu foarte mare veselie cuvintele psalmistului David:,,Ruptu-s-a leglturile mele,,. credinciosii din jurul lui vdzindu-l veselindu-se si cintind asa,l-au intrebat: ,,Pentru ce te-ai veselit si te veselesti asa?"El le-a rdspuns:,,Eum-am veselit ;i md veselescasa,pentru cd mi s-a ardtat Hristos Domnul gi Preacurata Maica Lui, pururea FecioaraMafia si miau zis: ,,Slugi bunl si credincioasl, intrd in bucuria Domnului tdu" (x. 164). MINUNEA 220 Nlaica Domnului se aratd, fecioarei Lgata si-i vindecd degetul tdiat prin ispiti , Sfinta Agata fecioara, qezind pe lavild,, voia si taie cu cufitul brinzd" pentru un sirac. Duhul cel rdu insd a impins-o de pe ravitd,, a cdzut jos gi gia tdiat un deget cu cutitul. Atunci s-a ardtat ei precista,care i-a pus degetul la loc; a tdmdduit-o si ia zis: ,,Fiicamea, nu te teme de diavolul; unul-Ndscut Fiul meu te va izbdvi de toatd, grija gi nevoia, ori de cite ori el va vrea sil-li facd,rdu (x.237). MINUNEA 221 Maica Domnului izblveste de. tilhari pe un evreu care apoi primeste Botezul Odinioari, in tata Angliei, in cetatet Londrei, trlia un evreu. carc, cdldtorind intr-o altd.cetate,ce se chema Uvington , a cdntt pe cale intre tdlhari, care l-au bitut qi i-aU luat tot, apoi legindu-l l-au ldsat intr-o casdpustie. Evreul a adormit, dar atunci i s-amdtat lui Maica Domnului gi dezlegindu-l l-a liberat. cind s-a desteptat a vdzut pe Precista aievea si a intrebat-o: ,,Cine esti tu, DoamnI?" Ea i-a spus:,,Eusunt Maria, cdteiatu poporul tdu vI Ei puneti impotrivd. Eu am venit aici ca sI-!i fac bine pentru rdu,,. Dupd aceel acel evreu, trecdnd printr-o cetatece se chemayaha, s-abotezat si iau pus numele Ioan (x. 187).

MINUNILE

MAICII

DOMNUTUI

r89

MINUNEA 222

ffiffi##:l::l ,i:,i;tadeererici ;i vindeci Odinioar[, doi frati merglnd pe czile, au aflat o bisericl pustie..Intrindin aceaBisericl, au inceput a se ruga Maicii Domnului. Tocmai in acel timp iau aflat pe ddngii aici, erelic-i-idintr-o localitate numitl Albighena, care intrOnd in Bisericd, i-au scos afard"qi unuia dintre dingii i-a tdiat limba, tocmai din fiddcind". Celdlalt frate, clre er^ qi Preot, l-a'dus pe cel rdnitpind" la Cluni an (mrnrstireaClun) qi l-a incredinlat cdlugdrilor din aceamdndstire, care vdzindu-l rinit pentru cinstirea Maicii Domnului l-au primit cu toatd dragosteasi voia bunl. intr-o noapte, fiind adunati tofi clluglrii la slujba Utreniei, au rinduit sI fie adus qi cel cu limba tdiatd,la biserici. Astfel fiind adunali cu totii, s-au rugat cu mare credinli, cu multl evlavie gi cu belgug de lacrimi, ciltre Preasf0nta Maicd"a Domnului nostru Iisus Hristos, sd facd"mild" Ei sI vindece, pe cel care pentru dragestea si evlavia cea cdffe D0nsa gia jertfit limba ce i-a fost tiiati de hulitorii eretici. Dupd aceastd.rugdciune stiruitoare, Maica Milostivirii s-a ardtat rievea, gi cu multd. bundtate a ddruit vindecare gi grai celui rinit. Fdcindu-se aceastdminune, cel tdmdduit a inceput cu mare glas sI adtcd mulfumiri si laude, Maicii Domnului, strigand cu mare glas:,,EWUtdJe, ceea,ce e;ti plind, de bucurie, Dornnu.l este cu. tine" (x. 206) MINUNE A 223 vedenie infricogatd,, Maica Domnului salveazl Printr-o pe ciluglrul Teofan din riticire Avva Chiriac, locuia nu departe de Iordan. Odinioarl a venit la ddnsul un cdlpgir, pe nume Teofan, care ert addpat cu eresul lui Nestorie ereticul, care hulea pe Maica Precista, zicind cI nu este Nd.scltoare de Dumnezeu. Sfintul Chiriac s-a rugat lui Dumnezeu gi Maicii Preacurate,sI i se arate lui Teofan credinfa cea adEvilratd,.A doua zi, in al noulea ceas,i s-a ardtat lui Teofan un om foafte strasnic la vedere, care i-a zis lui: ,Vino si vezi care este adevlrul", si luindu-l pe dinsul l-a dus intr-un loc. foarte groaznic,intunecos si impufit, din care iegea un foc mare in care

r90

MINUNIIE

Protos. NICODIM MANDITA

dugmanulMaicii Domnului,pe Eutih ^-vdzqt.peNqqtp;i_e, efg*fleUl, gi Apolinarie,pe Diodor ;iArie.gi pe alli ereticigi a auzitglasde la acelom strasnic,catea rostit urmltoarele: ,,&lestaestelocul cel g.4!1*g{gtlq!-of gi hulitO:ilpr MaiciiDomnuluinostru IisusHristos". Din aceavedenieinfrico;atI, Teofaninsplimintindu-se, s-aintors la dreaptacredinll Ortodoxl (x. 207). MINUNEA 224 Maica Domnului opreste o femeie eretici si intre si sI se inchine la Sfintul Mormint O femeie ereticil,ce se chemaCosmiana,avenrt odinioari in Ierusalim,sd se inchine noapteala Mormdntul Domnului nostru Iisus Hristos.Dacds-aapropiatde uEilebisericii, s-aardtatei Maicjl*PreasfintI, insofitl de mai multe fecioare'ginu i-a dat voie -sI intre in bisericl, zicind cdtre dinsa: ,,Cumqttezi tu sd intri aici, nefiind dintr-alenoastre".Eaa inceputa seruga sdo lasesi intre, femeie,cI nu vei puteaintra dar MaicaPrecistai-a zisl.,,Crede-md te vei inso{i qu 4oi in aceeagicredinld". Cozaici, fdrd,numai d;acd" miana auzindacestecuvinte rostite de MaicaDomnului,mergind dupI cares-acuminecatcu Trupul EiSnna.primit.dreapta"credingd, gelelui Iisus Hristos.Apoi a mers de s-ainchinat mormintului lui Hi'istos,ne mai fiind impie dicatd,de a intra in bisericd(x.zrr. MINUNEA 225 Mdntuitorul HristoS si Maica Sa, ii intorc Sfantuhi Nicolae, Sfdnta Dvangheliesi Omoforul ,LaSolg-rglq_inNiqeen=1a. .322LStenrtulNicolaecuprins de rivnd Dumnezeiascil, a lovit pe Arie peste obrazcu palma, pentru zrceelcI el hulea pe Hristos, zicdndcI este filpturd",nu Dumnezeu gi pe MaicaSape careo numeaniscltoare de om gi nu Ndscdtoarcde Dumnezeu,dupl adevilr.$fin,tii Pirinli, pentru acea loviturl, au vrut'str-l lepedepe Sfintul Nicolaedin rinduiala Arhiereascd,pentru care^ fost blgat in temnifl. Dar i s-aardtat lui Domnul ngstru Iisus Hristos gi MaicaSa Preacuratil,care i-au restituit Sfinta Evangheliesi Omoforul arhieresc.Vizind Sfinlii Plrinfi aceastdminune, nu l-au mai depus din treapta arhieriei pe Sf0ntul Nicolae,care s-a bucurat de multl cinstire din parteatuturor 6.226).

MAICII

DOMNUTUI

r91

MINUNEA 226 Maica Precista s-a ardtat unei fedioare scirbiti ilin cauza ereticilor O fecioardcese numea Lusgarta,era&arla.mifunit[ din cauza ereticilor.Pentrudragosteaqltdvna ei, i s-a ardtatMaicaPrecista, pentru a o mdng0;iape dinsa. Atunci fecioara i-a aldtat Maicii Preasfintepricina mdhnirii sale,zicind: ,,I4r au inceput eretj.qii qi els$finilEgilii de a rdstigni a doua oafi,pe Fiul lui Dumnezeu, neaducindu-icinsteace se cuvine"(x. zz7). MINUNEA 227 Cdlugirita cure L iubit pe NlaieaDomnului a fost condusi la cer de cete ingeregti O clluglrild, ce se chemaRomula,locuia ldngd,o bisericl inchinatd"Maicii Domnului, CLreiaii slujeacu toatd dragosteafiina dobdndit multl mild qi dar de la Sfinlia lei sale.Pentru a;ceea Sa.Cirrd eru,arproape sI moarl, a chematpe staretaei, cesenumea Redempta.Pestenoapte ea.a vegheatimpreund cu alte cllugIrite,la capdt?iillRomulei.in aceavreme, liin4 niszul no.pfii,-.$:4, coborflt.di-a-C-er.o lumini firare, careL umplut de strilucire chilia acbeasi pe dinsele le-ainspiimdntat foafte. Romulavdzdnd aceasta,a zis ciltre sttretl sa: ,,Nute teme rnaicd,.euin curdnd voi muri". DupI Lceea,lumiqas-aindllat, rdm?;ndnd in chelie un miros de bunl mireasmd.A. patra noapte,Romula iar a chemat pe starela sa si pe Duhovniculsdu, de la care L primit Sfinta Impdrtlsanie.In aceavreme,iqutila dila.r.nlpa.Caselsi, s-auardpgle tat do_,gi- de ingeri de luminI. Unii rosteauPsalmi,iar ceilalti canau o cintare c& aceasta:,,Romulaa murit si ingerii c0ntind ii duc sufletul ei fa Cef'. DupI aceeaingerii s-auindlfat la Cer impreunl cu sufletul ei, cind ingerii nu s-au mai vdzut, nici cintatea nu s-a mai atzit si.nici buna mireazmil.nu s-a mai simfit (x.275). MINUNEA 228 intr-o biserici inchinati Maicii Domnului. de Buna Vestire a strlluOit o lumini cerea.sci in Rusia cea Micd,,in tinutul Libovului, in mindstirea Crehlinului, lajraznicul BunejVestiriin bisericds-aaprinssingurl o .'

r92

Protos. NICODIM

MANDITA

MINUNITE

MAICII

DOMNUIAI

193

lumind mare. Acea bisericd.avea hramul Acoperdmintului Preacuratei FecioareNdscltoare de Dumnezeu (x. 283).

de acum inainte a face slujlrn in biserica ce^ mare Ei aga o fac pdnd,in ziua de astdzi,ne mai bdg?nd in seaml frigul iernii (x. 333).

MTNUNEA 229 Maica Domnului indeamnl la pociintL, pe cdlugirul ce a flcut mult bine bisericii Sale

MINUNEA 231 Maica Domnului cheami pe un crestin si sluieascilla Biserica Sa

Sfintul lerasm, cdluglrul de la Pecersca., a avut multe comori mostenite de la plrintii sdi, pe care le-a.dat bisericii Maicii Domnului. Dupd Lceea,cu indemnareavrdjmaEului sufletesc, ainceput a petreceviald,necuvioasl, lenevindu-sela rugiciune, la post si la alte bunltdpi sufletegti.in aceavreme imbolnlvindu-se, era aproape sd moard. Atunci i s-a ardtat lui Maica Precista,finand in brale pe Hristos ca Prunc si ia zis lui: ,,Ierasme,fiindcd tu ai impodobit biserica mea cu icoane, eu inci voi cere Fiului meu, ca sd.te primeascd si sd viefuie;ti in impdrdlia Lui, numai scoald-te din stare^ in care te afli gi te pocdieste de pdcztele tale, fdcOndu-teschimnic, cdci peste trei zile te voi lua la mine". Auzind acestea,Ierasm gia mdrturisit picatele sale in fata tuturor frafilor cdlugdri, pLrindu-i riu de tot ce a fdcut. A treia zi, dupd" fdgdduinla Maicii lui Dumnezerr,a plecat din aceastdviald urcindu-sela cer, pentru a intra in locaEulcel de veci (x. 3r+). MINUNEA 230 Cdnd in biserici oamenii se lenevesc a slivi pe Dumnezeu, atunci ingerii le iau locul . in vremea lui Eliseu Pletenschi,arhimandritul Pecerscdi,fiind ger foarte mare, Plrinfii din aceastl mdnlstire s-au hotlrit sd facd Sfintele Slujbein biserica Sfintilor Apostoli, clre era.mai micd Ei mai cdlduroasi; iar biserica cel mare, c re eta inchinatd Maicii Domnului, au ldsat-ofdrn sluibl. in vremel acee , Pdringii fiind adunafi cu tolii in Biserica ceamicd, in acelastimp gi in Biserica cea Mare a inceput a se face slujbd, cu toate cd dintre Pirinfi, nimeni nu era aici, fiind incuiatd. S-auvdzut si lumini aprinse ;i se aluzeu cintdri frumoase, liudind pe Dumnezeu gi pe Prcactrata Lui Maici. Si toli Pdrintii minunindu-se, se intrebau: Cine sunt cei ce cintd? Si rdspunsulsi l-au gdsit singuri: ori erau Sfinfii, ale clror moastese aflau in bisericl, sau erau ingerii lui Dumnezeu? Arhimandritul qi fratii alzind, si vdzdnd acest lucru, au inceput

Ioan Strdinul, cum este numit, a innoptat in Cupiatici. in vis Biserica i s-a ardtat lui Maica Precistaqi ia zis sd locuiascd,l?;ngd Sfintiei Sale.El desteptdndu-sedin somn, a renunfat la calealui in care mergea qi s-a Lrez t sI locuiascd l2;ngdbiserica Sfinflei Sale.Aici el a indeplinit sluiba de paraclisier, biserica afl0ndu-se in acel timp sub ingrijirea unui Preot de mir (x. 341) MINUNEA 232 l{aica Domnului respinge trupul unei crestine care L fost ingropatdin Bisericl Pe cind acestIoan, amintit mai sus, eraparaclisierla aceabisericd a Precistei,a murit o doamnl ce a locuit in acele pirgi. Mai inainte de a muri, acea doamnl a poruncit sd fie ingropatl in bisericd, in apropiere de Icoana Maicii Domnului. Intr-o noapte, pe cdnd acest paraclisier citea ruglciuni in BisericI, i s-a ardtat lui Maica Domnului si ia poruncit sd meargd la preot ;i sd-ispund sd nu ingroape trupul aceleidoamne in Bisericd. Preotul, dupl porunca Preasfintei Niscltoarei de Dumnezerr,n-adat voie sd ingroape trupul acelei doamne in bisericd, dar feciorul doamnei neascultdnd de Preot gi infricog0ndu-I, au ingropat pe mama lor inaintea Icoanei Maicii Preacurate.A doua zi la Utrenie, venind in Bisericd, au aflat trupul acelei doamne scos afard din mormint, zdcind deasupra plmdntului. Preotul speriat a ingropat iarIEi trupul ei. In noaptel ce a urmat, s-a ardtat iardqi Maica Precista paraclisierului gi i-a zis:,,De vreme ce voi nu ascultafi porunca, eu voi lua d_4rgl{Ueg_dea td.midui oamenii, din aceasti bisericd, pind cind nu se va alegenimic de tlupul acestz, clre yL pieri cu sunet; apoi voi aduce al{i lucrltori la aceastdbiseric[" (x. 342). MINUNEA 233 Nlaica Domnului se aratd in Bisericd tinind in brate pe Dumnezeiescul Prunc in mdndstirea Clunialilor, dintre toate Prazniclle,cel mai cinstit, mai mult decit celelalte, era Praznicul Nasterii lui IIristos.

t94

Protos. NIC'ODIM

MANDTTA

Odinicrari fiind Praznicul acesta,un cdlugdr imbunltltit a vdzut pe MaicaPrecistatinand in brate pe Ilristos ca Prunc;iar imprejurul ei o multime de ingeri (x.35J). MINUNEA 234 Maica Domnului se aratd. si mingiie pe Sfintul Apostol lacob Iacob Apostolul, feciorul lui Zevedei,cind erl rn Spaniaintr-o cetlte ce se chema CezarAugusta,era foarte scdrbit cI nu intorsese mai multi oameni la credinta crestind,ci numai noud. Atunci Maica Precista s-a ardtat Apostolului si mingiindu-I, i-a zis: viatd,n-a,iucenici multi, dar dupl-mo rte vei avea 'intru acea"stn nrai nrulti" (X.35q). MINUNEA 235 Un crestin din Roma vede pe Maica Domnului st0nd lingd, tronul Fiului siu Odinioard, paznicul bisericii Sfintilor Apostoli Petru si Pavel clin Roma s-a rugat lui Dumnezeu si tuturor Sfintikrr Lui pentru ajutor. Atunci, fiind treaz, s-aaflat intru rdpire gi a vdzut pe llristos hnplratul Slavei sezind pe scauninalt; iar impreiurul Lui se afla multime de ingeri. Dupd a;ceelvenind impird.teasa Cerului, Maicalui llristos, zvdnd pe cap cununi strllucitoare,fiind insoliti de nrulte fecioare ^ ^sezat-o impiratul Flristos lingi Sine. Apoi a venit Sfdntul Ioan Botezdtorul cu Patriarhii si Proorocii; dupd aceea au venit Apostolii; apoi mucenicii si dreptii, care c'azinrls-auinchinat lui llrist
MINUNITE '-

MAICII

DOMNUTUI

195

cu amar pentru atita depdrtate de biserica sa in care se indulcea si mingdia sufletegte.in acel timp aflihdu-se in tdpire avdzut biserica Precisteicu uqile deschisegi un glas din Cer se auzi, zicindt-i: ,,IntrI aici". DupI Lceasta plecind din Tarigrad, s-a intors la biserica sa, pe care o dorca nespus de mglt $.364). MINUNEA 237 pe Domnului intr-un car de aur Maica vede Un crestin Un om din cetateaFlorentei, care se chema Filip, s-adus odatd la Biserica Bunei Vestiri a Maicii Domnului. intru acea zi tocmai se citea din cartea Faptelor Apostolilor, aceste cuvinte: ,Fili1te, apropie-te ;i te alipe;te de carul Acesta."(F.Ap.8, 2r. El auzind acestecuvinte gia pierdut cunostinta gi fiind rdpit avdzttt inaintea lui un car de aur la carc era injugatd o oaie.si un leu; iar induntrul carului gedeaMaica Domnului (x. 365). MINUNEA 238 Prin porunca Maicii Domnului, stilpii unei Biserici au fost ridicati de copii Sfdntul impdrat Constantin cel Mare, a zidit o bisericd in cinstea PreacurateiFecioareMaria. El a adus la acea Bisericd nigte stilpi foarte mari si grei, pe care mai mulli oameni impreund nu puteau nici micar si-i migte, dar sd-imai qi Lrezeunde trebuia! in aceavreme Maica Precista s-aatdtat unui zidar si i-a zis: ,,la pruncii din gcoaldca sI ridici stilpii cu ei". Zidarul ascultind de cuvOntul Maicii Domnului, a chemat copiii de la qcoald.Astfel copiii venind si incercdnd sd ridice, stilpii s-au fdcut uqori 9i apucOndu-ii-au aEezatpe fiecare la locul unde trebuia (x. lzo). MINUNEA 239 Diruind Maicii Domnulul bog[fia tteciltoare, Maica Domnului le-a d[ruit bogifie vegnici lJn cetdteandin Roma, pe nume Ioan Patrichie, neavdnd copii cu femeia sa, a ddruit toate avu{iile sale Preacuratei Fecioare Maria, zidind o bisericd in Numele Preasfin{iei Sale. Trdind in continuare o viali cucernicl ;i plinl de fapte bune, mai inainte de moartea lor li s-a zrdtat Maica Precista si le-a zis: ,,Voi m-afi ficut pe mine urogtenitoarepesteavuliile voastre cele plmdntesti.

r96

Protos. NIC'ODIM

MANDITA

Eu, tnai bune si vesnice bogltii voi cere pentru voi de la Iriul tneu.Acum mergeti,cdci miine vd vor duce pe voi ingerii, la rnai bune si liumoase case"(x. 372). MINUNEA 240 Maica Domnului trimite semn, zhpadil in timpul verii, pe locul viitoarei sale biserici AcelasiIoan Patrichie cu f'emeiasa, pe cind se aflau in vi,ttd., s-au rugat Maicii Precisteica si le arate, ce sd lac[ cu avutia krr. Dupd indelungatesi calderuglciuni adresatecltre Maicapreacuratl, intr-o vreme fbarte cllduroasl, peste Muntele Exevinelui czr€ r^eafla in interiorul zidurikrr cetrtii, a inceput a cdtleazd1t.tdd, atttt de abundent, incit s-a acoperit cu troiene. in noaptea urnritoarc, lui Ioan Patrichie si f'emeii lui,'s-a lardtatMaica prccista care i-a inclemnat,pentru ruglciunca qi clragostealor, sI zicleascd. o biserici in cinstea Sfintiei Sale,in acel l
197 ,. stantin Copronim, s-a ndscut la anul 714 in cet1tea"Constantinopolului, din plrinli drept-credinciosi,bogaqiin averi, dar mai bogafi in virtuli. Mai inainte de a se naste el, plrinlii lui erau foarte intristali pentru cd nu nI;teau fii. Pentru aceastl ei s-au rugat foarte mult Maicii Domnului, in biserica din Vlaherne, sI le diruiascd lor odrasll. Ei au flglduit ci orice vor avea, fiu sau fiici, il vor inchina slujirii lui Dumnezeu. Odinioard rugindu-se lui Dumnezeu si Maicii Sale,noaptea, i s-a atdtatin vis Maica Precista inconiuratd de multd lumind, care i-a zis:,,Mergi cu pace cI vei na$te fiu, dupl rugdciunea ta". Arf.l0;ndu-sein acel timp in Biserica din Vlaherne, deEteptdndu-sedin acea usoard"alipire, s-a dus fericitd la casa sa; s,iin scurt timp a zlmislit in plntece fiu, care la timpul cuvenit nlscindu-se, din Sfintul Botez i-au pus numele $tefan. Acesta fdcdndu-se mtre, dupdfdgdduinfa pdrinfilor gia inchinatvia+d lui Dumnezeu intru petrecere clluglreascd qi la timpul cuvenit gi-avlrsat Ei singele, pentru apdrareadreptei-credinqegi a Sfintelor Icoane 6. 37D. MINUNIIE

MAIC'II

DOMN UIUI

MINUNEA 243 Maica Domnului ardtdndu-se, prin tabloul iudeclfii atrage la poclinti Pe un tdnilr . Fericitul Dositei ;i-a petrecut primii ani ai vielii sale,intr-un chip cu totul lumesc Ei intr-o ignoranlI profundd de adevlrurile creEtinismului. Fiindcd auzise vorbindu-se mult despre Ierusalim, cdldtori acolo numai de pldcere.Dar milostivirea lui Dumnezggil agteptaacolo. Ea se servi spre a-l induplecz-la'pocdinld",de unaablou ce reprezenta jtdecata Ei muncile iadului, zrtgtdvit pe un perete al unei biserici din Ghetsimani.in timp ce el privea gi se mira de cele vdzute, deodatd apdru o Femeieimbtd"catdin veEminte scumpe, care stind lingil dinsul a inceput a-l invlfa cu' blindele, ce munci primesc oamenii, pentru fiecare pilca/' pe care il fac. Dositei a zis cltre Dinsa: ,,ScumpIDoamni, dar cine at vrel sI se izbdveascd de aceste munci, ce sd fzcd?" La cate Dinsa i-a rlspuns: ,,Postegte,re&9il'te,fi binele cit poli gi te vei izbdvi de munci", si acegtea zicind, s-a ficut ne'{Vzutd'.Aceastl DoamnI a fost Preabinecuvintatz Fecioarl Matia, Maica lui Dumnezeu. Dositei luind aceste cuvinte in inima lui sia fuidreptat viata, a intratin monahism, urcind cu mare nevoinfl pe treptele

f 18

Pr"tt".NICO

sfinteniei, izblvindu-qi sufletul de muncile iadului, asa cum l-a indemnat PreasfhntaMaici (x. 380). MINUNEA 244 Maica Precista promite slavl vesnicd celor ce se nevoiesc in bine Avva Evstratie de la Gemrod, fiind in bisericl cu tofi cdllgd,rii, la slujba Utreniei, pe cind se rugau lui Dumnezeu,li s-aard"tat lor Maica Precista, crre a pogordt asupra lor o coroani cu ldntisor de aur. Pe coroand erau scrise acestecuvinte: ,,Milui-tevoi o, Preacuvioase!"Dupd zceeaPrecistaa zis cu glastare: ,,precum sunt eu acum in slavi, aga veti fi cu mine in veci" (x. ,3sl). MINUNEA 245 Maica Domnului indeamni pe Avva Evstratie la nevointi si osteneal[ cu smeritl intelepciune Odinioari Avva Estratie s-a vdzut in vis, ca si cum ar fi fost rugf,ndu-sela Betleem.Aici i s-a,ardtat lui Maica precista,imbric td,in yeEmdntde atlas si zicindu-i: ,,Ceice s-aulepidat de lume pentru lmpdrdlia lui Dumnezeu,cu nevointd, cu osteneali si cu smeritd inlelepciune, intru tilcerc se cade lor sd slujeascd lui Dumnezeu,pentru ca la vedere sI primeasci bucuriile lui Dumnezeu" (x. 384). MINUNEA 246 Itlaica Domnului aritindu-se, s-a imprimat urma pasilor ei in stinci

C Un om smerit, pe nume Ioan cel descult, din satul pogai, a vdzvt o datd"pe Maica Precista stdnd pe o stancd, iar in apropi erea ei se afla si un pustnic care locuia intr-o chilie sipati in aceastdncd,. Acel pustnic a spus lui Ioan descultul si copiilor care plEteau oile in acel munte, cum Preasfinta N,XscItoarede Dumnezeu stind pe acea st0ncI, au rdmas imprimate in piatrd, urnrele pasilor sfintiei sale, in care intotdeauna se aflr apd,curatd,, cu care apd"se tdmrduiesc tot f'elul de boli. pe aceastd, stincr s-a zidit o BisericdAlbd, iar ldngd.bisericd bste o rndndstire mare inconjuratl peste tot cu ziduri, carc ndndstire se cheamd:,,pogaia Volischi", in tara cdzdceascd. la Volischi, satul pogaiul (x. 390).

MINUNITE

MAICII

DOMNALUI

199

MINUNEA 247 se aratd,cu fald mdnioasi, Domnului Maica Ieromonahului Ioanichie Ieromonahulloanichie,intr-o ioi noapteasprevineri, a vilztrt in vis pe MaicaPrecista,imbrdcatdcu ve;minte negre,.apoia auzit glasulei rostind,astfel:,,ingerulazis cdtre'mine, Eivoi cinta cu a cdzutcu frunbucurieminunile Ei". Auzind acestea,Ioanichie tea la pImaflu gi phngnnd a zis: ,,Doamnamea, milostiveqte-te spre mine ti'cllosulgi pdcdtosul".Acesteazicind s-adegteptat. pe cind locuia in Liov, intr-o vineri dimineafd. in Lltddaltd", ceasulal treilea din zi, a"Lvut o altd vedenie;se ficea cd'se fild" intr-o bisericl, in care lcoana PreacurateiFecioareMatia cduta asupralui cu ochi mdnioEi.Mai pe urmd chipul Precisteia inceput a se miqcasi ridic0ndu-sePreasfintaNlscdtoatede Dumnezel. a zburatde la perete cL o pasdreasupralui Ioanichie,izt el de fricd a cdztrtcu falala pdmint, inaintea PreasfinteiNdscdtozrei de DumnezeuEi zdcaacu m0inile crucis.Apoi, de spaiml pe sine Ioanichiea strigatcu glas asade mare,incOts-ades,teptat (x.393). insusi si s-apomenitcuprins de mare frici qi cutremur MINUNEA 248 Maica Domnului miiloceste pentru neamul omenesc in 7aru ruseascl,in cetateaRohatchi,un preot cdlugdr,pe nume lsaia, a vdzutin vis pe'Precistast0nd pe nori ;i cu lacrimi rug0ndulseFiului sIu pentru neamul omenesc;iar Arhanghelul Gav-riil tinea un pahar in mina sa gi in pthar erau adunate lacrimile PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu.Tot in aceltimp a vilzlt Cerul deschis,iar in Cer EedeaHristospe scaunulSdu, apoi s-a auzit glas de la Hristos, zicitrd citre Maica Sa:,,Auzitd' esterugiciuneaTa, MaicaMea"(x.396). MINUNEA 249 Pfin ariltare cereasci a fost chemat la cilugirie si Arhierie in lara ruseascl,in linutul Livovului,aflindu-sela mogiasa in Dinchila,AdamJelivorschi avilznt in vis cerul deschis9i in cer lumini mare;iar in acealumind,a vdzut pe 'Sfinta Treime:

MINUNITE

Tatill, Fiul si Duhul sfint; iar de-adreaptaa vdzutpe Maicaprecista.Dupr aceavedere,AdamJelivorschis-aficut celugersi pentru viata lui imbundtil+itd,, a fost alesepiscopal Azov"ului' si s-a numit Atanasie(x.405). MINUNEA 250 pentru viata lui imbundtntiffi. a fost chemat la preotie O" nfaicalomnului Andrei,mai pe episcopal Fezulanului, din tineretilelui -r,rrmd p€treceao viatd plinr de fapte bune.pentru lucrul Llesta,a fost chematla preotie.cind a slujit pentru prima dati sfinta Liturghie, i s'a ardtatlui MaicaDomnuluicu o ceatr mare de ingeri si i-a zis:',slugameaesti tu, eu te-amalespe tine sprepreoqie Ei prin tine md voi sldvi eu". Acesteazicdnd,s-a fdiut ievdzutd,. cele zisede MaicaDomnuluis-auimplinit intocmai (x.408). MIN U N EA251 Maica Domnului sfrtuieste pe Sfintul Vasile sd se infu?rnezede la orice bluturl odinioari, PreasfintaNiscdtoarede Dumnezeu, ardtandu-se sfdntuluivasilecel Mare,i-a zis:,,'De-ti estevoia 54-1ifiu prieten si sr-fi fiu ajutitoare in toate nevoiletale, ascultindu-tepe tine ori de cite ori te vei ruga,lasd-tede biutura.vinului gi de toati biutura qi asamr vei aveape mine grabnicajutdtoare,,. Sfo.ntul Yasile primind, aceastdporunci de la Maica'precista,n-a mai bdut vin gi nici .o altd biuturd, pind, la moartearu. si as,- s-a" fdcut prieten Maicii Domnuluigi a primit ajutorde la'oansain multe nevoi si trebuinte(x.410). MINUNEA 252 Preasfinta Ndscitoare de Dumnezeu , s-a ardtat aieveaSfintului Serghie, mingdindu_l Preafericitulpdrinte stind oarecind noapteala obisnuitasa pravild,,inaintea Sfintei Icoanea preacurat.ittlui&i lui oumne_ zeu si adeseoricdutind la Dlnsa, zicea:,,preacuratr MaicaHristosului meu, Aprrdtoareaqi tare ajutdtoareaneamului omenesc, fii noud nevrednicilormiilocito^re, pururea rugindu-t€ Fiului Tdu si Dumnezeuluinostru, ca sr cautespre locul acestasfdnt,

MAICII

DOMNUIUI

201

care este intemeiat spre lauda Ei cinsteaSfdnt Numelui Lui in veci.Pe tine Maicadulcelui meu Hristos,ca pe ceeace ai cdqtigat multd indrdzneald"cilffe Dinsul, rugdtoarete puneminainte noi robii Tii, ci tu eqti tuturor nldejde de mOntuiregi adlpostire". Agase ruga gi canonulcel de mulfumiti, adicdAcatistulPreacurateicintindu-l, a gezutpufin sd se odihneascl.Iar ucenicului sducare se numeaMihail, i-a zis:,,Fiule,fii treaz gi privegheazd, de vreme ce, o cercetareminunatl si de spaiml ni se va face noudin ceasulLcesta".Acesteagrdind el, indatd s-n Luzitun glas care a zis: ,,latd, Pteacuratavine", iar sfintul auzind Lcestea, degrabs-asculatvrdnd si iasl din chilie si iati.o luminl mare, strllucind mai mult decit soarele,a luminat pe'Sfintul. Atunci indatd,a vdzut pe Preasfinta Nlscdtoaret de Dumnezeu,insotitl de doi Apostoli,Petru si loan, careintru negrditd,lumindstrllucea.Cum a vilzut-oSf0ntul,a cdzutcu fata la pdmdnt,neputind suferi acea lumind" pteasttdlucitoare.Atunci Preacutatacu ale sale miini s-a atins de Sfintul, zicOndu-i:,,Nute spd.imdntaalesul meu, iatd,am venit sI te cercetez,cdci s-aauzit rugdciuneata pentru uceniciitii, pentru care tu te rogi. Si pentru locasultdu sI nu te mai mihneqti,clci de acumcu toateva fi indestulat,nu numai c2;tvei fi tu in virla aceasta,ci, Ei dupd ducereata cdffe Domnul,nedepdrtatl voi fi de la locagultdu, dindu-i celede trebuinld nelipsit, pdzindn-l si acoperindu-1".Acesteazicind, s-a fdcutnevIzutd,.Iafi"Sf0ntulcaintru uimireaminlii aflindu-sede fricd gi de cutremurera cuprins.Dupi pufin timp venindu-qiin sine, a af.latpe ucenicul sIu, ca un mort zdcind de fricd gi l-a ridicat,iar el ainceput a se aruncalapicioareleStare{ului,zicindu-i: ,,Spune-mi, Plrinte, pentru Domnul, ce eta Lceastd" vedenie minunatdgi strllucitI, de vremece pufin a fost de nu s-adesplrfit duhul meu de trupeascalegilturd". Iar Sfintul se bucura cu sufletul si strllucea fap lui de aceanegrditdbucurie si nu putea nimic altcevasI griiascl, filrd"numai Lceasta:,,AsteaptI,fiule, fiindcl duhul meu tremurtr intru mine de aceastd. vedenieminun^td". Si minundndu-sestdteatdcand.Apoi dupd pufinl vreme, a zis uceniculuisIu: ,,Fiule,cheaml la mine pe Isaacsi pe Simeon". $i venind ei, le-auspustoatepe rind, cum a vdzutpe Preacurata Ndscltoareade Dumnezeucu Apostolii gi ce i-a zis lui. Acestea

202

Protos. NICODIM

MANDfTA

artzind ei, se umpleau de bucurie si de veselie si toti impreuni au cdntat Paraclisul Maicii Domnului. Apoi Sfintul a petrecut toatd, no{aptea,Lceea"fard, de somn, socotind cu mintea pentru milostiva cercetare a Stipinei celei Preacurate, cdreia fie preacinstirea in vecii vecilor. Amin MINUNEA 253 Nlaica Domnului salveazd.prin Sfintalcoand, pe pictorul ce era sd se pribuseasci in lara Flandrei, un pictor evlavios picta icoana Maicii Precistei, pe cit putea mai frumos; iar pe cliletenia diavolilor, cum putea mai ur0t. Odinioard i s-a ardtat lui duhul cel necurat ;i s-a ldudat cu mare m2nie, cd-l va pedepsi de rra mai zugrdvi chipul lui atit de urit. Pictorul din acel ceas si mai mult s-aindemnat a supdrape duhul cel rdu prin acestlucru. intr-una din zile, pe cind picta lalucrarea unei biserici si se afla sus pe scheli, avea de executat chipul Maicii Domnului cu DumnezeiesculPrunc in brate. El lucra cu multd rdvnd si dragoste,cdutind sI redea Chi pului Sf0nt, cele mai nobile si pldcute trlsdturi; iar pe mai,marele diavolilor din contrd, l-a pictat c?;ts-aputut mai monstruos, sub picioarele Sfinfiei Sale.Pe cdnd lucra la terminarea acestei icoane, aflindu-se sus pe scheld, deodatd",din ispitl diavoleascl, s-a pornit in bisericd un vifor mare, care i-a surpat toatd scheldfia de sub el, fiind in pericol sd se prdbuseascd.Yilzind pericolul in care se afld, mai inainte de a cddea,a strigat cu glas rnare cdtre Maica Domnului sll salveze. in acea clipi, chipul Ei din icoand, a intins mina si l-a sus{inut pe pictor, pind, ce oamenii au venit in ajutorul lui. Astfel, intervenind grabnic, Maica Domnului salveazd"de la moarte sigurd pe robul Ei, clte, ca drept multumire a lucrat cu si mai multi dragoste qi r0vnd la impodobirea bisericii cu Chipuri Sfinte 6.235). MINUNEA 254 Maica Domnului igi aplri biserica si Icoana Sa, de profanatorii cruciati Pe vremea cind cruciafii au cucerit cetltel Tdrnovei, din Bulgaria, prldind-o si arzind-o, o ceatir dintre ei a intrat si intr-o bisericd ce era inchinatd Maicii Domnului. Aici pe un loc mai

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

203

inalt se afla lcoanaMaicii Preacurate , avind pq cap cununi impdrilteascd.Unul dintre cruciafiintinzindu-qi arcul siu, a wut sd aruncesilgeatain chipul MaiciiDomnuluide pe Icoanl. Dar mai inainte de a slobozi el sdgeata,arcul lui s-afrint in mai multe bucifele, c re Ltr lovit pe mai mulli dintre ei. Ydz?;ndei lucrul acestl,s-auciit de faptalor, aducindu-giaminte cI qi ei sunt crestini, dar crre a\ flcut o faptd,pe care si pdgOniise tem sil o facd. Speriali de aceasta,au ldsat biserica Precisteiin pace neluind dela nimic, ba incd"au dat Ei de la sine multe daruri. (Reamintire actiuneacruciatilor in lupta cu loani{iu, impiratul romdno-bulgat).(x.239)

MINUNEA 255 Maica Domnului se aratd.si vesteqtemoartea profanatorului Sfintei sale lcoane Un om ce se chema Constantin, a atvnclt in chipul Maicii Precistei,cu o piatrd pe care doborindu-L,l-a sfdrdmatqi cdlcat cu picioarele.DupI aceastdfaptd cumplitd, noapteai s-a ariltat lui in vis MaicaDomnului, carei-a zis: ,,$[u ce rdu mare ai fIcut, dar aselliu ce l-ai flcut Chipului meu, se va intoarce asupra -gpului tlu". Tocmalin aceanoapte a nlvillit o oastede saracini gi unul dintre ei fiind in gan! a luat o piatrd qi a aruncat cu ea in Constantin.tolitura a fost atit de puternici, incit i-a sfdrd4pgt.fat4qlcapul, din care cauzd"cdzind a murit pe loc. Astfel sa implinit cuv0ntul Maicii Domnului ce-i prevesteapieirea gi vrdjmaqulEi gi-aprimit rdsplatacuveniti (x.240). MINUNEA 256 Maica Domnului indeamnl pe Ioan Cucuzel a-i cdnta laude, gi-i diruiegte un ban de aur in marcaqi intiia cetutea lui lustinian, numiti Dirahion, era un tinir orfan de tatd,,pe care maml lui, ca o femeiedrept-credincioasdgi iubitoarede Dumnezevce erl,l-a dat sil invefe Sfintele CIrli. Si era el foarte degteptcu mintea; du mai alesfiind u.n bun ;i inzestrat cOntlre!, to+i il ldudau, zicindu-i: ,,CuQuzel" (cel cu glas ingeresc).

in vremea aceel, dupd cum era obignuinld pe la curfile impIrIte;ti totdeauna,ca sd.caute pe tinerii cei mai bine grditori si cu voce frumoasl, afl2rndEi pe Cucuzel, l-au trimis la Ecoala

2O4

Protos. NIG)DIM

MANDITA

imprrdteascr, sr lnye{e gtiinpa cea muziceascd.(adicd,psaltichia) pini ce se va face desivirsit intru ddnsa. El, ca unul ce era din

fire, istegla minte si ingelept,in puflnr -r".. i lnvapt toata qtiinfa, pentru care lucru imparatul iubindu-l foarte mult, voia sr-l insoare ;i sr-i dea bogatedaruri. Dupr o vreme inst vdzind el-ci tofi boierii il rgspectau,ca si implritu! care ii ardtao deosebitr dragostepentru cdntareaiui cia cu murt meste;ug muzicescexecutatrsi pentru glasullui cel minunat, seinirista-foarte, temdndu-seca nu cumva pentru slava aceeavremelnicr sd se pdgubeascd de bucuria ceacereasci.Acesteagindind el, cdura vreme cu prilej ca sd se ducd din iume. In zilele aceleas-aintimplat cd,a venit la curteaimpdrdteascd cu oarecare treburi, egumenul Lavrei celer'mari din sfintul Munteal Athonului,pe carecu bine desrvirgindu-le,s-aintors la mdnistirea sa.cu aceaocazievdzind cucuzelbuna'podoabd. du_ hovniceascra egumenuluicum viata sa ceaingereascd,,arepdEi dat hainelesalecelede mrtase,r-a ihbrd.atn"naiie de pdi gi luind in m2ini toiag de lucrdtor, s-adus la sfOntulMunte. AjungindlaLavrd,l-a intrebat portarul, de unde este,cL cautdsi ce fel de gtiinld are?Iar el a rdspuns: ,,Suntcioband" ;;;;ri;;;-- 'dorescsi md fac monah!,, De aceastaingtiintdndu-se prin portar egumenul,s-abucurat, cdciaveanevoiede aserirenea om. Si cercetlndu-lpe el cdlugrrii, . in scurtr vreme l-au frcut monah si a fost trimis prin pustie 1in munli)ca sd pascd"lapii. Grsind cucuzelliniqteap" .".. demult o dorea, a primit cu bucurie si frcea ascultareaLceLSta filrd, d,e lenevire si rugindu-seneincetatlui Dumnezeu. Iar imprratul supdrindu-sefoarte murt pentru ripsa lui, a trimis oamenica sxl cauteprin toate locurile, cetrtile, pustiile si mdnrstirile. $i ducdndu-se trimisii gi la Athos, Lv'cercetatprin toate prrtile, dar nu l-au putut cunoagte,fiind imbr ii), ,"haine ', ye_chiqi rupte. intr-una din zile,pdscind cucuzer.uprlr. pe virful unui munte inalt, s-auitat intr-o pafie si in alta, ca sii se incredintezedacr nu este cinevaprin apropiere,si nevdzdnd, pe nimeni a inceput a cinta cu rnuli megtcgugo durie cdntarc xrciltuitd gi cu multd umilintr. un pustnicoar6careinsi, care locuia furtrt-rpcstcri di' apropiereauiind aceacintare,s-amirat foarte

MINUNIIE

MAICII

DOMNUTUI

205

mult gi iesinddin peEterila vilzuto priveliqtene mai inchipuiti: un cioban cintind, iar capreleuitindu-se la d2nsul,stind locului, nepdscindqi ascultind, ca si cum s-arfi inspdimintat Eibucu. rat totodatd",de aceacintare ingereascl qi nu omeneascl. pustnicul,s-acoborit laLawil;i a vestit eguAcesteavdzAndu-le menului, careindatdtrimiland dupd el, l-au adussi intrebdnduJ, i-a zis,,Te jur pe tine cu numelelui Dumnezeu,sd-mispui adevirul; tu eEtiloan Cucuzel,cel asadp mult cilutatde implratul?" lnr el cdzdndla picioareleegumenului,cu lacrimi in ochi a rdspuns: ,Eu sunt, plcltosul si nevredniculrob al Sfinflei tale.insi mI rog foarte, ca sI mI la;i tot in aceastdascultarepe care miai dat-o de la inceput,ca sd pasccaprele;gi sd nu audeimpZratulcdsunt aici, cilci md"va lua cu sila de la acest liman al mintuirii". o, fiul meu, Egumenuli-a rdspuns:,,Sdnu te ifigrijegtide acestea, numai sn faci ascultare;vei rdmdnela chilia ce i{i voi da aici in mindstire, iar eu mI voi ducela impdratul sd-lrog sd te ierte". $i ducindu-seegumenulla curteaimplrlteascd, a cdztttla picioarele impdratului, zicind:,,Mi smerescgi mI rog stlpinirii Eiimplrdliei tale, stlpine, sd-midlruiegti un om pentru sufleteasca lui mihnire; gi dacl @vafi suplrat cu ceva,eu mI rog si-l ierti". Iar impdratullntrebOndde numeleaceluiom, egumenuli-a rispuns: nu-mi vei da in scrismilostivirea,nu fil pot spune".impl,,Dacd" ratul poruncind sI i se facdscrisoaredupd cum i se cerea,a iscdlit-o. Atunci egumenul a inceput a-i povesti despre monahul Cucuzelcu de-amdnuntultoate.Si auzind implratul, pe cit s-a bucurat,pe atit s-agi lntristat. Adicd s-abucurat cind a atzit cil a fost atdt de evlaviosinc?lta imbrdcat ,,chipulingeresc",ur0nd toatl desfltlrea trupeascl si lumeascI Ei s-aintristat cd,a dat inscris darul lui gi acum nu mai putea sI-l tlgdduiascl. insi egumenul a imbl2nzit cu cuvlnte mdngiietoareinima lui, apoi mulgumindu-i si luindu-qi ziud,bund s-adus la mlndstirea lui ;i a povestit tuturor fralilor celefdcute.A rdmasminunatul Ioan nesuplrat de imptrratul cel plmdntescgi a slujit numai Celui ceresc,cdntdndu-Lgi Huddndu-Lpe Ddnsulfird lenevire,in fiecare zi. DupI celeardtatemai sus,luind el binecuvintare de la proiestosul,a zidit o chilie ;i o bisericl in cinstea Sfinlilor Arhan, gheli, in afafi, de curtea mlnlstirii, pentru ca sd aibd unde se

206 linisti t

Protos. NIC)DIM

MANDryA

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

207

citeauslujbade obstegi tocmai dupd vecerniemincat - o datil acesteanu in zi - dupl rinduiala viefii celeimonahicegti..Fiindcl putea poruncit face acelnou incepltor, i-a si se nevoiascl in le mdndstire,dupl putere gi si posteascdin fiecare zi pdnd,ce se adunl fralii, ca sI rn'aninceimpreunl cu dinqii dupl rdnduiall. insd el nici mlcar porunca Lceustanu o pilzea,ci minca in chitia sa,fel de fel de minclruri pe carei le aduceaurudeniilelui. Aceasta deEio gtia Sfantul,totugi ca unui lrou-iircepltor,ca sdnu se tulcasd-lindrepteze. bure,nu-i ziceanimic,ci numairugape Dumnezeu SosindprazniculPreasfinteiNlscitoarei de Dumnezeu,cel din zila de 15 a lunii august,in dimineall cel de dinaintea prdznuirii, a spusSftntul frafilor care trebuiausd plecela ascultare,la muncacdmpului,sdseintoarcdla mlnlstire in ceasulal nouilea, pentru ca sd"cOntevecernia.Iar noului incepdtorde asemenea i-a spussd se ducdla vecerniein bisericd,dupl ce toli pdrinfii gi fratii vor fi adunati si sI cinte; qi ceeace va vedea si auzi sd-i demultr.ost::::]: i;upltjg3it^u"pi.iorJiffi"u din et L spunl Ei lui, in urmI. Astfels-a';i fdcut. o materie rdu mirositoafe. in;d sapan a cea.Atotputernicd,r_a pdringii qi fratii DupI ce s-au adunat a vdzut noul incepdtor o vindecat, ca ;i pe roan^Damaschin,cd"ci ardtindu_iselui i_azis: minunatdvedenie,nuin vis dormind, ci in staretreuzi sianume: ,,Fiide acumsrnrtos",.indatd, a primit vindecaredeiavarsita;de O preafrumoasi femeiestind in mijlocul a doi ingeri, strllucind care,mullumind Maicii lui Dumnezerr,a trrit in deprind sdndtate mai mult decit soareleqi un inger linea in miini un potir plin cu plna^lasfirsit, in posruri,privegherigi faptb;;;;:;;;;"ind mai pOinecereasci,iar celdlalto maramd"sublire. Iar aceafrumoastr alesintru multl smerenie. femeie,c re erlPreasratx StIpinI, line o lingurilI de aur si duinwednicindu-se gi de darul de a-sicunoaste mai dinainte sf'rcindu-sepe rind, la fiecarefrate,dupl ceingerul cu maramastersitul, a chematla sinepe totj fra+iigi rugnndu_r. p"rrt* ;,;_""'fr_ geafagalui de sudoareEi se inchina Preasfintei,Ea cu lingurifa runcit sr-l ingroapein casasriniilor Arlangher de el. i ,ii dddeafiecdruiapiine cereascd, din potir. Acesteavizindule noul in pace,odihnindu-se "iir?i nosin IisusHristosDomnur l_l..rr1i-u."tutat tru, CdruiaI se cuvine toatd.slava,in veci. incepltor gi minun0ndu-se, s-aapropiatvoind sI seinvredniceasAmin (M.M.D..;:;;;: cI si el unui asemeneadar insi nu i s-aimplinit dorinfa,deoarenici ingerul nu l-a sters cu mara;ma", nici Preasfdntanu l-a imNtaicao"-"r,rl1llnXT,?t"?5"!,parn"cereasci ce pdrtd;it, ci i-a zis lui: ,,PiineaLce staesteinsuqitrupul Fiului Meu " gi le stergea sudoarea ostenitorilor gi Dumnezeu;i o primescnumai acei carese curltesc in fiecare PevremeaSfintului sava,fiind inLavrarui zi cu post pind searuin ceasulLcesta,Iartu carenu postesti,cum murti cdlugdriim_ bunltififi, care slujeauDomnului,,_uau, vei putea sd te impirtlqegti cu piine cL LceLSta?" Rlspuns-ael, qi un boier, om bogat si de neam ales,ca sI se facl n'orruh,pe zicdnd,i pe ingerul mil mine sd" ct maraml Lceea c.areSfdntuil_aprimit ,,Milcar Ei Eteargd" cu,bucurie.fi fiindcr nu era invalai cu_osteneala, sfintitd". ,,DLcdvoieEtisd te gteargdcu mltlma., sI te ostenesti ir chivernisea, neldsindu-lsd se dyf cu c9'{!i'fra1i qi tu ca aceEtia.Lor li s-agterssudoareafiindci au fost asudagi la ru.rariil cJe'grete ate pdmintului, unde se lucra pind,la ar noudreaceas,cind veneau. de ostenealil,d.arpe tine de caresudoaresI te steargl?" lalte sirbitori nu lipseao. ra itrun i dreaptnu rir.ri.ii cereimari, ci cinta totdeaunalui.Dumnezeu,cu dragoste u-ilirrta. odatd'in sdmbdtaAcatistului,cinrind"er ,J.u singur ;','"i#rar_ guintr stihirile si canonulpreasfintei de DumnezeuNdscrtoarei dupr obiceisi de osteneard adormindp"fiq;;;;irr'pi.iour" in stranasa,i s-aatdtatpr,eaantata, careti zit,,,nucura-t"jroane,fiul meu;cantd-mimie totdeauna, nu te voi uita pe tine;. si zic^nd Ei acestea. i-a dat un garbende aur. rar indatd olqt.pianou-se din somn, a afrat (or minune!)in mdna sL cea dreapteibanurcel de aur.Pentrucareumprdndu-se de multr roesetie,-lu iuJrni de bu_ curie a multumit qi a binecuvintatpe Maica rui oumnezeu,iard, galbenula.celal-adrruit bisericii,in'care se.sdvdrgeau asemenea mari minuni. .^ ?i" aceltimp n-a lipsit niciodatddin strana ceadreapta,cincu osirdie Eibineiuvdntind frrd goviir" p" oo,,-ur. pentru land Lceasta,

208

Protos. NICODIM

MANDTTI

Acesteaauzind"el s-aingrozit si alergind la egumenula zis: oare vedeniape ctre unvdzut-o eu nevrednicul?"Sfin,,Ydzut-a-ti .,,Aceea tul ia rtrspuns: ce ai vdzuta fbst spreindreptareata. Toli fralii sunt incredinpfi cr preasfinta,ii sfintesteca ie fie vrednici a se imprrtrsi cu Dumnezeiegtile Tainela toate praznicile".Din aceavreme a inceput a se osteni si mai mult gi a minca si mai pulin. si again fericita ascultaresfirsindu-se,s-ainvrednicit de fericireaceacereascl.Amin (M.M.D.d.Neamr 25). MIN U N E A258 Frafii certati, impicati de Maica Domnului intr-o chinovie, din indemnzrea,diavolului. s-au certat doi frati. unul ca un imbundtdtitgi drept-credincios ce era,il iertase pe celdlaltsi se ruga pentru sufletul lui, fe cdnd acestase mindrea si spunind egumenuluiminciuni,a iis ci tovardsullui ar fi frcut un pdcatde rugine.De acezstalu0nd cunostintdmonahul cel cucernic,'s-a m0hnit foartesi s-arusinat,neputdndsd sufere o clevetireca aceel.insd neavdndin oameninade;de,ci la Atotputernicul Dumnezeusi la Preacaratalui Maicd,a alergatla darul lor ca sd-i aiute,pentru ca sd nu se rusinezede fratii szi. Intr-o dimineafd,c0nd se cinta utrenia, vdzu pe clevetitorul sdust0ndin strandcu nerusinalre,aproupede el, nicidecumcdindu-sepentru nedreaptalui clevetire.Atuncifratelefiind biruit de m0hnire,neputind sd-lvzdd., a plecatdin bisericr si ducindu-se intr-un Paraclis,a cdzutla prmint ruglndu-secu lacrimi si zicind: ,,PreasfdntrNdscrtoarede Dumnezeu,nidejdea celor deznddzjduifi qi ajutorul celorneajutorati,gribesteqi md izbrvegtede clevetireacea nedreaptd,, cd,dacdnu va apicainainte darul tiu, nu gdsescalt aiutot". Acesteazicind, t vdzutpe preasfinta cd sedea aproapede sfinlita masd,, funpreuni cu un drept gi incuviinbdrbal rar ftatele privind la ei cu fricd si cu evlivie, i-a vilzut lat cr s-auinchinat cdtre rdsrrit cind au cintat cdntrretii: 'slavd Tatdluigi Fiului si sfintului Duh". Dupd care intorci,ndu-sestdpina cdtredinsul, i-a zisprivind cu fa1d,lind:,,sdnu te mdhnesti mai mult, ci m-amrugat pentru tine.fiului meu si a luminat pe vrrjmasul tdu,ca sd se criascdde pdcatullui, pentru ca sd nu se munceascd, iar tu ca sd te izbrvesti de nedreaptaclevetire,,.lar el a zis: ,,Terog pe tine, Doamna'mea,spune-micine estesfin-

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

209

rut *"rtu care Eadeimpreunl cu tine 9i pentru ce acumvi inchinati?,,Preasffiniai-a riJpuns: ,,Acestaesteloan Evanghelistul,fiul meu cel dlruit de StIpanulcdndera pe cfuce.$i sI nu te miri cI ne-aminchinat lui Dumnezeu,pentru ci totdeaunacind voi oamenii cintatiaici pe plmint laude 9i slavosloviiSfintei Treimi;i noi cei din implrltia cereasci ne inchindm 9i impreundne bucurim pentru slava ce?-cnfecu cuviin!tr qi dupl datorie se dI Preasllviiului Dumnezeu;gi ne plecim cu evlavie capetele,inchinandu-ne Fdcdtorului gi Mdntuitorului nostfu". Acesteazicind s-a indlgatla ceruri impdrdteas a"to te, ldsind in urma ei o aEa bund mireastiil, incdt tofi s-au minunat. lar clevetitorul acela, din mirosul aceleibune miresmedesivirEite,umplindu-se,amdtturisit inainteatuturor nedreaptaclevetire. Monahulcel cucernic,povestiirdu-lecu de-amlnuntul vedenia la Bisericdunde s-a atdtat stdpina, iegeaincl mi gi ducdndu-se salepicioareasmddin marmutape care stdtusecu preacuratele pilzit-o totdeauna re; pe care marmurd scofdndu-o,a pdstrat-o9i .u pe nigte moaqtesfinte, pentru aducereaaminte de minunea pe care a fdput-oPreasldvitaNlscdtoarede Dumnezeu' Pentru ale'cdreirugiciuni, o, de am dobdndifericireacereascrumin

(M. M. D. 34 d. Neamt).

MINUNEA 259 O picituri de Singe Dumnezeiescacoperd toate pilcatele oamenilor Eg&un monah lenevossi trindav, care nu pdzeafdglduinlele ctriputufceluiingeresc,ci ftdia ftud de nici o griiI. Ngmaio singufiiaptdb:gfflilfdcea si anume:din multa dorire 9i evlavie pe care o ?v,4cItre PreasfintaFeciotrd,sedeainfiecareziinaintealcoanei salelpand.c:eziceade o suti de ori rugdciuneaceaingereascl, cdnu qtii cartesdciteascdalte ruglciuni. AEatldin_del cu lenevire la posiuri, la privegheri gi la celelalteranduieli ale vielii cdlugdca toli sI semdntuiasregti,Dumnezeulcel preabun,carevoiegtegi cd,l-a.invrednicitde avdzut o vedenieinfricogatdqi _groaznicl inainfi dus l-ar lui sufletul diavolii rlpit anume:cum cI ar fi Ei tea DreptuluiJudecitorcerind sI se facl dreptate9i sdJ dea lor dupa faptglelui. larimpdratul Etiind pdcatelelui, a_zisdemonilor: pe d1nsulin gheenl, cd"n'are pryte cu Mine,pentru cd ,,Duce1i-[

MINUNIIE

n a pdzit fdgrduinfele Botezului ale chipului celui monahicesc,,. ;i Repezindu-sedemonii ca niste lupi turba,ti ca sd-l ia pe el, indatd" s-asculatde pe scaunStdp0nasi ia zis: ,,Rogu-mdTie. Dumnezeul meu, ingdduie-mi sd.facsi eu dreptdtile mel6 pentru acestsuflet,,. si scofdndo carte in care erau scrise heretisirile (adicdinchindciu_ neaingerului)pe care le zisesein toatd viata sa, a poruncit celui ce-lpdzeape el sd pund"aceacarte intr-o parte a cumpenei. Iar in cealaltd.pun0nd dracii mai multe crrti de ale lor, in care erau scrise pdcatelemonahului, era mai mafe greutate in aceasti pafte. Atunci Maica cea mult-milostivd a preainduratului Dumnezeu vdzind cdci cu chipul acest^ nimic rur s-a folosit sufletul acela (pentrucdpdcatele eraumai multe,iar faptelebuneputine)a zis cdtre Stlpinul: ,,Adu-Tiaminte, preaiubitul meu giu, cZ din trupul meu ai trinla Ta cea omeneascdsi pitimitoare gimi ddruie;te o picdturd din sdngele Tru cel curat si preascump pe care L-ai vdrsat pentru pdcdtogiin vremea patimei celei mOntuitoare.Asa. o! str'cd pine mult-milostive,fie-Ti mild de sufletul acesta,pentru foarmr iube,asi se ruga pentru mine cu dragoste si cu credinE.."TIJ fd". Rispuns-a Stlpinul: ,,Sdti se facd voia, o, Maica'Mea,ci nu este cuviincios a trece cu vederea nici o cerere a ta. insd"sr sti ci o picrturd a sdngelui Meu acoperd.toate fdrdd,elegilelumii,i. Primindu-si impdrdtea,sa.^ toate darul cerut si p"unOndu-lin cump[nd, s-a usurat partea" tceea in cafe erau crrfile cu mulgimea pd'cztelo4 aEade mult, incdt pdrea cd este o pand sau un pai. Atunci dracii risipindu-se ruginafi, au strigai zicind: ,,Foartemilostivd si preamilostivd este stdpina, crtre"crestini si de multe ori ne face nedreptate,,.tar monahul venindu $iilil;; a slrvit pe Domnul, mulgumind Maicii Lui, care i-a afitat o vedenie a;a de minunatd. Qi-indu-se,si-aindreptat vinta.s si a fdcut aga.demulte fapte bune, incOt se mirau togi cei ce-i gtiau cum era mai inainte. Nevoindu-secu dragoste de bumnezerr, s-asrv0rsit intru Iisus l{ristos Domnul nostiu, cdruia I se cuvine cinstea'si inchindciunea in veci. Amin (M.M.D. 42.d. Neamt). MINUNEA 25O Nlaica Domnului rugati fiind, aiutd celui indoielnic si intelea gh Taina Sfiniei Liturghii Era un preot in Alamania, foafte imbundtdlit cu viata, ce se , chcma Pelaghie,c re a.uea. asade mare evlavie si dragoste cdtre

MAICII

DOMNULUI

211

pururea FecioaraMaria,incit nu citea altd EvangheljesauAposiol cind sluiea,decit numai din celeale Preasfintei.insl vtilima' gul celorbuni, zavistuindmulta lui evlavie,i-a semdnatin minte un gind cu totul pdginescasupracredinleisi anumecI seindoia de irupul cel stlpinesc al Mintuitorului, zicdndacesteain mintea sa:,,cumestecu putinfd sd se facl piinea,Truprl lui Hristos, iar vinul, SflngeleLui?"si dacdFecioataMariaa ndscutnumai un singurFiu,Caie de voie'pdtimind,S-aingropatsi numai o datda inviat; cum poatesd se schimbepdineain Trupul lui Dumnezeu gi sd pltimeascil patimd'in flecarezi?" Pelaghie,ca un_neinvdfat De gtndurile acesteaneliniqtindu-se mihnire. multd avea qi neqtiutorce er?', $i neindrdznild 1 intreba rugdndu-se pe cineva,a alergrtcitre Preasfintt, Eizicind: ,,Stipana EiOou*nd a lumii, te rog eu nevredniculrobul tdu, fd-midarul ca sd cunoscTaina Sfintei Liturghii, cum se schimbl pii ?icest?nea qi vinul in Trupul qi in SingeleDomnuluinostfu, pentru ci nu pot sd infelegdesdvirsit". Si atu de mult s-arugat Pelaghiecu lacrimi, cu post 9i cu pri ,r"gh"ri, cd Odatd,dupl ce s-ausdvirsit celesfinte cind a strigat: ,,M-aiales,pentru Pteasfinta,Pteilcutatl", s-afdcut nevizut Sfdnt_titrrup de pe discosde dinaintea lui. cdutdnd el incoaceEi cd"pozte sd,fi cdzutpe ios, din neluare-amintesi incolo, crezalrrd din neblgarcal]ui de seamd,n-a gdsit nimic. A1unci,ingrozit si ingrijorai foarte, a pldns clJam r, rugindu-se asa;:,,Preasfdnti tliscitoare de Dumnezeu!Stiu cd pentru pu{ina mea credinfd9i pentru indoirea pe c?;ream avut-opentru^PreasfintulTrup al 3tapanuluimeu, s-a ingre{ogatde mine, impdrd\ia Lui si S-a depilrtatdela mine ca si nu mI impdrtisesccu El,9u cel nevredniC; ciroagd-Lpe Dinsul, ca sd mI ierte ca un milostiv si ca un nepomenitorde rdu sd nu Seminie pe mine pind,la sfirsit". Acesteazicind, preotul cel evlavios avilzut inaintea Sfintei Mesepe impfudteasaingerilof ce1Preasldvitl,cafe LveLin bratele ei un Pruncmic negrlit de frumos,pe Domnulnostru Iisus ilristos si ia zis lui: ,,PrunculacestaesteFdcdtorul;i Ziditorul PeAcesta lumii, Fiul gi cuvintul lui Dumnezeuqi om desdvdrqit. striclciune, f.drd nlscut L-am si Sfant L-am zdmislitdin Duhul FecioarI.Acestaa pdtimit 9i a murit pe cruce ca un rdme,ndnd

MINUNILE

om' pentru mintuirea lumii si a inviat;i S-ainrllat la ceruri qi ;ade de-a dreaptaTati.lui,ca unrrl ce estede o fiinia cu D0nsulsi impreund pe scaun gezdtor,pentru aceastaiarx.siare sr vind sd judece toatr lumea. Acestagi acum,in fiecare zi, pentru milostivirea Lri qi pentru multa bunrtate,se pogoarrcu negrdit;i mi nunat chip in chipul piinii si al vinului, pentru multa dragoste pe cafe o Lre crtre voi oamenii gi vi se dx spre mincare gi bru_ turl gi spre sfinteniasufletuluivostru. PipdieL p" pentru ca sd cunosti -El gi fdrd de fricr il cearcd,, cum cd este adevrrutd,privirea si nu nilucire, ci trup adevdrat, cu carnegi cu singe, dupd cum l-am cunoscut.si asase facesi p.-.iinea gi vinul.cu care sdvdrsifiSfinta liturghie. insd pentru cd firea omeneascd nu poateca sdmrnince cu.ttJ'crudesi sr beas0npentru aceasta,prin neprtrunsa Lui infelepciune,cel intru $e, tot_Milostivgi Atotputernicseschimbdin pdinegiin ,rin, pentru ca sr-L primeascifiecarecu dorinfu fi cu drugori.. imprriagegte-te dar cu Dinsul, cu evlavie gi cu credinfr, c{gi cine seimperiaseste cu vrednicie cu El, se face pdrtagDumneiliegtii Lui slive,,. Acestea zicdnd,stdpdnaceamult-lrudatd",a pus Dumnezeiescul prunc pe sf0nta Masdqi inchindndu-I-se Acestuiacu multd evlavie si smerenie,s-afdcut nevdzutd.. Iar preotul, cu fricr si bucuriemultd, luind pe acel DumnezeiescPruncgi srrutindu-Lcu evlaviesi cu smerenie,a cunoscut cum cd in ad,evdre-raun prunc trupesc viu. Atunci L-a pus pe sfinta Masr, cu multd veseliesi cdzind la pdmint a zis acestea cu lacrimi: ,,cred,Doamne,si mirturis.r..riu Dum"iiiririlri nezerr,cel ce Te-aindscutdin pururea Fecioara Mafia si multumescmilostivirii rale gi preacurateiMaicii rale, pentru'al crrei dar m-am invrednicit azi, eu nevrednicul md-iarti pe mine ;i pgntru necunostinta. mea,cea mai dinainte. si dupd cum m-ai invrednicit gi re-am vdzutpe Tine cu Trup, cum te-ai ndscutdin Fecioara,asaiarilsi, pentru rugiciunile Ei md invrednicesteca sr mr impdrtrsesccu Tine, nu ca si cu un prunc,ci ca gi cu pdine, dupl cum gi mai inainte". Asarugindu-secu credintr, s-aridicat si a vrzut iarrsi sfinta PAine,dupd cum a fost.maiinainte si s-aimprrtrgit r,p,r"iirrd.r..-r". Dupi acelsta.,triind viatr minunatd si plicutd'luibumnezeu,

MAICII

DOMNUTAI

213

s-a dus la inpilrillia ceacereascl. Pe care dea DumnezeusI o dobindim noi tofi intru IisusHristosDomnulnostru,ciruia I se cuvine slavain veci.Amin (M.M.D.41,d' Ncaml). MINUNEA 261 O fecioarl rugindu-se Maicii Domnului, avLzut pe Hristos in rai sluiind Sfinta Liturghie intr-un orag din Frunlz - scrie Ce\ar in Dialogul slu, precum qi alli dasclli - ef'- o fecioafi,cucernicdsi de foarte bun neam, bolnavd Ei slIbInoagd",dar foafte imbunltifitl cu via!,?,dar mai alescu infrinare, cu rlbdare 9i cu smerenie.Nu se afla alta asemenea ei. cI nu mdnca altceva decdtnumai puline stafide cu apd. si niciodatl nu se plingea de boala ei, ci mai mult incl se bucura ;i sllvea pe Domnul careo pedepseaEi o munceaaici vremelnic,ca sd o fereascl dincolo vegnic.Numai cd.pentru at^t se amilraEi se mihnea, ci'nu putea sh se ducl sdrbilto?/eala BisericaDomnului, ca si asculteSfinta slujb[. De dsta plingea cele Impdea de multe ori, mai ales spre praznicile (silrbdtorile) insd, lipseqte. rltegti, pentru cd gtiade ce -ari folossufletescse dacdct trupul nu se putea duce,cu sufletul, adicdcu mintea sa, niciodatl n-a lipsit din BisericI,ascultandcintareade PsalmiEi Laude,precumdin minunelcea scrisdmai ios se Dumnezeiegtile va vedea.Pentru ci unii rugindu-se in Bisericdcu limba, plcdtuiesccu mintea gi astfeliqi intineazd cugetrilinimii lor.lar acea pururea pomenitd fecioard,,neputandca sd fie cu trupul in Biseiicdn eru-cu mintea, cu sufletul gi cu toatl inima ei.Ei auzind laudeleingerilor se veselea. intr-o ii, fiind praznicul ,,intdmpinlrii Domnului", in oragul acelase obiEnuiaa iegi cu SfinteleIcoaneprin tirg_tot poporul: blrbafi, femei ;i copii, spre slava si mdrirea Preasfintei.Atunci cI s-4udus toli aceafericitilbolnavd,,aveasupdrarenema.ngdiatd la procesiune(litanie),i1r ea zilcea.$i zicea acesteaintru sine: numai eu, ca tofi crqtinii se duc la bucuriaMaiciilui Dumnezeu, aceasta' pffte mulgumirea de o netrebnicl Ei pdcltoasi, rru am duhovniceascl.Acesteaqi altele zicdnd,din dorirea inimii ei s-a aflatintr-o astfelde uimire, cI lu0nd ingerul sufletul ei i l-a dus prin rai, unde a vdzut o litanie minunatl a tuturof puterilor ceresti si a fericitelorsufletealeProorocilor,Apostolilor,Mucenicilor,

,14

pr"t"t.NfCOD

Ierarhilor,_ cuviogilor,ale feciorelnicilorgi ale celorlalfi sfin$, care m€rgeaudoi cite doi, strrlucind ca soarelesi tinind fdclii in mdinile lor. si ia dat Eiei ingerul o ficlie aprinsi si mergeacu celelalte fecioare.Atunci vilzu pe Mintuitorul si imprratul nostru Hristos, ca un Arhiereu desrvirsit, imbrrcat in vegminte prealumi nate, strrlucind mai mult decit soarele,cu coroandimpfuilteascd" Ei arhiereascipreastrdlucitrEi de mult pre1.Iar de-adreaptaLui stdtearmpilrdteasa,Maica Lui ceapreaslrvitr si intru tot cinstitr, in haind de aur imbrdc4td,,impodobitd. si asa strdluceaaceste dour feteimprrrtegti, c[ seluminatoatd,oasteaLceelfericitd,,carc intr-un glas cinta Troparele si Antifoanele cele potrivite praznicului,cu un preadulceviers,neasemdnat qi neg;dit de frumos. Ajungind la o mare gi preafrumoasrBisericd,au intrat induntru toate cetele,cintind o cA.ntarepreadulce,cu atdtami.iestrie alcrtuitd,,incatestecu neputinfr sd o spunr vreo limbr omeneascr. Iar dupr sfdrgitul cdntirii,.intrdnd stdpOnulin sfdntul Altar, a inceput cu mare glas DumnezeiascaLiturghie, zicitd: ,,Binecuvintatr este impdrdlia Tatd.luisi a Fiului si a sfintului Duh" si celelalte.Iar din afard,cintau ingerii, Antifoanele; apoi marele Pavela cltit Apostolul, zicind,:,,in vremea aceeaau suit plrinfii pe lisus Pruncul". Apoi, dupr sfirgitul liturghiei, sezind Iisus pe scaunulSlavei sale,au venit tofi dupd rinduiali, c0te doi si frcdndu-i Lui metauie pinr la prmint, sdrutaupreacurateleSalepicioare, dOndu-i frcliile pe care le tineau in miini. rar aceaevllvioasi fecioard,, vdzind aieastd,vedenie si cunoscindci trebuia sd se intoarcd,iar pe prmintul oamenilor,nu i-a dat stipinului frcli4 ci din evlavie a oprit-o pentru aducereaaminte a acesteipriveligti strllucite. Dupr ce ia frcut metanieca qi ceilalli,segrdbea ca sdseducd, insd ingegulnu a llsat-o,ci ia zis:,,Dd.fiiliaJtapanuhi, dupit cum au ficut gi ceilalti".lar ea a zis:,,Nuo dau,crci vreau sdo am pentru evlavie".Atunci voind ingerul sr o ia cu sila din miinile ei, ea nu voia si i-o dea,ci finind-o pe ea, aqade tare o str0ngea,incit s-arupt^in dour gi aluat fiecare cite o bucatd,. in ceaita,aceel $i -i ludnd sfdrgitvedeniaceaintru tot strrlucitr gf infricoEatd, s-a intors sufletul in trup. $i vizdnd fecioarain dreaptaei jnmiltatea ceade fdclie, s-aumplut de mare bucurie,mai aies cind a vdzut

MINANIIE

MAICIT

DOMNALUI

2r5

mtnunile preaslivite ce se slvirseau de Domnul cu flclia Lceea". C.Iorbii vedeau,ologii umblau qi toate felurile de boli sevindecau. cuivavedeniaceaminunatd,o spunea lg.9ind istoriseaf.ecioara cu atita dulcealI gi bucurie sufleteascii,inc0t se Lrdtainger Einu o-m.TrIind pulini ani dupi Lceea,ca o fiingl filrd ttup, nemateriald"petrecind, s-adus ca sI dobindeascl cu adevlrat, dulceala ceanetilcuitd,frumusgel ce negrditdgi vegnicaveselie,de care sI ne invrednicim qi noi, prin ruglciunile Niscltoarei de Dumnezeu gi ale tuturor Sfinlilor.Amin (M.M.D.48d.Neaml). MINUNEA 262 Rugind pe Maica Domnului, o fecioari vede gi fine in brate, pe Domnul ca pe un copil de trei ani O Lltd fecioafi, olreclre, de asemeneaimbunitdlitd Ei evlavioasl ca qi ceamai sus zisil,aveamare dorinli sLvaddpe Domnul Pruncmic de trei ani, dupi cum a fost cu trupul cind incepea sdvorbeascd.Rugindu-sepentru aceastade multe ori cdtre Domnul, a ascultat-oCel preaindurat gi mult milostiv. intr-o dimineald.,ducdndu-seea la Bisericdca sd asculteSfinta Slujbd.dupl Liturghiegi a plecattot poporul,ea ce s-aslvirEit Dumnezeiasca a rdmaspentru ca si se roage cdtre Preasfinta cu evlavie si cu umilinld pind la vremea pi2nzului, dupd cum ii era obiceiul, zicind inchindciuneaingerului cum gi alte rugiciuni pe care le mai stia gi cugetOndla Dumnezeie;tileTaine, adicd,laintruparea, Patimagi invierea Domnului. Standla Ctntarea aceelDumnezeiascisi la privirea cefeasci, avdzut umbl2ndlmprejurul SfinteiMeseun copil ca de trei ani, cu chipul negrdit de frumos si preasllvit. Iar eL cL o nepriceputd a socotit cd.ar fi fost al unui oa,reclreboier, care din nebilgarc de seaml l-nr fi ltrsat si intre in Sfdntul Altar. Chemdndu-Lpe Ddnsulla sine, L-a mingdiat, ;i luindu-L qi slrutindu-L, L-atinut in brafe mai mult timp, pentru cd.era preafrumosgi se vedeaa fi cu dar dlruit, mai mult decit tofi copiii. Si intrebindu-L pe El al cui a1fi, nu i-a rlspuns,ci numai seuita lung la ea cu o privire preadulceEi minunatd,.lar ea socoteacum cI fiind inctr Prunc mic cu vitsta, de aceeanu vorbea. Fecioara avind mare dorintl sd-l facd sI vorbeascl vreun cuvdnt, i-a zis ltti: ,,2i, fiul meu: ,,Bucurd-teceeace esti plini de

216

Protos. NICODIM MANDITA

hal', iar Pruncul a zis acelecuvinte vorbind cu un glaspreadurce gi argintiu-Apoi spunindu-imai departe,cuvdntcu cuvdnt,inprunc a zis dupdea cu un chiniciunea ingerului, Dumnezeiescul preadulcegi frumos grai, pind,ce a aiuns la aceasta:.Binecuvantat esterodul pinteceluitiu", pe carecuvOntlisus cel preablind si smerit cu inima n-a voit sd-l zicd,.Iar Fecioarai-a mai zis de vreo dour ori, indemn0ndu-Lpe Dinsul sd"zicd,gi cuvintele Lcelea, ca unele ce sunt mai cinstite decit toate zltele. Atunci Pruncul, uitandu-selung la ddnsa, i-a zis cu o privire linl gi preamilostivd:,,Bucurtr-tnpreaiubita Mea fiicI, acum ai vizut ceeace doreai".Acesteazicind,Stdpinul, s-afrcut nevilzttt. Atunci preabuna fecioard,cunoscind cum cd a fost Stdp0nul Hristos, s-arrnit cu dragosteaLui gi a muh,umitmilostivirii Lui, cd"a primit cerereaei qi a ascultat-oqi a veselit-ocu Dumnezeiasca Lui venire. $i agade tare a rfimasintiprritr in mintea ei amintirea aceleiveniri a stipenului Hristos,incit totdeaunacugetasi se g2.ndeala El cu atita dulceati si desfitare, incdt rdminea de 'multe ori in Dumnezeiascruimire. in feciorie si currtie petrec0nd, s-amutat din viala cea vremelnicd,ducindu-seintru fericrrea cea vegnicd (M. M. D. 49 d. Ncamt).

MINUNEA 263 Clericul ce aveamare dragoste spre Maica Domnului, rugind-o, i-avilzut negriita-i frumusete ^ In Paris era odatd"un clericimbunrtrfit gi infelept, cnrese indeletniceacu scriereafrumoasr. Acestom avand multz evlavie cdtre Maica Preacuratd,,dorea din tot sufletul ca si vadr in aceastd" lume, frumuseleaceapreaslrvitd,aBi.Avandaceastrdorinfr de multd vreme gi pentru Lcelsta,de multe ori rugindu-se lui Dumnezeu,l-a ascultatpe d0nsul ,,cel ce facevoia.eiot ce se tem de El", cici trimitand un inger din cer, i-a zis lui: ,,im_ p.ilrdteasalumii a auzit rugdciuneata si m-a trimis ca sd-fi spun lie sd te pregdtesti,cici Duminici in ceasulutreniei va veni ca sd,o vezi,insi nu in toatd,mdritea frumuse{iiEi, ci numai pe cdt poatesdvadr firea omeneascd,. insr sr stii, ci de atitastrrlucire. ai sd te lipsestide lumind si ai sd remaicu totul orb". Iar el a rdspuns:,,Cubucuriesi cu veselieprimescca sd,md,plgubescde lumina cea vremelnicd,numai se mr invrednicesc"avedea preafrumoasa a Doamneisi Stdpdneimele',. Ei strllucita fa1d.

MINUNIIE

MAICII

DOMNUTUI :

217

-socoSi duclndu-seingerul, a rimas clericul gindindu-se 9i tini gi din pulina credinld indoindu-se,ziceain sine: Cum voi petrece io^in viala meaorb, neputind ca sI mai scriu 9i nici "u altl sluibl pentru hrana trupului? De aceea-aducinie fu, weo du-giaminte, cugetasd inchidl un ochi Ei numai cu celIlalt.:I t" uite la Niscltoarea de Dumnezeu,pentru ca sI nu rlmini orb desdvir;it. Cenda sosit ceasulhotilrit, a statde faldinaintea lui strllucire ;i frumusefe,incit limba i,mpfuilieas1a to1te,cu at21ta omeneascinu poateca sI o spunl nici sd o inpleagi. Iar el dupl ce a privit-o puJin timp numai cu un ochi, bucurindu-secu cutre*rrrb.-o slavl ca aceea,nemdrginiti qi de mare cuviintd, s-agindit sd deschidtrqi celllalt ochi pentru ca si dobindeascd'mai multl veselie qi bucurie. insl Stlpina, fdcdndu-senevlzuti de ochii lui s-ainlllat la ceruri lndatil iar e[ a rdmasnumai cu un ochi slnitos (cucelpecareil linuseinchis)iar de cel cu carevdzuse strtrlucireaPieacuratei,a orbit deslvlrqit. Atunci dar mahnindu-seqi imputandu-9ipentru pulina sa credinfl, se deflima pe sine, zicind:,,Vai mie, nebunului! Cum m-amiipsit de o strllucire sldvittrEi cereascddesfItare c Lceaista! Pentru ce nu m-arnuitat eu cu amandoi ochii 9i sI fi rdmas cu desivirsire orb, numai sI nu mI fi lipsit de o strilucire ca O! DUmnezeulmeu! Primescsi sunt gatasil mi lipsesc aceastat! s,ide lumina celuilalt ochi, numai invredniceEte-mIsXmai vdd o dati, pe Doamna;i StiPdnamea!" reiand ruglciune de mai multe ori cdtre Preasfinta FecioarI, cu lacrimi gi iu posturi, ca sd se mai arate gi 1 doua oaril, a venit ingerul ;i i-a zis: ,,impilrdteasaa,toate s-amilostivit de nevoinla o vezi,dacdte mulEiie lacrimile tale gi a primit ca sI vinl iar sI El a rispuns zicdnd: iume;ti se remdi orb pentru dragosteaEi". cuvinte ca sI-i mulgumescdupl cum se-cadedupl darul ,Nu "* bi *l inchin gi o sllvesc pentru. aqade mare facerede bine; 9i nu numai de iumina ochiior sunt gata sI mI plgubesc,ci ;i de miinile sau picioarelemele si chiaf de viala aceastavremelnici primescsi mx lipsesc,numai si vid pe Doamnamea".Zis-alui ingerul: ,,Pentruacestdevlaviea ta,te vei invrednici ca sI VezLpe Stipina, miine; ;i nu numai cI nu te vei lipsi de lumina ochiului sinltos, dar qi pe celllalt il vei dobindi si vei vedeacu amindoi

218

Protos. NIC)DIM

M.{NDuA

ochii curatsi luminat si seva veseliinima ta,,.Ardtindu-seiardsi Preasf0nta, tocmai asasa intimplat, dupr cum ia spuslui ingerul. $i de lumina Lceeanepovesiitd.pe carca"vftzut-o,a cilzutcu pdmdnt,precumoarecdndApostoliiin Tabor.insd, dindu-i !a1ala lui dar gi purureastrpana qi lumin0ndu-isufletul,cind s-aridi c t, s'a.aflat cu amdndoiochii nevdzut;gi a mai vnzut-oincr multe ceasuriin urmd si mult s-aveselit. indltindu-seea_laceruri,el a rdmasmullumindu-ipentru atata facerede bine.$i-petre-cdnd tot restulviefii salein iapte bune, s-amutat la vesnicileqi fericitelelocasuriceregti.pe care sd ne invrednicim si noi a le dobi.ndi, pentru rugdciunileStrpinei celeiprealdudatesi ale tuturor Sfiniilor.Amin"(lr.M.o. 36d.Neamt). MINUNEA 264 un crestin ce iubea cu dor sfint pe Maica Domnului a avu.to vedenie minunati dar si infricosatd Minunatr cu adevdratgi vrednicdde pomenirgestepilda pe o scrie EpiscopulVichentie in cartea,sa numitd :.uj. ,,Oglinda Nrravurilot", zicind urmitoarele:,,un om insurat, care aveafii $1fgbi' iar bogdriedin destul,era foartemilostiv si primitor de strdini.Intr-o seard., dupi ce L statla masd., fiindu-i'ro*n si adordimineafa l-au grsit jos pe pdmdnt ca.peun mort,'recesi Sind' fdrd simlire.Atunci cei din caiaii lui ridicindu-1,'l-auasezatin asternutin pat,iau fzcutgi iau dat multe feluri de doctorii ca" , sd seincdlzeascd si sr-sivinr iarrsi in fire, insd in zadars_auostenit.

t

fiind sd spuni ce-apdlit de-acdzut atdteizile *ort, nia raspuns nimic, ci numai plingea, nemingdiat.si nicidecumnu a.vorbit yTug cuvin.tdespreLceastaintoatdviafa lui, ptrld in ceasulmor_ lii sale,cind $ia cunoscutmai dinainte'sfOrsiiullui. Atunci,strigOndpe fiul sru cel mai mare, a zis acestecuvinte in auzul tuturor: ,,Iubitulmeu fiu! poruncamea,ceamai de pe urmd pe care fig d1u !ie, gifi hotlrdsc si o pdzegti,este:Ca sd ai,pe &t po1i, mild de cei sdracisi de cdlitori; sd-iprimegtiin casa'tacu toatr dragosteagi sr le dai toatecelede trebuinta cu indestulare;sd le slujesti lor fdrd,de lenevire,asadupr cum m-ai vdzuttu pe mine f'dcind.cdci milosteniacdtreszraci primireade striini estemai ;i bine primitd la Dumnezeu, d,ecittoatefaptelebune.si oricineva

MINUNITE

MAICII

DOMNULUI

219

pdzi aceasta cu sirguinlI, pentru dragostea lui Dumnezerr, va cilpdta mare platd.in imp6r1lia Lui cea cereascd.lar pentru ca sX vd indemnafi toate rudeniile mele la aceastn faptd iubitl de Durnnezeu,a facerii de bine si a milostivirii cdtre cei siraci Ei strlini, am si vi istoricesc astdzi, in zfiia mea cea mai de pe urmI, infricoqata vedenie pe care am vdzrtt-o atundi, cind m-afi gisit in miilocul casei mele zilcind ca un mort. Sti,ti cum inci din copildria mea Lvea'm multd evlavie cdtre Preasfinta Ndscdtoarede Dumnezeu, si-i citeam in fiecare zllaude Ei ruglciuni, pe cdt puteam. Pentru multa dorire Ei dragoste ce o aveamcdtre Dinsa, din tot sufletul gi inima mea,m-ainwednicit Stipinul, prin rugdciunile Ei, de multe daruri 9i hdtilziri, insl m-am invrednicit de aceastamai ales, cdci avea;mmare milostivire gi indurare cdtre cei sdraci Ei strdini, cdci voi cu tofii stiu catd osirdie Lveilm cltre primirea de strdini, pe fiecare primindu-l gi dlruind tuturor cu indestulare cele ce le trebuiau. In noaptel aceeain care amvdzut vedenia, ant auzit un glas poruncitor, care mI striga pe nume, zicdnd cdtre mine: ,,Ridicd-tedin pat qi srmeazd,mie". Atunci eu ridicdndu-md,cel care m-a strigat m-z-apucut de mand qi trdgindu-md cu sOrguintd, m-a dus intr-o livadd mure. Iar acolo, povdfuitorul meu fdcdndu-se nevdzut, m-al7;sat singur in acel cimp m re, din care pricind eram folrte m2hnit. Stand eu acolo Ei neqtiind ce sd fac, am auzit in urma mea glasuri infricos,ate ;i mare tulburare gi intorcindu-mI am vdzut mullime nenumlratd de dtzci venind asupra mea',c sd md rdpeascd.ca niste fiare neimblinzite. Atunci eu vdzindu-i, am fugit pe cit am putut, cu fricd si cu groazl neasemdnatd',^pindce uti uluttt la o cisd in care am intrat 9i am inchis uga. insl diavolii au stricat-o qi au intrat inluntru ca sd md rdpeascd' Dar ca sI infelege{i pricina bine, ascultali mai intdi aceasta: sunt trei ani de cind atn primit aici, in casa mea, pe un striin, in searl Sfintelor Patimi, ca sI-l ospdtez totdeauna dup[ obicei. Iar implinindu-se acefti trei ani, am gisit alt sdracpe care l-a intreli nut maica-meadupl dorinla pe cate i-am ardt'at'o,cL sI primeascd, cite unul qi sd-i slujeascl lui ca unui in$er. Iar dupd putini vreme, int0mpl2ndu-se sd mai aducd un frate al meu pe un altul, mult m-am bucurat cd m-am invrednicit sd primesc in casa mea

22O

I

Protos. NIC)DIM

MANDuA

pe strdinii aceiatrei, in chipul sfintei rreimi si iam ospatat cu indestulare,pe cdt mia fost cu putinfd si cu fatr veserr. c0nd au rruncatdiavolii ugafos,dupi cum am ardtatmaisus, si au intrat la mine, am inceputsd strig irtre Domnul,ca si-mi ajute, pentru rugiciunile purureaFecioareiMaria.Atunci an vdzut trei birbati frumoqi, cafe Iu zis cdtre mine: ,,Sdnu te temi, cd noi am venit ca sd-fiaiutdm".Izgonindei pe diaci, m-auintrebat pe mine dacd-icunosc.Iar eu arn zis:,,Nuvr stiu, Domnii mei,,. Atunciei mi-au spus:,,Noisuntemacei trei sirdini pe carci_ai primit in gaqata si ne-aiospdtattotdeaunacu to'td.indestularea, din toatd,inima si cu toatd dragosteaca si Avraamsi ne-atrimis Domnul spre ajutorul tdu, iu sd-!i rispritim pentru murta dragostepe care ai Mdtat-ocdtre noi si iati t"-ui izbdvit din ghearelediavolilor".Acesteazicind,s-aufdcut nevdzuti. rar eu multumindrui Dumnezeu,am mairdmaspulinr vreme ^ in casaaceea,temdndu-mrsd ies,ca nu cumvasd seintdmple iarrgi sd mr ispiteasci.Apoi, frcdndu-misemnul cinstitei cruci, am iesit, avdnd nddejdeamea"la Domnul. insl mergnnd pu[n, iardEi3uinceputa.fugidiavolii dupl mine, strigand: il"rgpry iSA degrabd., ca si-l prindem rydcatu..rm, sI nu rrJr.up":,. Iar eu te_ mindu-mi grozay,mai tare fugeamsi strigam: NIscd_ ,,preasfOntd toare de Dumnezeu^, ajutd-mimie!" si asa firgind, am aluns lamar'de gineaunui riu de foc,prin de gerpigi allefiareinfricosateale iadului,c re erauafundatein foc-pdnila git, stind petele afard,;icu gurile cdscate,.ca si cum ar fi cerut";;;;;;_ de mOncare. rat dracii czre md'urmdreaupe margineardului acestuia, md strigauca'sdmd infricosezesd cadin er, amenintOndu-md, ci md,vor aruncacu sila.Atunci eu, uitandu-mdimprejur dacd, nu ar fi fost alt loc de unde sd primescvreun ajutor,am vdzutacolo Lpto*pe un podisormai strdmtdeclt o palmr gi atit de inalt incat mi se pd,r-e? cd'aiungeala cenNu Etiamce si fac din acesteatrei: ca sd cad in_r2ulacela,mr temeamde foc de balauri; casi mr sui Ei p.epodiqor,mi se pdre3lucrufoarte greu,ba chiar cu neputintl; sI rlmdn pe loc, in stlpdnirea dracilor,mai rIu era; Lmiles dar sI mI sui pe pod rnai bine, decdtsI cadin riu. $i agasuindu-mdpe o treaptd,cu multi fricd si cu nespusi groazd', inrrutdfigiidiavoli veneaudupd mine, strigdnd;iar cdnd

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

221

am aiuns la virful podi;orului aceluiaau sosit qi dracii.Atunci eu am strigat cu lacrimi, zicind:,,PreasfintI Ndscitoarede Dumrrezerr,aiutl-mi mie". indatd s'a af.latacolo,inaintea mea,Maica Milostivirii, impdrdteasaingerilor cea iubitoarede mild gi mi-a intins Sfinta ei dreaptd",zicind:,,Nu te teme,iubitul meu rob, ci dupl cum tu ai fost totdeaunaprietenulmeu,citindu-miruglciuni !i hude qi miluind pe slraci - ftaqiiFiului 9i Stlpinului meu al'- am venit eu acum,ca sd-li aiutlt nevoia ta". Acesteazicind, (o! minune!)intr-un minut pe cind md linea de mdna dteaptd", gisit, rilme'nind de fricd m-afi unde mea', m-a adus aici in cLSa mort, mai'multe zile. Lptoape ' Fiui meu,plzegte-tesd nu te leneveqtiniciodatl de la'sluiirea Atotputerniceil,taicia Stipinului, ci in tot ceasulsd-iaducilaude si sI o cinsteqtidupdcuviinfd,dupdcum gtii cd antflcut Eieq dzcd voiegti.sdo ai gi tu ajutoarela nevoie.Aceastaesteintdia mea pe poruncl. lar ado:uaestepe careflam mai spus-o:,,Sileqte-te toate pe dindu-le qi strdini, pe sdraci cei iat po1i,sd miluiegti cele-detrebuin[I, dacl voieqti sd dobdnde;ti in aceastdlume tot binele, iar in cealaltdsI mo;teneqtiImpIrItia ceacereascl". pururea pomenitul,9i povdfuind$i pe ceilalli Acesteazicdnd. ce erau de faydsd.aibd,cucerniciegi evlavie cdtrePrealdudataFecioardqi sd ajutepe cei sdraci,gia dat sufletul sduin miinile lui Dumnezeu.Iar fiul aducindu-siamintede pdrinteqtileporunci,a petrecut viata sa cu fapte bune, pind"la sfdrqit;9i mutindu-se, s-ainvrednicit de fericireaceavesnicd.Amin (M'M.D.64d.Ncamt). MINUNEA 265 Maica Domnului cinsteste prin ptezenta Di pe viduva ce se imPlrtigea Un preot ourecarece slujeala o enorie,a fost chematsI imsi un boier bogat.Iar el, llsind pe pdrtiqeascio femeie sdracd' f'emeiaceasdracdEividuvl, s-adus la boierul cel bogat,pe care l-aimpilrtilqitEil-a mdngiiat,nldljduind ctr-ivaldsalui cevadin sa.Atuncivenind un alt trimis dela casaviduvei, i-aspus avere?cd aceeaesteaproapes[-;i deasufletul, dat preotul,ca un semet gi iubitor de avutie, nu s-adus..insI aveaun ierodiaconfonte irnbundtdtitsi iubitor de Dumnezer,c re vdzind cd preotul nu el pe vrea si se ducl, l-a rugat sd-idea voie sd implrtis,.eascd

Protos. NICODIM

MINUNILE

-

-cate n*:,1,::::"^:ilT=",,.l1aprimit.ou.ardu_r"Jiu*nGrrupul Domnului la casavrduvei era,sdracilgi r r ql,ur

lipsitd de bundtrtile

g!I h' r bogatiin f"p; ;;; H il##; ili?;;, :19-l:i:yj zdcea pe o iogojindgi neavanO'oumeni;;; a'alo

rr.o-^lni^^

a-^x

L--,v

^

;; ?^\?1yrt.cd" inainte gi si o caute,ca pi bogatul,strteadeasupra rtirre a" dar ;i preafericitd sirdcie!)Niscitoarea de Dumnize:t"i'1or Marra,cu o ceatd'de fecioare, cilre cu basmalealbe - - '---o-;tergeauo. *oou, e fata '-bolnaveigi o acopereau. rar acelsfintit diacon s-ainspdimintat, mai ales cind,a vdzut pe strpina cum cr s-ainchinat trupului celui stdpinesc.Apoi ridicdndu-sea fdcutsemndiaconuluica sil se apropie sr cd.Sfinta slujbr..$1Ognace s_aimprrtdsit Aoinuiu,- srvOrseasi_i;;; tul ei sufletsfintitelefecioare sau dusin."r,ui. p.-*ma, #a"_ Ei ducdn_ du-sediaconulia casabogat;rui,; vdzutpepatul rui nigte ciini legri' inconjur0nduJpe d2nsul,pe careinsd cei ce stdteaude fard'nu-i vedeau,ci.numai cer boinav ."r.l"ig" #i'ulurrg" d" "hu.up acolo ca sd nu-i ,.uplrare. Apoi a vdzut ur, cu infrico_ lu? ;atd fagd,care,bdgdndpe ascun, io guru bogatului iu u' fel de ostie, i-au smulscu sila ticilosul lui sufretcu multd chinuire si munci. Acesteavdzindu-rediaconur, grozilv * i"fr#il';: T cilzutla pdmdntca un moft. Atunci a statinaintea preasfanta, lui carc l'a pe ddnsul, zicdndu-i: te teme,iuniiur meu rob, "Nu ca,|i! ifi.ridicat este gdtitd.impdrdliaceruriior gi asupraiu e tace nimic rdntateadracilor. Numai pdzeEteDumnezeiestile ",ipou, porunci ale Fiului meu fird.de renevire,in toate zilele vietii lile pannvei veni in ceatasfintilor, ca sr te veseleqticu dangii'-iaiiie sfirsit. Diaconul,mulpmind qu smerenie.implrltesei, i ,;;;il;; pAnd,la

prm'nt,dupicareEas_a dusla .;;;.

i;;;t

i*pilil;i" sdraciaverilesales-afdcut srrac pentru Domnur si pelrecand via_ [d plrcutr lui Dumnezeu s-^dusin impdrdlia cereasce,pe caresi dea Dumnezeua.o dobdndinoi toti. Amin (M. M.D.57,d.Neamt). ' MTNUNEA266 NlaicaDomnului.ii.desco peri- Cuvioase i Matta,' m^ma sfdnturui simeonifericirea *"-""r"i.e Pe cdndCuviosulSimeon,fiul ei, se nevoiape stdlpin Muntele Minunat,cuvioasaMa'"a a 'vut o descoperire, cu un an inainte de sf2rgitulsdu.pe ra miezulnoptii, in timp ce igi ficea iierbinple

MAICII

DOMNUTUI

223

ei ruglciuni citre Dumnezeu,a cdzutintr-o mare uimire. I s-aardt^t o maremullime de ingeri luminafi, care tineauin miini luminlri aprinsesi care sllt0nd de bucurie,ziceaucltre dinsa: ,,DupI din trup, te vom lua la odihna ce va treceacestan, fiind dezlegatd, fdgddtritilfie de Domnul". Tot agai s-adescoperitqi Cuviosului Simeon.Iar unuia dintre frali i s-aardtato vedenie'deacestfel: Avdzut pe MaicaDomnului,pe PreacurataFecioardMafia, Eezfutd pe un scaunin slavI, iar fericitaMarta stdteainainteaei, ridicin. du- gi spre dOnsamdinile salein chipul Crucii, gi prefdcindu-se intr-o Cruce de aur, strilucea cu o lumini asemeneacu tazele soarelui;Ei astfelse vedea,cd,toard,Crvceaaceelera luminoasd. CuviosulSimeonauzinddespreaceastilvedenie,a zis: ,,Acesta estesemnu| cd,s-aapropiatfericitul sfirqit al maicii mele". Sfinta,Marta,sfirqindu-gianul cel de pe urmd al viefii ceapllcutd lui Dumnezeu,a mers spre cercetarcla CuviosulSimeon,fiul sdu, maicame4 cate s-arugat cdtreDinsa, zicind:,,Binecuvinteazd-md., precum Avraam a binecuv0ntatpe lsa;ac".Iar Sfinta a"zis ,,De Lceeaam gi venit aici, casdmdinvrednicescbinecuvintdriiEiruglciunilor tale; pentru cI de acumau mai rlmas numai trei luni din viata mea.DupI aceeamlvoi ducela DomnulDumnezeulmeu, Acelasd-!iddruiascdlie darul gi binecuvintate Sa,ca sI-!i slvirgeqticu bine alerguret tL cea bine inceputd qi sI te inwedni ceasciimplrlfiei Sale".AcesteagriinduJe vdrsalacrimi din ochi, iar fralii care erauacolopldngeau;pentru ci greu li se plrea lor a auzi cd dupd,trei luni nu vor mai vedea fala ei; si, ziceau: ,,Maicd,viu va fi sufletul tdu gi va liltda pe Domnul". lar ea intdrea cuvintul zicind: ,,Denu vafiaqa precumv-amspus,apoi,pe mine roabavoasttil,sXmI socotifica o mincinoasl".Atunci Cuviosul Simeona zis cdtredinsa: ,,Binecuvintatel ta o ceremnoi acum,iar cuvinteletale ne sunt foute dureroaseinimilor noastre". Sfinta a zis:,,Binecuvintafisuntelivoi Domnului,qi binecuvintali sunt cei ce vd"binecuvinteazilpe voi". DupI aceastatoli i s-auinchinat ei, asemenea si ea inchinlndu-selor, s-aintors in Antichia la casasa. DupI plecared, ei, Cuviosulchemdnda doua zi, pe cei mai iscusigidintre frati, a zis cdtredinqii: ,,Cuadevlrat, vremea ducerii maicii mele de la cele pdmOntegti, se apropie; pentru cI in noapteaffecutd am vdzutin vedenie,un scaunpus

\

MINUNILE

inaintea mea, gi maica mea sezdndpe d0nsul, iar noi to{i strteam imprejurul ei; atunci ea ca o invdlrtoarle,a zis citre noi cuvintul cel dintii al psalmului:,Fericitbdrbatulcuren-^umblat in sfatulnecredinciosilor...". $i multe alte cuvintesfrtuitoarene_ a zis noud,ca o maicd,. Apoi s-asculat,si mergind inainteanoastrd"la bisericr, finea in miini o cruce prea-luminoasr; iar noi urmam dupl ddnsa cintind psalmi cu umilinti. Dupd aceasta,, cu citeva zile inaintea sfargitului sru, s-a dus iarilEi la cuviosul -simeon pentru sdrutarea cea mai de pe - gi ia spuslui toate Dumnezeiestile descoperirice i s-au lryd fdcut in viata sa; asemeneasi lucrurile cele bune, ostenelilesi nevointele, care se fdcusein taind,,pentru slava numelui lui Dumnezeu;qi a rdmasacoloin aceanoapte,rn care a avuto minunatdvedeniecereascl. in vis se vedeacd estefipitd spre indlfimeacerulhi,unde a vdzut niqte palateminunate si luminoLse,a cdror frumusetenici un cuvdntnu o poate spune.umblind ea prin piiil"! ;: nun0ndu-sede zidire^ ceanefdcutdde minr, "r"t" a vdiut p" br"usfdntaNdscdtoarede Dumnezeu,cu doi ingeri prealuminatj, care a zis cdtte ddnsa:,,ce te minunezi?"lat ei cu iricd si cu bucurie inchin?ndu-sePreasfintii Niscdtoarei,a rrspunr; ,,Mi minunez stdpini, cdin tot timpul viefii melepe pdmint, n'-amvdzutniste palatemai minunateca acestea". taf prbacurataa,zis:,,$i;";r; cinesocotestitu, ci suntpregdtiteele?"Ddnsaa zis, std,,Nu'Etiu, pind". Atunci Preasfinta Ndscdtoarede Dumnezetr'a.grdit cdtre dinsa: odihnd, ,!are^nr1gtii cr pentru tine s-apregdtit acetstd" cate a'zidit-ofiul tru, si in carede acumvei petrecein veci?"Aceas_ ta"zicind a poruncit ingerilor de a pus un scaunminunat, apoi a zls ciltre dinsa: ,,Aceastislavr ti Je diruiegte tie, deoarcceai vietuit cu dumnezeiascd, pldcerein frica Domnuluii.Apoi iarrsi a,zis:,,Yoieqtica sd"vezigi pe celemai slivite?,,Atunciiu po.urrcit ei ca sd vie dupi d0nsa;gi suindu-sela celemai inalte locuri ceresti,i-a ardtat ei alte pahte mult mai minunate si mai lumi nate, fdrd'sd semenecu celedintdi si care erau pline de slavd cereascd, a cdrorfrumusetenici mintea omeneascd nu o poate ajunge,nici gura-nuo poatepovesti.Atunci pteacuratzazis: pe acestepalatele-a zidit fiul tdu si a inceput la temelia ,,si celui Ei de al treilea palat".

MAICII

DOMNUTUI

225

Aceastazicdnd-o,a dus-ope dansaiarIgi spre rdsdritul soarelui gi i-a ariltat ei, din inilfime, locuinlele Raiului, 9i in_tr-insele veselindu-se, mullime de cetede parte bdrblteascl Ei femeiascd celor ce au meu, Fiul le-a diruit locuri gi i-a zis Stlpdna:,,Aceste irditincurlfenie Ei cu dreptate,intru pilzfteaporuncilor Domnului, aceloracelor ce au flcut milostenii multe cu osdrdiq,de aceea singuri de mill s-auinvrednicit de la Domnul,pentru c* ,,Fericifi sunl cei milostivi, cd aceiase vor milui". Aceasta a fost vedenia Sfintei Marta,pe cafea spus-ofiului siu. Fiind intr-o zi de DuminicI, s-aimplrtls,it cu sfintele Taine ale Trupului 9i sangeluilui Hristos.F?'laei strllucea de darul lui Dumnezeufiind luminati gi de negrditabucurieduhovniceascl,prin careseveselea,deoareceera incredinfatdde sfarEitulclldtoriei acesteiviefi Eide mdn' tuirea sufletului s[u. Apoi a petrecut to td"ziua"LceeaEi noaptea ce-r-urm t, o parte in vorbiri de Dumnezeuinsuflate, cu preaiubitul gi Cuviosul slu fiu, iar altd,.partein rugdciuni cltre Dumnezer1insotite de multe lacrimi fierbinli. Iar luni dind pace gi binecuvintate, apoi sdrutareacea mai de pe urml fiului siu ;i tuturor ucenicilorlui, s-adespdrlitde ddnEii,ldsdndu-ipe dingii pldngtnd.Ea s-adus la un sat care se numeaTivirint, care er1 departe ca la,ffei stadii de Muntelecel Minunat,qi unde era bisericaSfintului Ioan Botezdtorul.F.aa vlrsat multe lacrimi la aceabiserictr,si a inceput a sldbi cu trupul. Locuitorii acelui sa;tcute o cinsteaufoarte mult, au rugat-o sI se odihneasclla dingii de obosealace era cuprinsi. S-aodihurmdtoare Ei mai mult a slibit nit in ziua aceea;iar in no1ptea" cu trupul. Marli au dus-ocu cdruta la casaei in Antichia, 9i anume in cetlluia ce se numea Dafne.Miercuri s-arugat cu clldurl lui Dumnezeu,vdrsind multe lacrimi, 9i avdnd nddeide neindoitl de mintuirea sa,qi-adat sufletulin miinile lui Dumnezeu, in patru zile ale lunii lui iulie 1v.Sf.4 iulie). MINUNEA 257 Maica Domnului se aratl gi diruiegte rodnicie, ' pirinfilor sterPi care o rugau MaicaCuviosuluiMihail Malein, a fost mulli ani stearpl, de Lceeaamindoi pdrinfii erau in intristare, cI le trece tinerefea gi n-aunis.cutnici un copil, curesd le mosteneasclboglfia lor. Ei

226

Protos. NIC)DIM

MANDTTA

de multe ori mergeaupe la bisericisi se rugaului.Dumnezeu, sd le dea fiu; dar Dumnezeunu le-aascultatrrigdciunealor. Mai pe urmdinsds-audusla o bisericra preasfinteiNrscdtoareide Dum_ fiezer4care este in locul numit cuna, si la a cdtei rcoanr.locui torii aveaumare evlavie.Anastasiasi Evdochim,se rugau sr le dea mosteniredupd dorul gi dragoste a lor. preasfintaNrscdtoare, a ascultatrugdciunealor, cdci s-a zrdtat preotului celui de rind al bisericii,cu numeleMetodie, finand omofor, iar indreapta sa avea"trei mahrame.Ea a poruncit sd le dea Anastasiei,cu invoialaca o basmadintre celetrei, sd i se intoarcdpreacuratei Nrscdtoareide Dumnezeu,inapoi. indatd ce preotul a descoperit Anastasieivedeniape carea avut-o,i s-adezlegatsterpiciuneasi a ndscuttrei fii, dupd numdrul celor trei mahr-amepe'care i le-'a oferit Maica Domnului. rat mahramape cure a cerut-o inapoi MaicaDomnului,a preinchipuitpe fiul cel intdi niscut, edruiapdlinliii-au pus din SfdntulBotez,numelede Manoil,si care,prin darul gi dragostea Ei, a imbrdfigat vi'ta. monahiceascd, alungand vas alesal lui Dumnezeu(v.sf.12iulic). MINUNEA 268 Prin rugdciuni fierbinti citre NlaicaDomnului o maml a dobindit un fiu binecuvintat Pe la anul 7l4 vieluia in constantinopolun bdrbat pe nume Grigore,impreundcu sotiasaAna. Ei petieceauin fricd cleDumre^z.eu: fiind bogafi in fapte bune si traind cu cinste din lucrul m2.inilorlor, din care Ei pe cei lipsili ii imprrtrgeau cu indestulare. Trrind in bund inlelegeregi pace,li s-aunrscut lor dour fiice, pe cares-austrdduit si le creascdin dreaptacreiinlaqi fapte binepldcutelui Dumnezeu.Dar vremea trecind si ei vdzind cd,. copil de parte birbiteascdnu au, s-auaprins de aceastd. dorire. Pentru aceasta. ei fdceaurugrciuni strruitoare cdtre Dumnezeu. cu deosebiresotia,care se numea Ana,aveam re dorintd de a a:eayn pruncde parte brrbrteascr,si careasemenea cu Ana cea de odinioard.,cercetasfinteleBisericisi se ruga in ele cu credin!n- Av0nd mare evlaviecrtre MaicaDomnulu{ cercetaBisericile inchinateEi, si mai cu seamdBisericiledin vlaherna.Aici merg6-ndin fiecafe zi, era nelipsitr de la.privegherea ce^de toatd. noapteasprevineri, indlland rugdciunide cercreqi stflnd ,aproape

MINANITE

MAIC'il

DOMNUIUI

227

la Sfinta Icoan[ a Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu,c fe efy inchipuiti purtdnd in brafe pe Fiul si Dumnezdulnostru, vdrs2nd lacrimi qi grdind unele ca acestea:,,Acoperlnidntul celor ce alear' gd.latine, de DumnezeuNlscdtolfeI Lflcora,9ipdrtinitoarea celor ce te cautd"pe tine in vremea intristlrii. Limanul cel mdntuitor al celor afundafi in mdhnirile noianului viefii, qi ajutdtoare grabnicd, celor ce intru dezndddiduire.fiind, pe tine din inimd te cheamdin aiutor. slava maicilor qi podoaba fecioarelor, ceea ce ai.preficut osOnda strdmoasei Eva, pentru toatd' ptrtel femeiascd,intru indrdzneald"inveselitoare, prin nasterea ta ce^ Dumnezeixcd; miluieqte-md pe mine Ei md,'auzi. si rupe legdtura ce este intru mine - precum z marcii tale, adicd a dreptei Ana cdnd te-a ndscut pe tine - si cu solirea tL cea de Maicd, aratd-mdsi pe mine vrednicd. a naqte copil de-patte bdtbdteascd, pe care din pintecele meu, sd-l inchin Fiului Tdu 9i Dumnezeului nostru"' Aceastdrugdciune rostind-o de doud Ei de trei ori, flcind si nenumlrate pleclri de genunchi, obosind, a fost futatd pulin de somn. in acel timp, Aiutdtoarel'ce gtabnicd'a neamului omenesc, ca o Maicd Preadulce,L attus mila Fiului sdu spre femeia aceea, prefilcdnd mihnirea ei cea mare, in veselie de maici, cu un chip ca acesta:PreacurataMaicd, purtdnd infdlisarea chipului tle pe lrcoand,s-a aflat in ceasul acela lingd' femeie, pe care lovind-o uqor in coastd.a ttezit'o, zicindu-i: ,,Du-te,femeie, bucurflndu-te, cd vei avea fiu, precum ai cerut". Iar ea de;teptindu-se' s-a tulburat in sine de vestea ce-a primit, qi sfdrEindu-seprivegherea, s-a intors acasd'cu cintdri de laudd, dupd care la scurt timp a zdmislit in pOntece in vremea aceea,cu voia lui Dumnezeu, a fost ales caPatriarh al Constantinopolului, Gherman Pirintele nostru, indreptitorul dogmelor Bisericii, om cu viatd sfdntd qi plin de Duh Dumnezeiesi. in ziuain care s-afdcut inscduitarea lui, in Biserica Sfintei Sofii, a luat parte mullime nenumiratil de oameni; bnrbali 9i femei, tineri qi bdtrini. Printre acestiase aflau gi robii lui Dumnezeu Grigorp cu sofia sa Ana, cea clre i se apropiasevremea si nasci. Ydzdnd LceLmate multime de oameni, si temindu-se ca nu cumva din cauza imbulzelii sI lepede pruncul, s-a gindit sd se intoaJ:cd"Lcasd, dar aiutntd si protejatd de sotul ei, a reusit si

228

'

'rJe:Yry:;'c

Protos. NICODIM MANDTTA

pltrundl in Sfinta Bisericdsi sI se aEezeLpro pe de locul pe unde trebuia sd,treacdSfintul Gherman.in momentul in careei l-au vdzut, sfdntul Ghermanstrdluceaca o vilpaie de foc, crtre care Ana cu fricd a strigat:,,Binecuvinteazd. preasfinte,pe fiul meu cel din pintece". Sfdntulprivind spre ea cu ochi proorocesti,a zis: ,,Rodulpintecelui tdu, dupl credintata, femeie,sd,l binecuvintezeDomnul,pentru rugdciunileNrscdtoareide DumnezeuEialelui stefan,intiiul Mucenic".[a puline zile dupr acest cuvint proorocesc,Lna.a ndscutprunc de pate bdtbdteascd, pe care la.opt zile iau pus numele Sf0ntului Mucenicstefan, dupd mai-naintevestireasfOntuluiGherman.implinindu -le 4o de zile de la nastereapruncului,prrinfii luOndu-lpe.el,au mersla Biqerica din vlaherne,pentru aindlta rugdciunide multumire cdtre MaicaDomnuluigi de a-i inchina Ei darul primit. Ajungind aici, au mers inaintea aceleiasiIcoanea Maicii Domnului, in fata cdreia Ana a primit darul cerut si cdzind in genunchi,cu lacrimi a rostit urmitoarele: ,,Bucurd-tepreacuratd,care mi-ai dezlegtt sterpiciuneanaqteriide copii,de parte brrbdteascd. Bucurd-teprea, curatd,,care ai intors mihnirea mea in bucurie.Bucurd-te,grabnicd mintuire a celor ce te cautr pe tine, pentru cd eu ticdloasa cdutdndu-te, te-amaflat pe tine, si am primit nu numai fiu, ci si numelelui, prin slujitorul tru gi pdstorulnostru".Apoi ridic0nd' miinile si lipind pruncul de pafteade jos a lcoaneipreasfintei Ndscltoareide Dumnezeu,a.zis: ,,primeste,o! StIpind, odrasla mijlocirii tale celei de maicd.,primeste pe fiul care s-a rinduit mie mai-naintede zdmislire;primeste,imprumutdtoareanoastrd",datoriace ti secuvine".Iar brrbatul ei cel iubitor de Dumnezerr,a rdmas f.drd,de glas, fiind uimit gi minunindu_se,pentru zdbovireain rugdciunesi pentru vrrsareamullimii lacrimilor femeii sale.Apoi, Ana ardtind crtre Sfintarcoand,,a zis citre sotul ei: ,,o,iubitul meubirbat, acdasta imi estemie,chezrsuitoare, pirtinitoare gi ajutrtoareanasterii lui stefan".inchinindu-sepind la pdmint in'faqasfintei lcoaneEimultumindaiutdtoareituturor crestinilor, PreasfinteiNdscdtoareide Dumnezeuls-au dus la casalor. cu adevdratpruncul acestavestit de Maica Domnului, si prooroce;teprimind numele sfintului MucenicStefan.mai tirzlu a devenit un mare mdrturisitor si apdrdtor'al cinstirei v

MINUNILE ]TtrAICilDOMNUIUI

229

Sfintelor Icoaneale Domnului nostru Iisus Hristos,ale Preacuratei SaleMaici si ale pllcuflor lui Dumnezeu,pentru carc a pilla varsm de 53 timit chinuri cumplite,sfirsindu-semuceniceqte g. de ani, in luna lui noiembrie,in 28 de zile Sf.28n-brie.) t I![INUNEA 269 NlaicaDomnului aiutdunui tinlr, pe nume Nifon, sI se ridice din cldere, devenind Episcopin Cipru in zileleimplratului constantin cel Mare, fiilia in cetateaMiropoliei un boier, cu numele de Agapit. in acel timp, fiind numit in aceastdcetilte,Agade cdtre impdrat un nou stratilat (gcneral), flcut primirea. Cu ia pit, ca cel mai de vtzil dintre cetlfeni, aceastdocazlea cunoscutqi pe fiul slu, Nifon, copil de opt ani, pe c?rreSavatiel-a iubit foartemult. Afldnd cd copilul nu estedat ia invlfltura. cdrlii, din cauzalipsei de dasclli, Savatieia zis lui Agapit,sd-idea fiului sIu voie sI-l trimitl in casasa din constantiiopol, unde si-l incredinlezeunor dasclli lumina[i, care sd-l ?nve,teSfinteleScripturi. Auzind acestea4gapit, s-abucurat foarte mult gi a mulgumit stratilatului peniru pfopunerea filcrttd' Astfel,Nifon a fost dus in casalui Savatie,din Constantinopol, unde solia lui |-a primit cu bucurie,iubindu-lcL pe fiul lor. Aici a fost incredinfat unui dascll iscusit anumePetru, care era si preot, Eide la care Linvd\at atit gtiinfa cfu1ii;cdt Ei gtiinl^trilirii duhovniceqti.Copilul fiind foarte aget la minte, in scurt timp a dobindit multd sporire in citire, dar mai cu seamdin faptelecele bune,prin comportarealui llsind a infelege,cdva aiungeun om da mare folos Bisericii. El era sirguinciosla citire,.bllnd Eismeritin comportate,riv' nitor pentru SfinteleSluibebisericeqti,dela carenu lipseaniciodatd,indurltor gi milostiv faqdde cei slraci qi nevoiagi.Yilzind comportarealui, toti se minunau gi se bucurau,mai cu seaml solia lui Savatie,dorea sd-l facd,fiu al lor 9i sI le moqteneascl toatd.Lverca.Odatdauzindde la un bilrbat duhovnicesc,cum ci, de mare importan!tr este a'Eipdzicinevafecioria pentru Dumne' dorinfl, pentru carelucru zeu,din aceaclipd"s-aaprins de.aceasti' s-ahotdrit. de atunci, si nu mai priveascl nici o fatd,femeiascl. Anii trec0nd,el a crescutcu virsta qi a sporit in fapte bune. Flcindu-i-sedor de pdrinfii sdi, ;ia exprimat dorinla si se

230

Protos. NICODIM

MANDTTA

intoitrcd,la casaplrinteascl. Auzind Lceastasotia stratilatului, nu a fost de pirere, cilci neavind fii, dorea sI-l infieze. Nifon vdzind Lceasta" a fost cuprins de o intristare ce nu s-amai deplrtat de la ddnsul.Mai-marelecurtii afldnd de intristarea lui, a cerut voie stlpdnei sale,sd se ocupeel de Nifon. $i astfel a inceput a-l lua cu sine la adunlrile si petreceriletinerilor desfrinafi gi rlsfIpli, pentru ai risipi tristefea de care era cuprins. Aici Nifon, pentru aindepilrta intristarel, s-adedatla mincdri, bduturi qi petreceri gi incet-incet,a inceput sI se cufundein faptele rele, si sI se intuneQela minte, incdt a ajuns strnu mai facl nici una din faptelebune de mai-nainte,gi nici sI se mai roage.Dar, nefdcind binele, a inceput sd facd,rdul, asemdn0ndu-se tinerilor t cu care el petrecea. Dar mila lui Dumnezeuqi dragosteaMaicii Domnului, cltre care el,L Lvutmare evlavie,nu l-a lisat sI petteac.dmult timp in acestefapte rele gi ia chivernisitiirtoarcerealui, astfel: Odatdl-a vuitatun prietenal lui, Nicodim,careprivind cu mirare lafafalui, s-a splimintat, insl tdcea.Atunci Nifon, i-a zis lui: ,,Ceprivegti aqa.lamine, ca la un necunoscut?" lat Nicodimi-a rlspuns: ,,Crede-md,frate, cd"niciodati nu te-amvdzutin acestchip, precumte vdd acum; cilci fala ta esteinfricosatd ca de harap". Acesteaauzindu-leNifon, s-ainfricogat gi s-arusinat, acoperindu-Eifala cu m?tna,apoi s-amdhnit. $i merg0ndpe caleisi zicea:,,Vaimie,.pdcltosul, dacdin lumea Lceastasunt negru cu sufletul qi cu trupul, dar la iudecatalui Dumndzeucum voi fi? Cum mI voi ardta fetei Lui?Amar mie, pltimasul,undee;ti acumsuflete?Vai mie, cevoi face, oaremI voi putea pocli? Cdcicum voi zicelui Dumnezeu, miluieEte-md", fdcind atdtealucruri neplicute inaintea Lui?" Acesteaziclnd in sine, a venit acasdfoarte mihnit si necljit, gi setulbuia de gindurile celepotrivnice.PentrucI g0ndurilecele buneii ziceau:Fd ruglciumecdtteDumnezeu,noaptea,caprecum voiegteEl, astfel sI rinduiascl cele pentru tine. Iar cele rele ii ziceaudimpotrivl, astfel:De vei face ruglciune, te vei indrdci qi vei fi tuturor de rds. $i i se aduceain minte fricL de la diavolul, care-itulbura sufletul foarte rdu. Iar el abiairttdrindu-sepulin, qi-azis: ,,Cind umblamin desfrinare, nici un riu nu m-aintimpinat, iar acumcdndvoiesca md,ruga lui Dumnezeu,voi pitimi

MINUNITE

MAICII

DOMNUIUI

231

cevarilu?BlestematsI fi tu, necuratulegi vicleanulediavol, care imi aduci in suflet unele ca Lcestea". Flcindu-senoapte,s-asculatdin pat 9i a inbeputa plinge qi a se bate in piept, zicind;,,Cumam vieluit cu bund credinfl gi cu obiceiuri bune, in anii mei cei dinainte, iar acum am murit, ' rdnindu-mi cumplit cu pdcatele,DoamneDumnezeulmeu, spre Tine am nldiiduit, mintuie;te-md, ca nu cdndvadiavolul sd'rLpeasclca un leu sufletul meu,nefiind cel ce izblveqte".Apoi stOnd el la rugIciune, si clutind el spre rilsilrit, iatd a venit o neguri intunecatl, ce s-aapropiat de dinsul si l-a aruncatin boall 9i in fricl pestemIsurI. Atunci Nifon s-ainspdimlntat 9i zilceain patul sIu, suspinind gi plingind pentru pdcatelesale.Iar diminea[a a venit in bisericd ;i ridicindu-gi ochii, a cdutatspre Icoana FecioareiMaria, Nlsctrtoareade Dumnezeu.$i suspinOnda zis: creqtinilor, ceeace eqti cu dar dIru,,Miluieqte-md,Lpdriltoarea" itI. Curatd, aiutd-mipentru mila ta ceamure, cdci tu eqti nldeideacelor ce se pocliesc".Acesteazicind,chipul MaiciiDomnului a. cdututla dinsul cu faqdveseldEi blindd. Aceastl minune vIzAnd-oNifon, s-amirat gi a inceput a se bucura qi a seinveseli cu inima. Apoi a zis: ,,O!Adincul iubirii de oamenia lui Dumnezeu, c0t de mare este mulfimea milei Tale, Doamne,pe carc o atilli asupracelor ce gregescinaintea Ta! Pentru aceeaai fdcut gi pe PreacutataMaicaTa, ca si fie rugltoare ciltre miltirea Ta". Apoi rugindu-se el mult Ei sirutind cu dragosteIcoana Preasfintei Ndscltoare,de Dumnezerr,a ieEitzicind in sine: ,,Yezi,suflete ti cdlos, cdt de mult ne iube;te Dumnezeu,chiar cdnd noi singuri fugim de El; iatil, ne-adat noul spre apdrare,pe PreacutataMaica Sa;iar noi chiar gi pe aceastd,ailutiltolre o trecem cu vederea". $i astfel mingiindu-se, au preamdrit pe Dumnezeu.DupI Lcensta i s-a ardtatdiavolul in vedeniasomnului,in chipul unui copil, care-i era tovardgintru ffuildelegi qi sta impotriva lui foarte Nifon, suplrat, ca gi cum ar fi fost in mihnire. Spre aceLacil'ut?;nd a zis: ,,Pentruce egti a$am?.hnit?"Diavolul a rdspuns:,,Iatd,ttei zile surit de cdnd ai fost la prietenul tIu Nicodim,qi te-airdzvrdtit; pentru LceLstLmi intristez, cilcinu pot suferi, a mI trece cu vederea".Nifon i-a zis:,,Sice intristare ai tu?'lIar diavolul ;i-a ina priceput tors fata si nu i-a rdspuns.Nifon indatil degteptdndu-se,

,

cr diavolulseintristeazdpentru pocdintalui.Sculindu-se degrab, a alergatla bisericdgi,pironindu-siminiea si ochii larcoanzpreasfihtei Ndscdtoareide Dumnezetr,s-arugat pinr cind iardsi a vdzut'o zdmbind,si a simtit in inima sa o plriere dumnezeiascr. Iar intr-una,din zile,mergind cdtre biseiicdla rugdciune,a vrzut un om ficind frrddelegepe calegi l-a osindit in mintea sa. Apoi,dupdce a venit la bisericalui Dumnezeu,qi ridicindu-giochii cdtreIcoand"ca de obicei,indatd,avdzutpe preacurataNrscdtoare de Dumnezeucu fafa infrico;atd qi posomoriti, intorcindu-se de cdtred0nsul.Iar Nifon s-ainspdimintatfoarte crutOndin' jos, ;i 1ia zt1:,,vaimie, prcitosul numai o bucurie ,,ve'm, adicdchipul Tdu, sttrpandPreasftntd,,iar acum si acestaisi intoarce fata sa si nu qtiu pentru carepricind".Apoi adun0ndi-sigindurile, abia;i-a adusaminte cd.a os2nditpe cel ce pdcdttia gi a priceput,cd pentru aceeaMaicaDomnuluiisi intoarce fala sa de la dOnsul.Suspi ndnd din adOnculinimii, a zis cu plingere: ,,Dumnezeule, iartd-md. pe mine prcrtosul cdci iatd",am rdpit slava gi dregdtozriaTa si am osdnditpe apro?pelemeu,mai-naintede a judeiaTu. insr mi luie;te-mr,strpine, cdcispre Tine ndddjduiegiesufletul meu, si de acumnu voi mai osindi niciodati pe'frateiemeu,,.lrcesteazicdnd cu lacrimi, a cdutatiarigi spre Icoani si a vdzut-ozdmbind, ca gi mai-nainte;si de atuncia inceputcu mare pazd,a se feri, sd nu mai osdndeascr. Aceastase fdceatotdeaunacind gre;ea cu ceva, pentru care PreacarataMaica lui Dumnezeuisi intorcea fala sa, si cu aceastaNifon se osindea,si ciindu-se,seindrepta. , odatd,,pe c2ndscoteaapd"cu ciutura,ia impiedicatdiavolul Ei, alunecind cu amdndoudpicioarele,a cilzutin pu1,in care timp prinzindu-sede ciuturr, a strigat cu glas-urei ,,i;reasfinti strpind', ajutr-mi". si indatd s-aaflat stOndnevdtdmatin pu! pe un lemn,de unde a fost apoi.scosafard,.Iarde atunci,cunbscindcr Preasf0ntaNrscdtoarede Dumnezeuil pdzeqte,a inceput cu multd'cdldurd,sufleteascra ^vea"de-apururi numeleEi pe Luzelesale. i s-aintimplat a se imbolndvi,de la praznicul ?uf.u.u:"1_rlu, "Invierii lui Hristos, pdnd.la ziua injumrtifirii Ei in aiea boald fiind, nimic altcevanu zicea,decit num ai: slavl numnezeului meu Ei preacinstire-Ajutdtoarei mele, preacurateiFecioareMa,ria. Iar luni, mainainte de miercureainjumdtilirii, s-arugat, zicind:

i L !

r:i- r;',r1r"

]UITNUNNE ]UIAICTT DO

,,DoamneDumnezeulmeu, invredniceqte-mIa md impdrtlgi cu Sfintele Tale Taine,in ziua injumltflfirii, pentru cI foarte mult inseteazdsufletul meu a se sdturade PreacuratTrupul TIu". Apoi a adormit Ei i s-aflcut lui vedenia aceasta:DouI femei prea strllucite treceape ldngl patul lui, avdnd aseminareapurtItoarelor de mir, unl erainbrilcatd,in porfird, qi linea o stOlparede mdslin, iar cealaltdasemeneaei, mergeain urmd, purt0.ndun vas mic de sfinlenie;apoi finea Ei o papurdmuiatl in untdelemnsfdnt, qi venind L stutl?rngdpat. $i a zis ceaimbrdcatilin porfirl cltre cealaltil ,,YeziAnastasio,de ce pltime$te tindrul Lcesta?"Anastasia,a zis cdtreddnsa:,,Acestapltimeqte de focul limbei lui; clci pe cind era slndtos, gura lui nu eraingrilditd, ti acumse pedepseqtede Domnul,ca si nu seosindeascdin viala de dincolo,fiindcd"foarte mult il iubeEteDumnezeu,de aceeail ;i cearti; iar Tu Doamnede voiesti, miluiegte-lgi aiutIJ". Doamnaceaimbtdcatd in porfiri a rlspuns; ,,i1voimilui, numai sd-lduci unde mergem si noi". Luindu-l de mini Anastasia,l-a dus in bisericaSfinlilor Apostoli.Apoi a zis cdtreddnsa,ceacu porfird: ,,[auntdelemndin candelace ardein Altar, Ei-lunge de la cappindla picioare".Iar Lceeaungdndu-I,azis: ,,lat[ StIpinI, am fdcut dupd porunc TL". Ceacu haind de porfirl a zimbit gi a zis: ,,Acestaestesemnulmilostivirii, pentru c&ream venit". Atunci i'a dat lui Nifon stilparea ceade mdslin, pe care o linea in mind, zicind:,,Vezigi cunoaste, cd"stdlparcaLceastaeste din darul Domnului gi o dau tie, pentru cI acum avilrsat preainduratulDumnezeumila Saasuprata; iar tu de acum inarmeazd-teasupra diavolilor, gi vei cdlcape d2ngii,ca pe niqte trestii gi fin". Iar Nifon i s-ainchinat pind"la pIm0nt gi dqteptindu-se, a cunoscutcI Doamnaceaimbrilcfid in porfird a fost PreasfintaNlscitoare de Dumnezeu,gi cercetarea Ei in vedenie,semnulbinecuvintdrii gi a dragosteice-ipurta. DupI aceastdvedenie, ?ndatl s-a flcut sinltos si a inceput 4 umbla; iar a doua zi, marqi,s-a intdrit cu hranl, apoi in ziua iniumitdtirii venind in bisericl, cu multl bucurie s-aimpdrtlEit Taine. cu DumnezeieEtile Astfel,fericiiul Nifon, cu aiutorul lui Dumnezeuindreptindu-gi viala sa,s-alepldat de lume gi s-aflcut monah; apoi se sirguia in mari nevointesi osteneli,pentru a-sisupunetrupul duhului,

234

protos. NICODIM

I,IANDui(

petrecandu-si zilelesalein lacrimi si in asprr pociinfd. Apoi isi puneapazd gurii sale,foartemult pizindu-ie de cuvintele desarte saude'dosrdiri si de clevetiri.Dupn aceasta. sia frcut orilfi_ iald",ca si seloveascrcu pumnulde iate 40 de ori,i"ii-is_ar mai intimpla weodatd,a grdi vreun cuvdnt netrebnic sau de huld. Apoi, lu0nd o piatrdin guri, o purta multi vreme, zicind ciltre . sine:',Maibine estetie, nelegiuitule,a minca piatri, d"ecit gtdi a, un cuvdntrdu". Adeseorisb inchideain coliba sa qi, dezb rdcin_ du-sede haine, se brtea pestetot trupul sru, si utaii" mult se rdnea,incdt uneori si carneacddeade rdnile ceiemulte. Diavolii, vdzdnd lui, se inarmau asuprd_i: c0nd se ruga,il supdra levoinga cu nrluciri, cind posteail ispiteacu bucatede carne"sip";tb, h care el zicea:,,Bucatele nu ne vor pune pe*noiinaintearui Dumnezeu;mdnincd'tu singur,diavole,bucateletare,sau du-le acolo unde oameniiconsiderd.pAntecelei,, ca pe un ,,Dumnezeu,,. C0nd priveghea,il ispiteacu dormitareasi somnul,ra care el ludnd un P3t, r" bdteape sine tare.,zicind, ,,Ti-amdat d,em0ncaresi de bdut, iar tu voieEti si si dormi? rata'eu cu toiagur te voi odihni pe tine". Fiind.ispititde duhurclesfrinrrii,de f,ainesi api, punind apd,intr-un vas zicea;,,Cdtd,e plncuti qi d;lc; e;;e ^cezstd, ugl": apoiludnd pufinl in gurd,o urun.a jos,pentru ca suferinta pentru dragosteaceamufe fig si mai mafe. ce o avea cdtre 1r-i Preasfinta Niscitoare de Dumnezeu,Nifon a cistigat iare dragostegi trecereinaintea Domnuluinostru tisusHrisis, lucru care seva vedeaminunat,din cele ceurmeazd,. odatd,,."rgiod la Sfinta Bisericr gi apropiindu-sede ufi, gia fidicatmdinilE la indlfime si a strigatcu suspinarcamnrd:,,primegte_mI, DoamneIisuseHris_ toase,Dumnezeulmeu,pe mine cel mort cu mintea si cu sufle_ tuf primegte-mtr pe mine hulitorul si picrtosul,-."i ir-".uru,.u sufletul gi cu trupul,giT:lr9 pe neprietenulcei fdril d,erusine, gi nu-!i intoarce faqaTa,StIpine, zicind,:,,Nu stiu cine egti,,;ci ia aminte la glasulrugdciuniimele si mr mdntuieste,ca c'et ce nu voiegte moarte' prcdto;ilor. crci nu voi inceta rug2ndu-Te, nici 1u md voi depirta de la Tine,pind c0ndnu mn veiauzrsimi vei da iertarcapxcatelormele".Astfelrugindu-se.r, o"oauiu s-aracut un sunetmare din cer si a vdzutin nori o fap preastrilucitd de bdrbat, avind miinile intinse inaintea Lui, cu .u." .,rp, inzind"

MINUNILE

MAICII

DOMNULAI

235

pe Nifon - precum altddatdplrintele pe fiuJ cel desfrdnat- slruta grwazii lui, zicind: ,,Bineai venit aici, fiul Meu cel necdiit,cil mult am suspinatqi m-ammihnit pentru tine, incit ardeainima Mea,aqteptendpenl cind te vei intoarce la Mine,searasaudimicil te intorcf cltre neala.AcumMd bucur gi MI veselescvdzindu-te, povestit ucenicilorsIi, plinMine cu toatd inima". Acesteale-a iarlgi rugindu-se,i s'a ardtatingegind foartemult. Dupd Lceusta, plin cu mir, pe care l-a turpahar rul lui Dumnezeu,linind un nat deasupracapului lui gi l-a umplut de bunl mireasml locul acela.Acestaa fost minunatul dar,pe careSfintul Nifon l-a dob0n, dit de la Dumnezeu,prin dragosteagi mijlocireaMaiciiPreacurate. l1tddatd,sosindprazniculinvierii lui Hristos,in searasimbetei celeiMari, pe cind Nifon seafla in bisericl cu poporul, avdzttt pe PreacurataNiscltoate de Dumnezeu(cuSfinfliApostoli;icumullimedeSfinli),veniti in bisericd,9i care ca o Maicdprivea cu dragosteasuprapoporuhii ce stdteainainte. $i dacdvedeape cineva ingrijindu-sepentru mdntuirel sa,se bucurafoarte mult; iar dacilvedeape unii cI sunt nepurtltori de gtiid pentru mintuirea lor, clltina cu capulqi plingea pentru ei;insI pentru tofi intinzandu-gim2inile, se ruga lui Dumnezeu,ca,to+isI cdqtigemOntuire. Cuviosul Nifon vilzdnd Lceastas-a umplut de nespusl bucurie, pentru cI PreacurataNdscltoarede Dumnezeu,nu se desparte de cre;tini, ci de-apururi le ajutd.Astfel,PreasfintaMaicd',ii era lui mare ajutiltoareqi apdriltoarein necazuriEiispitiri. Odatd,pe cind se odihnea,a venit diavolul tinind in miini o arml gi s-a repezitasupralui, vrind sI-l omoare; dar a fost oprit de puterea lui Dumnezeugi n-a putut sd facdSfintului nici un tdu; apoi a fugit scr24ninddin dinti gi zicin*,,,O! Marie,tu totdeauna md izgonegtide la acestom aspru". Petrecdndo viald bine p,licutl lui Dumnezeu,spre bXtrinele s-ainvrednicit de darul arhieriei,fiind alesprin descoperiredumnezeiascil,Episcopal cetd[ii Constanfianadin Cipru. Dupi puqi nii ani de arhiplstorie, s-aapropiatde sfirEitul vielii sale.Despre acestlucru a fost inqtiinlat qi Sflntul Atanasie,Arhiepiscopal Venindcu tot clerul Alexandriei,prin descoperiredumnezeiascil. sdu, Sfintul Atanasies-aimbritisat cu Sfintul Nifon ;i ia fdcut cunoscutcil a douaziva trece din viatd,.El a primit vesteaace s-

236

Protos. NIC,DIM

MANDTTA

ta cu liniqte, cdcigi lui i s-aarttat ingerul lui Dumne zeu, carei-.a descoperitceasurplecrrii de aici. in vremea cintfuii utreniei, a inceput focul durerii trupegti sd-r ard,ilfoarte mult. cer2nd o rogojinr s-aculcatpe pdmint. A doua zi venind la dansurmarele Atanasie,i-a zis:,,pdrinte,are omul vreun folos din bo,tlaluisau nu?"sf2ntul a rdspuns:,,precumse curiti aurul de ruqind arzino1-sgi1rfo.c,aqagi omul bolnav,prin boalr;;;";;rr -rai"ilii ;L pncatete sale"'Apoi, tdcdnd'. pu1in,a plnns.Dupi ;;"; gi s-aruminat fataloi, apoia zis:,,Binea-fivenit,SfingiforlnteJ,. " Si dupd pulin timp, a zis: ,,Bucurati_vd., Siintilor uucbnici;,li?"p lui s_a luminat mai mult. Mai trecind inca'pufin timp, a zisi,mdsi:,,yd. mulpmescvour Sfin{ilorprooroci".Atunci s-au deschisochii su_ fletesti ai sfintului Atanasieqi a vdzutcum.sdrutau pe fericitul Nifon tofi Sfingii,unul c'te unul. epoi a mai zis, zdmbind; ,,Bucu_ rali'vd',Preacuviosilorsfin[1i, gi togi sfinpii", i"pd ;;; a tdcut. i;d_te,CLa* AL. ddrui ?.uld pufinl tlcere ^ strig't'iards,i:,,Bucu td' lumina meaceapreafrumoasa.,ajutdtoarea Ei tdriu^u,te voi binecuvintape Tine, ceeace esti bunr, cdciimi aducaminte de mila si darul Tdu,cel revdrsatasup.ramea".Dupd aceasta a td.cut si saluminatfalarui ca soarele,inc0t toti cei ce erau de fafd s-au insprimdntat.Atunci simqirun miros d. ;;;;iilasma. si astfel gi-adat cinstirul_s-a si sf0nlul sdu suflet, sfdntul Nifb;;l;i ;"' in toatd viata rui a iubit gi cinstit din toard,fiinla pe trraicarui Dumnezeu, in 2j de zile ale lunii decembrie. ,, fu o"rl fn MINUNEA 27O Cerindu-i ajutorul, NlaicaDomnului se aratd gi vorbeste Cuviosului Serghie cuviosul serghies-andscutin'cetate.aRostowlui, , din pdrinti drept-cr.edincio;i, pe nume Kiril si Maria.El a fost alesde Dumdin pintecelemaicii sale.odatd,pe cdnd maicalui !ez_9u, se afra l1,srant4Liturghie,avindu-rpe er in pantece,in timp ce se citea Sfinta Evanghelie,pruncul a vorbit iin paniece, iii'ni auzit de tofi cei din jur. in timpul Heruviculuia vorbit a doua oard,iar cind preotul a rostit ,,sfintelesfin{ilor,,,a vorbit a treiaoard. Lu_ crul acestaa umplut de uim_irepe maml gi pe cei din jur. ce s-aniscut, Miercureasi vinereanu sugea-niciodatr Dupd fel de hrand nu primea,insemnind mai inainte, .,0,,i ni.i ult_ .A ujurrg"u'

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

237

mare postitor gi om plicut lui Dumnezeu.Din Sfintul Botez i s-a pus numele Yartolomeu. incl tanLf fiind, i-au murit amindoi pdrinfii, dupl care el impdrlind avereala sdraci, s-a retras intr-un loc singuratic in pdrlile Radoneiscului.Aici, dupd mai mulli ani de nevoin!il, a atras un numlr foafte mare de fra1i, intemeind o mlnlstire pe care a inchinat-o Maicii Domnului. Despreviata lui imbundtlfitd Ei despre minunile ce Dumnezeu le fdceaprin el, a . ajuns vestea pdnil la Constantinopol, la patriarhul Filoteiu, c re ia scris o frumoasl epistolie. Printre altele, el il indemna pe Cuviosul Serghie sI pund in mdndstirea lui, asezdmintul viefii de obqte, lucru pe care il face cu toatd supunerea. Fiind congtientde sarcinace a ave , de Lpurta griid de mintuirea celor ce i s-autncredintat lui spre povdfuire, adeseoii el'se ruga Maicii Domnului, pentru sine gi pentru dingii. Astf'el;stdnd fericitul Pdrinte, nolptea la obiqnuita lui pravild.inzintea Icoanei Preacuratei Maicii lui Dumnezeu, ;i adeseori la ddnsa clutdnd, zicea: ,,Preacuratd,Maica Hristosului meu, apdtdtoare qi tare ajutdtoare a neamului omenesc, fii miilocitoare noud nevrednicilor, pururea rugdndu-teFiului Tdu qi Dumnezeuluinostru, ca sd caute spre locul acestasfint, care este intemeiat spre lauda gi cinstea Preasfdntului Sdu nume, in veci. Pe Tine, Maica Dulcelui meu [Iris-. tos, ca pe ceeace ai ciEtigat multi indrilzneala cdtre Ddnsul, inainte-rugdtoareTe punem noi robii Tdi cdTu eEti adlpostire 9i nldeide de mOntuiretuturor celor ce Ti se roagl cu credinfd". Astfel se ruga, gi dupd ce a rostit Acatistul PreacurateiMaici, a Eezutpufin si se odihneascd;iar ucenicului siu Mihail, i'a zis:,,Fiule!Fii treaz qi privegheazd,de vreme ce, o cercetare minunatd 9i de spaimd o sd ni se facd noul in ceasul acesta".Acesteagrdindu-le Cuviosul, indat[ s-a auzit un glas, zicdnd: ,,latd, vine Preacurata!" lar Sf0ntul auzindu-I, degrab a ieqit din chilie in pridvor, si iatl o lumini mare,'strllucind mai mult decit soarele, a luminat pe Sfintul, qi indatl avdztt pe Preacuratacv doi Apostoli, cu Petru si cu Ioan, care striluceau, inconjurafi de o negrditl lumini. Cdnd a vdzut-o Sflntul, a cdzut cu fala la pdmint, neputind suferi acea lumini strdlucitoare. Atunci, Preacurata cu ale sale miini s-a atins de Sfintul, zicindu-i: ,,Nute spdimOnta,alesul Meu! Iati am venit si te'cercetez; cdci s-a auzit ruglciunea ta pentru ucenicii

%E

Protos, NICDDIM

MANDTTA

tdi, pentru caretu te rogi. si pentru locagurtiu sd nu te mai mdhnesti,cdcide acuminainte de toateva fi indestulat,nu numai ce esti tu in viata aceasta, ci si dupd ducereata.crtreDomnul,nedepdtt'til voi fi de locagultdu, dlndu -i toatecele trebuincioase cu indestulare, pdzindu-I.gi acoperindu-1,,. Acesteaziciii,' s a tacut nevdzutd.Iarsfdnturde fricr de cutremurmare fiind ;i cuprins, se afla intr-o starede uimire a mintii, dar dupd p",u" iio,p venindu-giin ffue,a filat pe uceniculsdu,'defrici zicaiJ;;;;;;, gi l-a ridicat; dupd career a inceput a se aruncara picioarele , retului, zicdnd:,,Terog, pentru Domnul,pirinte! Spune_mi,stacine s-aardtatin aceastd" minunatr vedenie?ctrci pulin a ripsit de nu s-adesprrlit duhul meu de rrupeasca-mi legiiurr, diniiuza ace_ lei vedeniistrrlucitr?"Iar sfdn?ulse bucura,cusufletul si strdlu_ cea-fa,ta lui de aceanegrdrti bucurie, mai mult, fdrd.numai atdt: ,,Fiule!Chemi la ""p",a"Jraffiisca mine p" i;;ii pe Si_ venind ei, le-aspustoatepe rind, .u- u vdzutpe prea1.ol".si curata,Nrscdtoareade Dumnezeu,insotitil de ceidoi Apostoli,gi ce i-a zislui. Acesteaauzinduleei, se umplurdde uucurii si de ve_ selie,si_tofi_impreund au cintat paracriiul Maicii Domnurui;iar sfintul serghie, toatd'noaptea?ceeaa petrecut-o afatd", socotind cu mintea,pentru milostivacercetarea stapaneicereipreacurate.

,1Tp:CuviosulSerghiea trecutla celevesnice, *,-3,ul1jll!11 'rno prost vit de Dumnezeu,prin

nestritdciuneatfupului, ce izvorabunr mireasmdsi prin nenumdratefaceride minuni, spre mdng'iereacelor cupringi de suferinle si spre rr"* lui Dumnezeu (V.Sf.25 scpt.).

DA INTNTNPCIUNB MAICA DODTNULUI CETORCE SE ROAGAEI MINUNEA 271 Maica Domnului diruieste intelepciune unui copil nepriceput, care aiunge Episcop in lara Saxoniei, intr-o cetate ce se numea Magdenburg' era un copilandru cu numele odon, carcinvillalaEcoald. Dascilii lui totdeaunail pedepseau,cdci era nechibzuit 9i nepriceput din fire. Odatd, dascdlul sIu l-a bltut foarte tare. Odon ie;ind de la qcoalI, d mers cu alli copii la bisericd, unde sezdndcu falala pdmint s-a rugat Maicii Domnului, ca sd-i aifie la invifdturi. Seara adormind el, i s-a nriltat Maica Precista in vis si ia zis: ,,Am auzit rugiciunea ta gi am vdzut suplrarea ta, intd"iti dau nu numai darul ;tiintei, ci inc[, dupl moartea Episcopului,care este acum la biserica slugii Mele, Sfintul Mavrichie, ili dau tie locul, care tindutalil de nu o vei ChibzuiEi chivernisi bine, vei pieri". Si zicind aceste A doua zi, Odon mergdnd cuvinte, MaicaPrecistas-afdcut nevdz;tttd. la scoall, s-e-ardtat atit de aget Laminte, incdt a intrecut pe tofi

,40

Pr"t"t.

NfCO

ceilalfi copii la invdlIturI, spre uimirea Ei nedumerirea dascilului sdu. Apoi invdlind rnai departe, a devenit un om foarte infelept gi cu comportdri alese, atrdgind respectul 9i prefuirea ce6\e,nilor din oraqul sIu. De aceeamaitdtziu,rcpauzdndEpiscopul Magdenburgului, clerul gi poporul cetllii au alesin locul lui pe odon, a Sfintului Mavrichie. ca sa lJfie Episcop,la biserica-catedrald, DupI ce Odon altatvrednicia de Episcop,n-amai petrecut cuviincibs, dupd pldcerealui Dumnezeu,ct mai inainte. Uitind d-e darul cel mare pe care l-a primit de la Dumnezeu,nemul,tumitorul nu pdzea randuiala gi canonul bisericesc;ci iqi flcea toate voile trupr.lui. $i ce era mai rdu, cd,indrdinea a sluii flri mustrate de congtiinld gi hirotonisea pe allii, fiind desfranat si necurat. DumnezeuinsI, asteptaintoarcerea9i indrepfarea lui. ii punea la indemdnl felurite miiloace; pentru a se indrepta ;i mintui. intr-o noapte, dupd o petrecere pdcdtoasd,a auzit de sus un glas strasnic,zicdndu-i:,,Odoane,Odoane,conteneqtede a mai cddea in p'dcilte",dar el a socotit ilceastaa fi o ndlucire. AcelaEiglas cu aceleasicuvinte i,au fost adfesate lui a doua noapte si a treia noapte, insl el n-a vrut sd ia aminte qi sd se pocdiascl. Dumnezeiascaiudecati insl nu a mai rdbdat aceaneruqinare; ci l-a pedepsit aspru, spre ingrozitea celot asemenealui, pentru a nu mai cvtezaa se mai atinge de cele Sfinte, Saua le nesocoti. Pestevreo trei luni de la aceastl inqtiinlare, un Preot s-ainchis in biserica Sfintului Mavrichie, pentru a se pregdti (flcdndu-qipraa doua zi. Pe cind sta el noaptea la ruglciuvila) ca sd slujeascd" ne in bisericd, a venit un vdnt vijelios, pe la miezul noptii, care a stins toate candelele din bisericl. Atunci iu venit doi tineri strdlucili, care fineau in miini doud felinare cu lumini. Ei stdturd inaintea Altarului: unul de o parte gi altul de cealaltil paTte. Dupd acee venird alli tineri strdlucifi, unii aqternurl doud covoare mari inaintea Altarului. Ceilalli puse pe covoafe doud Tronuri strllucite, de aur. Acolo veni l{ristos Dumnezeu-Omul,imbrlcat in haine arhieresti, cu coroani impdrdteascd pe cap, inso{it de mulli ingeri gi de cei 12 Apostoli. Hristos sezu pe tronul cel preainalt, iar Apostolii stdturd pe 72 scaine de domnie. DupI aceeaveni si Maica Dornnului cu o mullime de fecioare, Hristos o pofti pe celdlalt tron de aur, unde sezu'

MINUNITE

MAICII

DOMNUIUI

241

Hristos - Dreptul Judecitor - stind pe Tronul slavei Sale,porunci ingerilor Sdi, ca sd aducl pe Episcopul Odon, legatla miini gi de picioare, ca"pe un osindit. Cind fu adus inaintea Dreptului Judecitor, Sfintul Mavrichie, patronul acelui Stint llcas si cei impreun[ ostenitori, venind, se inchinard Domnului, zicind:,Judecltorule, preadrepte, Te ruglm, pedepseqtepe acest riu-credincios qi cdlcdtor de lege, care nu este pistor ci lup rdpitor. latd., venitul biseric-iimele il cheltuieqtein petrecerile ;i voile sale trupesti". Acestea zicdnd Sf0ntul Mavrichie, os2nditul cerea vreme Domnul atunci i-a zis: ,,Acum cind a sosit sfirca sd se pocdiascd". tIu cauti vreme sd te pocdiegti?Ce ai fdcut inainte? Ai avut Eitul timp destul pentru indreptare gi mintuire. De ce l-ai intrebuintat rdu?"in acel timp Maica Precista,sculdndu-sede pe tronul Sdu,a zis Fiului Ei iubit: ,,Rogu-md, Tie, Dreptule Judecltor gi Fiul Meu preadulce, nu milui pe acest nemullumitor; ci pedepseste-l dupd. pdcztele lui". Atunci Impiratul Slavei,Dreptul Judecdtor,porunci unui inger sd-i taie capul. indatd dupd aceste , tot Soborul acela ceresc dimpreunl cu impdratul Slavei, s-a fdcut nevdzut. Biserica a rdmas in intuneric, ca mai-nainte de vedenie. Preotul incremenit de fricd, a cdzut la pdmint qi zdcea ca un mort. A doua zi dupd,c€ s.z luminat de ziud",l-augdsit incd"zdcind pe ios la pdmint gi nu putea sd se scoale.Mai tirziu, venindu-giin fire, a spus toate cite le vdzuse.Clerul si poporul adunat in bisericd,plini de uimire si groazd,,ascultardtoate acestea.Unii dintre dingii se duserd in casaarhiereului. Acolo, intr-adevlr il gdsird cu capul tdiat, zdcind intr-un lac de sOnge gi tofi s-au in spiimin tat gr oaznic. Nefericitul ierarh a cdzutin pedeapsa bomnulu i care zice:,,De ua zice sluga A,ceearea, tn inima sa: Std,pAnul meu ua tntkrzia a ueni, ;i aa incepe a bate pe touard.;i ;i ua mknca ;i bea cu beliaii, ueni-aa Std,pknul slugii aceleia tn ziua in care eA nu se a;teaptd, ;i tn ceasul tn care na se gh,nde;te. El o ua td.ia din dregd,torie ;i o uaface pd.rta$d.cuJd.farnicii: acolo uafi plknsul ;i scrk;nirea dinlilor" (Mt.24, 4B-5r).De aici sd ia invdldturd., pe lingl Plstorii sufleteqti gi pdrinfii, naEii de botez si cdlugdrii, care-srispunzdtofiin ziua judecdfii,de fii lor sufleteqtiEi trupegti.

: 242

PTotos. NICODIM

MINUNITE

MANDTTA

MINUNEA 272 Maica Domnului risplltegte cu darul cintirii pe Roman, p€ntru dragostea si evlavia lui Sfantul Roman cintdretul, era de loc din Siria, cetateaEmesa. El a fost diacon al bisericii din Berit. in zilele impdratului Atanasie, a mers la ConstantinopolEi a rdmas la bisericaPreasfinteiNIscdtoareide Dumnezeu,ceeace se ziceaa lui Kir. De multe ori plecind de la chilia lui, se ducea la biserica Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeusi pururea FecioareiMaria din Vlaherna. Acolo petrece?-to td noaptea in privegheri, clci era foarte evlavios 9i imbundtiltit, rugindu-se cu cllduri si smerenie.El avea o foarte mafe evlavie cltre Maica Domnului. odatd la privegherea prdznuirii Nagterii Domnului nostru Iisus Hristos, aflOndu-sein biserica Vlahernei, fiind obosit a adormit pufin. Atunci, vdzu in vedenie pe Maica Precista tinand o carte in mdnd 9i ii zise: ,,Deschide-fi gvra ta si mindncd aceastdcarte pe care ti-o dau". Atunci i s-a pdrut cd a deschis gura ;i a inghitit c rtel aceea'. A doua zi, dupd"ce s-a luminat de ziud, sfdntul Roman infelepevlalit la minte, s-a suit in amvon qi a inceput a cdnta cu multd vie: ,,Fecioara astdzi, pe Cel mai presus de fiinld na;te."". Si cu atit de fnultd dulceafd z cintat, incdt s-a cunoscut ptea ardtat de toli cei ce l-au ascultat cI: darul acela al cintirii ia venit lui din cer qi nu de la oameni. Tofi s-au minunat rJeaceastaAcest Sfint cintdrel inzestrat cu dar de sus, a alcdtuit condacele la prtznicile Mdntuitorului, ale Maicii Domnului gi ale Sfinlilor ma.ri. A alcltuit ileste o mie de condace,c re se cintd in Bisericl (M.M.D.8 d. Ncant). MINUNEA 273 b olnav, ltlaica Precista diru ieste ciluglrului intelepciunea ceruti Odinioarl, Gherman Cdlugdrul fiind bolnav, i s-aardtat Maica Precista,spre care LveLmate evlavie si ia zis: ,,Cedoreqti?Sdndtate sau infelepciune?"Gherman socotind bine, s-arugat sd-i dea infelepciune. Si inplepciune i-a dat. Pfin aceainlelepciune ddruitd de sus,el tinvdlat qi qtia bine: elenegte,latineEte si evreieste,incit, nu se afla nimeni in acea vreme. care sd stie asa de bine ca el (x. t+s).

MAIC'II

DOMNUIUI

tz2

MINUNEA 274 Prunca, indath dupl nastere, prearnirea pe Maica precista Crdiasaungureascd", Ringala,indatd,ce s-andscut,a inceput a preamdri pe Maica Precista, zicind: ,,Bucatrd.-te, impdtd,teasd, (x. 146). Cereascd." MINUNEA 275 Maica Precista aiata pe Sfintul Grigore al Neocezareei, sd cunoascd addncul credintei intr-o noapte, pe cind Sfintul Grigore cugeta addncasupra tainelor credinteicrestinesti,a venit deodatd" o strdluciredumnezeiascd" si s-aluminat to td,casa,mai mult decdt dacd,ar fi lumi nat soarele.Atunci vdzu o femeie preaincuviintatd,frumoasi si minunatd,qi aproapede ea un bdtr0n preacinstitsi cucernic.Se minuna Grigore si socoteain mintea lui, cum cd aceastd, femeie preacinstitdar fiimpfudteasaingerilor, dur pe bdtrdn n-a putut sl-l cunoascl cine este, pini cind Preasfdntanu i-a zis lui: ,I0.4ne,Uceniculeal Fiului gi Stdp4nuluimeu gi celace esti numit cu numele preamlririi, aratd,taiga adevdrateicredinte lui Gri gore acesta,iubitul rob al invd![torului tdu, ca sI infele agd,adincul cuvintlrii de Dumnezeu,pentru ca sI nul biruiascl vreun eretic cindva". Acesteaauzindu-leSfantul, a cunoscutcum cd a fost loa:n Ev_anghelistul, care a venit cu PreasfintaNdscitoarede Dumnezeu,ca"sd-linvete "rl4ff:ffisirea cea drept-sldvitoarca credintei, pentru cI in vremea aceeaeraUmulfi eretiei si cu cuvintelb lor gmilgitoateinqelaupe"mulqiEiii trdgeaula dogmelelor cele ce_ls rdzyrdtite. Sfdntul Grigore fdcu din aceainvdldturil, regula cuvintdrilor sale.simbolul acestail ldsdBisericii sale,carel-a pilstrat cu mare sfinfenie, cortra ercziei arienilor si semiarienilor. In simbolul acesta,Taina Preasfinteirreimi era explicatd"foarte llmurit

(M. M.D. 9 d. Neamt).

MINUNEA 276 Maica Precista a incredintat pe indoielnic ar e-i adevir ata credinti In Bononia era un copilandru, care se chema Raneff.Acela fiind crestin, a inceput a se indoi in credinta sa. El se tot frdminta me-

244

PTotos. NICODIM

MANDTTA

reu cu mintea, zicind in sine: ,,Oare carc-i adevdtata credinfI? Cea evreiasci, cea pdgtneascil,ori cea crestineascd?"Si, mai, ma| voia sI lase legea crestineascl si sI se ducd la cea evreiascd! A_lurrcii s-a ardtat Maica Precista qi l-a incredinlat pe copilandru, cd: credinla crestineascdeste adevdratacredinll, care folose;te gi mantuieste, pe cei care o lin cum se cade. Celelaltecredin!e: evreiascl, gi pdgineascd,,sunt pdgubitoare Ei primefdioase mintuirii Sufletelor 1x.148). MINUNEA 277 Cel simplu cu mintea rostind rugdciunea ,,BucurI-te Marie", prosllvit dupl moarte in cetatea Romei era un om cu numele Ioan, foarte evlavios gi bogat, da,ravea mintea lui atdt de greoaie, cd nu putea si invefe carte nicidecum gi nici mdcar o rugiciune pe care sd o zicd" s-a dus intr-o mInIsdupi rdnduiala creqtihilor. Pentru arcea;Sta tire Ei, ddruind acolo toate cite etau ale lui, s-a fdcut mona'h pentru ca sdJ invefe fralii carte. Pentru dragostea Ei pentru bogd]ia pe care o ^veu,l-au primit cu dragoste Ei tofi ii spuneau Psalmi qi rugdciuni, insa el nu putea si invele nimic. Atunci un frate iscusit Ei cu fapte bune, citindu-i lui toate rugdciunile, una cOteuna,l-a intrebat care din toate i s-a pdrut mai frumoasd, ca sI-l invefe, e-l a zis cd aceea:,,Bucurd.-teMnrie" i-a pldcut mai mult. Pun0nd multd osteneald,dupd multd vreme a rry dtut ilchiniciunea ineeJeascd", adicd"LceLStL:,,IVsc[toate d-e i,Ougnezeu-fecioarnr-BucurLte, ceea ce egti plinl de dar, Marie, este cu tine. Binecuv0ntatdeqti Tu intre femei 5l hinecuiDomnul 'iylnLat este rodul pintecelui Tdu, e*-ai-nis*cu! p-q .@itoru! jsufletelor noastre". $i s-a umplut de multd bucurie si veselie cil ainvdlat aceastd inchiniciune ingereascd,incdt se pdrea cd.a gdsit o comoard de mult pref. $i in toatd vremea alt cuvint nu zicea, decit numai acesta:,,Bucuri-te,ceeace esti plinl de d"ar,Marie". Pentru aceasta toti frafii iau, scos porecld,, zicindu-i; ,,Bucurd-te Marie", de care el insl mult se veselca qi totdeauna se ruga cdtre pururea Fecioara, zicind, aceastdinchiniciune ingereascl cu bucurie gi veselie neasemlnatl. $i aceastaa zis-o pururea pomenitul, pind" in ceasulin care i-a iesit fericitul lui suflet.

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

245

Iar dupl ce i-au cintat prohoduldupl rinduiald,,l-auingropat intr-un loc deosebit,pentru ci sfin,titelelui moasteau raspandit bunl mireasmd,care nu s-aimputinat dupd,ce l-au acoperit,ci incd,mai mult cresteain fiecare zi. Si simteau_fratii.unmiros de negrditd, bunr mireasmd.cind i-aufrcut pomenireaceadenoud z\lg',au vdzut o minune preaslivitr Ei s-auinspdiminiat. si anurne:a rdsrrit din mormOntullui un crin preafrumos,gi pe fiecare ftunzd,erau scrise acestecuvinte cu slove de aur: ,,Eu,curd,-te, ceea ce e;ti plind' de dar, Marie". si buna mireasmda crinului aceluianu se asemlnacu nici o floare pdm0nteasc[ Iar egumenula zis frafilor: ,,Iubitiimei! Din lucrul Lcesta,minunat putem cunoastece mare sfinfeniea Lvut fericitul acestasi cit de multi dragoste,crtre Doamna.nolsttd!cu cuviinfr estesr vedem gi rd'd"dcina acestuicrin, pentru ca sdinfelegemcu ce daruri se rrspldtesteacelce iubegtedin toatd.inima pe purureaFecioara Maria". si sdpOndmormintul au vdzut cum cd crinul a crecut din gura cuvinciosuluisi s-auinspdimintat. rar poruncindegumenul ca sd se desfacl sfintelemoaste,aa vdzutcum.pe-ini_ra lqi era icoanaPreasfinteiNdscdtoarei de Dumnezeusi mutt r-u,, insprim0.ntat. Luind cu litanie si cu tdmdieriacelsfiniit crin, l-au asezatla loc de cinste,impreund cu sfintele moaste.si toti il cinsteausi se cucerniceaude el, pentru dragostea'tvtaiiii lui Dumnezeu.Pentru ale cdrei rugrciuni, dea Dumnezeusr ne invrednicim si noi de fericirea.cea.cereascl.Amin (M.M.D.2! d.Ncamt). MINUNEA 278 Maica Domnului infelepteste pe cel ce din simplitate se indoia de fecioria Di Dupd700 de ani de la intrupareaDomnuluinostru IisusHristos,era un pustnic,Ateniande neam,inteleptin scripturi,dar in faptabund"Ei mai infelept,cu numeleEghidie,care,dupdmoar_ tea pfuinlilor sdi, impdrtind la sdraciaverile sale,a piecat din patria sa. cdliltorind el la Ierusalim,dupi ce s-ainchlnat Sfintelor Locuri,s-adusin prrlile celemai dinruntru. lar a{oro,grsind o pesterdcu un izvor limpede gi cu vreo,citiva copaci,ia pldcut mult liniqtea locului aceluia.si rrminOnd acolo,petreceapustniceste,fiind hrdnit de o ,"ri6uird,, care cu dumnezeiascd voie seduceala el de o mulgeasi cu lapteleei si cu buruienisehrdnea.

,46

Pr"t"t.NfCODM

Prin apropierea acelui loc, intr-o cetate oarecLte se afla un dascll, intru a cdrei minte, diavolul cel ucigdtor de oameni semlnase neghina indoirii despre fecioria Preasfintei Nlscltoare de Dumnezeu,cici isi ziceain mintea lui: Cum poate s[ fie Maici gi Fecioarl? Si se silea slrmanul dascll sI scoatl aceastddriceascd gindire din mintea sa, dar nu izbutea Auzind cI pustnicul cel mai sus zis avea darul lui Dumnezeu gi inlelepciunea omeneascl,s-adus la d2nsul, pentru ca savad6.,de l-ar putea izbdvi cumva de hula aceea,pec re o avelin mintea lui. Iar cind ere aproape de chilia Avvei Eghidie ca la trei stadii (cadin dumnezeiescul dar), a ieqit Cuviosul intru intimpinarea lui, pentru cd a cunoscutvenirea dascllului si gindul inimii lui. Cdnd s-auapropiat unul de altul, dascllul heretisindu-l (salutnndu-l)pe sfintul, i-a flcut metanie pind, la pdmint, insd cuviosul, drept rdspuns, lovind cu toiagul intr-o piattd, a zis cu mate miglas: ,,Fecioard,maiinaintede nagtere".Si indatl (o! preasltrvitu nune!)t rdsdrit dintr-acea piatrd, un crin foarte frumos la vedere, irt la miros cu neasemdnatd.bund mireasmd. Atunci lovind a doua oardin piattd, a" zis: ,,Fecioarilin naEtere". 9i a rdslrit un alt crin asemeneacelui de mai ioainte. Apoi, lovind a treia oard cu toiagul in piatrl Ei zicdnd: ,,$i dupd naEtere fecioard a rdmas", indatd a rdsdrit alt crin asemeneapreaminunat. Dupd care Cuviosul s-a intors la chilia sa, nemaivorbind nicidecum alt cuvint. inspdim0nt0ndu-se dascllul de o facere de minuni c acelsta, s-aizbdvit de ispit[ Si a propovdduit tuturor minunea, pentrr ca sI se prosllveascl Preacurata Fecioatd, Maica lui Dumnezeu. Pentru ale cdrei ruglciuni, o, de am dobdndi Ei noi impdrdlia Cerului! Amin (M.M.D.41d. Ncamt).

MINUNITE MAICII DOMNULUI TACUTNCBLORBOTNAVI M-INUNEA279 Bogatul a sclpat de boald,, numai dupi ce a intors satul rdpit Odinioardun om bogat aluatcu sila un sat cureer^inchinat Maicii Domnului.EpiscopulGenomenului,Domos,de multe ori i-a adusaminte.bogatului,sI iasddin sat, dar el nu asculta. Dupi Lceeal-a apucatpd acel bogat hripdrel nigte friguri, care-ltorturau graaznic.Zdcind el aqa.pe pat,unde-lscuturaufrigurile, i s-aariltat intr-o noapte MaicaDompului, avlnd in mdnd un ciocande fier. Cu acel ciocanl-a lovit in frunte Ei l-a vItImat. Bogatul,cunosc0ndu-Ei plcatul siu, a dat inapoi satul acela Episcopului Domos fi pe lingd sat i-a mai dat si alte multe daruri. Astfel,dupl ce ainapoiat ceea" ce a rdpit, bogatul s-aficut sdnltos, prin rugdciunileMaicii Domnului.Dar urmele loviturii rlin frunte s-acunoscutpind,la moarte(x. 150).

246

PTotos. NIC'ODIM

MANDITA

Prin apropierea acelui loc, intr-o cetlte olrectre se afla un dascll, intru a clrei minte, diavolul cel ucigitor de oameni seminase neghina indoirii despre fecioria Preasfintei Ndscltoare de Dumnezeu,clci iEi ziceain mintea lui: Cum poate sI fie MaicI gi Fecioarl? Si se silea slrmanul dascdl si scoati aceastd"drdceascd gdndire din mintea sa, dar nu izbutea. Auzind ci pustnicul cel mai sus zis avea darul lui Dumnezeu;i intelepciunea omeneascd,s-adus la dinsul, pentru ca savadd",de l-ar putea izbdvi cumva de hula aceeape cure o aveain mintea lui. lar cdnd era aproape de chilia Avvei Eghidie ca la trei stadii (cadin dumnezeiescul dar), a iegit Cuviosul intru int0mpinarea lui, pentru cd a cunoscutvenirea dascdlului qi gdndul inimii lui. Cind s-auapropiat unul de altul, dascdlirl heretisindu-l (salutdnduJ)pe sfintul, i-a f.dcut metanie pind,la pilmint, insd cuviosul, drept rlspuns, lovind cu toiagul intr-o piatrd, a zis cu mare glas: ,,Fecioardmai inainte de naEtere".Si indatd (o! preaslZvitlminune!)a rdsdtit dintr-acea piatrd"un crin foarte frumos la vedere, iat la miros cu neasemdnatd bund mireasmd. Atunci lovind a dolua oard"in piatrd, a zis: ,,Fecioafi.in naqtere". $i a rdsdrit un alt crin asemeneacelui de mai iuainte. Apoi, lovind a treia oard" cu toiagul in piatri gi zicOnd:,,$i dupd na$tere fecioafi" a, rdmus", indatil a rdsdrit alt crin asemeneapreaminunat. DupI care Cuviosul s-aintors la chilia sa, nemaivorbind nicidecum alt cuvint. inspdim0ntdndu-se dascllul de o facere de minuni cn acelsta, s-aizbdvit de ispitl. Si a propovlduit tuturor minunea, pentru ca sI se prosllveascd Preacurata"Eecioatd, Maica lui Dumnezeu. Pentru ale cdrei rugdciuni, o, de am dobindi gi noi impilrdJia Cerului!Amin (M.M.D.4r d. Ncamt).

MINUNILE MAICII DO}TNUIUI FACUTECELORBOLNAVI M.INUNEA 279 Bogatul a scipat de boali, numaj dupl ce a intors satul rdpit Odinioarl un om bogat aluat cu sila un sat cureerlinchinat Maicii Domnului.EpiscopulGenomenului,Domos,de multe ori i-a adusaminte.bogatului,sI iasl din sat, dar el nu asculta. Dupd ^ceea"l-a, apucatprj acel bogat hrdpdret niste friguri, care-ltorturau groaznic.Zdcdndel aqape pat, unde-lscuturaufrigurile, i s-aariltat intr-o noapte MaicaDompului, avind in minl un ciocande fier. Cu acel ciocanl-a lovit in frunte ;i l-a vitlmat. Bogatul,cunoscindu-gipdcatul sIu, a dat inapoi satul acela Episcoplrlui Domos Ei pe lingd sat i-a mai dat gi alte multe daruri. Astf'el,dupl ce ainapoiat ceea. ce a rdpit, bogatul s-aflcut sdndtos,prin rugdciunileMaicii Domnului.Dar urmele loviturii rlin frunte s-acunoscutpafidla moarte(x. ti0).

24s

Protos' NIC)DIM MANDIT4-

MINITNEA 28O vindecat prin Maica Domnului s-a Copilul bubos bube' Un copil, care se chemaAdam, era stricat ff faq de la urifincit de a91 Bubele acelearispindeau in iur un miros avea pe lingI dap$,O:::1,b=Ut"t Ecoaldcopiii nu puteau sd stea el intra multd evlavie cdtre MaicaDomnului. Mergind la gcoalI, Domnului, Maicii mai intai in Sfnnia Biseric6. Acolo se iuga ce qti plini de bucurie,Domnul estecu zicind:,,BucutI-te cee&t Agafdceael in toate zilele' , tine". :^ copilului cil a bilt,t to'c , a venit i"t;-d ;; Lprc pnrandu-i-se t aflat fu Uir"ti.e p*tt" a ascultasluibaUtreniei.Aiungind aici, io.uiute. Oupn obiceiul lui a ingenunchiotin tinda bisericii "9u rugat IvtaiciiPrecistei,inainte IcoaneiPi C" acolo' Cflndse ;i;; biseiculZ deja rugdciunevdzuu;ile bisericii deschiseqi induntru vizu ricii lumind.mate.indatdintrl in bisericdsi seroage'Acolo peMaicaPrecista,inso,titideomullimedefecioare'EaEedeape untronstrllucit.YdzAndbliefa;ulvenitinbisericlpentruase celede folos,ii ziie ,,Fiule!Pentruce nu te ingriieEti ;diir;"re vindeci boala capului tiu?" Copilul-a rdspuns "Doamna ."?fi mei sI mea, mult s_auostenit pirinlii mei, rudeniile Ei prie.tenii m-au nu md vindece, dar toate ingriiirile, doctorii gi doctoriile, ' pe mine, 1rirrd..ut,,.preasfinta Doamnflii zise: ,,MdcunoEtitu cine sunt?"Copilul i-a rdspuns:,,Nute cunosc'Stdpand!"Doamna buni i_a zisiarIEi: ,"Eusunt Maicalui Iisus Hristos.Pentru cI ai ziAcestea ob$nuinfn L te fuga, am venit aici ca sd te vindec". pe c2ndii flcu semn t"at" uptopie' Apoi, punindu-qi m0na gapll Duh: Si Sfintului al Nu-.fe raittui 9i a[ niuiui ;i_ ili;;-;il "i" pdnil la fie srnrto, .upui tru, ;i niciodate sd nu-l mai doaril moarte,pentru evlaviace o ai cdtre mine"' Oupi'aceeaMaicaDomnului,cu fecioarelecare o insoleau,s-a ind,llaila ceruri. Copilul Adam-a rd;,'rasacoloin bisericd,slnitos' oupe ce a termin at;coa|a,s-ady1 la minIstire Eis-aflcut monah. zi' acoto a sluiit Flcltoarei lui de bine, cu trup 9i suflet in toate a fost lui teteviegii rit.. Oupe trecerea"dinviala aceasta,sufletul pe Domnul dus de ingeri in ceruri, unde pururea preamdregte. cu dimpreund DumnezeuIisus llristos qi pe MaicaSaPreacuratd (x. 151). o$tileingeregtiqi cu toli Sfinlii in vecii vecikrr.Amin

.

MTNUNTLE MAICI

.

MINUNEA 281 Cregtinul hagiu vindecat de Maica Precista Un creEtin din cetateaMonacofusesela Ierusalim.Pe c2nd se intorcea de acololz casasa,seimbolntrvi. Seariltd"la doctori, lui doctorii, dar totul fuin zadat in aceltimp, un om oarecare,crestin evlavios,l-a invilat si meargdgi sd se inchine Maicii Precistei, inaintea lcoaneiPreasfin$eiSalede la Gali Ei se folosi.Din acel ceasbolnawl incepu sd se roage Maicii Precisteicu multe lacrimi. in acea clipivilzu pe MaicaPrecistastind Ldngddinsul. Ea finea intr-o m0nI pe Pruncul Hristos Dumnezeu0mul;iar in cealaltdm?rndo fdclie aprinsl. Ea indatil-l binecfvintl gi bolnavul se vindecl de boala sa. Bolnavul vdzlndu-sevindecat, s-a dus in cetltea Galilor, mulgumindmereu Maicii Precisteipentru vindecaregi pentru sdndtateace i-a dat-o(x. 152). MINUNEA 282 Maica Precista vindeci un morar de lincezie in satul Lublin, din lara Niderlandei, erl un morar, care cdzusein lincezie.Bietul om se ua fi cdutatel gi prin babe gi prin doctori, dar zadarnic;de boala lui nu putea nicidecum scdpa. Nemaiav0ndnici o nddeidede izbilvneprin oameni,alergl la $utorul lui Dumnezeuqi al Maicii Precistei.El incepu sI se roage zilnic Maicii PrecisteisI-l aiute in aceanevoie a se mintui, din acea suferinld. Mai ales s-a rugat la praznicul Adormirii Maicii Domnului.intr-o noapte,p" .a-id se .irga, i s-aatiltat MaicaPrecista,insofiti de multe fecioaregi'ia zis: ,,!i-amauzit suspinurile tale celegrele gi pl0ngerile amare.Pentru aceel am venit sd-!i dau aiutor. Porunceftela ai tili, sd te ducl la bisericl la Altarul meu". Morarul fdcind a;a cum l-a invlfat MaicaPrecista,s-avindecatde aceaboald,devenindiarlsi sdndtos'(x.153). MINUNEA 283 NLaieaPrecista izbiveqte pe un copil viitor Episcop, de o groaznicd vedenie Esihin, EpiscopulDomnului,lavArstade 12 ani, fu trimis de plrintii lui la invdfdturtr,in lura Saxoniei.Ajung0ndacolo,s-a imbolnlvit foarte greu. in acel vreme,L avtrt o vedeniein care i s-aplrut cd cineval-a rupt si l-a aruncatintr-un cuptor de foc,

250

Protos. NICODIM MANDTTA

uEifoarte stramunde a inceput ,a urdA-Lolo fiind, avdztttniEte

tGil f*rte repede"f^t1!:!:3*::*J:::i te. Frinaceleu;ij"'"i"ii"f r"Tt! frumos'Acolovrzu.peMaica ;f;'Ei;;;;'. Precistagezdndpetronuleiimplritesc.Eal-adoienitgil-agonit' nu rostisecu gura sa cintateaingerilor: "Bu;;;;;;i.iooute estecu tine"' curl-te ceel ce eqti plinl de bucurii, Domnul va aduceaminCopilul serugi giflg[a"i Maicii Precistei'cI-Ei Astfel, cu aiutorul te, intotdeuu.u A"'barira, in rugeciunilesale' s'i de Preasfinliei Sale,,-u -a"tuit {e acea groazylcivedenie plinl de credinlI 9i boala ce o ^vev utup.u i"i' T1di1d9 "nF (x' 155)' faptebune,cu timpul a fost alesBpiscop t MINUNEA 284 ttilznit"' Necinstitorul s[rbitoarii Ipolit Apoi vindecat;e Maica Domnului prin Sfdntul plugul in larinl in Un creEtinuluratic' anume!"-tto, plecdcu la a ciltei bisericl se prdzsirbltoarea sfintei tvtariaMagdalena,diferite vorbe nuia hramul. Aiuns u.oro , " iptcat deartt, zicind qi obrdznicie' ci;d a;;;l ryu, iu.multr indtrrltnicie;;;;;.'P" din cer si l-a trisnit. Trdsnetulia un fulger puternic s-acoboiatp"ttu l'a'arctrdsnetulp2ndla vine ars; plugul,boii si; P;rt* Pi qi suferinfI' I P9' si oase.NecredinciosulPetru,in aceagteaboald sfintei tnalin Magdalena,u.:ilt:t sdrbdi;;i;;tb i"J; ;;-ffi; lui' Acolo,prin ruglctlill" fdcute de toare o necinstis" .u "tuiuf lui Dumnezeusi a Sfintei Maria Magdapreotii bisericii inaintea

;fit;iliioiori

ro."r ce ardeaintrupullui,.darta,silniltatea

de apro?peai lui lui ceadinainte ,o, ;i" revenit. Atunci, cei de Dumne"u *u ,tztuit, sIJ ducdla bisericaPreasfinteiNdscltoarei minuni' multe fdceau zeu si pururea FecioareiMaria,in care se ce l-au dus pe dinsul-in bisericd'i in noaptea." u "t-uidupe Precista,impreuni cu sfantul lpolit' Dinsa' Maica ;^;;{tului porunl.iarhului Ipo-lit,s[-l tlmdduiascdpe Petru' 9upa ;;t;i (x' 155)' indatd ia Maicii Domnului,'SfdntulIpolit l-a tdmlduit MINUNEA 285 pe Episcopul care se ruga Di' vindecat Maica Domnului a se ruga Matcii Radvod,EpiscopulTrachetenului'totdeauna s-a ardtat lul i greu' Precistei,mai pe'urmI imbolnlvindu-se (x' 157)' tvtaicaPreasf0nil qi l-a tlmlduit de boala sa

MINUNIIE

MAICII

DOMNULUI

25r

MINUNEA 286 Precista se ruga lui HristosMaica sI ia boHle de pe oameni in cetateaSvesiondin Franfa,un copil de 11 ani era,linut de o boaltrgrea.Bl se duceaadeseorila bisericl impreunl cu.pirinfii lui, unde seruga Domnuluigi MaiciiLui,ca sI capetevindecare. intr-o zi de silrbdtoare,pe cind se ruga impreunl cu clerul s,i tot poporul, bliatul a strigat: ,,Amvdzut pe MaicaPrecistarugincasdiabolile du-seFiului Ei iubit, IisusHristosDumnezeu-Ornul, de pe oameni",pentru cilin aceavremeerau multe boli in lume. Hristosascultind-o,a rlspuns: ,,MaicaMea,fie voiaTa" (x. 158). MINUNEA 287 Maica Precista vindeci de boall pe un paqi turcesc Corcatus,pagdturcesc,era cuprins de o boald grea.Ascultind sfatul bun al unui Preot cregtin, s-a inchinat MairciiPrecistei, inaintea IcoaneiEi de la bisericaLavrei.Dupd ruglciunea flcuttr cu credinfil, pa;a s-a vindecat de boala, pe care doctorii acelei vremi, n-au putut-o vindeca.incredinldndu-sede sdndtatel cure venise dupd rugiciunea fdcutil, cunoscuclci cu adevilrat,Maica Precistal-a vindecat(x. 159). l MINUNEA 288 MaircaDomnului vindeci o fecioarl de boala ciumei O fecioardcreqtini,caresenumeaColomba,din cetatea'Mediope patul ei gi era lanului,o lovise boalaciumei.Biatafecioartr"zdcea gatasd"moard-in aceltimp i s-aariltatei MaicaPrecistasi a uns-o cu untdelemndin-cer.Atunci,indatd,s-avindecbtde boalaciumei, sculindu-sedin patul zdceri qi flclndu-se deplin sinltoasi (x.150). MINUNEA 289 Maica Domnului scapi de moarte pe Dpiscopul Teodor otrivit de vriimasi Nigteoamenirii, vrind a-l omori pe Sf0ntulTeodor,Episcopul cetltii Anastasi,i-au dat otrzvd,.indatddupl ce abdut otrtYr, s-a imbolndvit greu. Eta gata,gatasd moard.El aveain mare cinste pe Maica Precista, care ii erat ctitorl qi bunl ocrotitoare. Ydzindu-lin aceamareprimejdie,pe t'r'l ce se ruga eiin toatil

I 252 primeivrem€a, Maica Precista i s-a atdtat 9i l-a izblvit din acea die de moarte (x. 162).

MINUNEA 29O Pentru un Pdcat al neascultlrii, Preacuratanu L luat Pe Preot la cer in cetateaPaterbona,din lara Coloniei,era un.Preot anume petru.Acestpreot aveain foartemare evlaviepe MaicaDomnului. Odinioards-a imbolndvit greu. Era aproape gata sd moard' Atunci i s-a artiat MaicaPreacuratdsi ia zis: ,,Ai si mai rdmai incd in trup qi sI vieluiegtipe p5mant".MaicaPteasfdntLnu l-a luat cu sinela cer,dupdcum doreael, pentru cd aveain sineun pdcatal neascultlrii(x. 164). MINUNEA 291 Maica Domnului ariltindu-se in slavd cereascd izbivegte de nebunie si converteste pe un tiltar un tltar era cuprinsde lingoare 9i avea crizefoatte mari. odatd adormindtoli .ei ce efau cu ddnsul,el a fugit in pustii 9i 1uTblat nebuntrei zile.A patrazi ;i-a venit in fire ;i a"vilzuto luminA mare, sus pe munte. Suind el pe muntele acela,a vilzut un impdtat minunat ;ezind intr-un scaunde aur, izt de-a dreapta lui a vdzut-ope Precista,inconiurati de lumind nespusd,qezdnd in scauntot de aur.Si era locul'acelaplin de ingeri, iar fefelelor strdluceauca steleld.indati a trimis impdratul o slugd de l-a irnbrlcat cu o haind (cd erugol)Eil-a dus La.impiltatul,c,rtrei'a zls: cel de ,,Eusunt Dumnezeutcreqtinesp.implratulqi -Dumnezeul pe dinveci,,.Dupn Lcee'un osta;,cAide pe un czlalb,l-alttat nu apoi sul gi l-a ius in oasteatdtarilor.Acolol-a insofit tr,ei zile; l-a mai vilzut.Tdtarul acelaa cdutiltintre poporul sdu doi preoli crestinesti,Ei dupd porunca lui Hristos,invdfand de la dinEii s-aubotezatdimpreundcu mai mulli tiltari credintacrestineascd, qi aqaau petrecut viald'sfdntd(x. 200). MINUNEA 292 Un orb chemind numele Maicii Domnului igi recapitlvederea si rusineazil pe evrei in vremealui Bonifatie,papaRomei,c'te L cerut de la Foca impiratul, o capigtepngnneisi1ce se chemaPanteonsi au inchi

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

253

nat-o in cinstea Precistei, a fost in Roma o mare cearti intre creqtini si intre evrei, despre intrupa;ea Domnului nostru Iisus llristos. Evreii ziceau cd nu poate fi un lucru ca acesta",ca"o tecioafi, sd nascI, iar crestinii stlruiau in credinfa lor. Era in vremea Lceel un orb din nastere,c re cu multl infelepciune combitea pe evrei, sustin2.ndintruparea lui Hristos din Preacurata si pururea Fecioara'Maria, Ndscl toatea de Dumnezeu. Evreii neputind sI-i stea impotrivd, au inceput a ride de orb, zicindu-i: ,,Dacd"Hristosul tilu ar fi Dumnezeu, ti-ar da li tie vederea, orbulet" La crre orbul le-a rdspuns: ,,Asteptatipanl in trei zile, si veti vedea prin mine, puterea lui Dumnezeu". Peste trei zile, la praznicul Preasfintei Ndscdtoare de Dumnezeu, s-au adunat in Bisericd; soborul bisericescin frunte cu papa Bonifatie, drept-credinciosii crestini din Roma, deasemenisi un numdr mare de evrei, cu care urma sd se discute despre intruparea Domnului nostru lisus Hristos. Din porunca lui Bonifatie, in bisericd era,prezentqi orbul acelz.Dupd ce ainceput Sfinta Liturghie, orbul acela s-arugat cu credintd Maicii Domnului, dupi care a incheiat cu cuvintele: ,,Bucurd-tePreasf0ntdNdscdtoarede Dumnezeu si Pururea FecioardMarie!" in acel moment i s-au deschis ochii orbului si vedea. Crestinii vdzind aceastdmate minune, au inceput a striga cu glas marei,,slavd tie Dumnezeulnostru, slavd tie", iar evreii, au crez\t;i ei in Hristos. Pufini dintre ei care au rdmas in necredintd, ingrozindu-se au fugit din Roma 6. zo2). MTNUNEA 293 O fecioarl vdtdmatd" de farmece, se vindeci rugindu-s e la lcoana Maicii Domnului Yarvara, fiind fermecatd de niste oameni rii, nu puteau doctorii in nici un chip sI o vindece. Odinioarl aflindu-se in satul Rostoc,i s-a ardtat ei o fecioard,de mare cinste, si i-a zis: ,,Du-te la catedrala din Mdgura, acolo vei afla iconna Precistei tinind pe I{ristos in brate, cu ajutorul ei vei dobindi sdndtatea", apoia dispdrut. Yarvara" fdcdnd a;a cum i s-a poruncit, adicd,rugindu-se Maicii lui.Dumnezeu cu credintd,, s-avindecat de aceaboald,lx.z5g). MINUNEA 294 Cu ajutorul Maicii Domhului s-au izblvit de ciuml Odinioarl, pe timpul Sfintului Grigorie cel Mare, in Roma a bintuit ciuma. De ziua Sfintelor Pasti, Sfintul a poruncit sd se

MINUNILE 254

#,i:ffiffi;

#'l;il i'#;

ui qisr sefacdtiliil'l:*'i^*:: precistei, ilil-u..r,u, peundesepurta.icoana qrr ".t',io

"

- - - - r i - --au rrnrrrat si lirtnifs , , ko-llll*il u,pentruc1'99aT: :l 3l;

MAICII

DOMNULUI

255

MINUNEA 297 lilaica Domnului vindecd mina taiatL de iconoclasti, a Sfintului loan Damaschin

Se vede in via{a Sfintului Ioan Damaschin, pe care a scris-o ;{dhi.l'l"ii-::":"1'""'^Y,1':lXi: ff ;-;ffi;"#Hifi prea infeleptul loan, Patriarhul Antiohiei, cum cd in vremea lui, t sc'cart # ;; ilil; ; n1coingere

ffit.ii#:ffi;

l

l'1":ll.

Leon Isaurul era mare prigonitor al icoanelor in Constantinopol i'i1l"lJ'il;;;.,Ju;ui*in"'inure'imprrd'ii'i:,',tl:''^?,',:::1 Aliluia' gi pe mulli drept-credincio;i a muncit impdratul cel uritor de purtat Aliluia'

Aliluiai CA39ela.2"'u::,l-ai ,,Veseleste-te, (x'

Hristos, cu multe feluri de munci. instiintindu-se de alceastaloan Damaschin, pe care il avea impdratul Saracinilor ca intOiul sfetnic, scria in fiecare zi scrisori si le trimetea la Constantinopol, drept-credinciogilor, in care ardta, cu mirturii vrednice de crezut, cum cd toti care nu se inchind Sfintelor icoane sunt eretici qi flrd de Dumnezeu si de impdrdfia lui Hristos, strdini. Auzind impdratul despre acestea,a cerut si-i dea una dintre scrisorile lui Ioan, pe clre L ardtat-o dascllilor, intrebdndu-i dacd"poate cineva dintre dinsii sI imite chipul scrisorii. S-a aflat un om foarte iscusit in scrierea frumoasd, cure s-a" filgdduit impiratului, cd va face o copie Ltat de asemdndtoare, incOt nici Ioan nu va mai putea-o cunoaste pe cea scrisd de el. Acestuiaa poruncit impdratul cel viclean, de a scris cdtre dinsul o scrisoare, ca si cum ar fi de la.Ioan, in care zicea acestea:,,impdrate,intru mulli ani sd trliesti, inchiniciunea ce^ cuviincioasi MINUNEA 295 implrdfiei tale aduc eu robul tdu Ion din Damasc qi i1i udt ca sd, O fecioari iucind s-a indrdcit' gtii, cI cetatea noastrd este in vremea LceLStl sllbdnogitl, pensalvati intr-o biiericd a Maicii Domnului tru cd lipsesc cei mai mulli ostaqi ai Agarenilor, fiind plecali la chema Mihlim' o fecioardzboi. Si daci vei trimite putind daste, cu inlesnire o iei, $i ifi in tataBrabanfiei, intr-o betate' ce se s-aintors qi ostenindu-se zluaduminicii in ui.-. voi ajuta si eu, pe c2;tpot, la o apucare c aceasta pentru cd in iuira ,n muncit-o a qi aqa rdu cel duhul ea "'ii*i ,i i iittu'in miinile mele este toatil cetatel". acasil.lztd"insd', lege' o sd ciutat au Acesteascriindule vicleanul impdrat, a fdcut qi altd scrisoare oamenii tarc,incdt in care Precistei' Biserica in du;-o au eatd, cu mina lui, cltre stlpinitorul Agarenilot, zicind acestea:,,PteaA doua zi de dimin un copil mic, iubite si de bun neam, Voievodule, al cetdlii Damascului,bucude multe ori se f.iceauminuni. in aceeabisericd, dintr-insa a ie;it Cruce' Sfinta cu rd-te! p. Loioard' Stii cd nu este nici un lucru mai fericit, maildudat, Ei lui Duminsemnindu-o ce a Dupd prros. vierme de chip in pllcut, decit dragostea;ca sd"pdzeasclcineva tocmelile de nezeu ;;ili cel rdu, ?r.andu-r" incu viermele luind copilul pace,penttu ace sta.nu vreau sI stric prietenia, pe care o am cu i"ri, p. gurd din fecioara Lceeu' d r d z n e a |d " ,a ce |a a p i e ri td i n ainteatutufor oamenilor .M ajna bunul tdu neam, cu toate cd, un prieten al tIu adevdrat, md indeamni si mI cheamd"pe mine la aceasta,si imi trimite scrisori copilului,prinatingereade^viermeleaceln's-aflcutnengril;Lar mai fost a cum iar fdcut de multe ori, ca si vin asupra ta cu rdzboi. Iar pentru incredindacd,au stropit-o cu apd sfinlitl s-a

265) A inviat precum a zis: Aliluia" ' MINUNEA 295 printr-o minune Nizor tilharul atras la poclinti filcuth, in biserica Maicii Domnulur arap" tilhar de mare' ce intr-un ostrov ce se chema Pafos, un i Precistei' ce se afla se chema Nizor, , ;;; Jia dintr-o bisericd ducd la Crit' sd o inchine in acel ostrov, o piatrd'frumoasd si s-o idolilor. a crescut aqa de mare' Cu voia lui Dumne zerr, Lceea piatrd acel atap miniindu-se' a incit, nu incipea sA iuse' pe usi'- lar in corabie' Pietrele poruncit de au tdial-o in bucIli qi au dus-o de grele, incat au au fost duse in.corabie s-au fdcut asa ffi;;; in mare (x' 274)' .rrfuttAut corabia qi s-au inecat cu totii

inainte (x.277).

NIC)DIM MANDTT4-Protos' .scrisori,pentru ca sI cunoqtiadevlralarevta ifi trimifuna din taprieteniepecareoameucitretine,Eivicle;ugul'Eiriulni' rai al aceluiac re L scris-d"' Ac e s t e d o u l scri so ri l e .a tri mi sp eunser valslu,celcunumeviclean 9i barbar' le Leu, dar careon u tototinp de ;arpe' la cel i.le-aaliltallar ire,vazandu-le s-amdniat,gi ttt"tnattOpe Ioan' nu numai adevdrul'. Ioan inleleganOvicienia impnratului,spunea in mintea lui nu le-a gindit niciodati. Iar cd nu le_ascris,.i "i.i barbarulfiindbiruitdeminie,r,-acfezlt'dezvinovlfirealuiloan, n i c i s o r o c n u i -a d a t,ca si l a ta te a d evlr ul' ciapor uncitsl- itaie minalui.S-atdiatdreaptaLceel,caremustrapeceiceurlscpe inainte' s-a Oo-rrul, qi in loc sd seiopseasciliu cernealtreamai in spinzurat-o vopsit cu al sIu singe, ;i dupd cl au tdiat'o' au Ioan a trimis ta{g,,"sd o vaddtolioamenii' Oupece a trecut ziua' ingroape, s-o ca tiranului ca sI-i detmdna mijiocitor, rugdndu_se c a s d - i m a i u su re ze d u re re a l u i ,i a racelatpr im it;ii-pIm2nt' adat- o' la Ioan luindu-ope dinsa Eiintrdnd in casasa'a cilzttt cufalainiosinainteasfinteiicoaneaMaiciiDomnului,zicind acesteaculacrimiqicucredin!*,,s6paniPreasfintdMaicd'ceea icoane ce ai niscut pe Dumnezeulmeu, pentru dumnezeieqtile nebus-L re c pentru dreaptamea s-a,Ziut.Cottoqtibi-nepricina vindeci nit Leon;apuci dar, inainte, ca o giabnicdce eEti'.gi-mi Tine, multe mdna mez; dreapia'celuiinalt, Caie s-aintrupat din mea aceaspe dreapta puteri faceprin milloclreaTa; aE1.Eiagum' taslovindece,pentfuruglciuniletale,pentrucasdpoati'scrie d u l c i g i i n t o cmi te ci n tl ri ,ca fe se cuvinsiseaduce!ie,NIScdtotodattr, toare de oumnezeu Ei celui ce s-a niscut din tine 9i aittdtoare sd se facl dreptei credinfe"Icoana Acesteazicind loan cu lacrimi, a ddormit' qi a v-dzut ' sdndtoap"ru* necioarei,careii ziselui, cu privire blind* ,,vezi, aceasta,ci sI s_afncut miiata, qi sI nir-1ipesemai mult pentru te'ai fdgd' fI-o pe dinsa tt"tti. a scriitoiuiui degrabl, dupl.cym vindecati 9i duit mie acum,,.Deqteptindu-segi viiind mdna lui preacuratd!) bucurat cu s-a ra purere iipite.tu locul ei, (o! preamarea duhulpentruDumnezeuqipentruMaicalui,ciciafilctltcudinnoapteaa cintat veselindu'se,adusul mlrire cel puterni;s.f oa:tA dteaptd' cind mullumire lui Dumnezeu,;izicind: "Mina Ta cea 256

MINUNIIE

MAICII

DOMNUTAI

257

Doamne,s-a prosldvit intru tilrie,,, ,,DteaptaTa a vindecat pe dreapta mea cea.tiliatd,,si pentru aceasta, va sfdrdmape vrnjmagii care nu cinstescpreacinstitd,lcoanaTa, gi a aceleiace te-a"nrscut pe Tine, si prin mdna meaya zdrobi pe necinstitorii de lcoane, cei potrivnici mulqimii slavdi tale,,. A petrecut astfel toatd noaptei, veselindu-seqi cdntihd laude pururea FecioareiMaria, Maicii lui Dumnezeu.lar cand s-aficut ziur Ei au vdzut vecinii lucrul cel minunnt, au vestit in toatd" cetatea".Insd oarecareoameniurdtori de Hristosau zavistqit,si ducindu-seau spusstrpOnitorului,cum cd nu s-atdiat mdna lui Ioan, ci oarecdruirob al lui, dh.ndu-iarginti nenumirati. Iar stdpinitorul a poruncit ca sI vind Ioan, sd,vadd,miinile lui, ;i venind i-a ardtat mdna ceatdiatd.,c re avea.unsefiln rosu imprejur, pe care l-a iconomisit strpina preasfintr, pentru nemincinoasamdrturie a tiliefii. r-a zis barbarul: ,,care doctor te-a vindecat gi ce fel de doctorii ii pus?"rar roan cu mare si strilucit glas s-a fdcut propovlduitor minunii, zicindi,,Domnul,meu m-avindecat,Dgctorulcel Atotputernic,clre aredeopotrivl pute_ rea, dupl voire". Iar stdpdnitorula rlspuns: ,,lattd-md,, omuie,ci dupr cum se vede esti nevinovat;nu ai gregit la pricina aceztstl, si cu nedreptatete-amosindit. Sr ai dar cinstea ceadint2ii,ca sd. fii intiiul meu sfetnic,Ei md frgzduiesctie, ca sr nu fac nimic fdrd'd,.esfatul gi u.oiata".Iar Ioan a cdzutla picioarelelui, rugdndu-se'sr-lierte sr se ducd si slujeascd,Fdc{toarei de bine, d-upi cum I-a poruncifl gi dupe ce s-apricit mult, stipinitorul s-ainvoit si ia dat voie si iertare sr se ducdunde voiegie.Ioan multumindu-i,s-adus si imprrgind srracilor Lverel sa si slobozind, pe robii sri, s-adus la mdnrstirea sfintului Sava,unde fdcindu,se cilLugilr,'ainttat in ascultarelaunbdtrin aspru, carc i-aporuncit sa-!itaie desrvirgit voja lui, dupl rdnduiala viefuirii clluglregti, ca sd nu facd niciodatd nimic, filrd,de invoire si blagoslovenie9i sd nu cinte nicideculnvreun Tropar. Dar intr-una din zile, un fuateal mdnrstirii, a rugat pe Ioan ca sd-ialcdtuiascd, vreun Tropar de umilin. 1I, potri\rit pentru vremeamoflii, ca sd ia pulind mdngiiere,p€fl_ tru cx adormisefratelesru cel dupd trup. Ioan se temeasr nu se superebdtrinul sru; insd s-abiruit de multa rugrminte a fratelui,

258

Protos. NICODIM MANDITA

,.i *riird *parul uffiToute

sunt desertdciuniceleomene$ti"'";

i" 9."retimpsos!{ !1':i*1 !::::::: cupr"urru,iJt'liJt, il canta cintare,s-ascirbiteia izgo-

feaumilitoare un n.ur.ultitor.Iar el cdzindla picioarele

;,ip?'ilar,rr:;;il "1"#fi;i;i;i;;; b d t r i n u l u i ,i q i ce re a i e rtu re ,d a ta c elanicidecumnusepleca' insipentrumultatugl*in'"aproiestoqilor's-ai"qup.l:tltiarlqi cureleieqitorileqi si ca sd_lprimeascl,n,rioaisI seinvoiasci sd sluieasclpec[luglri.Iarelaprimit,cunoscindfolosulascultirii' l'a primit iarlqi' Bdtr'nul vazaniu-t pe ddnsul cd ascultd" precum afdcut Ei mai inainte' poruncindu-isd pdrzeascdtdcerea,

in to*1: Dupdpuline,ile, iiimatPrcasiinta' brtr0nului varsa care1'i?!; Lcesta, ca

or-i, ,ieirtru ce ai inchis un izvor minunat piraie'Ie apila odihnei sufletelor' afard.,clr zrtatl9"l.;;6;tJUt minune,din piamai mult decit ,"i-i" iiz:roritiu dumnezeiascd lumea-'^sdacopere tf6 i" ptttie? Lasdizvorul ca sd adapetoatl mlnulatd' Acesta mdrile ere;urilor 9i sd le mute.spre dulceala David, Psalti a lui 9i d'a|illtacea prooroceascd are sdcovarqeasc minunatd p.line.de. rea, cintdnO.atttAtinoi, Domnului, qi cintlri a Mariamei'Bald dulceatl, *ui pr"tot- iecdt cintareaiui MoiseEi an de asemdnur"u niiit i tui cea dulce cdntdtoare9i qrinunatd' celef'ilrd de folos sd se socoteasclu'' lu'Ilr netrebnic, cintdri|e aleluiorfeus.Acestavacdntacdltarcaceaduhovniceasciqicer e a s c l . Ace sta va u rma cOn td ri l eceleher uvimicegti.Acestava iveald tdn'rdtirea qi croi drept, Oogm.i"-credinlei qi va da la strambareaa tot eresul"' aceasta'si i Cind s-aO"Et"pluibatranul, cureL avut vedenia ii'te, n' ziscltre Sfdntulacestea:"O! fiule s-audescop"rit."i" "At'Oogrne' gwltu; nu in pi1d".'ci in adevir' al ascultirii lui ttristosideschide Gr*diestep? :o:" Pth"1 Sfint le-a nu in ghicituri, .i-in itt yunt"t"'sinaiului cel al vedeniilorqi scrisin inima d;i;; smerit pe sineEi al descoperirilorruiou^nezeu, fiindcd, te-ai piniinsfirqit;u.u-dar,suie-te-inmuntelebisericii'Eipropoviinallr glasultdu' duieste,uinevestinJIerusalimului;intru trrie tine' de la Maica .e pi.*fftite lucruri mi s-augrdit mie' pentru cite ti-am,greqit,ci lui Dumnezeu,qi md inrtd,pehine pentfu din necunoqtintalnea te-amimpiedicat"' ca miereacurgdAtunci Ioan fdcind inceput iintarilor celor Luze' cuvintoare,luminabiiericile atdtde muit' inc't oricine

MINUNITE

MAICII

DOMNUIUI

259

Intru acestchip vieluind Sfintul, intr-o petrecereimbundtrtitr si preaminunatd, si multe scrieri asupra luptdtorilor de Icoane scriind, Ei canoane preafrumoase gi dulci la cintarc alcltuind, cum ;i alte cuvinte lapraznice, spre lauda si mlrirea preasfintei NIscdtoaie de Dumnezeu, s-a.odihnit intru Domnul, clruia i se cuvine slava si stlpinirea,in veci, Amin (M.M.D. 10,d. Neamt). Bitrinul

MTNUNEA 298 bolnav, insinitosit de Maica Dornnului, era ca un tinlr

Pe vremea cind Britania era drept-credincioasl,se afla intr-o chinovie un preacuvios Monah, care avea multd, evlavie cdtre Preasf0nta FecioarI. Asa de mult o cinstea el, cd dacd"s-ar fi intimplat sd"audd.numai de numele ei cel prealdudat, adicd"d,acd, ar fi zis cineva ,,Maril", ori ,,Ndscdtoarede Dumnezeu,,,sau chear el singur citind undeva asemeneacuvinte, iEi pleca genunchii si filcea inchinlciune pind,la pdmdnt, Aqaa flcut si fdiea acel credincios gi imbuntdtit monah, prieten al preasfintei Fecioare, Maica lui Dumnezeu, in toatd, viala lui. Ajungind la adinci bdtraneti, s,a inbolnlvir. El sllbise aga de mult, cI nu putea sd se mai ridice din asternutul sdu. Egumenul, vdzindu-l LSa,i-L dat de ascultare un ucenic, ca sd-i gdteascdcele spre trebuintd,. Odatd.s-a intamplat cd,ucenicul nu era acasd;iar bdtrOnul avea nevoie sd se scoale din pat. Fdcindu-gi obignuita lui ruglciune, a,incercat de mai multe ori si se ridice, dar n-a putut. Atunci indreptindu-si ochii cdtre lcoana preasfi ntei, a ldcrimat gi a zis cdtre ddnsa cu credintd":,,preadulceamea Stdpan!, ajutil-mi mie!" Si indatd (o! grabnicdauzire!)s-a aflat in fala lui impdrlteasa a toaie, care i-a zis: ,,pentru multa ta evlavie si pentru dragosteape care o ai pentru mine, iatd,,iti adaug incd 30 de ani de viagd,in acelstd"lume, siti ddruiebc sd ai putere ca pe timpul cind eraitindr, de 30 de tni. Aceastao fac cd-miplace vietuirea ta si pentru cd cinstesti asa de mult numele meu,{. Aceasta zicind Preasfinta,-s-a indltat la ceruri. Monahul, din acel ceas,s-afdcut sdnitos si puternic cu trupul. Toti frafii vdzindu-l merg2nd cu veselie si auzind de minuneafdcutd cu dinsul, s-auspdimintat si au prins multd cvlrrric cdtre el, monahul cel

MIN ANITE MAICII

DOMN ULUI

261

260

i#T:';'i"::5'1ffiffi;il'i.

rugrciuni, ii o,un"a;cuposturi' intru

pini cind s-aodihnit privegherisi cu alte faceri de bine' i se cuvine slavasi stdpi' Iisus Hristor, ootiui nostru' cdtda Neamt)' r,ir.u in veci.Amin (M'M'D' 33'd' MINUNEA 299 MaicaDomnului vindecd pe un-ostaq cilztrtde la oPtsPrezecestinieni filcdtoarcde minuni a Ptetin cetateaCretei este o lcoanl in Mitropolia Sfintului if"^:"* sfintei Nlscltoarei O" Outn"ezeu' nu numal ln sfante rcoanl s-auficut mari minuni' iir.^iiti" "*ade U.*"ft' J'iiin 'ou* zilele'pihr.in ziua de astilzl vremeacea tt"Oinlu fiecdruia'Pe mulli Multeminuni i,,,a '" 'f'oirqesc.d"Pi vindecat'pe-sldb[nogiia i-a czrezdceanO"*uiti *"*t in !9ii alte multe feluri de boli a ridicat, pe ologi i u-iat"t sI umble 9i iau'fAcut cu aceaSfdntdlcaan*", tdmlduit. Foarte #I,;;;uni miilocul bisericiilui Tit"' Pe cdreiai se zice: ,,Dou*"o cea din in z\ta a trela a fie(procesiune) aceaSfintd l.ou"a o 'lofcu Htanie ProtopopulEi Protopsalcdrei sdptlmini, adicd'Martez'urnind-o poporul si mai ales'mulflme tul cetdlii, cum qi toti preofii: tY lot SfantuluiMarcu,fac sluimare de f'emei.U,r.'iriOu-reia biserica sluiescla m1i multe bitut" tt d3c ;i b[ cu mult[ cel mai mare' Din aceasta ""I"#,;;ii serici,dupd cum "tit "ia"Ouit dupl sivirqe;te Dumnezeucel poatesr inleleagiiii"u'",cdte minuni ct ocaziaacestorprolcoanil' Atotputernic prtn i'"utti Sfdnti o minune care s-Lflcut acum spunem si cesiuni!Din celemulte, de curind, in vremurile mai apropiate' noaptet cdzutun ostaq t"i upiiti"' intr-o in anul l5gg,;^il; unde flcea de pazd"dtupf de pe zidurile nisericii SfarituluiPetru' cretei. ostaEul acela(pecare. ;;rr"d;id" ,lonirita-i" toatecetdlile Preasfinta 9i-seduceade il chemaloan) aveamareevlavie cdtte m u l t e o r id e se i n cr,i n a i n b i se ri canr aisuszisd,asfintuluiTit' de la sluiba ceaimpilrdteascd' ilp;;;pa a dupr obicei' de-alungu] zidurilor' Intr-o noapte' ;ilI1fi (circa20demetri).Jos,unde a cilzut dela inilflme Je 1g stinieni i s-au'zdrobittoate cdzrtt,fiindnumai pitt'" aspreqi.col'turoase' pentru cei cel vedeau'cdci oasele,incat era'o il;;fi;ivetiEte

nu putea si vorbeascdqi sd se miste. Dimineafa, ridicindu-l pe el, l-au dus la bolnifa aceleibiserici, pentru ca sil-lingroape, cind i;i va da sufletul. Nimeni nu credeacdva mai trili mdcar un ceas. Pentru Lcee , nici doctor n-au adus. A doua zi,incepdnd sI vorbeascdpu{in, a zis unui prieten al lui, ca sd ia dintr-o pungl a lui in care se aflau cigiva bani Ei sI-i dea unui Preot, sd slujeascd"lalcoanaPreasfintei FecioareMaria, ce se afla in biserica Sfintului Tit. Dupd Liturghie, l-au dus gi pe elin acea SfintI BisericI, unde l-au llsat toatd. ziua, zilcdnd inaintea Sfintei lcoane.Dupd aceel, flcindu-se seard"si venind Eclesiarhul si incuie usile bisericii, dupd obicei (ca sd nu intre cineva sd fure Sfintelevase),l-au ridicat pe el qi l-au scos,ldsindu-l afard". Acolo, afatd" de bisericd, a zdcut el toatd no pte , rugindu-se Preasfintei cu lacrimi si cu credintd",ca sd-l facd"sindtos. Pe la miezul noplii, adormind pufin, avdz:trtin vedenie pe Preasfinta FecioarI, care i-a"zis: ,,SlIveqtepe Dumnezeu, cdci iatd,te-ai fdcut sdndtos".Atunci, deqteptindu-se,indatd s-aridicat desdvir;it sdndtossi umbla, ca qi cum n-ar fi avut niciodatdvreobotld,. PdnI dimine ta,intr-una s-a rugat, sldvind pe Dumnezeu,si mullumind Preamilostivei Maicii Lui. Dimine ata, v dzindu-l Eclesiarhul s-a splimintat gi vesti aceastl minune Mitropolitului. Ierarhul, auzind Lcestea.,a chemat pe cei czre l-au dus pe ostas in bisericl, abia viu, ca sd mdrturiseascl pricina. incredinlOndu-sede cele auzite de la dingii, despre tot adevdrul, a scris aceasd, minune, casd"rdrnind spre aducere aminte, pentru generatiile viitoare. Apoi, a poruncit sI scoatl Sfinta Icoand,,fdcind procesiunein jurul cetdfii. Atunci s-a adunat popor nrult, urmind de aproape pe cel vindecat, care propovlduia cu mare glas, minunea pururea Fecioarei Maria. Atunci s-a slujit Litie, care a durat trei zile. Dar nu numai minunea aceastaa sdvirEit cea pururea FericitI, ci gi altele nenumdrate,pe care le gtiu toate satelegi oragele Ilandacului. Si nu numai cu cei diniuntru cetlfii face minuni, ci ;i cu cei dinafafi,, pentru ca oricare bolnav ar merge la Sfinta Icoand,,si rugindu-se cu credinlI inaintea ei, ar chema in ajutor pe Preasf0ntaNlscltoare de Dumnezeu,se vindecl de orice boall ar fi cuprins, mergind acasdsdnltos. Pentru ale cdrei ruglciuni,

262

Protos. NICODIM

MANDITA

sd dea Domnul sd ne invrednicim si noi de fericirea cea cereascd. Amin (M.M.D.67,d. Neaml). MINUNEA 3OO Preasfinta Nlscitoare de Dumnezeu, prin Sfdnta sa Icoand a risipit boala ciumei iu anrrl 510 dupl nasterealui Hristos, a fost o mare boatl de ciumi gi lingoare (tifos), in Roma. Din aceastd cauzd.,mureau in fiecare zi, cite 2000 de oameni. in aceavreme, tiind Papd al Romei, Marele Grigorie Dialogul, a poruncit sd se scoatl prin ora;, Icoana Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeuqi pururea Fecioarei Miria, cea zugrdvitl de Sf2ntul Apostol si Evanghelist Luca, sd fasilLitanie qi ruglciune-cdtre Domnul, ca sI ihceteze moartea. Dupd ce s-a dus Arhiereul, insotit de popor cu Sfinta lcoand, rugindu-se Maicii mult milostive Ei cu totul indluratd.,ca.sd imblinzeascd"pe Stdpinul, sd inceteze urgia gi dreapta lui m0nie, priveau cu totii, cd pe unde treceau, pierea mirosul greu al vdzduhului ;i se pierde\ c un nor pe clre l-ar goni un vint puternic, rdmindnd in urml vizduhul linigtit, curat Ei strdlucitor. DupI ce au inconjurat to til cetetea qi au sdv2rqit rugdciunile, Sf0ntul Grigorie avdznt pe un inger stdnd sus pe turnul care se zice al lui Adrian qi al lui Crischentie, cI g1q1ge4o sabie insingerutd., dupd care a pus-o in teacI. Au infeles cd pentru rugi.ciunile Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu,Lincetat minia Stdpinului gi urgia. De atunci, turnul acela nu se mai numeste al lui Adrian sau Crischentie,ci al Voievodului Mihail, intru a clrui cinste s-azidit cu multd cheltuiald Ei o bisericd, spre aducere aminte a acelei faceri de minuni a Maicii lui Dumnezeu. Pentru ale cirei ruglciuni sd ne izbdvim si noi de moartea cea veEnicl a muncii. Amin (M. M. D. 45. d. Neamt).

MINUNEA 301 Maica Precista a depdrtat ciuma dintre ciluglrii credinciosi intr-o mdndstiredin finutul Halilului, din lan ruseascl,s-a ivit o ciuml mare, foarte gtoaznicd,,de care au murit foarte mulfi cllugdri. in aceavreme,IeromonahulFilaret,carg mai pe

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

263

urml a fost Egumenin mlnlstire, a vdzutpe MaicaPrecistain ajunul prazniculuiNagteriilui Hristos,imbr ilcatd" intr-un vegmint prefios.Asa maiestuosinvesmintatd",a vilzut-ointrdnd pe poarta mlnlstirii ;i a mers la bisericace aveahramul BuneiYestiri. MaicaPreacurataluind infdliqareaEgumenului,a zis cltre Filaret: ,,Deacuminainte nu va mai fi ciumi intre voi. Numai socotifi bine ^ceLStL1' s.dv-|_lndreplagi.viala ciluglreascl". Aceste . cuvinte grlind MaicaPrecista,s-adus prin Ugileimpdrdte;ti. IeromonahulFilaret a spusdespreceeace x vdzut.Ciuma a contenit atunci indatil. in mdndstire n-a mai fost boala ciumei dupd nceet, cilci a dispdrut cu totul (x.29r). MINUNEA 3O2 Prin rugiciune cdtre Maica Domnului, qi-a scipat soful de boall Un morar care se chemaloan, din satul GlidinL,era cuprins de o boald foarte grea.Erain agoniamorfii. Trdgeaslrmanul sd moatil. Femeiasa.Ana, negtiind ce si-i mai facd", a alergatinain: tea Icoanei Maicii Precistei.Acolo cdzdndcu fata la pilmint, s-a rugat Maiqii Preacurate,sd-idea sdndtatebdrbatuluiei. Ea a fdgdduit cd de se va insdndtosisoful ei, va mergecu el la mindstirea ceama,re- LavraPecersca- vor citi Paraclisulgi vor da milostenii la sdraci,numai si se insinItogeascI...".In acelchip rugindu-se femeiaLceea,bolnawl s-atlmlduit si s-aflcut sdnltos (x.317). MINUNEA 303 Maica Domnului vindeci pe o femeie ce suferea de zgdrcirea miinii si piciorului O femeie care se chema Ecaterina.din satul Azov. LveL o mind Ei un picior zgdrcit.Doctorii s-auostenit mult cu ea, dar in nici un chip n-auputut sI o tlmIduiascl. Mamaei, Agata,vdzind cd doctoriinu pot nicicumsI o vindece,a luat:osi a merscu dinsa la mdnlstirea Pecersca. Acolo s:a rugat DomnuluiDumnezeu gi Maicii Precistei sI o timflduiasci. la slrbltoarea Pogoririi Duhului Sfint, a pus-oin car, gi s-adus cu ea inainteaportii MIndstirii Pecersca, unde se afla bisericaSfinteiTreimi,9i a llsat-o acolo.Mamasa s-adus in mdndstiregi a rugat pe Ieromonahul Paisie,ca sd"ia pe fata ei qi sd o duci la bisericaSfinteiTreimi,

264

PTotos. NICODIM

MANDTTA

ca sd o ddruiascl pe ea lui Dumnezeu.Aceastaa ;i fdcut-o, precum s-a figiduit. Dupi Lceea fiIama"ei, lrgata, a vrut sd,meargd", sI o duci pe e in biserici, la vecernie, dupd porunca eclesiarhului. insl cind se intoarce la locul unde a llsat pe fiica ei, o gdseqtesdnltoasd. in timpul cind Agata, maml ei, a zdbovit prin mlndstire, Ecaterina, fiica ei, sta in car Ei se ruga Maicii Precistei. Atunci s-a ardtat ei Maica Precista, imbrdcati intr-un veqmint luminos. Maica Preacurat'da luat-o de mina dreaptd",aridicat-o;i a pus-o pe picioare. in acel timp, ea.s-Lficut perf'ectsinitoasd. (x.323). MINUNEA 3O4 Maica Precista vindecl o femeie surdo-mutI O femeie care se chema Tatiana, din cetatea Dimocului, era surdi Ei mutd. Rudele si prietenele ei cele mai apropiate, au dus-o la Mdnlstirea Pecersca,pentru a se ruga Maicii Precista,ca sd o vindece. Egumenul i-a dat voie sI petreacd"acolo qi sI se roage. intr-o noapte, in timp ce se odihnea, i s-a ardtat Maica Precista gi i-a mergi la bisericl si di laudd lui Dumnezeu".Aceszis: ,,Scoald-te, tea zicind, s-a flcut nev dzutd..T atiana sculOndu-se indatd, a atzit foarte bine qi a inceput a vorbi, dind slavl lui Dumnezeucu glas mare. Dupd aceea,femeia vindecatd a mers la biserica Precistei ;i a mullumit Preasfinliei Sale, pentru aceastil minunatl facere de bine (x.325). MINUNEA 305 Maiea PreciSta vindeci vn cilzac de o boali foarte grea Un cazac zaporoj, care se chema Marco Ianuriov, din cetatea Corsunului, era cuprins de o boald grea. Doctorii nu puteau in hici un chip sI-l vindece. Ydzind ci sllbeqte tot mereu, igi a;teptL mo rte^ din clipl in clipd. Atunci s-a ldsat cu totul in seama Maicii Precistei, cilreia se ruga fierbinte ca sdl vindece. El filgddui cI va sluii din acea clipd la mdndstirea Pecersca,qi va face orice i se va porunci, numai sI-l timiduiascl de boala sa, care-l tortura groaznic. Fdcdnd aceastd,flgdduinld, indatd s-a tdmdduit de boala sa, insindtogindu-se.

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

265

Pejtedoui slptimini, s-adusla mlndstireaPecersca, a mullumit Implrltesei ceresti pentru vindecareasa de boalI, si a implinit flglduinla sa (x.el4). MINUNEA 306 Orbul si-a cipitatvederea prin MaicaPrecista Mare dar de la Dumnezeuestevedereaochilor,Eimare nefericire estepierdereavederii. AlexandrevSolnischi,s-aimbolnlvit de ochi.DupI ciwa timp a pierdut definitiv vedereaochilor.Ani de zile s-anecdiit,trilgind, cind pe unul, cind pe altul dupdel, sprea-lpovltui la feluritele lui trebuinte.intr-o zi a prazniculuiAdormirii Maicii Domnului, a mers la bisericdin mi.nlstireaPecersca. Acolos-arugat Maicii Precistei,inaintea Icoanei Ei, cerOndsi-i dea vederea. MaicaDomnului !a ascultatgi implinit cererea.Din clipa aceea qi-arecdpdt^tvederea"ca mai inainte 6. 335). MINUNEA 3O7 NlaicaDomnului vindecl mina rupti a cazacului zaporciean Un cazacdin Zaporoii, care se chemaOnesimPalinciuc,din cetatel Omelnic,a pornit cu oastemultl dinZzporoii, av0nd in frunte pe atamanulSulim,impotriva cetdtrtturcesti,anume Lzov. Ei s-auimbarcat pe cziaceEi au pornit pe mare, inconjurind cgtatea,pe care au bdtut-o foarte tare. Turciiisi apdrarrcetltea, eroic, trdgind,cf tunurile qi cu puqtile asupralor. in aceavreme Onisima fost lovit de gloanfepestemind, pe careiau zdrobit-o qi mutat-odin incheieturi,incOt,avind dureri mari, nu mai avea, speranlI de vindecare. Onesim,vlzdndu-seastfel rdnit, s-ainchinat Maicii Precistei, pe care a rvgat-o sd,-itdmdduiascl mina. El se fdgddui cI va lucra la MdnlstireaPecersca, orice i se va porunci,numai sd i se asculte si implineascdruglciunea. DupI aceastilflglduintd, incdlecind pe cal, s-aindreptat spre Omelnic.Mergind pe cale, cu aiutorul Maicii Domnului, mdna lui Onesims-a fdcut sinltoasd, ca si mai inainte. Dupd aceeacazacula mers la mdnd"stirea Pecersca, mullumind Maicii lui Dumnezeuqi implinindusi figdduintl (x.326).

266

Protos. NICODIM

MANDITA

MINUNEA 308 Maica Domnului fiind rugatl, vindecl un orb din nagtere Un bdrbat oarecarecu numele Dideu, ce se nlscuse orb din pintecele rnaicii sale,era foarte cinstitor de DumnezeuEi cu fapte bune.$i atit de mult iubeabiserica,incit niciodatdnu lipsea de la Utrenie gi Vecernie,cum gi la alte adunlri, pentru invilliltura ce se fdcea.Din multa cercetute,s-a ficut foarte invdlat, pentru cd era din fire foarte priceput gi asculit la minte, Ajutut fiind de dumnezeiescul dar. De multe ori se confruntacu ereticii gi cu Iudeii, apdrind dreaptacredinfi gi tofi erau biruili de dinsul. neputind sd-istea cinevaimpotrivd. intro zi, purtind o preainfeleaptildiscufie cq ei, spre apdrarea si lauda pururea FecioareiMatia, Ndscltoareade Dumnezeu, necredinciogiiIudei au rdmas cu totul ruginafi. Dar neputind sd-isteaimpotrivl, l-au ocdrit, zicind:,,Nu te ru;inezi, orbule Ei necunoscltorule,sd"crezi gi sd slujeqtiAceleia,care nu poate str te lumineze?Dacd"estecu adevdratNdscltoarede Dumnezeu,de cen-avoit si te vindececa si nu fii orb, cilciai cdtreDinsa o evlavie agade mare?"lat acelaa rdspunslor: ,,in cutare zivoi da rIspuns voud la intrebarea aceastl".Dupd care duc2.ndu-se la casa Ini, a dat multe milosteniisi s-arugat cu post, trei.zilegi trei nopfi, vdrs0nd lacrimi qi avdnd credinfd.cdffe Dumnezeucel Atotputernic ;i cdtresllvita implrlteasd,Maria,Maicalui Iisus Hristos, cerind sd-l lumineze spre mustrarea ereticilor gi a necredincio;ilor Iudei. Apoi, in ziua ceahotdritd",adundndpe tofi ereticii, pe Iudei Ei pe mulli din creqtini, intr-o mare qi frumoasl bisericd,,a stat inaintea Icoanei Maicii lui Dumnezeu.zicind Lcelsta in auzul tuturor: ,,StdpinI si Doamnl a. toatd"zidirea, pururea Fecioari, dupd cum te-ai invrednicit de ai nlscut filrd,de striclciune pe Dumhezeultuturor, lucru negrditqi intrutot minunat,carenu s-amai auzit niciodatdasemenea,sdv0rgeEte gi cu mine o micl facerede minune; ddruieEte-mi lumina ochilor mei. Darul acestanu-l cer pentru indeminarea mea- cdcidupl cum pind in acestceasafir purtat cu mulgumire lipsa Lce sta, aq fi putut ribda pAnd la sfdrsit,fiind aiutat de darul tIu - ci pentru ca si creaddcei ce stau de fafi, cum cI S-anlscut cu ad,evilrat,Fiul gi Cuvintul lui

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

267

Dumnezeudin fiinga tL cea,Prcaqtrat4 in chip negrlit, cum numai el a stiut, ca sI seintoarctrlumeala credinfa ceadrept-mlri minunile tale". toaregi sI se'propoveduiascl Acesteazicind, cu neindoittrcredinll (o! minuniletale,Sgpana!) s-audeschisochii celui ce mai inainte era orb gi a primit lumina cea mult doriti. $i toli au sllvit pe DumnezeuCel ce face,prin PreacutataMaica Lui, asemeneaminuni. Si nu mul{i eretici gi Iudei s-auboteztt in ziua Lceea,pe care luindu-i in casasa, cel ce mai-nainteL fost orb, a fdcut un ospl{ mare qi masi la silraci qi strlini, mullumind fdciltoarei de bine din toatl inima sa. Aceasttrdragosteqi recunoqtinlil,fald de PreasfintaNdsltoarede Dumnezeu,el a purtat-oin toate zilelevie,tii,cu sfin,teniepilzind poruncile Domnului.Apropiindu-i-sesfdrsitul, s-amutat la viala cea neimbdtrinitoare si intru tot fericittr, pe care,sI dea Bunul Dumnezeusd o dobindim qi noi tofi, cu darul qi iubirea Sa de oameni. Amin (M. M. D. 61,'d.Neamt).

MINUNEA 3O9 Un creqtin pedepsit pentru o.mici huli, miluit gi vindecat de Maica lui Dumnezeu Un om slrac de bunlt{ile ptrminteqti, insl bogat cu prisosin1trin fapte bune, mergind pe drum, din neluare aminte, s-a poticnit, lovindu-secu piciorul de o piatrl, caredescullfiind, l-a durut foarte tare. Ydicdrindu-sede dureri ca un om, a zis ciltre piatrd cuvintele acestea:,,Obstesculvrljmag te-a pus aiceain pedepsit drum, si nu om". insl indatil ce a zis hula LceLStL,l-a PreabunulDumnezeuintr-un chip minunat, dupi cum are obisnuinptrtotdeauna,ca sd munceascllume, pentru a-i ferici dincolo VeEnic. I s-a plrut slracului aceluia,cum cI i-a viltsat cineva o cIldare cu ap[ clocotitl pe capul lui gi i-a luat o asa durere, incit a rilmas orb Ei in nesimfire. Ridicindu-l niEtetrecitori, l-au dus la casasa, gi a zilcut la pat multl vreme, fiind 1eapilnde la prte a trupului, rinit gi putrezit in aga mijloc in ios, iar cealaltd" putea chip,incit nu cinevasI se apropiede el, numai rudeniile lui care-lingrijeau. A zdcut el multl vreme chinuindu-se,insl nicidecum nu se plingea, nici a zis vreun cuvdnt greu sau ffud de cuviintl cltre

Protos._NICODIM MANDITA

268

Domnul, ci pururea mullumea,il lIuda, il mlrea, zicind in sine: ,,Pecare-liubeEteDomnul,il gi pedepselte"gi altele asemenea, avind mare rdbdare qi suferinfl multl. Postea,priveghea,se ruga pentru cei ce-lmiluiau si-i slufeaului. I Domnul vdzind minunata lui rlbdare, a hotdrit sI-l vindece si vindecarealui a fost in acestchip: La priveghereaSfintelor Pasti,ducindu-sela biserici rudele lui, el a rilmas singur acasd gi auzind hoacace prevesteabucuria invierii lui Hristos, a plecat capul acel sdrac,sldvind si el pe Dumnezeudupl cum putea. $i agarugdndu-sea vilzut inaintea lui o femeie frumoasd, care i-a zis lui: ,,Pentrufapteletale bune,si pentru rilbdarcata ceamulttr, Domnul s-amilostivit ;i te-a auzit pe tine. Spunerudeniilor tale sd te ducd la biserica Nlscdtoarei de Dumnezeusi sil te aseze inaintea Icoanei Ei Ei acolo, fdcind ruglciune, vei vedea dumnezeiescul ajutor". Aga fdcdndbolnavul a primit cu Darul lui Dumnezeudesdv0rgitd sdndtatesi s-aintors la casasa, mergind singur pe picioarelelui, bucurindu-se,veselindu-ses,imullumind Domnului si pururea FecioareiMaria, Maicii Lui, pentru ale cdrei rugdciuni sI ne invrednicim si noi de fericirea cereascd". Amin 1ll.M.D. 58, d. Neaml).

Drinunite tt THyJ#*"'.ttli Dumnezeu in biserica Sa cea din Neoriu Pe vremeabine-credinciogilor impilratj, Mihail si leodora, a fost in larigrad un Patriciu,cu numeleAntonie, care aveain casa sa o biserici frumoasdsi sllvitd, ziditn inffu cinsteaPreasfiptei Nlscdtoarei de Dumnezeu,intr-un loc ce se numea Neoriu. Pe aceastd" biserici, imptrragiicei luptitori de icoane,au dezgolit-o de toatd podoabasi bunlcuviinga,dupl cum au flcut gi cu celelalte biserici:au scostoate icoanele,qi numai cruci inchipuiau pe ziduri ;i pe lemne,Ei li seinchinau. Dar cind a strllucit din nou dreaptacredinti, Patriciul iariEi a impodobit biserica aceeasr aur qi cu icoane,Ei dedesubtulei a zidit o micl sclldltoare, spre mdngdiereagi vindecare celor neputinciosi,inchinatd.tot Prcasfintei Fecioare.Cit timp a,trdlt acestPatriciu,purta griil de biserica aceea,cheltuind oricit era nevoie pentru trebuinfl gi intre-

MINANIIE

MAICII

DOMNUTUI

269

linerea ei. Si aqa,susse slvdr;ea totdeaunapreamtrrirealui Dumnezeu,iar dedesubt,in sclldltoarel Lceel.sefIceau minuni cu darul lui Dunurezeu,pentru ruglciunile pururea FecioareiMatia, s,imulfi bolnavi ce se chinuiau.defelurite boli, se vindecau. Dar dupi ce a rlposat Antonie F4triciul, seildtrtoareaa rdmas fdrd.purtarede grijd, pentru,cl nepolii lui'nu aveanposibilitate si cheltuiasclpentru aducereaapeinecesare,de aceelmulli au inceput str ia din marmurile ei. Bisericaa rilmasin se-amaunui Preot evlavios,care sluieacu toatdosirdia slptimina lui,.prin care Preasfdntafdceamulte minuni, Ei cXtrecare poporul avdnd mare-evlavie,ii dlniiau foate cele spre trebuin{d. Dtrpl o vreme, vrind implratul RomanosI zideasciin pnlatul sIu o casdfrumoasi, cdutamarmufi, gi i s-aspuscd in scllditoLrea"cea amintitd"mai sus,sunt marmuri preafrumoase,dupl cum le poftea. CugetasI strice scdldltoareaca sd le ia, d;arPrcasfdnta Nlscdtoarede Duninezeucare locuia in biserica aceea, n-a trecut cu vedereanici a ldsat sI-i surpe caEaei, ci s-a arilat fioaptea" in vedenielui NeStor(careera zidar,qi ii ddduse voieimptrratul sI stricesctrldtrtoarea), si ii zise lui: ,,Pizeste-te,sd nu indrdznesti ca sI scofi vreo piatrd din casamea cea din Neoriu. Iar dacd,vliindrdzni, vei lua o mare pagubl". Acesteale-avestit Nestorimpdratului,carefiind evlaviosqi im.,,Nuvreau ca sd"am iudecatdqi vraibd cu bunItlfit, a zis acestea: Pteasfinta Nlscdtoarede Dumnezet,ci mai ales si casaei, de a douaoardo voi inoi, oricit Lr ceretrebuinta".A poruncitde a pre: flcut sctrlditoareamai mare, aducdndmultd apd, gi s-auspdlat intr-insaimplrafii; Romano,Hristofol;i Constantin.Dindu-i gi hrisovca sd,aibdbisericaaceeaata+iagalbenivenit pe fiecarean din cilmdrileimp{rItegti. Bdceaiafi;i minuni nenumlrate Niscltoarea de Dumnezeu,dupi cum qi mai-nainte,dintre carc sd"scriem una spre incredinlarea altora qi spre nemincinoasaadeverire. O oarecarefemeiebogatd,,ayeao boald.cumplit[ cici se umflase tot.trupul ei atit,incdt s-aumplut de rlni foarte respingitoare si rdu mirositolre, Ei simteao durere neasemdnatl;cheltuind la doctori to'itil avulia.ei,nimic nu s-afolosit. Auzind apoi de minunile pe carele ficea PreasfintaNlscltoare de Dumnezeu in Neoriu, s-adus acolo si a rlmas mai multe zile, dai nu a vin-

J :::-

270

Protos. NICODIM

MINUNIIE

MANDTTA

decat-o, cd Domnul voieste sd avem rdbdare multd, gi pentru aceeauneori nu ne ascultd indatd, cind cerem ceva de la dinsul, pind, ce nu se aratd"rdbdarea Ei ingdduirea noastrf. Dar dupi ce avdzut cd nu s-afblosit, s-adus la biserica cea din Vlaherne,gi cIzdndlapdmint se ruga cu lacrimi, zicdnd,acestea:,,Miluieste-md pe mine, Maicalui Hristos Dumnezeu,cd,altd,nddejde nu am, ticdloasa, numai pe al tIu ajutor, si cltre tine am scIpare". Acestea le-a rostit de mai multe ori, rugOndu-se,si a noua zi a vilzut in _vis o femeie cu bunicuviintl si cinstitd, care ii zicea ei: ,,Qeai, o femeie, de nu te linistesti nicidecum, ci strigi supdrindu-ml pe mine?" Iar ea a rd.spuns:,,$tiu, StIpana.mea, cd pentru noi pdcdtogii S-aintrupat din tine Fiul lui Dumnezeu,si S-afdcut om, pentru aceastaam alergat cdtre tine, eu nefericita,eL sd md miluiesti ;i si mI vindeci pe mine". Stdpanai-a zis:,,Du-tein casamea din Neoriu si acolo vei afla vindecarea". Dupd ce s-a degteptat bolnava, multumind lui Dumnezerr)s-a dus iardsi in biserica cea zisd.si se ruga Fecioarei,ca sd implineascdmilostivirea ei pe care i-a flglduit-o. Adormind, z vdzut de asemeneape Stlpina cu un bdrbat evlavios si ii zicea lui: ,,Rupeumfldtura bolnavei acesteia".Iar acela a lovit cu toiagul siu pdnteceleei, si atunci s-adesteptat femeia,qi a vdzut, cum cd vedenia a fost ad,evdratd,, pentru cd din pdntetele ei curgea atita puroi si putreziciune rlu mirositoare, incit toti se minunau. A intrat in scllddtoare si s-a spdlat si aqa a rdmas complet sdndtoasd, sllvind si multumind impdrltesei celei atotputernice, pentru ale cdrei rugdciuni s-a invrednicit fericirii celei ceresti

,

in Anglia, trdia un oln anume Roger,c re Lveao fatd,,in care intrase duhul cel rdu, muncind-o cumplit. El a adus pe fiica lui la o cetate ce se chema lpsis, unde era Sfinta lcoand"a Maicii Domnului. inaintea acelei Sfinte Icoane cdzdnd,Roger a adus pe fata lui. in acel moment a inceput duhul cel necurat a o munci groaznic,dar fiind silit de Maica Domnului, a iesit dintr-insa si s-a tlmdduit fecioara aceea(x. 231).

DOMNALUI

271

MINUNEA 312 Cu aiutorul Maicii Domnului si-a reciphtat vederea pierdutd Gheorghe, feciorul lui Simon, nepotul lui Africat, domnul Yarcaiilor, dobindind mare mild de la Maica"Precista gi de la preacuviosul Teodosie, a dlruit mdnastirii Pecerscauh lanq de aur ce cintdrea 100 grivne. El aldsat o scrisoareintr-acest chip: ,,Eu Gheorghe fiul lui Simon, slugd a Maicii Precistei, care am primit mare mill de la Sfinlia Sa,pentru rugdciunile Preacuviosului Teodosie, am fost ascultat qi aintlt, cdci trei ani n-am vilzut nimic; iar c?;ndmi s-a ardtat Pteacurata si mia zis cd"voi vedea, in urma mea, am vdzut. Pentru zcedalas aceastdcarte (scrisoare) casa (biseri nimenea dela ca nu se depirteze meu, sd neamului ca) Maicii Preacurate(x.3Lz). MINUNEA 3 T 3 ' Doud femei indrdcite, vindecate prin citirea Paraclisului Maicii Domnului Odinioari, din Rusia cea albd,au fost aduse doui femei indrdcite, una se chema Maria, iar cealaltdEfimia. Ele au fost duse la peqtera Preacuviosului Antonie Ei le-au legat cu un lant de un stdlp. Fiind citit Paraclisul Maicii Domnului de cltre Preoti, cu ajutorul Preacuratei,s-au vindecat de nebunie, din ceasul acela, si au scdpat de duhul cel rdu, acele doud sdrmane femei (x.337). MINUNEA 314 Un indricit vindecat la Pecersca, de citre Nlaica Domnului

(M. M. D. 4, d. Ncarnt).

MINUNEA 31 1 illlaica Domnului vindeci pe o fecioari indricitl, prin Sfdnta Sa Icoani

MAICII

Un om, ce se chema [oan, din satul Zornovicetz, era cuprins de duhul cel riu. in ziua de Adormirea Maicii Domnului a fost adus la Minlstirea Pecerscaqi ,st2nd acolo asculta Sfanta [itprghie. Dar iir momentul cind Preotul a zis: ,,Mai ales pentru Preasfinta, cvtata, preabinecpvdntnta,mdrita, Stdpina noastrd, de Dumnezeu Ndscitoare gi pururea Fecioa,raMnritr", iar satana a rdspuns: ,,VrednicI egti cu adevdratcI te fericim...", 9i celelalte, in acel ceas, duhul cel rdu a Ltuncat jos pe Ioan si a inceput a striga prin gura lui, in toatd biserica:,,PreasfintdFecioardnu md

reYr'

272

Protos. NICODIM MANDITA

mai munci, cd eu voi iegi din el, qi mai mult nu-l voi mai suptrra de acum inainte". Duhul cel rdu plecind din el, loan a rimas zdcind jos, ca un mort. DupI pulin timp s-asculatsingur, fiind deplin strnItos, ddnd mulpmire din toatl inirira gi ltrudind pe mare Preasfinta Nlscdtoarede.Dumnezerr,care a f.lant aceastd. mili cu el. DupI Lceel a mai trlit mulli ani, in sdnltate tru= pe-ascl gi mul,tumire sufleteascd.,avind nellrmuitd dragoste cltre PreasfdntaNlscltoare de Dumnezeu(x. 338). MINUNEA 315 Maica Domnulqj vindeci p€ un crestin ce aveadureri de cap gi de picioare Un om ce se numea Timotei Nelepcovibi,din Gorodigte,era foarte bolnav de cap, avind dureri gi la picioare.Avdnd mare evlavie qi dragostecdtre Maica Domnului,s-a fugat ei pentru vindecareadeboald", postindzecevineri. in ceadin urmd vinere post, de avind mare durere de cap,r adormit pufin..Atuncii s-a ardtat in vis MaicaPrecista,care atingindu-sede capul lui, i-a poruncit sI meargdIa mlnlstire Cupiatici,unde se afla o icoanl a Ei, fdciltoarede minuni, Ei sd se spovedeascl.Degteptdndu-se din somn, n-a mai simfit nici o durere. A doua zi, plin de bucurie, a.mers la mlnlstirea Cupiatici,s-aspoveditEi a povestit cu mare cdldurd sufleteascd,tuturor oamenilor ;i Cdluglrilor, despre minunatavindecare diruitd de MaicaMilostivirii, dupl care fericit s-aintors la casalui G. laz). MINUNEA 316 Chemind pe Maica Domnului in aiutor o femeie naste ftrd" nici o durere O femeiece se numeaMaria Mihailova,fiind inslrcinatl, iqi agtepta ziua c?rndtrebuia sI nascd. Sosind clipa acee , :avea rdureri atit de mari, incit neput0ndsi nasctr,igi agteptamoartea. Dar alergind la ajutorul Maicii Domnului nostru Iisus Hristos, ;i rugdndu-seEi cu credinfI, i s'a fdglduit ctrde-i va aiuta sI nascl, i se va dlrui sluiirii Ei, intr-o mlnlstire, punind chezaqpentru z;ceastaIcoanaceafdcdtoarede minuni a Preasfintei.din mlndstirea Cupiatici.Dupd aceastd, rugdciunegi flglduintn, ea a niscut flrd dureri. DupI aceea,ridicindu-se din sldbiciuneaeea

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

273

fireascl, lu0nd pruncul in brate, a mers la ml"nlstirea Cupiaticilor, inchinindu-se IcoaneiMaicii Domnului,-sislujind in toatd viala ei aceleimlnlstiri (x. 348). MINUNEA 317 NlaicaDomnului vindecd pe un boier bolnav, prin apa sfintiti datL de Guviosul Chiril . Un boier, pe nume RomanAlexandrovici,trdind departe de mlnlstirea CuviosuluiChiril, nu l-a vilzut niciodatl, ci numai a auzit de el. Fiind cuprins de o boali foarte grel, avea.frici cumplitd de moarte,insl aveamare credintl sievlavie cltre Maica lui Dumnezeu.intr-o zi, pe cind se ruga el ca sI-i uqurezebotla, i s-aardtrtPreacurataFecioarl insolitl de CuviosulChiril, si s-a adresatbolnavului,zicdndu-i:,,Trimitela aceststaret,ca sI-fi dea apd sfinflti, qi gustOnddin eate:vei facesIndtos". indatd,dupd vedenia aceea,bolnavul a trimis pe cinevala Cuviosul Chiril cu ruglmintea ca sd-i dea apl sfinfitd. Aducindu-i apa sfinfiti, gi gustind din ea,in ceasul acda s-afdcut slndtos. Dupd aceea-sculdndu-sedin pat,,s-adus grabnic la aceamdndstire, unde vdzdndpe Cuviosul,l.a cunoscutcum cI el estecel ce s-aariltat in vedenieimpreunl cu PreacurataNdscdtoarcde Dumruezev.Cilzind la picioarelelui, i-a dat multumire (v.St !, iulie).

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

275

ocrotitoarea celor ce invafd cu dor Dumnezeiestileinvd.tlturi care lumineazd"si mdntuiesc sufletele, si a celor ce se pdstremd, curafi gi sufdr muceniceste luptdnd impotriva intunericului, superstitiilor, petrecerilor plgdnesti si impotriva duhurilor rele,.. To[i aceia care d,obindesc invl[dttlr:d, Ddmnezeiasci, o lin gi o folosesc spre lauda lui Dumne zein,aceiavor dobin di mare piatd de la Dumnezeu" (x. 165). MINUNEA 319 Crestinul mort nespovedit, cerea Preot si se spovedeascl

MINUNITE MAICII DOMNUTUI

rAcurnc,!lcnl MoRTr

MINUNEA 318 Illalca pururea Fecioari, ptezentd, la mormintele crestinilon curafi in cetateaVovoniei, era o fecioarl cate Lvelmultd evlavie la Maica Domnului. Ea fdcea tot ce putea pentru a fi bine pldcutl Maicii Preacurate intr-o noapte s-a inchis in odaia sa Ei se ruga. Mai tdrziu a des, chis fereastra dinspre cimitir. Privind intr-acolo, vdzu o femeie de foarte mare cinste, stdnd lingd, mormintul unui t2rndrcrestin, care de curdnd fusese inmormintat acolo. Pe mormint stltea o porumbild albd"ca zdpada. Femeia acee?inconjuratil de foane multl lume, luI porumbila si o puse la capul sdu... Fecioara intrebl pe ace femeie de mare cinste; ,,Doamnd, rogu-nlI tie, spune-mi cine egti?" Doamna ii rlspunse: ,,Eu sunt Maica lui Iisus Hristos, gi am venit aici sI iau sufletul acestui tinerel, care L fost mucenic. Afld cd Eu sunt milostivd cdtre toti copii si tinerii, care-qi apfud, zesftel lor duhovniceascd. Eu sunt

Doi domni francezi au fdcut rdzboi intre dOnqii. Ei s-au bdtut vreo doi-trei ani pentru domnia frantuzeascd,lds0nd in urma lor sumedenie de cadavre omenesti. Odinioarl, merg0nd niste oameni prin acel cimp unde s-au dat luptele, au vdz;trto grdmadd" mare de oase de oameni. Din mijlocul acelor oameni, ei au auzit un glas foarte inspdimintdtor, care se ruga cu glas tare, Domnului nostru Iisus'Hristos gi Maicii Precistei. Oamenii auzind, acel glas, s-au apropiat de grlmada de oase: Acolo aflard o cdpdt?rnd, de om mort, care a zis cdtre d0nEii: ,,Eu sunt crestin. intotdeauna m-a;mostenit cu dreaptd socotealda vietui crestineste. Dat ca om vietuitor in lume, am gresit si eu, aminind pocdinta si spovedania' de pe o zi pe alta. Si astfel mi s-aint0mplat de am murit aici in oaste, nespovedit de pdcatelemele. Pentru aceeaMaicalui Dumnezeu, md apilrd"pe mine de muncile iadului. Ea imi fine acum limba mea cea neputrezitd",ca sd-mi pot spovedi pdcatele mele si sd fiu slobozit de legdtura lor. Chemafi preotul ca sd-mi asculte mdrturisirea si sd-mi dea dezlegare de pdcatelemele. Oamenii auzind acesteas-au cutremurat si mergind au chematindatd" un preot. Venind, a ascultat spoledania pdcatelor lui, dupl care d0ndu-i d.ezlegare,nu s-a mai nuzit acel glas ce se auzea de la acea.cdpdldnd,,a cdrei limbl era neputrezitd" 1x.rcey. MINUNEA 32O Diaconul aiutat de Maica Domnului si se pociiascd in cetatea Verdunului, din Franta, era un diacon care se numea Adelman. Acesta odinioard adormind, si nemaimiscind multd vrefiie,'se credeade cei din iurul lui, a ii mort cu ad,evdrat.

276

Protos. NICODIM

MANDITA

DupI ce l-aupregltit pentruinmormOntare,l-au ridicat de pe pat si l-au pus in sicriu. Atunci diaconula inceput a se misca...gi indatl s-a sculatsi a stat in picioarein mijlocul celor adunaliin casl. El a spuscI a vilzut in viala viitoare, felurite lucruri de mingiiere qi de muncL El a mai spuscI: MaicaDomnuluis-arugat pentru dinsul, ca Dumnezeusd-lmai lasein lume, sI se pocliascd"1x.t611. MINUNEA 321 , Maica Precista vdzatd,lingd patul unei viduve ce zdceagreu Mariade Egeea,avdzutpe MaicaPrecista,ltngd o viduvl foarte evlavioasd,carezdceape patul suferintei.DupI'ce a murit vdduva aceea,a vdzut pe Maica Precista,dimpreunl cu multe fecioare, careav format doud coruri. Fecioareleldudaupe Dumnezet cintind Psalmi,ldngd. trupul ei mort (x. 169). MINUNEA 322 Ostasul mort in rlzboi si-a pistrat graiul, pdnL ce si-a spovedit pilcatele Un t2nlr ostas,caresenumeaDanitel,fiind bun crestin,lluda si fericeacu multl evlaviepe PreasfintaNlscltoare de Dumne-zeusi purureaFecioaraMzria. Dupd c?;watimp, tindrul fu luat in rlzboi. Acoloi s-atdiat capul.Desidecapitat,cu ajutorul Maicii Domnului,sia pdstratgraiul, pind, ce si-aspovedittoate pdcatele inaintea unui Preotduhovnic,carele-asi dezlegatde ele (x. 170). MINUNEA 323 Un copilandru este readus la viati de Maica Domnului, pentru a face pociintd in \aru Angliei,era un tinerel, foarte-slobodla petrecerianticregtinestisi la vietuireastricatl; insl respectdndo pravill spre MaicaDomnului,in toate zilele ziceacu evlavie cdntarcaingeri lor, in cinsteasi preamlrireaEi. Dupdo vreme s-aimbclnlvit greu si a murit. Apoi dupi o indelungatdvreme ainviat si a strigat citre o femeie,ce se afla in apropierede el: ,,CheamIpreotul aici cdtmai curind". C0ndPreotul a venit, copiianciruia inceput a ziceinaintea tuturor oame-

MINUNIIE

MAICII

DOMNALUI

277

nilor, acestecuvinte: ,,Am fost rdpit ;i dus inaintea judecllii lui llristos ;i duhurile rele mI pdrau pentru trei lucruri, adicl pentru trei pdcnte: a) Pdcatuldintii, cd.n-amdat Preotului nimic din bunurile mele. b) Al doilea pdcat este, cI am vinat prin pdduri care nu erau ale mele. c) Al treileapdcat este, cd ducindu-mdlavinnt, cllcam si stricam griul oamenilor sdraci. MINUNEA 324 Maica Domnului poafih grijl de un prunc ce a supt un an la pieptul mamei moarti La 15 ani dupd indl[nrea la ceruri a Domnului nostru Iisus Ilristos, pe timpul cind iudeii au ucis cu pietre pe Arhidiaconul Stefan,intdiul mucenic,gi au gonit pe tofi Apostolii din Ierusalim, cum si pe alfii care propovdduiZu pe Flristos, era un ucenic dintre cei'70, Maxim cu numele, c re era in ceataMartei si a Mariei, dupd cum Apostolul Petru ii poruncise, ca sd nu se despartd de ddnsele.Fiindcd fratele lor (Laztu),fugise la Cipru de frica ludeilor, ca sd nu-l ucidi, iar surorile lui rdmlseserd in lerusalim cu Preasfdnta Fecioard.,pdnd, la mutarea ei. Apoi au vindut toate lucrurile lor, au dat banii slracilor, si petreceau apostoleste. Dar ludeii, vdzdnd,cd propovdduiau cu indrdzneald numele lui Hristos, le-au pus intr-o luntre ce nu avea vdntrele, nici lopeli, pentru ca sd se inece, gi.au slobozit luntrea ca sd se ducd unde o va goni vdntul. Iar in luntte era,Matia,Matta, Maximila, slujni ca lor si Maxim cel zis mai sus, qi un alt oarecare,Kalidonie cu numele, c re s-anlscut orb, pe care Domnul l-a vindecat. Acesti cinci se rugau lui Dumnezeusd-i povltuiascl intr-un loc unde va 'eparhie voi darul lui. A cdrui putere si ajutor i-a dus intr-o a, Galiei, cu mullime de oameni, ce se nume'aMarsilia. Iesind din luntrc gi sldvind pe Dumnezeu,s-audus in tirg, crezind cI poate le va da. cineva milostenie. Dar oamenii cetdfii aceleia, ca niste inchindtori de idoli, nu s-au milostivit spre ei. in cetatea Lceea era un domnitor ce nu avea fiu, ca,reL vdzut in noaptea aceea, in vedenie, o femeie, care ii zicealui:,,Tu dornri odihnindu-te pe pat cu sofia ta, nemilostivule, situl de toate bundtifile gi robii adevdratului Dumnezeumor de foame. Scul0ndu-tedu-te in tdrg

278

Protos. NICODIM MANDITA

de dimineali, gi ia pe cei cinci striini gi ii odihnegtepe ei in casa ta.lar de nu mtr vei ascultape mine; vei lua moarte grea qi grouznicd". Acesteavilziidu-le domnitorul ;i solia lui, s-auinfricogat gi i-au luat in casasa;dindu-le lor de toate ce le trebuia. DupI pufine zile, auzindinvtr!trtura Mariei care propovdduia pe Hristos ndevilrat,povestind facerile.de minuni pe carc le-a slvirgit, i-at zis ei: ,,DacilHristos pe careil propoviduie;ti DumnezeuAtotputernic,imi va da un fiu, de care am dorire, gi eu mI flglduiesc cd,mil voi face cre$tin,;i voi pierde to,ti idolii" . Ea a rlspuns: ,,Nunumai darul acestapoate Stlpinul Hristos sd ,til dea,ci Ei altl cerere ce vei cere,numai credeintr-insul filrd indoire, ;i vei cunoasteputereaLui". Dupd pu,tinezile'sofia fui a zilmislit prirnc ;i indatl s-au botezattofi cei ai pal4tului. $i atita evlavie a ariltat domnitorul qi dor de credinfd,,incita vrut sd se ducl la Ierusalim,ca sI se inchine Sfintelor Locuri. Iar femeia[ui, ca o evlavioasi ce era, l-a rugat cu lacrimi ca sI o ia gi pe dinsa, care filrd,voie a primit sd meargl cu dinsul, ca sd nu oamlrascd.peea.A llsat epitrop in locul sIu pe Maria,d0ndu-iei in scris stlpOnire,sd surpetoate capftile idolilor, ;i sd zideascdbiserici, pi orice va voi sil.facd", ftud de impiedicare,difldu-i cheile cetltii si toate avuliile lui in miinile. ei. Apoi a intrat in corabie cu solia lui, gi ot alli oarecate,c sI le slujeascl. Dupdce au inotat o zi cu corabia,s-ast0rnit un vint potrivnic, gi au stat multl vreme la un liman, pind ce a suflat un vdnt potrivit, Ei atunci iariqi au inotat. in timpul acesteicdlltorii a venit wemea femeii si nascdsi a ndscutun prunc parte bdrbilteascd,, cu multii durere gi apoi indatl Eia dat sufletul sIu, pentru care boierul aCelas-aintristat foarte, instr evlavia lui nicidecumnu s-a impufinat, ca strcirteasc[ impotriva lui Dumnezeugi sii seintoarcI inapoi. Numai dupl ce a plins destul, a zis cortrbierilor sd-l ducl la un ostrov pustiu, care eta"acolo aproape.$i agaau scos pe cea.morrtd"gi au pus-ointr-o peqteri cu pruncul impreunl, gi icoperindu-ope dinsa, a zis cuvinteleacestea:,,Preasfinti NIscdtoare de Dumnezeu,Maicaslrmanilor si ajutorul celor deznddiljduifi, dupi cum ai nlscut pe Dumnezeuin chip minuna! ala pdzeEtesi pruncul Lcesta, gi cllluzeEte-lpe dinsul cum voiegti.

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

279

Aqa zicdnd au intrat in corabie,gi in puline zile at ajuns in hotarelelerusali{nului;si ieqind din corabies-audus pe uscatin Sfinta cetate,si acolocu voia lui DumnezeuLr aflatpe Apostolul Petru qi iau vestit cele flcute. Iar Apostolul i-a zis lui: ,,Pacetie fiule care ai crezutin propoviduirea ceamintuitoare, iar pentru solia ta, si pentru fiul tdu, si nu te intristezi, c[ Donmul poate sI schimbejaleata intru veselieqi bucurie. Ducindu-seamindoi, i-a ardtat toate locurile pe unde a umblat Domnul gi a ficut minunile, adicl Cina cea de'Taind,grldina Ghetsimani,Golgota,si muntele Mislinilor de pe care s-aindllat la ceruri. $i l-ainvdfat pe d6.nsuldin destul,toatetaineledumnezeieEtii economii;i ale credinfei. Si dupd ce a fezut acolomai bine de un an,la petrecutApostolulii s-arugat pentru el, carecu voia AtotputerniculuiDumnezeu,in pufine zile a aiunsin ostrowl acela pustiu,unde llsasepe ceamoartdcu pruncul.Si ducdndu-se in pey tetd, avdzut pruncul cI sugeala cea-moattd, cate eraintreagl si nestricati, dupd cum a llsat-o, pentru care s-LinspdimOntatgi a zis acestea,cu lacrimi cdtre Domnul:,,Dumnezeule Atotputernice, prin Darul Tdu, carea hrdnit pe pruncul acestaatfutaweme,cred cd poti sI inviezi qi pe maica l:ui,ca sI se intoarcd,jaleamea,intru indoitd bucurie, dupl mai-naintea zicerealui Petru, Apostolul TIu, A;a, mult milostive,Stipine, ascultl pe nevrednicultiu rob, pentru rugiciunile pururea FecioareiMaicii Tale gi ale roabei Tale Maria, carem-a luminat Ei la cunogtinlaTa m-apovlfuit". Agaa zis cu lacrimi gi cu credinfl si indatd",(o! minune!)s-asculat moaftaca din somn,si suspinlnd,a zis:,,O!Preadulcea mea StIpand,binecuvflntateste numeleTIu, care m-ai acopgrit,si ai hrlnit atitea zile pe fiul meu". Atunci a povestit birbatului ei, zieind: ,,SI sti cd,to te Sfintele locuri, pe care fi le-a ariltat Sfdntul Petru, qi eu le-am vilzut,la caremI povltuia lngerul lui Dumnezeu".$i a{a le-au spus toate numele sfintelor locuri. Iar acelamai mult s-ainsplimintat qi, intrind in corabie,s-audus in fara lgr Ei,inchinindu-se Sfintei Marii, ce-aca;rele-adescoperit lor adevdratacredinfd, iau spus toate cele petrecute.Si toli cet{tenii s-aubotezat,gi au sflrdmat pe toli idolii, gi au zidit Sfinte biserici si alte multe lucruri bune au slvirs,it, intru slava Tatdlui,si a Fiului si a Sfintului Duh. (M.M.D.2,d.Ncamo.

280

Protos. NICODIM

I,IANDfTA

MINUNEA 325 Un boier din Roma salvat de la inec de cdtre Nlaica Domnului in pdrtile Romei vechi era un boier, iudecltor al unei cetilli, bogat in bunltdlile cele plminte;ti, insl cu sufletul slrac, lipit si robit de voile trupului. insl avea cdtre Preasfinta multd evlavie qi impdrfea multd milostenie la silraci, cum si tuturor celor ce aveau trebuinfd. Odatd a plecat de acasd.,pentru a se intilni cu mai mulli boieri, pentru a plecacu tofii cdldri,intr-o plimbare afatd' din cetate. Boierul acestamzi avea qi un alt obicei bun. Totdeaunacind trebuia sI se ducd undeva, inaintg de a pleca de atasd",stdteainaintea icoanei Preasfintei, rugOndu-se citva timp, zicind inchinlciuneaingerului, cum ;i alte rugdciuni pe care le mai 9tia, cerdnd sd-l acopere cu darul ei qi sIJ pdzeascdde cursele diavolului.^AEa a ficut gi in ziua cind t plecat cu prietenii lui la plimbare. insl vicleanul il vrlimiguia pentru multa evlavie pe care o avet cdtre Preanevinovltl qi cluta vreme potrivitl sI-l omoare. C0nd trecea peste un rdu, L inftLt diavolul in calul boierului gi l-a sdlbnticit aga de tare, inc2ll-a aruncat in cel mai adinc loc al apelor. Iar tovardgii lui, vdzind cd"s'a inecat in riu, s-auintristat de molrtel lui. $i plOngdndu-l ca pe un prieten, s-au intors inapoi ca sd vesteascdrudeniilor lui trista intdmplare, ca sd puni sd i se cdnte prohodul, socotind cd de bund seami a murit, dupd cum, chiar cu ochii lor au vdzut. insd ajutdtoaret cea de obgte a creqtinilor, grabnica ajutdtoare gi mijlocitoLre a pdcltoqilor, nu l-a lisat pierzdrii, ci cu milostivirea Ei cea de Maici, l-a izbdvit din moartea cea trupeascd qi sufleteasci. Boierul indatd ce a cdzutin rdu, a chemat pe StIpina, zicdnd:,,Preasf0ntI Nlscdtoare de Dumnezeu, ajutd-md!" Cind a ajuns in adinc a vilzvt-o aici stind de ' fald,,si apucindu-l de perii capului l-a scos afaril, ducindul intr-o clipl in casa lui si zicindu-i: ,,latil ai scdpat cu viafl; de-acum sI nu mai greqegti,ci mullumind lui Dumnezeu,Fdcltorul de bine, fi lucruri vrednice de pocdinld",ca sd te mintuieEti". Casniciilui vlzinduJ pe dinsul plin de apd, gi mai mult mort, de fricd, incit nici nu stia unde se gdseste,s-auinfricofat foarte. Dupi o bucatl de timp, venind prietenii lui cu care ^u cdldtorit

MINUNIIE

MAICII

DOMNUTUI

281

impreuni, vdzdndu-L, cu bucurie s-auinsplimintat. Venindu-;iin sine gi povestindu-lecu de-amlnuntultoate,cu tofii au sllvit si lludat pe StIpinL cel preaminunatd.Iar Arhiereul vremii de atunci,adundndpe tofi drept-credincioEii crestini,a sdvdrsitun praznicde bucurie,intru mullumireDoamneinoastre.$i boierul acela,nu s-amai intors la caleaceamai dinainte, ci ducindu-se intr-o mlnlstire a PreasfinteiNd.scdtoarei de Dumnezeu,s-aimbrdcatin chipul cel ingeresc,fdcindu-semonah,slufind bisericii cu vietuire imbunltdtitl si pllcutd lui Dumnezeu.Si ^sL s-ainvrednicit de lmpdrdlia Cerurilor, pe care sd dea Bunul Dumnezeusi o dobindim qi noi plcdtogii.Amin (M.M.D.28,d.Neaml). MINUNEA 326 Un tinir fiind ucis de zavistnicii ludei, b fost inviat de Maica Domnului intr-o biserici ozrecate,cre$tinii cintau o recarestihuri gi laudein cinsteapururea FecioareiMafia. $i intre altele,au rostit o cintare,al cirei sfdrgitesteaga:,,Rusineze-se pdgOniievrei". intr-o zi, adundndu-se drept-credincioqii crestini in biserici, au chematpe un tdndr cucernic,care erl inzestrat cu glas dulce la cdntate,qi i-au zis sI cantecu mare glas,aceaclntare de laudI. in timp ce cinta, s-aintimplat de a trecut pe lingd bisericd, niqte iudei, care auzindcuvintele aceleape care le cinta tA.ndrul, spre osindirea si rusinea lor, s-auminiat foarte tare qi s-ausfdtuit ca sd.lucidd,cdndvor afla vremepotrivitd. Pestepufine zile, folosindo recarepricind mestequgitd",l-au luat la via lor si acolo l-au omorit, aruncdndu-lintr-un loc ascuns.Dupd ce au plecat ucigagii,a venit Stdpinaceapreaputernicd,si inviindu-l pe dinsul, i-a poruncit ca sd cinte ffud,fricd"laudeleEi. Acelamultumindu-i,s-adusiarlgi in Bisericd,si cinta in fiecare zi, cu si mai dulceglas.Atunciucigasiiludei, vilzdndu-lpe dinsul, s-auinsplimdntat si l-au intrebat in taind, de a fost el acela.,pe careei l-auomordtEicum ainviat?El le-aspuslor, cum cd pururea Fecionrh,Maicalui lisus,l-ainviat, pentru ca sI-i cdntelaudeEi. 'minuni, Din facereaacelei au crezul in Preasfinta,nu numai ucigaqiiaceia,ci, si rudeniile gi prietenii lor, cum Ei mulf al1ii, care s-au botezat in numele Tatllui si al Fiului si al Sf2.ntului Duh,Cdruia I se cuvine slavain veci.Amin 1ll.M.D.44,d.Ncamt).

Protos. NICODIM

MANDITA

MINUNEA 327 Maica Domnului inviazl o femeie, " pentru a-gi spovedi plcatul ascuns " Era o femeie mdritatd cu blrbat, insd, atit de imbunltd$tn dr viala gi aEade cinstitoarede Dumnezeu,incit trdia la casaeLca intr-o mdndstire.Totdeaunase duceala bisericl, da milostenie, posteasi alte fapte bune fdcea.Numai un plcat a flcut pe care Oiciodatl nu l-a mlrturisit niminui, ticiloasa. $i de multe ori ar fi vrut sd-lspunl duhovniculuiEi se duceainadins pentru arceasta, insd dupd ce-gimdrturiseacelelaltepdcate,se rusina si nu-l spunea.insi de multe ori sta ea inaintea IcoaneiPreasfinteide DumnezeuNiscdtoarei,plingdnd nemingiiatd si.se ruga milostivirii ei sI-i ierte gresealasa. Mai pe urmd a murit femeia aceeqfdrd sI-;i fi mdrturisitfdrddelegeasa la oameni.Si n-auingropat-opind a lreia zi, pentru cd agteptaupe o fiici a ei careera plecatd,de acasd. intr-un alt oraq. Cind ii cinta prohodul in bisericl, a inviat ceamoartdEi a gezut in sicriu, zicind acestea:,,Mareeste puterea.ta',pururea Preafericitd, Stdpdnd". pe duhovnica mdrturisit lui pdcatulcel Apoi zicind sd-iaducd" ascuns,dupdcarea zisin auzultuturor: ,,Eu,ticdloasasi nepriceputa, fiindu-mi rusine,n-ammirturisit un picat pe careil flcusem; am pl2ns insd,amar in fiecare.zi cu multd. zdrob,rede inimd, gi rn:?.r[rugat pururea FecioareiNdscdtoareide Dumnezeusd,facd miltr-cumine si nu fiu muncitl vegnicpentru ffuddelegeaLceea,. indatd ce a iegit din trup tictrlosul'meusuflet, ca niqte lupi turbali m-au rdpit diavoli rizind de picatul meu cel ascunsEi bucurindu-se,clci socoteaucilau sd mi stIpineascil.lar dacd.au ajuns cu mine in muncaiadului, unde intunericul era nepltruns gi chinuireaneasemdnatd,, iatd.cI a venit Mijlocitoareacelor ce se ppcliesc si Implrtrteasaingerilor, care strllucea mai mult decit soareleEi a gonit'tot intunericul locului aceluiacu nemdrginita lumintr a Dumnezeiriiei. Atunci oclrdnd pe spurcafii dlavoli ctr m-au luat fdrd"de poruncaDomnului, m-a luat din miinile 1or, zicind:,,SI o ducemla DreptulJudecdtor;i orice va hotiri milostivirea Lui se va face".Apoi a zis ctrtre mine: ,,Nute teme fiicI, eu sunt ajutdtoarc tie".

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

283

lar dacd,am ajuns la Stdp0nulHristos, L-amvilzut gezind pe scaunulSlaveiLui, foarte necljit asupramea gi porynitspreminie, ca sil md,trimitl in munca cea veEnicI.Atunci Stipana mea cex s,irog bunimult lIudatil,i-azislui cu multtrsmerenie:,,MI cuceresc mult indurate,pentAteLTL,Preamilostivulmeu Fiu gi Dumnezeule tru milostivirile indurlrilor Talegi pentru singele cel preascump pe care L-ai vdrsat pentru pIctrtoqi, iartl, pe acestsuflet ticllos, ci qtii c2;tdevlavie are ciltre mine gi cite lacrimi a vlrsat inaintea Icoaneimele,plingindu-si flrldelegea"sa".IarDomnulia rlspuns: ,,PreaiubitaMeaMaicd,,qtii cum ctrnimeni nu poate sI se mintuiascdflril de taina mtrrturisirii ceam0ntuitoatepe carenepriceputa.aceastla defilknato, iar acumnu estecu putinfd sd o iert, cI in iad nu estepocIin@".Lacare Stlpina i-a rispuns: ,,Adevlrateste, Fiul meu cel Preadulce,nimeni nu poate sI se mintuiascl fIrI de mtrrturisire, insi Tu eqti acelace stdpanegtiviata $i moartea gi Tie toate{i sunt cu putin,ti. Rogu-mddar Tie, adu-fiaminte de .multele faceri de bine pe care le-a sdv0rgitticiloasa qi mai aleS dorirea ceainfocattr,dragosteaqi credin+aceamare pe careo ne cltre mine Ei aratd,citre dinsa milostivirea ceanemlrginitil care cov2rsestetoatef.iltildelegile".Atunci El ia rtrspuns:,,Pentruca si nu te supir, O! MaicaMea,poruncescsi se intoarctr sufletul in trupul ei,ct sI-qimdrturiseasclptrcatulei gi apoi sI aibtriertare". Acesteztcind StIpanul m-adusingerul meu Ei am inviat dupl cum vedefi gi pestepufin iartrgi am sd mor. De aceeavI rog pe voi, pe toate rudeniile gi prietenii mei gi pe tine, preaiubitarnea fiicl, llsafi lacrimile ci din Lceste nici un folos nu am. Liturghii insd, cit de multe sn dali ;i milostenii sI facefi pentru mine ;i vl pilzili pentru dragostealui Dumnezeuin viafa voastrd,ca sil nu grqifi nimic si vI mlrturisifi cu de-amlnuntul si deplin toate pdcatele".Acesteazicdnd,s-aodihnit i4 Domnul. lar dacilar intreba cinevapentru ce in partea a douaa cfutji MdntuireaPtrcItoEilorsescrielaCap. T cum ctrtrei femeis-aumuncit pentru aceeagipricintr, adicd,cum ctrfiecare a slvdrEit acelaqi p'dcatsi fiihdcn nu s-aumlrturisit, de aceeas-aumuncit, pentru ce n-au dobindit iertare si acestea,ca ce ardtatd"mai sus,mai alescI acesteaerau monahii in mdnlstire-si au flcut mai multe fapte'bune decdtaceeac re L trlit in lume tu bdrbat,la aceastd

.284

Protos. NICODIM

MANDTTA

intrebdrevd dau-rdspuns, cI judecllile lui Durnnezeusunt nepltrunse si nu suntemnoi vrednici sI infelegemjudecitile Lui. Eu dupi cum le-amaflat scrisein cdrlile iele tiplrite grecestele scriu Ei nu adaugde la mine nirnic, dupl cum la cuvait inainte v-am spus.Si toate catele-amscrispdnd aici, cum gi celepe care le voi mai scrie pindla'sfirsit, sunt in multe alte cilrli tiplrite gi astfel pe deplin mIrturisite ca adevdrate. SI stiti cd femeiaceamai sus zisl nu s-amAntuitprin posturi,prin milostenii s-auprin alte fapte bune pe carele avea,pentru cI orice facercde bine ar sivirgi cinevacind se afld,in vreun pdc4tde moarte nemirturisit, nu se m0ntuieste,precum at pdtjt monahiile celemai sus ardtate,iar spre aceeas-amilostivit MareleDumnezeunumai pentru multa dragoste;i evlavie pe clte o Lvea,cdtte Preaeuruta, MaicaLui. Din acesteadar si cunoastemcdt de mult folos capltd, acela clre are evlavie cdtre Ddnsaqi dupl cuviin{d o cinstestesi se inchinl Ei gi se roagi in fiecarezi; Ei chiar din minunea,'cel'cure trmeazd,,a clericului celui desfrinat gi inviat din morti, pentru multa evlavie pe care o Lvea cdtre pteasfdnta de Dumnezeu Ndscitoare,fiecarepoate sd se incredinfeze.Asbultagi-o gi sllvifi pe Domnul.Amin (M.M.D. r54,d.Neaml). MINUNEA 328 Clericul desfrinat ce s-a inecat, inviat de Maica Domnului Era un cleric foarte evlavioscdtre pururea Fecioa ta Maria, care se ruga mult cltre Dinsa, zi.cindruglciunile pe carele stia, dar mai alesicoaseleAcatistului,pe carele citeain fiecarc zi, cu multd umilinld si evlavie.insd ca fiecareom careare trup supus ispitirii, n cdzutticllosul in intindciuneacurviei. lntr-o zi a mers sd-giimplineascl pofta lui, ;i pe cind se intoriea la chilia sa,trecind pesteun pod, igi citeaiinduiala ceasurilor, cum gi alte rugdciunicltre Preasf0nta.larpe cdndseruga din lucrareadiavolului, sau din oarecarepricind, a cilztttpodul qi inecdndu-seclericul in riu, diavolii iau rrpit sufletul lui ca sI-l ducl in munca iadului. insd StIpOnLce^niult milostivdindatil s-a rflat acolo si.nu i-au ldsat,ci le-a poruncit lor sI-l ducl la Dfeptul Judecltor pentru ca sd hotdrascidupd a Sa voie. L-audus cumplilii scriitori

MINUNITE

MAICII

DOMNUIUI

285

(diavolii cc scriu pdcateleoamenilor)inaintea Stdp0nului qi iau ardtlt tolte flrddelegile lui, iar mai ales pd.catul,fdcut de curind, al curviei, pentru care zicezu cI dupd dreptate nu se cuvine s'i se facd,mlld, cu sufletul lui, ci sd-l dea lor pe dingul, fiindc'i a murit nemdrturisit, in picat de ntoarte. Atunci folositoarea cea'deobgte si ajutdtoarea noastrd a pdcdtogilor, Preamilostiva Stdpflnd,a zis:,,Scriseste in-Dumnezeiasca Scripturd: ,,In ceea ce te voi afla,in Lceeate voi judeca". Si acesta, in ceasulin care s-asfhrsit,isi citea Pravila lui si se ruga cdtre-Mine, zicind inchindciunea ingerului, dupl cum avea obiceiul totdeavnl, ca un rob cucernic al Meu ce erL. Cu dreptate dar, nu avefi parte la sufletul acesta,ci este al Meu, f.dtd"de vreo impotrivire'l: Atunci a poruncitJudecdtorul unui inger si aducd tcolo de fald limba clericului. Ducdndu-seacolo in rdu-,a scos limba mortului 1i aducind-o la judecntd s-aglsit scris pe dinsa: ,,Bueurd-te,Cega ce e;ti plind de dar,Marie". Aturici a zis Domnul acelui suflet: ,,intoarce-tein trupul tIu ;i pocdieqte-teindeajuns, cici nu are demonul nici o stdpdnire asupra ta, pentru evlavia cate ai awt-o cdtre Mtica Mea, care este mdntuirea neamului vostru, pe c te trebuie s'i o cinsti.ti pe c2itputeli. Propovlduieste daE indrdznearlaEi cerm re, pe care o Lre citre Mine, cum gi biruinla gi puterea Ei asupra diavolilor". Si LsL s-a izbdvit clericul acela de moartel trupului, cum gi de cea mai grozavd, a sufletului, cici ingerul scofind trupul lui din fundul apei,l-a insufleflt.pe dinsul, dupd care s-a dus in ceruri. Lcelainviind, s-alepldat'fle lume gi de toate desfdtirile cele trupesti, fdc0ndn-semonah intr-o mdndstire de obgte; unde cu dumnezeiascaputere a sdvirsit mari qi multe fapte bune. Vedep dxr, cdt ajutor afld" cel care are mlre evlavie citre Stdp?lna cea mult ldudatd s,ivd sflrguifi toti bdrbalii si toate fbmeile ca s[ o zugrlvifi pe Dinsa nu numai pe pereti, pe scinduri gi pe vgqminte, ci si induntrul inimilor voastre; mai ales,dupd cit pu!e{i; cdci pe citd dragoste si evlavie va Lvea cineva cdtfe Ea, pe atdtu aiutor qi spiijin va'cilpilta de la Dinsa, la infricoqata ;i Dreapta Judecatd,'lLclre Divan nu poate sd ne ajute, nici tatd.,nici mamd, nici fiici, nici rudenii, nici bogdfie, nici altceva din cele ce sunt aici, decit Stdpanacea Preamilostivd, pentru ale cdrei ruglciuni ;i cu ale tuturor Sfinfikrr, si he izbdvim din fbcul cel vesnic.Amin (M. M. D" 55, d. Ncanrt).

286

PTotos, NICODIM

MANDTTA

MINUNEA329 Nlaica Domnului salveazd pe femeia evlavioasd din nlpistuirea uciderii de prunc O femeie oarecare imbunltltitd, cu fricl de Dumnezeu si cu mare evlavie cltre Preasfinta, avea d"esaf pe un bdrbat,necredincios gi nelegiuit. Care trdind in firddelege cu altd femeie, pe cea legitimd a sa,o ura si o vrdjmdsuia (dupdcumfacunii caacestia) Ei nici cele mai de trebuin+d ale ei nu i le da. Fiindcd el nu aduceacele trebuitoare in casd,ci lipsea cu zilere ca sd-;i facdvoile lui cele rele, sdrmanafemeie neavind cu ce trdi, a luat un copil al unui om bogat pentru ca sdl aldpteze.insd, intr-o noapte, pe c0nd ea dormea, sotul ei care o uri de moarte voia ;i sd o piardd",a intrat pe furiE in casd si orbit fiind de diavolul, sau mai bine zis voirea lui cea tea",a omorit copilul, socotind in mintea lui, cd judecata o va glsi vinovatd si o va condamna la moarte pe sotia.sa.Fdcind Lceasta.a fugit, furigindu-de biniqor. Iar dimineala, cind femeia a gdsit pruncul mort, a inceput a pl0nge si a se tingui, negtiind cum s-aintimplat pricina. Si adunindu-se tofi vecinii, a venit 9i tatdl copilului iare, pldngdnd, pentru cd,l-a aflat mort asa deodatd, n-a crez:utce a spus femeia, ci socotind cd"'eal-aomordt, a tras-o la judecatd.,pentru ca sd fie condamnatd"la moarte c o ucigasd. Iar ad,evdratulucigas, fdtdrnicindu-se inaintea lumii, spunea minciuni, zicind cd sofia lui este o desfrdnatd gi se fdcea cd este foarte supdrat pe dOnsa!Si asa nevinovata aceel a fost condamnatd,,la,moarte cu nedreptate. Pe cind o ducea la locul osindei, pentru cd n-a avut nefericita pe pdmint nici un ajutor sau apdrdtor la o nevoie c aceea,,si mijloce ascd.la iudecdtor pentru ddnsa, a chematputerea Ei ajutorul cel de sus,zicdnd:,,preasllvitd ;i Atotputernicl Stdpdnd si Doamnd"a toatd,zidirea! Aiutd-mi mie ticlloasei, in acelstn ndpdstuire qi induplecd pe Dreptul Judecltor, ca sI nu-i lase sI mI omoare cu nedreptahe,,. Aga zicind din addncul inimii (o! grabnicajurorqi sprijin!),indatd, s-a ardtat inaintea oamenilor o femeie cu chip preaincuviintat si cinstit, forte frumoasd la fatd. si strdlucitd, avind. un prunc in brate, c re a zis cdtreJudecltor, asa:,,Asteaptdputin ca Fiul Meu sd, facd"aceastd,judecatd". Atunci, Dumnezeiescul prunc le-a zis

MINUNIIE

MAICII

DOMNULUI

287

lor: ,,Nujudecali dupd fald,,ci dupd dreptate, ca sd nu luali de la Dreptul Judecltor, veEnici pedeapsfl Pentru ee, o, necunoscdtorilor, afi osindit f.ird dovezi, pe cea nevinovatd?Aga poruncesc legile?Aduce-ti aici pruncul cel ucis, ca sd"f.acEu dreptate ucigasului". Auzind cd iese atitain\elepciune din gura unui Prunc, toti cei ce stdteau de fatd s-au inspdimintat ;i aducind pe pruncul cel mort, a zis cdtreddnsul Fiul Cel ceresc:,,in numele Domnului, ridicl-te Ei ne spune noui, cine te-a ucis?"Atunci, pruncul cel mort inviind, a vorbit clar ;i a zis ucigzqului pe nume, arltindu-l cu degetul, spre infricogarea celor de fa1d. DupI Lceel, femeia cea care se ardtase cu Pruncul in brate, indltdndu-se la ceruri, iudecltorii au poruncit siJ lege pe ucigaq de coadaunui cal, gi sI-l tirascd. prin toatd cetatea.T0r0ndul astfel pe toate strdzile cetdgii,in cele din urmd sia dat sufletul, ticdlosul. Iar nevinovata femeie fiind liberatd, L mulfumit pururea Fecioarei Stdpinei noastre, duc0ndu-seintr-o mdnlstire, unde trdind cu viall imbunltdfiti, s-a sdvirgit intru Hristos lisus Domnul nostru. Cdruia I se cuvine slavl in veci. Amin (M.M.D.37,d.Ncamt). MINUNEA 33O Copilul'iudeului omorit de tatll sdu, a fost inviat de Maica lui Dumnezeu O evreicd ourecute,fiind inslr cinatd,siaproape sI nascd,avea mare durere si multl muncI, dupl cum se intdmpli de multe ori femeilor. Si oricite feluri de doctorii iau fdcut Ei iau dat, nimic nu i-au ajutat. Nefiind cu putinfd sd nascd pruncul, muncindu-se cumplit, agteptadin ceasin ceasca sI-qi dea sufletul, nefericita. Atunci o femeie crestinl care s-a int2.mplat acolo, i-a zis: ,,Da,cd" voiesti sI te uqurezi, cheamd"pe Preasf0ntaNdscdtoarede Dumnezerr,cd nu pofi sd g[seqti alt ajutor". Bolnava, avind mari dureri, cu lacrimi: ,,Binecucu smeriti qi domoall vorbire, a zis acestea. vdntatd"Marie, pururea Fecioarilu, cea cu totul pingiritd, degi sunt nevrednicl sI te chem pe tine, pentru cd md trag din neanrul acela care a ucis pe Fiul Tdu, aud insi cil mila si milostivirea Ta se dd in dar, in fiecare zi, celor pdcdtoqi.Md rog, fie, izbdvegte-md din aceastdprimejdie qi fngdduiesca primi Dumnezeiescul Botez, impreunl cu pruncul pe care il voi naqte".

Protos. NICODIM MANDITA

Acesteazicdnd,a ntrscutindatd.un copil, parte bdrbdteasctrgi in scurti vreme duptrce s-asculatdin pat, s-abotezatirnpreunl cu copilul. Bdrbatul ei in aceltimp nu era acasil,fiind plecat depafte intr-un oras.Yenind Ei auzindde celepetrecutein lipsa lui, s-aminiat foafte si a omorit pruncul. Iar vecinii care s-auadunat lL grozilvia Lceea,vrind sIJ prindtr gi sI-l dncd la judecatd., el a fugit. Fiind urmirit de-aproupe,L fugit evreul pinl ce s-a ostenit qivilzind in drum o bisericd,qi in ea avilzlttt o icoani a PreasfinteiFecioaregi cu darul lui Dumnezeuluminindu-se cu inima, ca si scapea grilit Lcestea:,,O, Stiipind, mtre estemilostivircaTal cI acoperigi ptrzegtipe un nemilostiv pdg2rl,care a omor2;tpe fiul sIu, dar acumstd in ca;sa. ta.si nu se deschidepdmdntul ca sI-l inghitd. Fiindcd Ltat de mare estebrlndtateaTa,miluieqte-ml pe mine, duptr cum prealnduratul TIu Fiul a miluit pe Pavel prigonitorul si iarti toate'filrildelegilemele, cilci cred cd" negrlit gi fdrtr de stricdciune.ainlscut pe Iisus,pe careil mlrturisescDumnezeusi om, a Cd.ruimill estenemlsurattrgi iubirea de oameni este neasemilnatd!"Acesteazicind gi rugindu-se el cu lacrimi, l-au ajunscregtinii 9i prinzindu-l l-au legat.ELa zis cdtre ei: ,,MI rog voud,pentru Domnul,ducefi-mila un preot ca sI primescSfintul Botezsi iau de martor pe Dum4ezeu,cd aceastanu o zicde fr'ca mortii saufiindcl mi tem; dorescnumai sI mor cu o moarte cuviincioasl, dupd ce mI voi lumina cu Sfdntul Botgz". implinind ei aceastd, dorintd a lui, dupi ce s-abotezat,l-audat judecdfii Ei fiind osindit la moarte, l-au inchis pind a doua zi, cind trebuia sd-lomoare.lar femeialui pldngeacu amar de moartea copilului. insd pe c2ndil {inea pe genunchiiei si suspinanemdngiiatd,,vdzu(o!minune!)cI copilul ainviat. DupI care atzind cd,bdrbatll slu s-abotezat,iar pentru uciderevor si-l omoare, luind pruncul, a aLergat in grabl la judecatfl.$i vizlnd tofi copir lul, au sllvit pe Dumnezeu,liberind pe ucigasul.Carefiind acolo de fagilsi ciutind pruncul la git, unde EtiacI-i daselo-vituracu cutitul, a glsit tana care din iconomia.Preasfintei se cunostea foarte bine. Si au vilzlt-o tofi cei ce erau de fald si astfel s-apropoviduit Lceastd, dumnezeiascd minune. Dar cu aceasta,iubi,tilor, itnplrlteasa ceapreamilostivd,n-asfirqit facerilede bine aie ei, cdci o altl minune a urmat minunii. Copilului i s-a dat dnr, de

MINUNIIE

MAICII

DOMNULUI

289

gura vorbeabine gi cla1ca un om de 2Ode ani' Deschizindu-gi cea Maria mingiietea, gi tofin a lui a zis: ,,MLicLmilostivirii inainte de naqtereEi dupl na$terefecioaril si Maicalui Dumnezerr, m-z.inviat pentfu intoarcerea la ctedin+a cea dteaptil a ptrrin[lor mei, si spre mustrarel necredinciogiloriudei, care nu cred in intruparea lui Dumnezeu". Acesteaauzindu-lecei ce erau de falil,.aullcrimat de bucurie, sllvind pe Domnul gi pe sttrpana.lar tatdl copilului a slujit toatl viala Preasfintei,scriind multe cuvinte asupranecredincioqilor iudei qi spre lauda Maicii lui DumnezeuEi mulli s-auintors la dreaptacredin!trprintr-insul.Asemeneaqi copilul acelacrescind, a filcuitmult-efapte bune cu mare dragostede Dumnezeuca 9i tatll qi Maica sa.lar cind s-aumutat din aceastdvialil, s-audus in implrdlia ceaCereascI,pe caresI dea bunul Dumnezeusd o dobdndimAmin (M.M.D.32,d.Neaml) MINUNEA 331 Maica Domnului salveazilsufletul unei fecioare pentru a cilrei frumusefe, doi tineri mor in duel in garaAragonuluiera o fec7oatil,antimeAlexandra;c re Lve foafte mure evlavie cdtre Maica Preasttatd, totdeaunaindlldnd vreme gi in aceeasicetateviefuruglciuni citre dinsa.in aceeaqi pdrinli foarte de cinste,care din ttdgeatt se care tineri, iau Eidoi pe aceafecioarl, pentru frumuselea ei indrlgiserd, foafte tare ei au inceput sI se pizmuiasclunul deosebitil Din aceastdcatrzd", pe altul, caremai apoi s-atransformatin urd de moarte.Nevrind si se ietragl nici unul din ei, pentru a pune capiltrivalitdlii, s-au piovocat reciprocla duel. in ziua si ora stabilitd, fiind pregdti,ti, s au intilnit pe un cimp la Poedinoc.Fiind cdlilri pe cai iu1i, 9i inarmali cu sulite, la semnaluldat, s-auindreptat unul spre altul in goana'cailor,gi in acelaEitimp impungindu-se,at cdzntamdndoimorli de pe caii lor, rIpugi de propriul lor dor de rlzbunare. Rudeleacelortinefi vilzdndce s-aintimplat, au prins pe Alexandr.agi au supus-ola grele munci, dupl care L-autdiat Ei capul li i l-au aruncatintr-un pu!, ca si cum ea ar fi fost vinovatl de ioanea acelor.doi tineri. Dar ea nefiind vinovattr, MaicaDomnului a L'i:utgrijl de sufletul ei, clci dupn 208 zile, a trimis la carea strigat cu glastare: acelpuf pe un om cu duh dumnezeiesc,

290

' Protos. NICODIM MANDITA

,,Alexandro".La.Lceastl strigare ingerii au scoscapul la suprafala apei,si a rdspunscu glas,la chemareaomului lui Dumnezeu. Fiind scosafard,capul,ea,a cerut sI i se aduc[ preot sI se spovedeascl.Dupi ce s-aspovedit,oameniiau intrebat-ope dinsa despre celece i s-auintampht dupi moarte.Iar eale-arispuns urmitoarele:,,DupI ce mi s-atdiat capul;duhurile celerele au nlvllit asupramea,vrdnd sI mi rlpeasci ;i insplim2ntdndu-md, foarte. Dar Maica Preacutttd",pe clre am iubit-o din toatd fiinta mea, m-a izbdvit de tcea spaimdgi primejdie ;i m-a finut vie pnnl in ceasulde acum,pentru ca sEmd spovedesc gi sd primescdezlegare de pdcatelemele". Acesteazicdrid_Ltilcut.punirrd capul la trupul ei, dupd doud,zile, ati ingropat-ocu mare cinste, partici pOndmultime de popor (x. 197). MINUNEA 332 Cuviosul Atanasie inviind, a indemnatla pociinti si dragoste ciltre NlaicaDomnului. CuviosulAtanasie,cdluglrul de la Pecersca, dupd ce a murit a fost linut doud zile neingropat,iar a doua zi egumenulpolicrat, dimpreunl cu tofi fralii,.au mers sd-ifacd.prohodirea de inmormOntare.Cind au venit, l-au_aflatpe Atanasieplingdnd gi l-au intrebat cum a inviat si ce a vilzut acolo; iat el a zis numai aceste cuvinte:,,Gfijifi-vdde moarte",apoirugindu,seei multd weme, a inceput a le zlce iard;i: ,,Ascultatide cei mai mari si in toate zilele pocditi-vdde pdcatelevoastre gi vd rugali lui Hristos M0ntuitorul nostru qi PreacurateiMaiciitui Ei preacuviosilorpdrinli Antonie Ei Teodosie,cL sd sfirgili viata voastrdbine, cdci,preacuratl Fecioardtotdeauna se roagi cu dinadinsul, pentru locul Lcesta, si pentru cei ce locuiescaiii". Acesteazicdndls-a inchis in peqterl si acoloa viefuit incd 20 de ani, plOngind si rugindu-se lui Dumnezeusi PreacurateiMaicii Lui, pentru indreptareagi iertareapdcatelcrlui. Dupd aceea., repausind in pace,iru mutut , cdtreDomnul(x.315). MINUNEA 333 MaicaDomnului ainviat pe cel^ceo iubea Un om din localitateaCremenetz, pe numeNicolae,aveamate evlavie Ei iubea din toatd inima pe Maicalui Dumnezeu.pentru aceastddragosteSfintd, Maicalui DumnezeuL fdcut cu el o mare

MINUNILE

MAICII

DOMNATUI

291

minune. cu rinduiala lui Dumnezeurcpauzandmai inainte de prdznufteaAdormirii Maicii Domnului, a fost adus la Biserica becerscii,undei se priznuia hramul. Searain-aiunul praznibului, cintd.ndu-seprohodul Maicii.Domnului, eran de tVld mitropolitul Kiewlui, voreschil,EpiscopiiIsachievoschievschi9i Awamie Stagonschie, deasemenimulli preoli Ei foarte mult popor. In aceltimp, omul acelacarein toatd.vlalalui s-arygat Maicii Prca= cufate,Cudarul Ei a revenitlaviagil. Deschizindu-;iochii, avdzlttt . pe Mitropolit impreuni cu Episcopiigi Preofii,inconjurafi de mulDand fimea poporului,deasemenilum2nlrile ;i candelele,arudnd. s-au bucuDomnului, laudl gi Maicii cu totii slav[ lui Dumnezeu rat nespusde mult, pentru m tea minune ce s-afIcut. Ca drept multumire s-irecunostintl, Nicolaea rdmasla mlnlstirea Pecersca,unde a slujit painti sfirEitul vietii lui (x.lzs). MINUNEA 334 Mortul inviat prin rug[ciune 9i fnglduinp , ftcutd cdtre Maica Domnului NicolaiScarekiJoanir,ce se afla sub steagulodrivului, odinilui pe sub Velagrecesc'pe marginea in ceata" oard,plimb0ndu-se de pe lirm 9i s-ainecat.Tolardqii chema a cdzut ce se Ros, apei lui mergind in cetate aa af.latnigte pescari, cate urcdndu-sein luntre, l-at cdutattimp de doud ceasuri.DupI multl cilutate, prinzandu-lcu o scull pesclreascdde o coastl, l-au scosla supra-. ia1d.Atunci tovarlgii lui au inceput sd se foage Maicii Domnului, celor'morti,i ceat1celor vii. Iar de le ya si-l intoarcd din centa. . ascultagi implini rugdciunealor, au filgdduit-ci vor merge de 'acolo pe ios, pAnilla Pecersca,urtde inchinindu-se, vor rdmflne . sI sluieascdacolotoatd.viala1or.Astfel, dupdfdgilduinla 9i rugd-' a inceput a vorbi ciunea1or,mortul Nicolaeainviat 9i sculflndu-se gi a se stringe larana ce i se flcuse in coaste.A doua zi au plepentrtr a mullumi Ma.iciiPreacat cu to,tii la mlnistirea Pecersca, gi a-giimplini filgilduinla lor (x. szs). *curate

MINUNIIE

MAICA DOMNUTUI

SAwEAZAPBCErDrNPRrMqJDrr . MINUNEA 335 ' NlatcaDomnului salveazd din foc pe copilul de evreu ce s-a impirtisit cu dumnezeiestile Taine in^prrfile Risdrituluiera un iudeu'careaveaun copil de $apte ani. Intr-unadin zile,luindu-secu alti copii'ai cre;tinilor (curhse intimplnadeseori), filrd, sd,bagede seami, a.i\trat intr-o bisericd ' gi a primit cinstitulTrup si Singeal Domnurui,dupr cum a vilzut ;i pe ceilalgicopii cd"au fIcut, clci preotul n-a $iut; a"$ezut cil e un copil_decrestin gi l-a imprrt?igit.Iar duptrce a luat gi anafora, ducindu-seacasl a spuspirintilor sdi. Atunci tatill sdu,ca un vrrjmas al lui Hristos ce erl, wdnd sr speleocara fdcutd"de pruncul siu, dupd cum socoteael, ca un / rdtilcit al legii lui Moise,a aptcat pe nevinovatulcopil si l-a aruncat intr-un cuptor cu foc, mai adilugind incr Ei multe lemne,ca mai degrabsd.udd,.lnsdcel ce a pdzitneatinqipe cei trei tineri in mijlocul cuptorului haldeilor, a acoperitsi pe-abelbinecuvin-

MAICII

DOMNUTUI

293

tat copil qi nu a fost ars de focul ce atotmistuitor,ci Eedeain foc ca ;i cum ar fi stat in roul, odihnindu-se. De aceastaauzind maica lui, a alergat cu lacrimi la cuptor, socotind cLl va gisi preflcut in cenugl insl ducindu-seimpreunI cu altii carc se adunaserd"acolo,at vilzut pe copil stdnd in mijlocul flicirilor, nimic suferind,lncit nici imbrlctrmintea nici . perii capuluisiu nu au fpst atingi.Dupi ce l-au scosafarI, fiind toli insptrimintafi ti infricogali, au strigat intr-un glas,cd se cuvinesI fie aruncatin cuptor tatil lui, ca sil moarl cu o asemeneamoarte.$i aqas-aqi ftrcut;ctrcilegdndu-l pe dinsul si aruncindu-linluntru, indatd a fostmistuit, ticllosul.Iar copilul tiind intrebat cumde ardrnasnevdtirmala rdspuns: ,,FemeiaLceel care este in Biserieaunde am mdncatpiinea, si line un prunc in bralele ei, gedeaaproupede mine qi mtr acoperea cu haina Ei qi nicidecum nu s-a apropiat vilpuia"de mine ". Atunci au lnteles cI Preasfi.ntaa fost aceel cate l-a acoperit, pentru cI primise darul Sfintei impertA.$anii. Iar evreicacunoscind nlscut oarl impreunl cu pruncredinfa ceaadevdratd", s-a a doua in NumeleSfintei Treimi. De asemeneaqi alli cul ei, botez2ndu-se mulli iudei care au fost acolosi au crezutin Domnul nostru Iisus Hristos,Ctrruiase cuvineslavi ih veci.Amin (M.M.D. 38,d.Ncamt). ,MINUNEA 336 O mariri incredintindu-gi copilul spre paid Maicii Domlului, ea il pizegte nevdthmat de foc O femeie ourecutece aveamulttrdragostegi evlavie ctrtrepururea l'ecioaraMatia, silracilfiind de bogblia ceatrupeascdinsd bogatd,de ceasufleteascl,'aveaun copil mic de un an. Si*intr-o zi, vrind sI se ducl cu de mincare la blrbatul strucare lucra in |afind,,neavdndeL pe nimeni in casl cu cine sI lasepruncul, s-a rugat Maicii lui Dumnezeu,zicdnd:,,Stipina mea, sub acoplrdmintul qi paza ta las pe fiul meu, cI n-am pe altcinevaca sil-l pdzeascd,decit numai darul Tilu, ceeace eqti Maicasirmanilor". Astfel rugindu-se cu credinftr,s-adus la slujba ei, iar dacd"a,plec t, s-aintlmplat de aluat foc o casl a unui vecin gi de acolos,a intins vilpaia qi la casa ei. Auzind ei' din {arind";au alergat in grabd", plingind pentru mourtea"copilului lor. $i a,jungind acasd" au aflat toati locuinta'ftrcutl cenusl, afafi, de zidilrie 9i par-

294

Protos. NICODIM

MANDITA

doseall. Femeiasocotind cum cI copilul a Lrs, plingea nemingdiatil,zicdnd:,,O!Preafericitl Stipinilu am dat cu credinfdpe fiul meu sub acoperdmintul $i aiutorul TIu; cum nu l-ai pilzit neviltilmat,Maicd"a milostirii, ci l-ai lIsat de a pietit?" insl cdutindu-l pe el l-a aflat viu Ei mult s-auinsplimintat pentru cd nici un lemn sau hainl din casI, nu a rdmasnears.$i tofi cei de f*|il au sldvit pe Dumnezeu,multumind purureaFecioa-. rei Maria, Maica slrmanilor care-i acoperd,, ii plzegte Eii izblq.60,d.Neaml). veqtedin multe primejdii pe cei ce seroagl ei 1tvt.l,t. MINUNEA 337 Salvat de Maica Domnului din noianul mirii Povesteste Vichentiein caftea,,OglindaIstofiilor", cum cd mergind nigteinchinitori pe mare la Ierusalim,s-astricat corabiagi a intrat a;a de multd apd iniuntru, incit oamenii nu dovedeau stro mai scoatl.Stdpanulcorabieivilzind primeidia,a slobozito barcd,si a intrat in ea cu un epiicop qi cu alqi oameni mai de vazd,ca sI scapede primejdie;insl in grabalor cea mare, unul dintre ei a cilzutin noian Ei s-aafundat.$i dacds:aumplut barca de oameni,a zisepiscopulcltre cei rImaEiin corabie:,,Iertafi-ne pe noi, fralilor, qi vedeli primeidia,cI noi nu putem sdvI aiutIm; mdrturisi{i-vI insl unii la algii pdcatelevoastre,ca si primiti iertare de la Domrtul".Fdcind astfel,pe cind iEi luau iertare unul de la altul, corabias-aafundat Si toti s-auinecat. Episcopulqi cei ce se dflau impreunl cu el, i-au plins pe ei,' rugdndu-se lui DumnezeucL si ageze'sufletele lor in loc de odihnd. Apoi, uitindu-se db o parte gi de alta a mdrii, au vlzut cum iegea-citeo borumbifl din valuri si se suia, zburind cltre hlltimea cerului; atunci au infeles cil aceleaerau sufletele fragilor care s-au inecat. $i dacl mai inainte s-au bucurat de salvare, , vlzind acesteas-auintristat cd,n-a:umurit gi ei. DupI mai multe ceasuri,ajungind Ei ei la uscat,nu mai ayeau nici o nldeide sI mai intdlneascl pe tovariful lor care clzusein mare, cind au intrat ei in barcI, cind deodatilinsplimintindu-se,l-au vdzutpe el viu Ei slnitos. Plini de uimire, l-auintrebat ei cum a scdpatcu viafd?lar acelaa rlspuns: ,,Dupi ce am cdzut in addnc,arn,chematin ajutor pe purureaFecioaraNiscltoarea de Dumnezeucu credintl neindoielnicl qi indatd aiutdtotba cea

MINUNIIE

MAIC'II

DOMNUTUI

295

grabnicil a celor ce sunt in primejdii, s-a aflat inaintea mea Ei intr-un minutrn-a scosla matgineamirii, slnltos gi nevitimat". Ei auzind acestea,au mullumit PreasfinteiNdsctrtoareide Dumnezerr,propovdduind pretutindenea minunea cea flcutd intru slavaDumnezeuluinostru, Care S-antrscutdintr-insain chip negrlit: Amin (M.M.D,62,d.Neamt). MINUNEA 338 Malca Domnului a izbdvit copilul,din apele rdului In pIrlile Lombardieiera un bilrbat creqtin care conviefuiacu solia saintro minunattrinfelegere.Ei slvirgeau multe faptebune si aveaumultii evlavie cilttePreasfinta Nlscitoare de Dumnezeu Ei pururea FecioaraMaria. Din multa dragosteape care o aveau cltre MaicaDomnului,au cheltuit multi bani qi au zugrilvitpe un perete al caseilor, IcoanaPreasfinteiNdscdtoareide Dumnezeu, foafte frumoasl qi prea minunattr.Ori de cite ori treceaupe dinaintea Sfintei Icoane;in oricare zi sau ceas,se inchinau ziclnd inchindciunel ce ingereascl.Preacurata,pentru a lor bunl obignuinfl le trimetea darul ei, toutecele buhe, cum Ei toativeselia. Astfel, ei petreceaucu aga fapte bune';i etarr LEade liniEtifi, necert0ndu-seunul cu altul si nici cu vecinii lor, incit tofi i-au numit paciniii,,,oameniipilcii",,,oameniilui Dumnezeu". Aceqtidoi soli avenvun prunc de trei ani. Acestprunc vdzind pe tatdl slu gi pe maica sa,cil stiiteaude multe ori inaintea Sfintei IcoaneEi se rugau cu crrdinfl gi evlavie, altat gi el obignuin+LL facea;a. De cite ori trecea pe acolo se inchina, urmind.-, pe plrinfii lui. Cind pruncul a inceput a vorbi, il invilla inchinlciunea ingerului. Astfel, prunctil o ziceaori de cite ori trecea pe lingl Sfinta Icoaril si se ruga, nu din evlavie, ci din obignuin1l. $i ca un prunc ce erl,vilzind pe Sfinta Nlsctrtoarede Dumsocoteacd.aceea nezeu,standpe un scaun(dupdcumerazugrdvittr), ar fi fost Doamnacasei;pentru aceasttse temeagi seinchina Ei, dupi cum vedeape plrin.tii lui ficdnd. intr-una din zile, iucindu-se cu alf copii la flrmurile riului, . din lucrarea urdtorului de bine a cilnrtin apil, iar ceilalli copii au mers de au vestit maicii lui. cI s-ainecat fiul ei. Atunci a alerglt eL pl2ngind, cu tofi vecinii gi ajungindla riu, pentru cd"era foafie adinc, s-au dezbrdcattoti oamenii si s-au dil la fund,

MINUNIIE 296

Protos. NICODIM

MANDITA

clutdnd cu sarguinltr dar nu l-au aflfi.lar femeiauitindu-se in altd,parte,mai in ios,a vdzutpecopil stind deasupraapei,in mijloculr0ului,ca;i cum ar fi qezutpe un scaunpreaminunat.intrebindu-l: ,,Fiulmeu cum te afli?"el i-a rlspuns, zic0;nd,,Bine,maica mea,cdciDoamnamd.tine si nu md tem". lar femeiade bucurie n-ain{elesdesprecine a zis.Ridicindu-loamenii,l-audat maicii lui, care bucurindu-ses-adus la casaei, unde tocmai sosisesi blrbatul snu.$i auzindel de intimplare,l-a intrebat sd-ispunl cum a scilpat.Iar pruncul a rlspuns aga:,,Dupi ce am cdzutin td:.;.,a. alergat Doamna casei noastre (si a Lrdtartcu degetullcoana PreasfinteiNdscdtoarei de Dumnezeu)care m-a rdpit din apd,si m-a pdnd, ce m-au luat oamenii". deasupta, finut Auzind icestea cei ce stdteau de fald,,mult s-au minunat, mai ales c2nd auvdzut pe prunc cd"arztd.cu degetul lcoanaqicdzind la pdmint s-auinchinat. Si au sldvit darul ei, fdcdnd toatd noaptea priveghere. Cdci oricine il intreba pe copil de acea intimplare, el rdspundea clar; cind era vorba de altceva, zicea cuvintele strimbe gi ingdnate, ca tofi copii mici, care lucru se minunau tofi cei ce Luzeav acestea. Asadar, toti aceia caie cinstesc Sfintele lcoane cu evlavie, ca gi pruncul acela.,se izblvesc din tot felul de primeidii vremelnice gi se invrednicesc de bucuria qi veselia cea netdlcuitd,,pe care sI dea Dumnezeu sd o dobindim noi tofi, intru lisus Hristos Domnul nostru, cdruiai se cuvine slavdin veci. Amin (M.M.D.30,d.Neamt). MINUNEA 339 rilaica Domnului a izbdvit de legituri vremelnice si vesnice pe iudeul care L crezat in Hristos Un iudeu negutdtor, foarte bogat si de neam, trece pe un drum din finuturile L
MAICII

DOMNULUI

297

cuvinte, cu lacrimi: ,,Doamnl qi Impirdteasa cerului qi a plmintului! AratI milele tale qi spre mine ticllosul, ca si se facd minunat darul tiu, dupd cum de multe ori nenumlrate semne qi mi nuni ai fdcut, precum am auzit la creqtini; cd,pe mulli indricifi iai vindecat, fel de fel de boli ai tdmdduit Ei pe robi cu preasllvire i-ai slobozit. Milostiveqte-teqi spre mine cel nevrednic qi nu-ti aduce aminte de rdutatea strdmosilor mei, ci ca o Maicd,a milei, dupd cum crestinii te propovdduiesc,aiutl-mi la o nevoie ca aceastaqi mi izblveEte pe mine, ca Ei eu sd cred in Unul-Ndscut Fiul si Dumnezeul Tiu si sd propovdduiescminunile TLle". Dupi ce s-arugat el astfel, adormind pufin, a vdzut o implrdteasd preasldvitd, strdlucind mai mult decdt soarele si inconjuratl de ingeri. Acei ingeri strilucitori, dupl porunca Ei, i-au scos lanfurile cu care era incitugat. El de mare bucurie, deqteptindu-se, vizu, nu in vedenie ca mai-nainte, ci de fald.,cu ochii, pe Doamna noastrl intru slavi qi strilucire multl, cdtre care a zis: ,,Spune-mi, Stdp2;nn,numele Tdl, ceeace ai fdcut cu mine ttita"bundtate, c sd cunosc pe Fdcdtoarel mel de bine". Ea i-a rlspunsr ,,Eu sunt Maria, pe cffe ai chemat-o si te-am ascultat. Deqi neamul iudaic este vrdimag Mie qi Fiului meu, ca unii ce nu cred in intruparea lui mintuitoare. Dar deoarececu credintl qi cu lacrimi ai strigat, ca un Dumnezeu milostiv qi nepomenitor de rIu, S-a milostivit spre tine ;i a poruncit ca"sd te mOntuiescdin doud primejdii: a trupului qi a sufletului". Acestea zicind, a poruncit ingerilor de l-au dus intr-o pripastie adincd si infricogatd, foarte, in care erau nenumdrate suflete ce se munceau cu negrdit chin, de unde ieqeaun miros greu, de nesuferit. Ydzind Iudeul acestea,de fricd a cdztt la pdmint, inr Stlpina i-a zis: ,,Munca aceastaeste a vreilor celor necredinciogi, care nu cred in iconomia ceain trup a Stdpdnului si a Fiului Meu, Hristos Dumnezeu. Apoi ducdndu-l intr-un munte inilt, a vdztt un loc frumos, plin de veselie,din care ieqeao bund qi dulce mireasmI, in c re ert o mullime de popor ce cdnta neincetat,veselindu-se.Si mirindu-se iudeul de o frumusefe nemaivdzttd"ca Lceea i-a zis Stlpina: ,,Aceastaeste soarta sufletelor pe care le-a izbdvit Fiul lui Dumnezeucu Singele lui cel preascumpsi preacurat. Din aceste doud locuri pe care ti le-am atdtat, alege-1icare-fi place".

Ll

298

Protos. NICODIM

MANDfTA

s-ainll+atla ceruri.Iar Iudeul AcesteazicAndimpfuIteasaatoate, acela,afldndu-sein afard,de inchisoare,a datlaudl StIpinei, Fdcide bogdliegi dd toareide bine.$i s-abotezatindatd",lepldindu-se rudeniile lui. $i flcOndu-semonah, a slujit din inimd Fdciltoarei de bine, carel-a izbilvit si l-a povlfu it cdtte credinfa ceaadevilratd". fericire.Amin (M.M.D.31,d.Neaml). $i agas-ainvrednicitde cereasca MINUNEA 34O Maicii Domnului s-au izbivit de furtuni Prin aiutorul cltre Vichentie, istoriilor" se povestegte'de in cartea,,Oglinda cI un Egumenfdcdtorde fapte bune, cilliltorcainsofit de mai mul{i oameni,cu o corabiepe mare.intr-o noaptea venit o aEade mare furtunl, inc2t aqteptaucu tolii moartea.Toli cre{eaucd au sd se inecein scurtl weme.Pentrupotolireafurtunii, unii strigaupe marele fdcdtorde minuni Nicolae,allii pe SfantulApostolAndrei, algii pe alli sfinfi, care ;i la cine avea mai multd evlavie. Egumenul vdzind cd n-a chematnimeni pe implrdtetsl ce atotputernicd", care sdpane;te cerul, pdmintul si marea, le-a zis lor: ,,CefaceTi o, fralilor! Chemalipe robi, ia( p*eimpdrdteasl cure poate mai mult dec2t toti Sfintii, a-ti ldsat-o?"Atunci toti au strigat intr-un de inec. glascitre Ddnsa,cu lacrimi rugindu-se,ca si-i izbdveascd gi Egumenulcare era bolnav de tulburareavaluriDe asemenea lor si nu mdncasede trei zile,s.asculat-cumare greutategi Lpreaestenumele Sfintei indllat pe Preasf0ntaFecioud,,zicOrnd:.,,Mare Treimi! Preasf0ntdNdscltoarede Dumnezeq aiutil-nenoul!" Atunci indatil au vdzutl?Sataryo mare gi prealuminoaslficlie cpre lumindnd toatd cornbiaa izgonitintunericul nopfii, a imblinzit valurile celefurioasegi s-aflcut cu minune,liniqte pestetoatl cind s-afilcut ziud, s-auaflat tocmai lalimamarel. DupI aceea., nul unde dorea sI aiungi intru mdrirea StipdnuluiHristos Ei a d.N.). purureaFecioareiMatia,MaicaSa,Doamnanoastri (M.M.D.63, MINUNEA 341 Doi copii au rimas vii sub dirimituri proteiali de Maica Domnului in anul 1507 de la patima cea m0ntuitoare a Domnului nostrf IisusHristos,in luna mai, s-aprodusin Cretaun mare cutremur. in aceltimp s-ausurpat multe caseqi nenumlrate prlvdlii,

MINUNILE

MAICII

DOMNALUI

299

inluntrul ganfului, adicdin cetateacea inare. in tirgul cel mai dinafarl, era o.prlvdlie de cizmilrie, p*e3tcirei zid en zugrilvitil Ereuflr*a FecioarI,la cnte aveaevlaviecizmarii carelucrau acolo. in fiecare seard,inainte de a"plecade la atelierelelor de cizmd' r.ie,ii aprindeal luminlri ;i o timdiau, apoi se duceau,pela case[9 lor lisind.acolo doi copilfucenici)pe care ii incuiau induntru ca sd,pilzeascdprdvdlia.in noaptel cind s-aintampht cutremurul a alergatmeEterulsI deschidil,ca sI scoati copiii. Ydzind cd' toatd prdvllia este ddrdmatil,a socotit cil de bunl seamtrau fost omoriti de dfudrrilturi. Apucindu-sesd"dezgroapetrupurile lor, pe c2.ndsdpa,i&a$ztt-pe-dinqii vorbind dedesubtu-lpielrelor. Sco!2ndu-ila luminl intr-un chip indeminatic, i-a intrebat pe dinEii cum s-afdcut de au scdpatcu viald?Atunci ei au rlspus asa:,,Cand am_simfitcutremurul,aqr pliqs _lgginteaSfintei Icoaneaceleiasi ng-amrugat Niscitoarei de Dumnezeusd ne ajute. Agarugdndu-neryldzutcI a ieEitdin lcoandun acoperdni-nt.care.s:a-a;ezat deasuprl.n-olstrd.DupI Lceel, in{atd cdzdndpietrele gi lemqgle peste acoperlmintul acela,am rI"masacolo qf de noi nu $a apropiat nimic. L{,",gsl,gtt"arltindu-nis e intocmai cutn-e1.a'zu: gOi'BgnI grlvitd, ziceacdtrenoi sd qu n€ temem.EJ,a .-:4t_n.';s--c,une-afi in c.arq dezgrop?t". !n ceasul Acesteaauzindu-lecei ce erau de fafI, au-slf,git.pePreasfinJa fecioard. qi au,propoviduit ln -toatd cet?Ie?.4iltu4pa. "1Qeasta. P:eastrllucitul gi preainleleptulascet,Ieronim Donal duceleCretei (un mareinvtrfatin limbilelatinegtigi grecegti)scriind-o,a poruncit de s-azidit in loculacelao Bisericd;iar aceeaSfantnlcoanI a rdmas ffacel Sfaqt Locag,p€ntru cd zidul pe -cargera nrgrdvitd Preasfinta nu s-a ddr0;mat.Apoi au pus de s-a fdcut cu megtegugalt zld lingi, peretele acela.Pictura aceleiSfinte Icoanenu s-a stri bat, ci r rilmas dupi cum a fost mai dinainte Ei*a4ase afl[ ;i in ViUAdS zstfui, cdgjse slrbdtore;te prnznicin cinste4Pfeasfintei in aducereaaminte a ig fiecare an, in noul zile 4le;-lu41l,"ma!, acesteifacefi de minuni. aceea-se Ei-q,erica. "nurne+te.-Uoaugqafgglrti". Acolo se gls esc atirnate chipurile cu minunile cele preasllvite gi de mult pre1. Dar nu numai aceastd,minune. ci si altele nenumlrate au sIvirqit, qi in fiecarezi.slvirqeqte'impdrdtexsaceaAtotputernicl.

MINUNILE

!e mulli naufuagialide mari furtuni pe mare, i-a scosde la inec, plnenlmilrati oameni tdiati si rrniti, de moarte i-a izbdvit,pe bglnavi si pe slrbdnogi i-a iidiiat si din felurite gi nenumrrate primejdii,pe multr lume a mintuit, dupr cum se poatevedeain Diserica.ceamai sus zisr, in care sunt zugrrvite ioate minunile pe carele-asdv0rEitintru slavaDumnezeufui nostru careS-anrscut dintr-insanegrrit, cdruia I se cuvinetoatr cinsteasi inchindciunea,acumqi purureaEiin vecii vecilor.Amin or. u. b. 66,d.N.).

Rugrciune a ciltie""UtilYilt?l?rr"^rdinrobiesi inec _ in Potleasi, Ia Hodorov, tdtafii au prins pe Simeon al lui Mihail gi l-auv0ndut turcilor. Trei ani a suferitin aceagrearobie, cu obezilein picioare, trdgendla catargpe mare. odinioard qia adus aminte de sfOntaicoanr a Maicii Domnului, inaintea cdreias-aufdcut multe minuni. in acel necazgreual lui,.s-arugat MaiciiDomnului,sd-ivinr in ajutor si sr-l izidveascr de aceam^re nevoie Ei suferinfr. El fdgdduide mai multe ori, :r d9 va scdpadin acearobie grea, se va duce si se inchine la locul Ei cel sfdnt.intr-o noapte,obezilede la mOini.si de la pi cioares-aurupt singure,si el a srrit in mare.Fiind in pericol de itg^.u' iardqis-arugat Maicii precistei,de a-iveni in ajutor. l-tg Maicasfdntr Preacuratrl-x auzitsi l-a ascultat.cu ajutorul'preasfinflei Sale,a inotat pind,la Galata,lingd lnigraA, Je unOea iesit gi a venit la mosiasa (x. l9). MINUNEA 343 Maica Precista a scdpat fecioara de invinuirea de farmece si de moarte un preot din Zvitnita ce se chemaroan zinchevici aveao fatd, infizl,d',ce se chemaDomnina, carefiind socotitoarein casaunei foamne, a fost pusr in legituri, fiind acuzatrde farmecegi fiind invinuiti Ei de alte fapte, Ltarna,asupraei judecatr de moarte. Preotulmai suspomenit,s-arugat cu credinli gi evlavieo goapre intreagr Maicii Domnului pentru fiica lui, s-oizbdveascn de legzde moarte, cr este nevinovatd. El a frcut Etiind frgrduln[.a,qi. ld',cd.de-iva fi ascultatdrugrciunea,ori el personal,ori prin altci neva,va trimite un dar de mare pregla mdnrstireapecerscri,in

MAICII

DOMN UTUI

301

cinsteaIcoaneifdcdtozrede minuni a Maicii Domnului,ce se afld aici. A douazi a sluiit si Sfinta Liturghie cu multl evlavie,pomenind cu lacrimi pe fiica lui ceanevinovatd.Din acel moment,cu ajutorul Maicii Freacurate , fiica lui a scipat din leglturi gi din primejdiade moarte,cdcis-adoveditnevinovifia ei 6. :ts;. MINUNEA 344 Episcopul rugindu-se citre lcoana Maicii Domnului . L scipat un om de la moarte BogoslovBocisaRadoslovici,EpiscopulKievului, a venit odatil la un oraE,ce se chemaCiornogorod.Acolo avind mogiileepiscopale,afrcut ni$tegarlfurimari. in aceaweme fiind de fafd,s-arupt a acoperitun om cu gasecoli de pdmint. Episun mal, carecdz?rnd copul vdzind aceaprimejdie mare, s-a rugat Maicii Domnului, si amintindu-gide lcoanaceafilcdtoarede minuni de la Pecersca, linI pe acelom viu qi nevdtdmat,pandceva fi scosde subplmintul surpat:Pentru Lceamarebinefacere , el a fdgdduitcd va merge pentru a mulpmi lui Dumnezeusi Maicii pe jos pinilla Pecersca, Preciste,si va da milostenii la sdraci.Atunci, pentru ruglciunile Episcopufui,omul acelaa trlii nevdtlmat sub pdmintul cdzutdea' supra lui, timp de citeva ceasuri,pdnd ce oamenii Lau dezgropat. in adevilr,cind au ajunsla el,l-au glsit viu gi sdndtos.Dupd Acolo Lceea,Episcopula venit pe jos pdndh Mlnlstirea Pecersca. gia implinit fdgiduinl4filcutd citre Maicalui Dumhezeu(x.327). MINUNEA 345 Maica Domnului scapi pe creqtinul evlavios de ucigagul ascuns in biserici Un bun cre$tin, Ioan din Matelic, avea multd evlavie cdtre Preasfinta Niscltoare de Dumnezeu;i pururea FecioaraMaria. Un om o recate,vrdjmaqde moarte al lui, voia cu orice pref sd-l ucidX.Stiind bine pe unde dvea sd,treacd,s-aascunsdupl cetate, intr-o bisericl a Maicii Domnului, stiind cd"loan avet sd treacd pe acolo.in timp ce se afla ascunsaici, IcoanaMaiciiPreacurate a inceput a vorbi citre dinsul, ca gi cgm ar fi fost vie, rostind cuvinte de ingrozire,inc0t ucigaqulatit de cumplit s-ainsplimintq!, cd"s-a prlbuqit cu fap Ia pilmint ca un mort. In acel timp, Ioan a trecut pe aici, fdrd,nlci o primejdie, mergind .in drumul

302

Protos. NICODIM

MANDITA

MIN ANIIE "MAICII

DOMNUTUI.

303

lui, ajutat qipdzit de mila Ei dragosteaMaicii lui Dumnezeu, ciltre care el ayey fi\Lre evlavie (x. 3s9).

sclpaie*eiU{LI. FIcdnd ei "Adg{mr,{L !4a!-c-ttD-qmnului" ;i*vor' dupl poruncaaceasta,L conteritboala ciumei.g.4o4).

MINUNEA 346 Prin rugiciuni ciltre Maica Domnului au sedpat de o iivini care omora oameni intr-o pesterl din marea cetatea Romei vechi, era o gadiqrdpericuloasi ce omora oameni cu veninul sIu. AtUnsj, Lton al_ireilea, Papd al Romei, impreund cu mulli clerici si popor, Lt{ggt litie la Bi$erica Maicii Precistei, lg praznicul ndormirii Nascaibarei-de Dumnezeu. Cu ajutorul lui Dumnezeu si rugiciunile preanriatei Maicii Sale,au scdpat de.aceajivind ucigltoare de oameni 6.37s).

MINUNEA 349 Vrdnd si steargi ehipul Yenerei, a fost viltdmat de diavolul, vindecat cu darul Maicii Preacurate in cetateaAmasiei,un om evlaviosvrea sI-;i facl din casalui bisericl in cinsteaMaicii Domnului,dar in aceacasilera zugrilvitd, Venera,zeila pdgineasci,desfrinata ceamare.Pg-cAndzugravul s:3=?Pv9at si gt€AfgI acql chip spurcAl,pentru ca sd,zugtdveascd' in locul lui un-atrchip Sfint, {uhul cel rdu, carelocuiain aceazugreyealI aprinzlrogrqde de*m;;a;Apu stit asupri maiiili lui, vitim2ndu-lfoarte rdn, ca si cum ar fi fost arsdcu f.lacdrdde foc. At0t de tare il durea,si atit de mult i s-aumflat mina,incit a trebuit sI incetezede a'mai lucra. Dtrpdce mina zugravuluia fost sfingit,s-avindecat,fdcindu-sesd.nduns.dde Preoli,cp-u-nldelemn gi mai inainte. Astfel, cu darul gi ajutorul Maicii Domnuca toas[ lq-i,gi-acontinuat lucrul, fdrd.sd,mai fie viltdmat cu ceva1x.2qs).

MINUNEA 347 Rugdndu-se Maicii preacurate, ' s-a salvat din tini si moarte Gavriil Ostagefschi,fiind in oastealeseascd,pe cOndse.blteau leEii cu sfezii, calul lui s.a impotmolit intr-un loc mldstinos. NemaiputOnd sd iasl gi sd fugd de aici, sfezii l-au impresurat, gi se preglteau sd-l omoare. YfiLndu-se in Lcea mare primejdie, el s-a rugat Maicii Domnului sd-i vinzi intr-ajutor, strigfind cu glas mare:' ,,PrpasfdntdNdscdtoarede DumRezeu,ajuti,mi, cd-!i voi fi $lygd .in,veci". Atunci, calul indatd, a sdrit din tind", salvbndu-si stdpinul din miinile duqmanilor sdi. Vd4indu-se scdpat,el sia implinit fdgdduinga fd"cutd" cdtre Maica Domnului (x.394). MINUNEA 348 Priznuindu-se,,Adormirea Maicii Domnului,, aincetatboala ciumei in Tarigrad in_ zilele domniei lui Iustinian impiratul grecesc,_4rfost in Igftgl4=a--tLale.trrolimd. de-ciumd. in primele trei luni, mureau 14Jg "6",0Q8.dypd ^cee&ajungind chiirr la 10.000 de oameni-pe zi. In LceL vreme au murit oameni de toate stlrile: pmte bdrbiteascd si femeiascd,,bdtrini si tineri, precum si bogati sl de cinste, cit gi scdpdtati gi siraci. Moartea nu a crutat si nu a ocolit pe nimeni. Si atit de numerosi erau morfii, inc0t, nu avea nici cine sd-iingroape. in_gqgavre[ne s-adescoperit de la Dumnezeu, unui om evlavios, c3..pdse lind de acum inainte, praznicul

MINUNEA 35O lllergind lavdniltoate;in z,i de sdrbitoare, a fost pedepsit, salvat de Maica Domnului in lara Spaniei,in cetateaAndora, un preot, in zita Dumnezeirii (SfnnaTreime),s-adus la vinat. Ydzind o gddioard(iivinl) intrind intr-o gauril sdb plmint, Ei-ai?;r0;tmina ca sI o scoati pe aceea,dar ea a pierit. Preotul vrind si o prindd",a intrat cu totul in gaurd" Eiacoloindatd a inceput a se'vdihatare ;i apl2inge, zicdnd: ,,Vai,in foc sunt, Preasfintd Nlscltoare de Dumnezeu, airrtd-mil" Tovarigii lui insplimlntali, au fugit, neputind sd-i vind in ajutor. Pesteciteva zile, acelpreot despre care s-Lvorbit, a venit iir bisericaPreacurateiFecioare,numitd Tavdalma,ca sd aduci mulfumire impdrItesei Cere;ti, clci Sfingiasa I-a scipat pe el din aceanevoie mare.Acestpreot le-apovestitoanienilordesprecele intimplate cu el, gi le-a amintit tuturor, ca sil prlznuiascl s,isI cinsteasci Sfintele Sirbltori, mergind la bisericl Ei ascultdnd SfarfJiturghie, cala oice nevoie sd fie si ei ascultafi,Ei ajutagi FecioarI,Ndscdtoarcade Dumnezeu(x. 280). de PtfEacurata

304

PTotos. NICODIM

MANDITA

MINUNEA 35 T O imagine a iudecilrii sufletelor in care Maica preasfinti, se aratd si Maici a Milostivirii Un cllugdr evlavios, numit Leon, aufuut lr vis o imagine a infri cosateijudecdti.lngerii trlmbitau qi popoarelese adunauintr-un cimp mare. In acel cimp se aflau dpu{ scdri ma1i, ce se inlllau de la pdmdnt pand la Cer. O scard erirogie, iar alia albd,.pe scara cga rosie,in capul ei, sta Hristos cu fatd,minioasd. C0[ 6ameni mergeau de se suiau pe ace scard"spre Ceq cddeau pe pdmint. Unii cideau de pe a treia spifd, Ll;giide pe a,p^ffa spi1e,allii de la iumdtate, iar allii de pe spifa cea mai de sus. Atunci mulli oameni merserd'la scara cea albd.,la. carc s-a ardtat Maica precista gi aEape acea.scard,s-au suit toti la cer, primindu-i pe dinsii im_ pdrdteasaCereasci, Maica lui Hristos, implratul Slavei 6.'29;) MINUNEA 352 Lepddind cilugiria a fost luat de draci si cilugirii nelucrltori primejduifi, sclpali de priacurata postelnicul cel mare al craiului unguresc, s-a frcut _Ieronim, cdlugdr, dar dupr aceel lepidind cdlugdria a iesit din minrstire. In vremea cind acestaa murit, fiind noapte, nigte cd.lugdrioarecare din aceamilndstire, st0nd pe marginia unui riu din apropiere, se zdboveaucheltuind vremea in vbrbe desarte. in acel timp, dintr-odatr , se auzird,p.eape un sunet deosebit, la care ei intrebard: ,,Cineeste acolo?"si li s-ardspuns cu glas omenesc:,,Drvci sur.rtemsi ducem la iad sufletul lui Ieronilq, postelnicul cel rdu, c re era, mare slujitor al craiului unguresC, clci a lepddat cdfugdr!ai,'.Dupd Lceea,diavqlii vrdnd si ingface gi pe cllugdrii de pe Dalul apei, ce petreceau -cu pierzind y,reme4in dege-rt,s-au speriat foarte tare, si au strigat glas mare, ,,preasfbntdFecioard si Maicd'a lui Dumnezeu, Marie, aittd-ne noud". Atunci diavolii leau zis lor:,,Ati apuclt de a[ chemat ?n ajutor pe preacurata, cdci de nu, voiam sd , -vd ineclm si pe voi, cdci v-am aflat treji, d,ar vorbind cuvinte fdrd de treabd,(desarre),,(x. 294).

MINUNEA353 Chemind in aiutor pe Dumnezeusi pe preacurata Maich,

scapi din legituri si se vindecd de rlni Oarecind trei voievozi, anume: lzaslav,domnul Kietlui, sviatoslaval cernigol'nluisi vsevolodal pereaslar,ului mer[ancl

MIh UNIIE

MAICII

DOMNUIUI

305

oarecandla rdzboi impotriva Polo4ilor, dupi cum a proorocit al Pecerscli,au fost biruili la riul Altei. Oqtile Qgyiosul-Ante.nie lor au fost risipite, multi cdzind rdpugide moarte,rd.nifisauduqi in robie.Printre cei rlnifi gi dugiin robie,se afla si Simeon,fiul lui African,domnulVarejilor.Aflindu-sein aceamareprimejdie, a privit spre cer ;i. a vlzut in aerplutind o biseilel minunatd, pe cind cilldtoreapemare.incuracareis-amai aritat si altildatd", jindu-se de acextd minunat2ivedere,a qtrigatrygindu-ge:,,Doammoarte amard,pentru ruglciunile 11e-.izbdve;te-mdde aceastd. M-aiciiTalegi ale CuvioqilorPlrinfi Antonie si Teodosiede la Pecersca".Rostind Lceustd. ruglciune, cu voia lui Dumnezet a scdpat din legdturi,s-avindecatde rlni gi rlpit din mijloculdusmanilor. Mergandla Pecerscaa adusmultumire Maicii Domnului, si ia poles_titCuviosuluiAnlonle cele intimplate cu el, gi despre bisericace i s-a ardttt de doud ori in vlzduh. Quviosulia progo biseri rocit cd el va fi acelacareva zidi in mdnistirea"P-.€cpf,sca c/gg$eali,!n -ci1-s1ea Maicii Domnului,proorocie care s-aimpli nit mai tirziu, intocmai (x.303,siv. sf.l0 iulie).

or".,ou"#iTH[?t'i;f" u,u*,.,l

cheami intr-aiutor pe Maica Domnului si scapi in cetateaVovoniei,linutul Coloniei, ffdia,o fecioard,,anume Athenda cares-aficut cdluglritl. Diavolulinsd o supdracu multe Lslite. intr-una din zile necuratul s-a ardtatfecioarei,ip.qhip.Ul qqUi tan4r voinic gi frumos, cnrei-a zis: sI iasi din mlnlstire gi sd"mexgd"la lume, spre a se dezmierdain poftele lumesti. Ea insd a chematin aiutor pe MaicaPrecista,cAntind din inimd cintVryea ingereascl:,,Btrcurd,-teceea ce e;ti plind de dar, Marie, Domnul este cu tine". Zicind, Lcestel,duhul cel rIu a fugit indatd,de la dinsa. (x. 387). MINUNEA 355 Spini, ciulini si curse sunt cei rii pentru credinciosi, dar Maica Domnului ii salveazd A fost in Alexandriaun om oarecare,iubitor de Hristos, foarte cucernicgi milostiv, care primea pe striini spllindu-le picioarelg. El aveagi femeia foarte smeritd,care posteain toate zilele

306

PTotos. NICODIM

MINUNIIE

MANDTTA

si o fiicl de qasearni.Lao vreme oarecare,acel om iubitor de Hristos, a plecat la Constantinopol, cd era negufitor, llsdndu-s,ifemeia si fiica si o slugd acasd,.Iar cind mergea spre corabie, i-a zis lui femeia: ,,Cuine lagi pe noi, stlp2ne?" Si rlspunzind birbatul, i-a-intr-o zis ei: ,,Stdpdneiloastre, Niscdtoarei de Dumnezev". zi, s[.femeia Lcee la lucru, avind"gi pe copild l0ngd dOnsa. I4f s-t-Uga, invdlatd, fiind de diavolul, a voit sI ucidd pe femeie gi pe copild, sd,ia ayeret lor gi si fugI. Lu0nd culitul pe ascuns, mergea spre casd,unde era stdpina sa, Ei dupd ce a aiuns laouqd, l-a cuprins.orbirea ochiloJ in mijlocul ugii Ei nu putea sI intre, nici sd se intoarcd. $i multd vreme s-atrudit, silindu-se sd intre, insi n-a putut, gi a inceput a striga pe,_stlpina sa, zicdnd:,,Vino aici". Iar ea se mixa, cum sta el in miilocul usii si nu venea, ci o striga pe ea,;i-i zicealui: ,,Vino tu aici, mai bine"; cI ftt-gtia.ci este orb Ei cd, de a'ceeaera oprit. $i a inceput sluga a iura pe stlpana sa ca sd vinl aproape de el, ktr ea se jura cI nu va merge la dinsul. Sluga a zis: ,,Lasd mdcat pe copild sd vini". insd ea nici aceasta n-a voit sd o facd",ciii zicea:,,Devoieqti si vii, vino tu". Sluga,vdzind cd"nu poate sd"facd nimic, s-a lovit pe sine cu culitul ;i str[pungindu-se, a cdzut Iar stlp2na lui, vdzdnd ceea ce se flcuse, a strigat cu glas mare gi au venit vecinii. Au venit si de la mai marele cetltii si aflmd" pe slugd, incl viu fiind, gi s-au ingtiinfat de la dinsul despre toate. Au prosldvit pe NIscItoLreL de Dumnezeu, care L flcut o minune ca Lceea,de a izbdvit pe mamd qi pe fiica ei. Dumnezeului nostru slavd @rol.25mai). MINUNEA 356 Cuviosul Teodor fiind otrlvit, este salvat de Maica Domnului

CuviosulTeodorfiind urit de oameniide casl ai episcopiei, care luau cu nedreptatedin averile bisericii,tau gtrd.vitpe el. Din ateastdcauzd. a zdcutcuviosultrei zile fdrd,glasgi sta nemiEc l_ca,un mort;.din care ctuzdin cetateincepusea strlbate vestea despremoartealui. Dar dupi trei zile i s-a ariltat Preasfinta Stipina-noastrl de DumnezeuNlscltoarea, qi ia spus pricina \olii1ui, ce-ivenisedin o.lravaceadatd.in taind, ;i i-a spusgi pe \ ce ii ddduserd otrlva; apoi scolind din basmaua ce o tinea ni, trei boabe, i-a d,at lui, zicind: ,,Min0ncd-lepe aces[ea,

MAICN

DOMNUIUI

307

cd nu vei mai pdtimi de acum nici un rIu". Mincdnd cuviosul boabele aceleaqia venit in simfiri, gi s-asimlit cu totul sEndtos; amullumit lui HristosDumnezeu,9i Preaculaapoi scul2ndu-se, fei Maicii Lui. Iar pe aceivrljmaEi rdi, nu i-a mustrat,nici nu a spuscuiva despre ei; ci a fLcut ruglciune cltre Dumnezeu,ca sd nu le socoteascllor aceastaca pdcat(v.St.22aprilie). MINUNEA 357 Maica Domnului salveazddin robia turcilor pe cei doi fii ai unei mameviduvl Pe vremeacind turcii ocupauAsia Micd,in cetutelElatia,din EparhiaAsianilor,viefuiau doi tineri sofi. AceEtia,de frica turcilor si-auplrlsit \aralor gi s-austabilitin cetateaHrisopoli,din laruMacedoniei.Aici solul imbolnlvidu-se,a murit, dupl ce mai intii a devenit tatd a doi copii, ldsind in urmd o sofieindureratl, instrdinatdgi slracd gi doi copii mici, lipsifi de sprijin Ei de protecfie.Peparcursulanilor ce au urmat, a trebuit si suferedin gr€u urmdrile strlindttrfii, carese manifestadin greu,printt'o totald" izolare fald de cei din iur, fiind ft^ta+i ca venetici.Neavind nici o rudenie alor, Cdtrecare sd-qitdnguiascl soartalor, ei giau pus toatd nddeideain aiutorul lui Dumnezeusi a Maicii Preacurate, cdtre carese rugau adeseoricu lacrimi. Copiii flc0ndu-semdri gori gi infebgand celece se intimpld, adeseoripldngeaupentru durerea mamei lor Ei pentru sdrdciain care se zbdteau. Nu.dupI mult timp, la durerealor ceamare, s-amai addugat o alta gi mai cumplitd. in vremea Lceeaa venit poruncd de la implratul turcilor, sd adunecopii, dupd obiceiullor spurcat,pe care,din fii ai lui Dumnezeu,ii transformauin fii qi vasenle diavolului.intre aceqticopii au fost luali gi cei doi copii ai sdrmanei viduve gi duqi la Amira, care i-a-inchis in temnifd.Dupd aceasta, slrmana femeie pldngeagi mai indureratl, pentru luarea copii lor Ei pentru viduvia, strdiniltateagi slrlcia ei. Si altl mingiiere nrr LveL,slrmana de ea,firl numai nddeideaspre Maicaindurerafilor qi a orfanilo4 CeacareL suferit mai mult decit orice maNdscltoarede Dumnezeuqi pururea mI de.pepIm0nt,Preasfdnta FecioaraMaria.Pe Ea de multe ori o ruga cu lacrimi fierbinfi, sd din mdinile plginilor qi sd facd,milil cu fiii ei, ca sd-iizbdveascd robie. in arrrard piarl lor, afl2ndu-se sufletul nu :]t&FP.

308

.

Pr"t"".NfCODM

De vreme ce nemangiiate mamd se ruga, cu multd evlavie gi credinfd si fiindcd ruglciunea ei era plinl de smerenie,a auzit-o Stlp0na Cea atotputernicd",ca o milostivd gi induratl ;i a izbdvit din leglturi pe fiii ei iubiti, intr-un chip minunat ca"acesta:Preacurata s-aariltat noaptea copiilor in chipul mamei lor, acolo unde erau inchiqi gi le-a zis lor: ,,SculativI, iubitii mei fii, simi urmafi mie". Atunci copiii inspiimintandu-se si fiind uimiti, s-au sculat si cu bucurie au urmat ei. Apoi, prin cuvintul Preasfintei NdscItoarei de Dumnezeu,s-audeschis singure ugile temnifei qi au ieqit; dupd.aceeaih pufind vreme au ajuns la ceasul Utreniei, in cetatea Neapoli, unde era o mdnilstireinchinatd Preasfintei Fecioare, Nlscltoarei de Dumnezeu gi a poruncit copiilor sd,rilmind"in aceea mdndstire, zicindt-le: ,,Aici s[ vd tundeti si sd imbrdcati chipul monahicesc, fiii mei, sd vI supuneti egumenului si la toatn frdtimea, cdci eu iardsi voi veni la voi, ca sd,vdddaci sporili in faptele cele bune, monahiceEti".Acesteazicdnd,sia luat ziua bunl de la ddnEii si s-adus. Iar copiii, dupd terminarea Utreniei, s-auinchi nat egumenului, si iau vestit lui toatd intdrnplarea lor. Egumenul, ca un cunoscdtora inteles,cd o putere dumnezeiascdi-a mdntuit pe dinEii Ei sllvind pe Atotputernicul Dumnezeu, a dat pe copii in grija unui bdtrin imbundtlfit,.ca sd-iinvefe sfin$ta carte ;i toatd rinduiala si petrecerea monahiceascd.Si dupn pufind vreme, ia flcut paraclisieri, ca sd sluieascdbisericii, fiindcl s-au ardtat plini de rivnd. gi cuviogie.$i atdta sirguinll puneau,.inc0t, tofi pdrintii mdndstirii se minunau de d2.nEii,dar mai ales pentru faptele bune cele mari pe care le fdceau. Si toli fralii ii lnudau pe dinqii, bucurOndu-sede sporirea ce o aveauin nevoinlele pustnicesti.Mai ales Filotei, unul din cei doi frati, care se sdrguia totdeauna si se silea ca sd cov2rseasclpe tofi frafii in ascultare si smerenie. Mama cea indurerltd,, nv stia nimic despre salvarea fiilor ei iubifi. DupI ce a trecut pulind vreme, a primit un indemn bun in gindul sdu,ca lepddindu-sede lume si de tulburdrile ei, si meargd,Ia o mdnlstire de fer-ioaresi sd.se cIlugIreascI. in apropiere de mlndstirea in care fii ei s-aucllugdrit, era"o mlnlstire de femei condusi de acelasegumen care i-a primit pe ei. Spre aceastl mdnistire a fuidreptat Dumnezeupaqii acesteimame, unde fiind

MTNANNE

MATCTT DO

primitl s-a cdlugdrit, punlndu-i-se numele Evdochia.insl egmenul nu ;tia cI Evdochia eta m mL copiilor, nici dinsa nu cunostea minunea, pe c re a flcut-o Maica Domnului cu copiii ei. Copiii petreceau in mdnlstirea in carc i-a adus Ndscltoarea"de DumnezeuMaria si le-a poruncit sI rilmind intr-insa gi unde rdmdndnd, slujeau in biserica Domnului cu multl osdrdie; iar ealn cealaltd, mdnlstire de fecioare,sporind intoatd, ascultarea,sluiea ffud,pregetnre la, toate surorile. Sosind o zi in c?re eta w ptaznic vestit al mlnlstirii, s-au dus toate monahiile la mlnlstirea de bdrbtli, ;i erau impreund cu ele s,iminunata Evdochia.Apoi, dupl bundvoinfa lui Dumnezerr,s-aintOmplat cd,dupd.DumnezeiascaLiturghie, s-austrigat cei doi frafi unul pe altul pe nume, pentru oarecare slujbi a bisericii, ca niqte paraclisieri ce erau amdndoi. Iar mam lor stdnd in narticd (pridvor),gi auzind dulcele nume al lui Filotei, fiul ei, i s-a rupt inima; qi intrind in bisericl, s-auitat cu dinadinsul la fefele lor, si i-a cunoscut cd,ei sunt fiii ei. Apoi de mare bucurie a le;inat, si dupd multl vreme venindu-si in fire, ia imbrd{igat pe d2ryii cu lacrimi, gi fIrI de safiu ii slruta. Dupi aceastai-a,intrebat pe ddnqii: cum si cOnd s-au izbdvit din robie? lar ei au rdspuns, zicind:,,Poate ne ispiteqti pe noi, preaiubita noasffd, mamd?Au nu esti tu, cea c te ne-ai scos pe noi din miinile ismailitenilor, gi ne-ai adus aici? Si ne-ai poruncit si rdminem intr-aceastdminlstire, pind vei veni iardqi sI ne vezi?"Atunci femeia s-a minunat si inpelegind minunea, vilrsa lacrimi, prosldvind pe Dumnezeu,multumind implrltesei celei atotputernice, preamilostivei Maicii Domnului nostru Iisus Hristos, care a sdvirqit cu dinqii o minune infricosatd ca Lceasta si nu a trecut cu vederea rugdciunea ;i lacrimile ei. Aceastl minune s-a aluzit apoi in toatd,mlnlstirea si se bucurau toli fratii de dinsii. Evdochia a rilmas in mIn-Istirea sa, slujind lui Dumnezeu cu mai multi sdrguinfd decit inainte Ei mulpmind Flcitoarei sale de bine, crre i-a implinit dorinfa ;i a izbdvit pe fiii ei din pilgindtate. $i aga nevoindu-sebine Ei cu plicere de Dumnezeu,s-a dus la Cel dorit fv. Sf.21oct.).

MINUNILE

MAICII

DOMNAIUI

_

3I I

MINUNEA359 MaicaDomnului salveazl cetateai arigrad

odinioaru, n".l,iot#ff':""""";:;'iH. a tangradurui ei

MTNUMLE MArcrr DoMNUrurin apAnAREA cnrAploR cRE$TrNE, BrsBRrcrLoR

gr uAnirsTrRrloR MINUNEA 358

IcoanaMarcriDon;;tftTJ"#""3;'l:-*lsaracinilor Nimic nu se intampll in lumea Lceustafilrd, voia lui Dumnezeu!Odinioarl, domnul saraciniloi cu voinfa lui Leon,imptrratul grecesc,mergeain larigrad pe poarta ce se chemaBosforiozl. Candau ajunsltpoarta cet?ifii,tovarlsii lui au putut intra lniuntru, dar domnul saracinilor a fost oprit, clci calul lui n-a wut nicicumsI intre pe poaftil. Atunci clutind el in sus, avdz;utdeasupra porlii Icoana Maicii Preacurateqi a priceput cI aceeal-a oprit nedindu-i voie sI intre in cetate,intrucit adeseoricdnd se vorbea cd"Maica Precistaapdracetatea. de ddnsul,el huleanumele Ei. Domnul saracinilor a fost nevoit a se ?ntoarceinapoi (x. 178).

dildeaurilzboi sdl cucereascl,deodatds-avdzutieqind pe portile cetdlii si indrept0ndu-sespre ei, o Doamnl ce nvelinfiligare de impilr7;teasi.Pergiiau socotit ctr aceeaesteimplrilteasa gi merge sI-i roagesd,facdpacecu ei. Dar aceaDoamnla fost Precista,care apdrafarigradul de wlimagi. DupI LceeaMaicaPrecistas-afdcut iar intre perqi a inttat atita tulburare,incit au inceput nevilzatd., a se bdte intre ei, inc?rt,mulli au pierit, iar cei rimagi in viafi au fugit cu multl rusine si frici, din imprejurimile cetllii (x. 179). . MINUNEA 360 Icoana Maicii Preacurate pvrtatd pe ziduri, apilra" cbtatea Novgorodului de dugmani Cipdva cetateaSuzdaluluis-asculat cu rdzboi asupraNovgorodului, amindoul cet[.tile fiind sub stlpdnirea impiratului de la Moscova.in acel timp Ilie, EpiscopulNovgorodului,s-a rugat lui Dumnezeuinaintea Icoaneilui Hristos,ca sd-iLperepe dnnqii de dugmani:Ela auzit ttunci un glas care i-a zis: ,,Du-tein biseri ca Domnului Dumnezeuluinostru din ulila Ilieqi, sd iei de acolo icoana PreacurateiFecioareMaria gi s-o duci pe zidurile cetdfii, funpotrivadugmanilor.$i aEaprin ea vi veli apdra".Episcopulauzind acestecuvinte a trimis pe diaconulslu, si-i aducl acealcoanil aPleacurateiFecioare,dar icoanan-awut sI se dea lui s-oia. Yilzlnd aceastaIlie EpiscopulNovgorodului,a mersdinsul impreunl cu tot soborul la lcoana aceeaa PreasfinteiNlscitoarci de Dumnezeusi cilzdndinaintea ei, s-a rugat Stdpaneinoastre,zicind: ,,O,preamilostivl Daamnd",Fecioartrde DumnezeuNiscItoure, tu es,ti nildeidea, scdparcaEi aplrarea cetiltji noastre, zidul, acoperimintul gi limanul tuturor cregtinilor.Drept acee) qi noi plcltoqii spfe tine nldijduim, toagd-te,Doamnl, Fiului TIu gi Dumnezeuluinostru, pgntru cetatel noastrtr si nu ne da in minawljmagilor no;tri, pentru pilcatelenoastre,ci ascultdplingercLqi suspinarearobilor tdi ;i scapl-ne,precumoare-cind Fiul tiltJ i-L crutat pe niniviteni, pentru poclinfa lor, aqijdereagi aici,

312

Protos. NICODIM MANDTTA

StApand,aratd-timila Ta". Astfel rugindu-se Sfintul, a inceput a cinta ParaclisulPreasfinteiNiscltoarei de Dumnezeuqi pe cind clericii cdntaucondaculdupd a gaseapesni: ,,Ceexce eEtifolosi toare neinfruntatl cregtinilor...",indati cinstita icoandt Preacuratei Ndscltoareide Dumnezeu, singurl de sines-amigcat;iar poporul vilzind acea strdind minune, tofi intr-un glas au strigat: ,,Doamnemiluieste!"Apoi PreasfinlitulArhiepiscopluind in m0ini acea cinstitd.icoand.,cu dragostea sirutat-o Ei mergOndcu tot poporul, cintdri de rugdciunesdvlrqind, au indllat-o pe zidurile cetdlii qi a pus-oimpotri\a luptdtorilor.Fiind al ;aseleaceasdin zi, potrivnicii mai t^re ^n dat ndvald,asupracetdtji,aruncOndasupra ei ploaiede sIgeli.Atuncicinstitaicoanda PreasfinteiNiscitoarei de Dumnezeu,indatd, si-aschimbatfata dinspre potrivnici e a intors-o spre cetate. Aceasti migcareera un sefirnde preamare Ei milostivire a Stipinei noastre, pe cme a ardtat-o popoarelor celor ce se primeiduiaude impresurdtori.Privind Arhiepiscopul spre sfinta lcoand, a vdzut lacrimi curgind
MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

313

rdzboiintre ei, cei vinovafi primindu-girdsplatapropriei lor rIutAF. Si agadin vremea^ceea,prin ocirmuirea bunului lor pIsmareacetatea Novgorodului,a petrecutin pace tor duhovnicesc, gi liniEte adincd (v.sf.7 scpt). MINUNEA 367 Icoana lui Hristos, vesmintul Precistei si lemmrl Crucii, aphrh Tarigradul de pergi si titari in vremealui Eraclie,impdratul grecesc,Sarvar,voievodulperqilor qi hanul tiltafilor, au venit cu ottile pe mare Eipe uscatpini sub zidurile ,Tarigradului Ei inconiurindu-I,se luptau sd-l cucereascd.ln aceavreme to.tioameniis-aurugat MaiciiPrecistei.Clericii s,ipoporul lu2nd icoanalui Hristos, cea nef.dcutlde mdnd" omeneascl,ve;mintul Precisteiqi lemnul cel de via[d fdcdtoral Crucii Domnului,au flcut litanie pe zidurile cetdfii rugdndu-se lui DumnezeusI le ajute. Atunci Precistaprin icoanast de la bisericadin Vlahernaa scornit,in mare valuri nlvalniceincOtsau inecattoatecoribiile plginilor. Tot atunci,cu aiutorul Sfinliei Sale,ogtile grecesticare se aflnu lingd bisericaSa ce se chema Peghia,au ucis mulli tdtari ce se aflau pe uscat.Grecii vdzind z;ceastaau inceput a se imbdrbdta gi astfel au biruit pe tdtari. Hanul s-asperiat atdt de mult, cd nu stia ce sd mai facd.Astfel, cu aiutorul MaiciiDomnuluiau fost izgonili (x. 125). MINUNEA 362 Prin ruglciuni cu lacrimi citre Maica Domnului, Moscovagi toatd Rusia scapi de turci si tltari in anul 1451,prin voia lui Dumnezeu,pentru pdcateleoamenilor, au nivilit agarenii cei fdrd.de Dumnezeu,asupra pdmintului Rusiei.Un fiu al impdratului saracinilor,.inso{it de mulfi tdtari, aintrat pe plmdntul Rusiei,arzind satelepe unde treceau si apropiindu-sede cetatea" Moscovei,au inconiurat-odin toatepdrtile, vrind si o cucereascl. Atuncifericitul Mitropolitlona, cu tot clerul slu, luind cinstiteleCrucigi Sfintelelcoane,au inconjurat zidurile cetdlii cu cintare de ruglciune, vdrsind multe lacrimi din ochi in rugdciuneacdtreDumnezeu,pentru cetateqi pentru popor.in aceltimp, cdutind spreun monah,anumeAntonie,care era staret la mindstirea Ciudova,bdrbat cucernic,pe care il

314

PTotos. NICODIM

MANDTTA

cunosteaSfantul, gi gtia viala lui imbunltdfiti, Mitropolitul Iona i-a zis:,,Fiulesi frate, Antonie, roagd"pe milostiwl Dumnezeu gi pe Preacurata Nlscdtoare de Dumnezeu, pentru izbdvirea cetlfii Ei toati credincioasacregtinltate, de agarenii cei fdrd"de Dumnezeu". Antonie i-a zis: ,,Prea mare, arhiereule, mul,tumim lui Dunrnezeu si PreacurateiMaicii Lui, ajutdtoareanoastrd"ceatare ;i grabnicl, cdci a. auzit rugdciunile tale Ei a rugat pe Fiul slu, pe Domnul nostru Iisus Hristos, ca sI fie mintuitd cetate aceasta;i toatl credincioasa crestindtate pentru tine. Iar acegti agateni, cu nevdzutl putere vor fi biruili qi degrabd izgonifi, numai eu singur voi fi rdnit de ei, ;i voi muri, cici judecdfile lui Dumnezeu au poruncit". Acestea zicdnd Antonie, iatd deodatd.a zburat o sdgeatd"de la tdtari, qi a rdnit pe acel staref, Antonie, care bolind pu1in, a murii gi a fost ingropat cu cinste de Preasfinlitul Mitropolit Iona gi de tot soborul. Dupi Lceeavenind praznicul ,,punerii cinstitului vesmdnt al Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu", ce se prdznuiegte pe ziua de doud iulie, pdginii au fost cuprinsi deodati de mare fricd gi cutremur, din care cauzdau fugit de la cetate, fiind izgonili de puterea cea nevdzutl a lui Dumnezeu. Iar Sfantul Mitropolit a poruncit, ca degrabd sI se zideascdin curtea sa o bisericl numiti ,,PunereaYegmdntului Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu",intru pomenirea izbdvirii de agareni, cu rugdciunile Maicii lui Dumnezeu, cdci inff-acea zi s-a liberat cetate de impresurarea barbarilor 1v.sf. 31martic).

MINUNEA363 Maica Domnului izbiveste cetateaUstiog de pieire, pentru rugiciunile Sfintului Procopie FericitulProcopiese trlgea cu neamuldin nemfi. Fiind negufltor bogat,a venit cu multl marfd,in mareacetatea Novgorodului. Ydzind el toatd,rinduiala Bisericii Rlsiritului, Ei cunoscind 'ci credinfaortodoxdestebund, a iubit-o foarte mult dorind ;i si o invefe desdvdrgitgi sI o primeascdpe dinsa, cillota" un bdrbat insuflat de Dumnezeu,c re sdJ invefe qi si-l lumineze prin Sfintul Botez.Auzind de CuviosulPdrinte Yarlaam,care ridicase o mlnlstire in apropierede Hotin, cI este bilrbat iscusit si plin de duhovniceascd intelepciune,a mers la ddnsul;gi invdfindu-se din destul dreaptacredinfl crestinfl,a primit SfflntulBotez.Apoi

MINANIIE

MAICII

DOMNULUI

315

qi-ainrpirgit toitd Lvere sa slracilor, dind qi mlndstirii aceleia o parte oarecareqi astf'elsingurs-aflcut sdracde bunZvoie pentru dragostealui Hristos.El a trecut cu vedereanu numai lumea cu poftele ei, ci si pe dinsul, pentru cL a lepddat viata nebuneascl,ficindu-seinaintea oamenilorca un om fdrd"de minte gi nepriceput,avind mintea sa adincitdin cugetareacdtreDumnezeu.Acei careil Etiaupe dOnsul,il fericeau,vdzdndu-ipetrecerea lui, zicind astfel:,,Acestom, estemare inaintea lui Dumnezeu, deoarecevenind aici din alte pdrli si fiind de altd"credinfd, s-a intors la dreaptacredin{d,multa lui avbre a implrfit-o la s[raci, qi s-afdcut nebunpentru flristos". iubind sdrd"cia De multe ori, auzind fericitul Procopieniste cuvinte ca acestea, se mihnea foartemult, si nesuferindsI fie liludat de oameni, a plecat de acolo in pirlile rlsdritului, primind multe suplrdri de la cei neintelegltori.Venindin cetateaUstiog,a vietuit intr-insa, umblOndziua prin cetatese prefdceaa fi nebun,pentru clre eta batjocorit de mul,ti qi chinuit cu bdtdi, mai alesde copiii cei nepricepu!i. NoapteamergOndel la'biserici,se ruga Domnuluicu lacrimi pentru cetate, pentru oameni, Ei pentru slujitorii sdi, zictnd: ,,Doamne,nu le socotilor pdcatulacesta".CAndaveanevoiesI se odihneasclde osteneali,se aruncape gunoaiesi muidlrii; iar iarna pdtimeade ger Ei de zdpadd,irltr-o haind"groasdsi rupfl, fiind pe jtmdtate gol. Yara rdbda zdduful Ei arEi[a soarelui, gi primea foarte pulind hrand,de la oameniicei temltori de Dumnezeu;i aceastanu in toate zilele.De la cei bogafi si flcitori de nedreptate,niciodatl nu voia si ia nimic, ;i adeseoripetrecea multe zile f.dtd,hrand. Ducind o viatd,ca aceasta., s-a ftrcut mucenic de bunl voie, chinuindu-secu forrnea gi cu seteasi riltdcind, umbla gol, ludnd ocIri, bltdi $i batiocuri.El, cel ce nu-i era toatl lumeavrednicl, umbla prin ulilele cetlfii, lipsit, necliit gi chinuit. Haina ruptd ce o LveL,o purta aruncatd,pe umdr, avind, spatelegol, gataspre bItIi, incit si la d2nsulse implinea scriptura: ,,Spatelemeu l-am dat spre b[tAi, qi fdlcile mele spre lovire cu palmele;iar fala mea nu am intors-o de la rusineascuiplri lor". Pentru o viali cL aceasta", s-a sdldqluitintr-insul darul lui Dumnezeu,si i s-a dat lui darul proorociei,ca mai inainte sd

316

PTotos. NICODIM

MANDITA

vadi gi sI spund,cele ce vor sd fie, precumva ardta cuvintul ce ne stI inainte. Dupd Lceel el a inceput a locui intr-un foisor, lingil soborniceasca bisericda PreasfinteiNiscitoarei de Dumnezeu,rugindu-setotdeaunacu lacrimi, gi cu multe ing'enuncheri, cer0nd cele folositolre cetltii. Rugdciuneallui era bine primitl inaintea lui Dumnezeu,fiind puternicl a indepdrta de la oameni dreaptaminie a lui Dumnezeu,precum vom vedea din cele ce ttmeazil, Odatdpentruinmullirea pdcateloromeneqti,a voit Dumnezeu piardd, cetateaUstiogufui,cu fulgere;i cu pietre cilzutedin nor, sd, precum altd"datda ucis cu pietre din nori, pe oamenii din Amoreia, careseimpotriveaului IsusNavi. Cre;tinii,cei plcItogi, care nu se pocliescsi care se tdvilesc ?nfdridelegi spurcate,ca in noroitil tinei, sunt potrivnici lui IisusHristos,Fiul lui Dumnezeu,pornindu-Lpe Dinsul spre'minie qi rdspldtiregi spre care Domnul, ca sprevrdjmagiseinarmeazil;i-ipierde.Agas-ainarmat Dreptul Rlspldtitor asupracetlfii Ustiogului, carel-a miniat pe El. A llsat sd vind asupraei pedeapsasipieruarea,pe care Sf0ntul Procopie,mai inainte a vestit-o,indemn0ndu-ila pociinfd, precumoarecOnd ProoroculIona pe niniviteni. intr-o zi de Duminici, fiind adunatmult popor in Sfinta BisericI, Sf0.ntulProcopiea inceput a indemnape popor spre pocdintd.,zicind: ,,Fratilor,pociifi-vi de pdcatelevoastreEi milostivi,ti pe Dumnezeusprevoi, prin post qi rugiciuni; cdcide nu vi veti pocli, toqi veli pieri prin grindind si foc, pentru cd minia lui Dumnezeuva veni asupfavoastrd".Dar ei nu s-auuitat la cele zise de dinsul, ci grdiauintre ei: ,,Acestom este filrd"de minte, fiindcd niciodatdnu grliegte ceva cu pricepere".DupI cintarea DumnezeieqtiiLiturghii, Sfantul stdt€ain pridvor qi pldngeanemingiiat, tinguindu-seziua gi noaptea;iar oamenii care veneau la bisericl, vdzindu-l plingind neincetat,ii ziceau:,,Dece pldngi nebunule?Careestenecazulinimii tlle?" Fericitulle rdspundea lor: ,,Frafilor,priveghiali gi vd, rugali, ca sI nu cddbti in ispitI". Dar ei nu socoteauintru nimic cuvintele lui. A treia zi iegind el din pridvor,s-adus prin cetate,propovlduind tuturor oamenilor cu multe lacrimi si strig0ndu-lec[ se apropiepedeapsalui Durnnezeu, zicind: ,,Poclili-vl oamenilor,plingeli pentru greqelile

MINUNITE

MAICII

DOMNUTUI

3r7

voastre gi vi rugafi, cd"doar igi va intoarce Dumnezeudreapta Sa mOnie gi nu va pierde cetatel pentru inmullirea-fdrddelegilor, ca pe Sodoma qi Gomorl". Dar oamenii cei impietrifi la inimI, nu luau aminte la propovlduirea lui, ci mai alesil batiocoreauca pe un om f.drd de minte. Dar Sfintul era rdbddtor qi *ugltor fierbinte cdtre Dumnezeu,ardtindu.se pe sine chip de'poclinfd pentru toti, si milostivind pe Dumnezeu prin neincetate rugdciuni cu lacrimi, ziua si noaptea. in Duminica viitoate,la amizzd,,a venit peste cetate un nor intunecos, incdt s-aintunecat lumina zilei, fdcindu-se ca o noapte intunecoasd",iar poporul vdzind neobiqnuita intunecare a zilei, nu se pricepea ce este, si ziceauin sines,i:,,Ceva sd fie a;ceLStL?" Apoi s-au ridicat nori mari cu fulgere neincetate din patru pdrfi, ndvdlind asupra cetdfii. Erau tunete LsL de infricctgate,incit nu se Luzet om cu om vorbind. Pdmdntul se cutremura de infricosatul zgomot al tunetelor, iar din fulgere s-a fdcut o arsild mare. Atunci poporul a cunoscut,cI vine pierzarea sa, prin mdnia lui Dumnezeu care s-a.pogordt asupra cetdfii, aducindu-si aminte de proorocia si propgvdduirea fericitului Procopie. Atunci tofi au alergat la Sfintele Biserici, dar mai ales in biserica cea soborniceasci a Preasfintei Ndscltoare de Dumnezeu, unde sdvirqeau rugiciuni cu lacrimi. La aceaBisericd alergind qi SfAntul Procopie, a cdzut inaintea Icoanei Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu, vdrsind multe lacrimi si rugindu-se, ca sd fie miilocitoare cltre Fiul sdu si Dumnezeu,pentru oamenii care Lt gregit si au atras mO;nialui Dumnezeu asupra lor. Rug0ndu-secdtre Dumnezeu,ca proorocul Moise de demult, striga: ,,lattd, Doamne,acestuipopor pdcatelelor, iar de nu, Eterge-mddin cartea Tain carem-ai scris". Fdcindu-sede Sfintul Procopie si de tot poporul, ruglciune lungd qi cu plingere, citre Dumnezeuqi cdtre Preasfinta,Ndscdtoare de Dumnezeu, s-a ardtat din icoana Preasfintei Niscdtoarei de Dunrnezeuo minune preamdritd..Din chipul ei a ieqit mir ce curgel c din izvor. Din acel mir s-auumplut vasele liisericegti,;i in ceasul acela s-a schimbat vdzduhul. Norii cei infricosati, cu fulgerele qi cu tunetele, s-au dus in locuri pustii, ca la doudzeci de stadii depdrtare de cetate si acolo plouind pietre mari si infricoqate,au stdrimat multe pdduri ;i le-au ars, iar din oameni si

318

Protos. NICODIM

MANDITA

dobitoace pe nimeni n-a ucis, prin Lpnrarea Preasfintei NAscAtoarei de DumnezeuEi cu ruglciunile Sfintului Procopie.Pietrele aceleq ce din minia lui Dumnezev Lu cdzutpe acele locuri pustii, se vid gi pdnd acum, spre incredintarea gi infricogarea neamului celui mai de pe urmI, ca pdcltoEii sI se intoarcdla pocdinld,.lar din mirul acelace a curs din chipul Preasfintei Niscdtoare de Dumnezeu, se ungea poporul pentru binecuvintare. Cei ce erau bolnavi gi pdtimeau de vreo boald, oarecare, aceia cigtigau vindecare qi sdndtate.Atunci s-a fdcut bucurie mare in aceastd,cetate ce s-a izbdvit de pierzare si pentru mirul cel tlmlduitor ce s-a primit din darul Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu. Iar Sfintul Procopie vietuind ani mulli qi vdzdndu-qimainainte sfirsitul sdu, s-a dus noaptel la mdndstireh'sfantului Arhanghel Mihail si l0ngI acea mdndstire s-a mutat citre Domnul, negtiind nimeni de sfdrgitul lui. Moartea Sfintului a fost la 8 iulie, in ziua pomenirii celui de un numO cu el, pldcutul lui Dumnezeu, Sfdntul marele Mucenic Procopie fl. Sf.8 iulic). MINUNEA 364 Pdrintii Cuviosului Nectarie, aiutafi de MaricaDomnului, scapi de pericolul robiei DumnezeiesculNectarie, era din localitat|a ce se chema Bitolia, iar pdrinlii lui au fost bine-credinciosiqi drepli inaintea lui Dumnezeu si aceasta se vede din urmdtoarea,intOmplare. Pe cdnd turcii voiau sI robeascl locul Lcelt, mama"cuviosului aflindu-sela atie, avilzutin somn pe PreacurataNdscltoare de Dumnezeu, care i-a poruncit sI ia pe bilrbat qi pe fiii sdi si si fugl cit mai curind din locul acela, ducindu-se in altd parte, pentru cI vor veni agarcnii sI-i robeascd,.indatd,cum s-a desteptat, a alergat la casalor si a spus bdrbatului ei, ce a visat; apoi luind cqpiii lor, au fugit din locul acela si s-au ascunsintr-o pltte, unde li s-a pdrut lor cd este mai bine. Dupd ce barbarii at prdd,atlocul acela si toate pdrgile din imprejurimi gi dupl ce a.incetat tulburarea, dupd multd vreme au ieqit din locul unde se aflau ascunsi,plzindu-se nevdtdmati, prin acoperdmintul ;i sprijinul Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu, cdreia, i-Lrr multumit din tot sufletul lor cu lacrimi de bucurie ff. Sf.5 Dcc.).

MINUNIIE

MAICII

DOMNULUI

319

MINUNEA 365 " Maica Domnului pdzestebiserica Sa, de tilharii ce vor si o prade Odinioard au venit tilharii noaptea',in mInlstirea Sfintului Sava,ca sd pradebisericaPreacurateiMaicii lui Dumnezeu.Dar pe cind s-aupornit cdtrefercastrace se afla deasupramormintului CuviosuluiPirinte, li s-a ardtatlor in fatd un munte mare pe cue nu le era lor cu putinfl a se sui nicidecum.Apoi a cdzut peste dinEii fricl gi cuffemur,Ei renunfOndla gindul lor, s-au intors ru;inafi. Acesteatoate, tdlharii ing$i le-aumlrturisit mai tirziu, cind cu pocdinld au venit la mdndstire,unde au petrecut pdnd la sfirsit, viatd"bineplicutd lui DumnezeuW.Sf.3 dcc.). . MINUNEA 365 Maica Domnului izgoneste prin Sfdnta salcoand,, pe ndvllitorii agareni, din pdm0ntul Rusiei in zilelebine-credinciosului si marelui domn VasileDimitrievici, singurul stdp0nitoral Rusieigi in vremeaSfdntuluiMitropolit Ciprian, a fost ndvdlftealui Temiraxac,impdratul agarenilor, contra pdmintului Rusiei.Aceiasculdndu-se cu mare putere de la rdsdrit si prldOnd multe impdr{fii, a ajuns pdnd la pdrlile Rusiei.Apropiindu-sede hotareleei, a cucerit cetateaEleciulgi a rdpit pe voievodulEleciuluigi a ucis o mullime de crestini,cici era mareuritor ;i cumplit muncitoral neamuluicrestinesc. Apoi pdmdntul pustieascd, se mai lduda,cd tot Rusieiare sd-l ca sd credintacreqtineascd. dezrdddcineze iqi pregdteadrumul siu spre Moscova,yr0nd ca sd o risipeascdpe ea. Auzind marele donin VasileDimitrievicide acestlucru, ;i-a adunatoasteasa gi s-adus in cetateaColomni.De acoloplecdnd,a statla malul riului. Ochi, tdbfuind impotriva vrljmasului, iar Temiraxaca"statintnun loc 15 zile.instiinlflndu-semareledomn qi toatdoasteacrestineasci, de mareaputerea pdgintluiimpdrat, carevenisecu multd oEtire, gi auzind si desprescopul pe care il avea sia ridicat mO.inile spre.cer,impreundcu toli ostagiisdi ;i se ruga cu lacrimi Domnului Ei PreasfinteiNdscltoareide Dumnezeu,pentru izbdvirea sa de acel agarcanfdrd,de Dumnezeu.Ei chemauin ajutor pe cei mai mafi pllculi ai lui Dumnezeu,pe Sfinfii Ierarhi Petru si Alexe,pe CuviosulSerghiesi pe ceilaltiSfinti ficdtori de minuni

320

Protos. NICODIM ItIANDITA

ai Rusiei. Apoi a trimis in cetateaMoscova,la plrintele sdu duhovnicesc Ei la PreasfinfitulMitropolit Ciprian,ca sd faci post Ei rugiciune. DupI Lceeasd trimitd in cetatelVladimirului, ca sd ia de acololcoana filciltoarcde minuni a PreasfinteiNlscdtoarei de Dumnezeu,sil o aducl in Moscova,pentru apdtareaimpfuiltestii cetlfi a Rusiei.Mitropolitul Ciprian,mai inainte de a primi aceastf poruncl, se gindea ca sd aducil acea cinstitl lcoanI; c2;ndi-avenit porunc LceLstL,Ltunci a mullumit lui Dumnezeu, ci tot acelaEigind a pus Ei in inima marelui domn. Primind potrivire a g0ndurilor, ca"o adeverirea bunlvoinfei lui aceastd. Dumnezeu,ca minunatalcoand"sd se aducilla din;ii, atunci el a trimis tndatd,la Vladimir, oameni din duhovniceascarinduiald. sd aducdcinstitalcoand.Apoi adundndtot clbrul ;i mullime de popor,s'aurugat impreuni pentru biruinfa asupravrdjmagului. El le-a poruncit tuturor sd posteascdqi sd se roage,el singur fdcind slujbl si rugdndu-seziua si noapteacu multd vdrsarede lacrimi, pentru marele domn, pentru oaste,cum gi pentru tofi drept-credinciosii crettini. Cind cinstita lcoand a pornit de la Vladimir Ei se apropia de cetatelMoscova, in 15 zile ale lunii august,de prazniculAdormirii MaiciiDomnului,au iegitin.int2mpinareaei, PreasfinlitulMitropolit cu tot soborul sdu,impreund cu mult popor, ca;revdzdndacea Sf0ntdlcoand,au cilzut cu fala la pdmint si s-auinchinat ei, ca insd;i PreasfinteiNdscltoareide DumnezetJ, curevenisela dingii, qi primind-o cu negrlitd bucurie,virsau multe lacrimi, privind spre ddnsagi rugindu-seca sd se izbdveasclde ndvillirea ^glrenilor. Dar nu in zadarle-aufost rugdciuneasi lacrimile lor, pentru cd chiar in aceiasiziin carea fost adusdla Moscova,preacinstita Icoand"a.PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu,Temiraxac, plgnnul impilrat al agarenilor,ingrozindu-sede o infricogatl vedenie pe carea avut-oin vis, s-atulburat si a fugit inapoi cu toatl putereasa,nefiind izgonitde nimeni. VedeniaLceeaa fost astfel: inaintea sa a apdrutun munte inalt, pe al clrui virf mergeau impotriva lui mai mulli Arhierei, aceiaavind toiegein mdini il ingrozeau pe el. DeasupraArhiereilor, in vIzduh, a vilznt o impfutteasl inconiuratd,de o strllucire neobisnuitdsi de o slavl negrditd,imbrdcatdin haind de porfird, cu razein chip de fulger

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

321

;i strdlucindmai mult decit soarele.Iar impreiurul ei era mulli me de ostasiinarmafi carc ii sluieauei, gi pregdtindu-seia de rdzboi.Implrdteas^^vel m2inileridicatepentru ruglciune.Apoi ^a vdzat-ope ea.ameninfindu-l cu groazd", ca si se ducd din hotarele plmintului Rusiei,ardtdndu-se ca si cum porunceaostasilor sii si porneasclcontralui. De aceainfricosatl vedenies-acutremurat Temiraxac,a sdrit inspiimintat din pat qi a rdcnit: ,,O,vai mie, ce inseamnl aceastdvedenieinfricosatl?"Si tremurind, se temeasuspinind,fiind in marenepricepere. DupI un ceasvenindu-Eiin ffue,a chematpe domnii gi voievoziisdi, gi a inceput a le spunelor ceeace avdzut,tremurind inci de frici. Aceiaauzind ceeace li se spunea,Ei vdzdndpe impdratullor tremurind, s-au inspdimintat Ei ei asemenea,qi nepricepind inlelesul celor poatesi fie aceastl?"Unii ziceau:,,impdrdteasa auziteziceau:,,Ce cares-avdzut,esteMaicalui IisusHristos,Dumnezeulcreqtinilor, si sevedecdvoieEtesd aperepe cregtini,pentru cd"ddnsa le este lor Aiutitoare gi Purtdtoare de gtijd". Temiraxaca zis: ,,Dacd crestinii au o aiutdtoareca aceea,apoi in degert ne-ampornit asupralor, Ei fdrd"de spor ne ostenim, cdcimicar pe unul din cei ce stau inaintea ei, de l-ar trimite asupranoastrl, pe toli ne va birui, qi nici loc nu vom puteagdsiunde sd fugim". Astfel pl0ngindu-se acel impfuat pdgin, s-aintors inapoi cu toatd putere^ sa,fugind cu rusine.Si aceastafiindcd li se plrea Lgarenilo4cd multe cete de ostagidin plmintul Rusiei,vin in urma lor, ;i pentru aceeafiind cuprinsi de fuicd,mare, unul pe altul se cdlca,aruncindu-qi armele, prdzile qi tot ce jefuiseri ei. Astfel a fost biruinla drept-credincioqilor creqtini asupravrdimasilor,fdrd,fizboi si fdrl vdrsarede sdnge,cu rugdciunilePreacuratei Fecioare,Ndscdtoareide Dumnezeu.Aceanivllire a lui Temiraxaccu agareniilui, qi minunatalui izgoniredin plmintul Rusiei,s-aintimplat in anul de la facerealumii 6.303 (sau795de la Hristos)gi din vremea acee in cetateaimpilrdteascda Moscovei, s-a Lsezatprazniculintimpindrii lcoaneiPreasfinteiNlscitoarei de Dumneze\,caresenume;teVladimirsca,intru neuitata pomenirea minunateiizbdviri de agareni.Aceaizbdvfues-aflcut pfin apdrareaPreasfinteiNdscitoareide Dumnezeu,prin Sfinta sa lcoand.cea fdcdtoarede minuni. Dumnezeuluinostru slavi, cinstesi inchiniciune in vecii vecilor.Amin (v.Sf.2r5aug.).

MINUNILE

MAICII

DOMNUTUI

323

agareniidin Crit, ;i Leon, care era Patriciu gi Domestical Ecoli lor Apusului.$i a iis ciltre ei, Sfintul: ,,PreLiubifii mei fii! Eu am la mine ca ucenicun mare orilJmbuniltillit cu prisosinfi,'ce-Js 'AtiLn-dSie Avramie);ca numegte ]iiil-"I" ."1 d;l l*Lg-&-fi-e-*al-.!ui-.pste el de-acumiqalnle--penPlrinte va ifatuiesc si' v[ miiiuiiiitiA oametru cI intr-adevlr estd'refiic-frircArmuiaffiufbtete nilor". $i vorbind bbierii cu ei, tfupespusa6-ffit mult de mlrea lui inlelepciunegi pricepere,pentru care s-augi a zis cdtre dinmdrturisit lui. Iar intre altele, _lrolevodul sut ,,Ammare dorinll ca sd"md"depdrtezde lume gi sd mI lin$tescintr-o mInlstire" . La cateAta1aSieia rdspuns:,,Buni socoteald al, fiule, in minted ta qi dacd,te vei hotlri, Dumnezeuili va ajutala ceeace-!iestede folos".Cu acestecuvinteia binecuvintat pe ei de plecareqi s-adus la nlesale.De atunci,Mihail, pe oricd,ti pdrinti si oameni mari veneaula dtnsul pentru mlrturisire, flr in afardde mlnlstire. Care aflnffi" trimetea la Atanasie - - - ; -ce ' " a -locuia ; " -"-i -'--L- ' T

ci sfdntul bdtrdn voia sl-l lase dupd molrtea" sa ca moqtenitor in

MAICA DOMNUTUIPOARTA GRIJA DE MANASTIRI SI DE PERSONALUTtOR MINUNEA 367 . Maica Domnului izvorigte apd"din piatrd, + umple iitnifele cu grdu gi vasele cu vin si untdelemn Din cele ce ni s-aulisat scriseprin cdrli afldm cd pe la aryL 961, se afla in Trapezundaun blrbat preatnfelept9i purtltor de Aw31glgcu numgle,care aveamultd,dragostede cele D-umnezeu, Vrind el a se depdrtade lume s-adusintr-un mundumnezeieEti. te ce se. chemaChimina, unde trdia Sfantg-l$,I-fia! M{g!ggg-,De Lcestl,TupI a sa dorinfd, fiind clluglrit, a r{mas_ina$"lt?"tg_-0p_ ,el, pdVindcu dinadipsu!toali lspra petrecereEipuqttjqi:: *gg cu cind numai odatd.pe sIptdm0nI qi implrtdgindu-.se--deseori I bAtri,ni-a poruncit sAmanance numai la trei-Zilg^$dafrsi sd doarmdpe o rogoiini.

ceerau nepogide--ai-fui, iffi-c€sffiF-A veiiii la sfantul491_&.ti,

boieri de neammare:Nic-hifogcare erlpus de impiratul Romano ca voievodpesteoasteace era inslrcinltd a mergesd batl pe

locul lui, spre folosirea fralilor, c4_gnql4lgr 4g $Lv1[-gg_e_tg_g:4.* ruia i-a spus,figirnicindu-se cum cd ar fi om simplu, negtiutor de carte. Bltr0nul scriindu-i alfabetul,il invdfa pe el. tqJrcbl_for, cel mai sus ardtat, aflltrd, de plecarcalui, mult s-a intrj-stat.Si fiindcl cunogteaduhovnicestedorinta lui de a secltice cu la Athos,a.scriscdtremai-mareleTesalonicului ca sdcerceteze le, -pind"ce ii va af la,,-ar diffi in icri so"4{e sirguinll_ in tgq-m-un_1g Duc2ndu-se acelaEi vest i nd chipg!J-919,i-.lut cum-"+i-to,ates-em&e.le. proiestosuluiSfdntuluiMunte,i s-ardspunscI trebuie sd aEtepte pinil la pr:azniculNaqteriiDomnului, cind se adund,tof frafii la bisericaProtatul gi atunci 1l va cduta. Sosindmomentul-asteptat,in timpul cdnd se canta"privegherea, p.1q_LgggglJlzU_pg-A!ag11leggl*qr}lal pe care il cunoscu dupr lemnliie A-esirfit'dd sldniiiil Niilii:foi: Fdcdndu-ilui metanie, l-a rugat sI citeasclceledupd rinduiali. lnsl el, pundndpricini va afurisi,dacdnu cI nu stie carte,proiestosull-a amenintat'cd-l gtie. Atunci si nevrind, a fost nevoit sI va citi aqa dupl cum spunl adevdrul;qi auzind limba lui cea preainleleapti qi bine

324

PTotos. NICODIM

MANDITA

grditoare,toli s-auinspdimintat gi i s-auinchinat lui. Iar mai ales bdtr0nul, stareful lui, qia cerut iertarc pentru necunostinlele lui cele de mai inainte. AUZFd Atanasie cd Nichifor a trimis scrisoarepentru el, a rugqtpe pioiestosul ca si nu-l descopere;;i aELs-afdcut. insi peste pufin[ vreme a venit Leon, fra,tgle lui Niqbifpr, cate cercetand in tot muntele,l-a aflat pe dinsul si imbrlfigdnduJ, s-a bucurdt foarte ;i s-aveselit cu duhul. lar fralii pustnici, vdzind evlavia boierului cltre Cuviosul, l-a rugat pe 4cestasd cearilmilosterue pe-ntrx cA sd zidescdbiserica Protatului ma! m4q-e,cdci fiind prea micl erau de Atanasiiamtorali de multe ori. fi in urma ruglmintei f.ilcutd" sie a dat Leon bani deajuns de au ridicat bisericd mai mare din temelie. Dupd care lu0.ndu-qiziua bund de h Sfantul,,s-adus cltre fratele sdu Nichifor. Acesta auzind cele despre Cuviosul, a trimis o scrisoare cdtre proiestoEi,sd-l trimitd la el negresit, care, vdzAnd credinta cel mlre a lui Nichifor, l-au indemnat pe sfdntul ca sd se ducd. Iar el, vrind-nevrind, aplecat qi s-adus laCrit, unde se afla atunci binecredinciosul Nichifor pentru lupta cu agarenii. Si cu aiutorul lui Dumnezeu,prin rugdciunile Sfdntului, biruind de tot pe barbarii aceianecredinciosisi binecredinciosuluiimpdrat vestindu-i, a zis Nichifor cdtre Atanasie: ,,latd,Piltinte, prin rugdciuni le tale acrrm s-aizbdvit Muntele de frica agarenilor. intorcdndu-te, zidesteo mdndstire,ca sd vin ;i eu pentru liniste, dupi cum avem invoiald, dacd mai tii minte, ca si md depLrtez de lume". Acesteazicdnd avoit sd-i dea bani, insl el nu a wut sA primeas-

cd,,citFa.zis:,,Fiicu frica lui Dumne2_C_11Liilg*nt9jSgU-qs-ele-hrmii. Dacd,fapta ce doreStia o faceia fi plniffiiulDumneZgll*se.va le-a zis Sfintul pentru cd nu voia sI aibd grra zi{qi).

lar evlaviosul Nichifor, intristdndu-se de acestecuvinte, si-au luat

ziud,bundunul de la altul, si s-aintors Sf0ntulin Munte,iar Nichi for s-adus la Constantinopol, unde flcdndu-iseprimire cu mare cinste pentru cI a biruit pe agareni,mai pe urml a fost alesimpdrat. $iJiild_ 91totp*e-gg4*q!"4p4ll_i!_{9_4gr1n .t-?"$e ? ridi utr Sfant LocaqNiscltoarei de Dumnezev,a trimis la Athosprintr-un duhov*-L---*.-*

ni[ cu"numae-ilieioaie,-60 de litre de aur.Wdiitl dtanasiemulta evlaviea dreprciedinciosului implrit, a primitbaniiEia inceput aziCrim6ndstireain anii 961 de la flristos. lar cite impotriviri qi

MINUNITE

MAICII

DOMN UIUI

325

ispite a pdtimit de la diavol, cite osteneli qi trude a indurat pinn sd zideascd"o mlndstire a;a de mare ca Lceastl, dupl cum gi in ziua de astdzise vede, nu se poate scrie aici, pentru cd nu despre aceasta se povestegtedici. insd care n-a fost la Sfdntul Munte qin-avdzut acea sfintd,Lavtd, cdtl frumusete are: cite izvoare cu minunate curgeri, copaci frumosi, dltitori de veselie, turnuri inalte, chilii nenumdrate,caseindestulate si altele asemenea,sd citeascdviata Cuviosului Atanasie pentru ca sI se umple de mare veselie. Iar noi, trec0nd peste nenumlrate minuni pe care le-a sdvOrsit pururea pomenitul, vom scrie numai despre pururea Fecioara Maria, Nlscdtoarea de Dumnezeu, care este lconoama acestei Lavre pini in ziua de astdzi, dupd cum aici mai ios vom ardta. Cheltuind Cuviosul aurul cel trimis de impdratul, s-aintristat cI nu i-a ajuns ca sd.sdvdrseascllucrul a;a dupd cum il incepuse.$i gOndindu-sela aceastaa plecat din mdndstire spre Careia, ca sd" se sfltuiascd cu proiestosul Muntelui, dacd,n-ar fi bine sd trimitd la impdratul sau gi pe alp boieri, ca sd ceard aiutor. C0nd era departe deLavrd, cala 4000 de stadii, vdzu o preafrumoasd femeie, care il intrebd: ,,UndecdldtoreEti,Atanasie?",,Dat cine esti tu de mi intrebi?" a rlspuns el inspdimintat.,,Eu sunt Maica Domnului Domnului tdu". Zis-aei, Sfintul: Sfintul: ,,lartd-md., Stipani, dar nu ,,Iartd-md,StipinI, cred, de nu voi vedeavreun semn lui.j'.Rdspuns-alui Preasfinta' ,Loveqtein piatr numele Sfiltei Treimi $i cu darul celui NIscut din mine,_"-4E1i-app

pryanunAcu inaestume". Si asaf.dcind,indatd" a izvorit din piatri mulfime mare de apd,.Atunci el fiind foarte insplimdntat, a cdzutcu fafa la pdmdnt,cerind SHpaneiiertare. Careintrebindu-l unde se ducea,ia spustoatl pricina mai susardtatd.l-a zis p_t|ge lui Stdp2na:,,Du-teinapoi_!a pd!{q!ife_rs1_t'eiS4"s_lj411rlgk cu grdu li vgl""g--tS_-p"Lt_tg""gU_yil-$ si cum toate celelalte -qg-{_ql9mn,

carei1i tr,e!ut-e:,c; cgjj.slg1ut:Iip"lu-i_$i.Slpanului _lg.gs_!e.4-_!9?1emeu,iti v
-

neascl nirnenea si niciodatd,ca sd.se socoteasbl iconom al ei. pentru cA eu v de cele ce vd

sunt de trebuigj{rltUgi sd nu y_A.lgqevi gdriei, de sluihaTlienieisi cl v:-,

le cllu-

s-a fdcut nevdzutd".Iar cuviosul intorcindu-se la mdndstire, a

326

PTotos. NICODIM

MANDITA

aflat toatedupl cum a zis StIpina, c re au aiuns cu indestulare bisericdqi toatdmlnlstirea, dupl pind s-asivQrgitdumnezeiasca Minuneacx Lp^ t:zvptitd"din pini astdzl in ziua de vede cum se piatril, g qtiu tofi cei ce locuiescin Athos. Se poatevedCain bisericl o icoanl a PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu,cu1eestezugrivitd pe u;a dinluntru a mlnlstirii, in care se aratil cum stI Sfintul dinaintea PreasfinteiFecioare, intinsl cu chip smerit, cu multd evlavie, iar Ea cu mina dreaptd" qi icolui Dumnezeu este scris: Cuviosul. dedesubt spre ,,MLicL $i noz'maacesteiLawe".Iar in cdmpulcel dimprejurulicoanei,sunt scriseminunile Sfintului si are si acestedoudzugrdveliintr-una, Stilpinaii aratd cu degetulpiatra, iar el loveEtecu toiagul 9i izvoamindoud istorisirile, cum Ei mlnlsti rdste apd,,iar in cealaltd,, esterinduitd"ca sI fie Iconoarea subcarescrieasa:,,Preasfdnta ma mlnlstirii, iar PreacuviosulParaiconom".$i agadip.aceasta se.irrlelggg_pflqig?-pgutru" -ea*te-.-IlU-p:e_.' !gg qi-c"-iq{-atd iconom in Sfanti Lwrd.,ci numai paraiconom,pind"in ziuade astdzi. LceLStd revenim la ceeace mai wem de sptis.riiai departe. Daf sI ' DupI ce Cuviosula sdvirgit mdndstirea,c?rta triit el a prdznuit tot pe pe Preasfinta,iar dupdmoartealui qi frafii, de asemenea, Ea o prilznuiau.Preacuratl insd",ardtdndu-sein vedenie proiespe-!n!.gre, inai.nte_,si. tosului, i-a zis:,,De-ac1m nu .m4_gr^4-l_pl4zryifl pentru aceastd, casd, pe s-a ostenit care robul meu A!ru-AqlS, ci p-aneU moaitEli-tiebuie ie ailz s,c0t dg mfcardsptatiregi mul1!mi-i9.pe"atruostenealaEi nevoinla.lui". $i de atunci priznuiesc cu cintare in a cincea zi a"lunii lui iulie, cind se adunl cala doud,mii de c@sifrdu-seprivegherede toatil rtoaptel, cu preafrumoasecitiri gi cintilri, de la apusul soarelui pdnil la zitd,, cintind lui Dumnezeu,Celuiin Treimeldudat,Ciruia I se cuvine slava,cinsteagi inchinlciuneain vecii vecilor.Amin 1v.sf.5 iulie;M.M.D. 21,d.N.). MINUNEA 36E O mlnistire aiungind in mare lipsi de hrani, a fost aiutatd,cu preaslivire de l{aica lui Dumnezeu Pe vremeacdnd stdpineaudrept-credinciogiiimplrafi, se afla intr-un loc pustiu o mlnlstire inchinatl pururea FecioareiMaria, pe care monahii trlitori acolo, neincetato lludau Ei o sllveau.

IIIINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

327

Iar crestinii stiind evlavia lor, le trimeteau in fiecare an cele trebuitoare ;i aveau cu ce trli; pentru cI nu numai poporul cel de rind, ci si implrafii le trimeteau daruri si ii aiutau. insi dupi o vreme, sculindu-se cu rlzboi pdginii barbafi qi biruind pe creqtini, le-au luat pdminturile din care mlnlstirea primea venituri, ce le folosea pentru hrand,, iat impdrtfii nu mai.aveau voie sd rnai trimitilbani pentru cheltuiald ca mai inr(inte. Nemaiavdnd cele de trebuinfd acolo, monahii s-au gdndit sd plece in altl parte. Si intr-una din zile, s-au sfdtuit ca sd sdvdrEeascd Dumnezeiasca Liturghie, sd se impdrtdqeascdtofi cu Sfintele si Preacuratele Taine, sd se ierte unul cu altul qi apoi sI se duci fiecarc unde il va indrepta Dumnezeu. Adunindu-se ei gi cintOnd toatl slujba Cu lacrimi, in timpul cind se cirrta:,,Cuvine-secu adevdrat a te fefici pe tine, Ndscdtoare de DumrezelJ" gi celelalte, au auzit zgomot ;i lovituri in jitnife qi ieEind trapezarulafard",aaflat (otminune!)toateldzile Ei toate iitnifele pline de griu alessi frumos; pe care vdzindu-l dupd Liturghie fralii, s-aubucurat cu negrditd bucurie gi au strigat cu mare glas: ,,SlavI Tie, Dumnezeule!Mulpmim'fie, Doamne,cI nu ne-aildsat pe noi, newednicii robii Tdi, ci ne-ai trimis putere din ind.ltime". $i nu numai minunea cu griul a sdvirgit-o Stdpina, ci gi altele asemenea,pentru cd s-augdsit toate vaselepline cu vin qi cu untdelemn, de legume si de toate cele ce sunt spre trebuinla trupului, cu indestulare, incit le-a aiuns hrnna'aceeape mai mufi ani. Umplindu-se ei de tot binele, cu tofii s-auveselit qi s-au hotdr2;t ca nimeni si niciodatd sI nu mai pun[ in gind ca sd,plece din aceel sfinfiti mdndstire,nici sd se leneveascdvreodatd de la cintlrile ;i laudele cdtre Fdcdioarcade bine. Si Lsaau petrecut viata cu fapte bune gi niciodatl nu au fost lipsi,ti de cele de nevoie, pentru cd ori de cite ori alueurrtrebuinfd de cevt,le trimetea impdrdteas& ceapreamilostivL Pentru ale cdrei rugdciuni, sd dea Dumnezeu sd ne inwednicim de fericirea cea cereasc[ Amin (M.M.D.27,d.N.).

- MINUNEA 369 Nigte ostagi strigdnd citre NlaicaDomnului au sclpat de primeidia furtunii Un ostasd,ela Zaporoji,ce se chemaAndrei Leahula,impreund.cu mai multi tovardside-ailui, se intorceauacasl de la un

328

PTotos, NICODIM

MANDTTA

rdzboi purtat cu ruqii, inclrcali cu prdzi. Pe cind mergeaucu caiacelepe mare, s-a ridicat o furtuni groaznicd,incit erau in mare primejdie. Ei vdzind cI li se apropie moartea,au inceput a striga: ,,PreacuratIFecioari,Nflscltoarede Dumnezeude la Pecerscagi Sfinte ArhangheleMihaile, voievodul cel ceresc,milostiveqte-tespre noi". Strigind asa,s-auflglduit sd dlruiascd mdo mullime de daruri, numai si scapecu viafd. nlstirii Pecersca, Atunci li s-azrdtat lor un ostaqtinIr, ce purta ctftan de aur, 9ezind pe un cal impodobit tot cu avt, cate le-a zis lor: ,,NuvI temefi, ci rugafivi lui Dumnezeugi PreacurateiMaicii Lui Ei vI va izbdvi din aceastl primejdie, cdci mie pentru aceastami-a poruncit sd vin aici". Si zicind acestecuvinte a inceput a seinllta in suspAndnu s-amai vdzut.Dup[ a;ceels-aupotolit vinturile qi marea,gi aceqtiostasis-auintors cu bine laZaporcji, implinin- = du-Eiapoi fdglduinla (x.3zz). MINUNEA 370 Cuviosul Chiril, av0rndmare drdgoste si evlatie cdtre NlaicaDomului, este aiutat in chip minunat Cuviosul pdrintele nostru Chiril, s-andscutin cetateaMoscogi de neam bun. Din Sfintul vei, din pirinfi drept-credincioEi Botez a fost numit Cozma.Fiind dat la invlldtura cd\ii Ei avind mintea agerd,ainvdlatfoarte uEorcitirea Sfintelor Scripturi, din care luind invdldturil, pelreceao viald,minunatl, plind de credinll si plinl de faptebune.in felul acesta,din copildriei s-andscut in suflet dorinfa de a mergeintr-o mlndstire pentru a sluii lui Dumnezeutoatd,viala. Murind am2ndoipirin,tii pe c0nd era incl mic, el rlmine in seamaunei rudenii pe numeTimotei, care ertmare dregltor la ctrrteamarelui domn Dimitrie. Tdnlrul crescind, gi ajungindbdrbatdesdvirsit,estepus administratorcasei lui Timotei.intrucit acestanu ar fi fost de plrere ca el s[ plece fntr-o mlndstire, el se feregte a-i face cunoscut.Dumnezeurinin tainil cu Egumenul duind o imprejurare favorabild,el pleacd" Venindin aceas$tefanla o mlnistire, ce se numeaMahriEteasca. tI mlnlstire, estepus la diferite ascultlri, pe carele facecu mare bucurie,mai intii la brutlrie gi la alte ascultlri grele.La scurt numele Chiril. Dupi timp este tuns in ciluglrie, pundndu-i-se aceeaestedat la,bucdtdrieunde faceascultaretimp de noul ani,

MINUNILE

MAICII

DOMNUTUI

329

cu multd rdbdare si dragoste.Pentru viata lui imbundtdlit[, este luat de egumenul sIu qi aproape flrd voie este hirotonit Preot, devenind vas ales al Duhului Sf0nt gi folosind pe tofi cei ce veneau la dinsul pentru sfdtuire. Mai apoi este ales egumen,dar nu zilboveste mult in aceastd. cinste, cici renunti de bund voie la ea, dorind din tot sufletul sI se retragi intr-un loc pustiu si linistit. Avind mare evlavie qi dragoste cdtre Maica lui Dumnezeu,se ruga ei adeseori cu credintd, sd-i implineascd aceastd, dorinid a lui, rostind astfel: ,,PteactJratdMaica lui Hristos Dumnezeul meu, tu qtii cd dupl Dumnezeu,toatd,nddejdeameaspre tine am pus-odin tinerefile mele; insuli tu, precum stii, povifuieste-md, ^rltd.-mi cllea pe c^re sd merg ;i descoperl-mi un loc lesnicios pentru mdntuire". Asa rugdndu-seel adeseori cu lacrimi, in scurtd vreme si-a dobindit cererel; pentru cI Domnul face voia celor ce se tem de El ;i impreund cu PreacurataSa MaicI, ascultl rugdciunea lor. Cuviosul Chiril avea obicei, ca in toate noptile si citeasci Cin, tarea Acatistului PreacurateiFecioareiNdscltoarei de Dumnezeu, inaintea Sfintei salelcoane.intr-o noapte, pe c0nd citea el Acatistul dupd obicei, avind in inima sa dorinta de viatd,pustniceasci, se ruga cu suspinuri si lacrimi; dar cind a iuns la locul unde scria: ,,Strdini nastere vdzind, sI ne instrlindm de lume, mutindu-ne mintea la cer...",din rostirea acestor cuvinte, i s-a umplut inima de negrdit[ bucurie. Atunci, incetind de a mai citi, se gindea in sine, cum cel preainalt, Domnul nostru Iisus Hristos, din slava Dumnezeirii, s-a ardtat pe pdmdnt in trup de om smerit, ca pe cei ce se instrdineazd,de lume, pentru dragostealui, sd-iridice spre indlfimea dumnezeieEtii vedenii. De atunci s-a degteptat intr-insul o dorinlI si mai fierbinte, ca sd se instrdineze cu totul de lume si pentru dragostealui Dumnezeu sI meargd,in pustie. DupI Lceel a inceput a se ruga mai cu dinadinsul, Domnului si Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezerr,cL sdJ povifuiascd spre m2ntuire. Dupd Lceea,indatd, a auzit un glas minunat, de departe, venind din indlfimea vdzduhului, care i-a zis:,,Chirile,iesi de aici Ei mergi lalezeiul Alb, cd acolo vei afla buni odihnl. Acolo tiam pregltit un loc in care te vei mintui". Atunci, Cuviosul deschi zind degrabl fereastra chiliei, avdzut o lumind mare strllucind din Cer, in partea despre miazdnoapte, unde era Iezerul Alb, si

330

Protos. NICODIM MANDTTA

ctrruz a;riltandu-ica gi cu degetul,locul slldEluirii lui. Sfintul minunindu-se,privea cu ochii locul ardtat lui, care se afla la marc depilrtzre, ca qi cum ar fi fost Lproape,gi s-a tot uitat la acea luminl, pdnd.ce a apus de la ochii lui. Sfirgindu-seacea"minunati vedenie,Ei-asimfit inima sa plinl de bucurieEi de pace,gi a infeles cI PreacurataMticalui Dumnezeu,nu ia trecut cu vederea ruglciunea lui, qi slvirEea cdntareaAcatistuluicu mare bucurie, petrecind toatd,noapteaLceeafiri somn,rugindu-se cu cIldura duhului,;i gdndindcu mirare la glasulgi vedeniace i s-au descoperitlui, se veseleaEi sllvea pe Dumnezeu.Cuviosulavea in aceamdndstire un frate duhovnicesc,anume Terapont, credincios gi iubit lui, care fusesetuns in cdluglrie impreund cu Sfintul qi care era de loc de lalezerul Alb. Pe rcestal-a intrebat dacd,la Iezerul Alb, este vreun loc potrivit, unde monahul sI po td"petrecein linigte. Teraponti-a rdspunscd acolosunt locuri bune. Sfituindu-seamindoi, au ieqit din mlnlstire gi au plecat la drum spre IezerulAlb, nndliduind spre Dumnezeu. DupI citeva zile de mers pe jos, ajungind in pnr$le Iezerului Alb, niclieri nu i-a pllcut Cuviosului,pind"ce nu a gdsitlocul ce i se arltase lui in vedenieqi pe careil cduta.Ajung2ndacolo,indatd, a cunoscutacelloc, carei-apldcutfoarte mult. Dupd aceeafdcind esteodihnamea,si aicimd voi sdllglui, rugdciune,a zis:,,Aceasta fiindci astfel a voit PreacurztaMaicd.a Domnului nostru Iisus Hristos.Binecuv0ntatesteDomnul Dumnezeu,de acumsi pdnd in veac, cd,a auzit rugtrciueamea".Si indatd a infipt o crucein locul acela, cintdnd canonulde mulgumirespre lauda Preacuratei Ndscltoareide Dumnezeu. Atunci a spuslui Terapontvedenia in mdnlstire, ce i s-a ardtatlui desprelocul acela.Amindoi mul{umind lui DumnezeuEi PreacurateiMaiciiLui, au sipat o chilie micl in plmint gi au stat impreund; apoi cu inlelegeres-audespdrtjt unul de altul, deoarecefericiul Chiril doreaca si aibd linig' tea,ceamai deslvirqitd, iar Teraponts-adus ca 15 stadii deplrtare de acolo.El glsind un loc ce i-a pllcut, s-asillgluit intr-insul Ei adundndu'seacolo mulli fra[i, au flcut o mindstire, zidind qi o bisericdin numelePreacurateiNdscltoareide Dumnezeusi a cinstitei ei nasteri;astfel cd acum, aceamdndstire,cu darul lui Dumnezeuldlindu-sesi inmullindu-seEi bine rinduindu-se,se . numestea lui Terapont.

MINUNIIE

MAICII

DOMNAITJI

331

Loculin care cuviosulChiril s-asdl{uit, ^veabrazi si pidure deasi, ;i nu era pe aproapede locuinfeleomenegti.Spa{iulera frumos gi rotund,inconiuratcu apil de iur-iutprejur,ca si cu un zid, gi acoloviefuia SfantulPlrinte in chilia fdcuti in pim0nt, petrecind in singurdtate,cu nevointepustnicestiEi luptAndu-se contranev[zutuluivrdjmag.Dupi c0tvatimp, eloi.cregti+iumblind prin pustia Lceel, au gisit pe acestSfint qi s-au'rrriratde petrede cuvi\rtelelui cele cerellfi atit de aspri, si lungd.Folosindu-se veni la pinsul, doDumnezeu insuflate, avinceput a adeseori de rind sI vadd,fala lui ceacu sfintl podoabl, sI seinvrbdniceascl de binecuvintareEi sd ia folos de la dinsul. Ei aducelrustarefuAxentie,ce se lui celetrebuincioase, iar numelelor erau acestea: porecleaVoron,Ei Mateice se chemaCucos,care mai tirziu a fost eclesiarhal aceleiminlstiri. Aceioameniau povestitacestea: Cu multi ani mai inainte de aceavreme, un muncitor de pImint .anumeIsain, ftdia Lproapede locul acela unde Sfintul Chiril s-asildgluit.Acel Isaia gi cei ce erau impreundcu dOnsul, adeseoriauzearun sunetde clopot qi un glasde minunatd cintare ce se fdceain locul acela,mai cu seamdin zilelede Duminici si praznice.Dar nu numai lsaia",zuzeaclopotesi cintdri, ci ;i alli , oameni ce treceauprin locul acelz.De aceea,de multe ori cind Luzearracel sunet, ei veneau acolo,ca sd vadd.de unde se aud clopoteleqi cintdrile; glasul se Luzea,dar cu ochii nu puteau sI vadl nimic. Mirindu-secu spaiml se duceau,cunoscdndcd acesta esteun lucru Dumnezeiesc. Cu aceidoi oameni:cu Axentiegi Matei,Cuviosula inconjuratintr-o zi locul acelapustiu. Dar vrilimasul,uritorul binelui, gtiind cd"are sd fie izgonit de acoloprin CuviosulChiril gi neputind sd-linfricogezecu nici un fel de pireri Einlluciri, deoareceCuviosulpe toateacesteale socoteamaiproaste'decitpinzade plianjen;aallat asupralui un mey teEugca acesta:Prin voia lui DuninezeuL adus asupra lui un somn greu, incit Sfintul Chiril nu putea sI mai meargd,qi voiad zicind cltre cei ce erau cu dinsd se culce,ca sI se odihneascd,, sul: ,,SXstafi acolopinil cevoi dormi pu{in". Iar ei au zis:,,Pirinte, mergi in chilie si te odihneEtiacolo".Iar Plrintele neputind sd meargd,fiind biruit de somn, avdzut un loc bun pentru odihni si s-aculcatca sd doarml pufin. Adormind el,l-a deqteptatun

332

Protos. NICODIM

MANDTTA

glas infricoq t, zicilndu-i: ,,Fugi,Chirile, fugi!" Iar el deqteptindu-sede neobignuitul glas gi insplimintindu-se, a fugit, 9i indatl in acel timp, un copac mare a cdzut de-a curmeziqul,pe locul pe care se odihnea Sfintul. Din acesteaSf0ntul a in.teles,cI a fost pOndire diavoleascl, gi din acea vreme a inceput a fi mai tteaz Ei mai osirdnic, rugindu-se ;i lui Hristos, si Preacuratei Maicii Lui, ca sI ia de la dinsul greutatel somnului. Acea cerere a lui i s-aimplinit intocmai. Altddatd",adunind gdteji multe impreiurul locului aceluia, le'a aprins; iar diavolul a ridicat un vOnt mare qi fumul cu vdpaia a inconjurat pe Cuvios de pretutindeni, si neEtiind incotro sI fugl, din pricind cd fumul era gros si acopereatot locul, Sfintul fiind intr-o asemeneaprimejdie neasteptatd"de moarle, a strigat cdtre Preacurata Becioata Maria, Ndscltoarea de Dumnezeu, grabnica aiutdtoarc, si indatd i s-a ardtat lui oarecine, si luindu-l de m?;nd i-azis lui: ,,Vino in urma melt" scopndu-l neviltdmat din foc, s-a flcut nevdzut.Astfel cu aiutorul PreacurateiNlscitoarei de Dumnezen,Sfintul Chiril a fost scdpat de primejdia cea neatteptatl. Adundndu-semulli fratj gi fdcindu-gi chilii, petreceauin locul z;cestl pentru folosul sufletesc, avilnd cu to{ii povifuitor, pe Cuo bisericl, nu se aflau intre . viosul Chiril. Vrdnd frafii sI zid,eascd. disii lucrdtori iscusili in prelucr^rea lemnului, cdci locul se afla departe de locuinlele oamenilor mireni. Cuviosul Chiril obignuia ca in to:atenevoile si trebuintele sale, sd-si pund toatd. nddeidea la voia qi purtarea de grijd aPreacuratei FecioareNlscitoarei de Dumnezeu,qi niciodatd, n-a fost lipsit de ce-a cerut. Tot astfel Ei atunci, punindu-;i nddejdea spre Preacurata,Maica Lui, s-a rugat cdtre Ea cu dinadinsul ;i degrab au venit mesterii trebuinciosi, nechemafi de nimeni, gi s-a zidit o biserici aleasd,punindu-i hramul Adormirea Maicii Domnului. r Oamenii din imprejurimi ntzind qivdzAnd cd.s'a zidit o biserircd minunatd"la Iezerul Alb, au gdndit cd Sfdntul Chiril dispune de averi mari. De Lceel, un oarecare boier, pe nume Teodor, fiind indemnat de diavolul, a trimis o ceatd"de tilhari, ca ndvllitrd noaptea asupra md.ndstirii, sd.facd"supdrare Ei necaz lui Chiril Ei sd ia averca lui. Dar tilharii mergdnd nozptea qi pregdtindu-se sd ndvdleascd.fdrd"de veste asupra mdndstirii si asupra celor ce 5.,3.*-.;

'

.i

..

-'. ;:itll*

MIN UNIIE

MAICII

DOMNI]IUI

333

dormeau, auvdzutimprejurul ei, mullime de oameni inarmali cu arce,i&r al1ii cu lInci. Tilharii stind ascungiintr-o pidure deasd, privind de departe la oamenii aceia,asteptau ca sd plece de la mlnlstire. Pindind si aqteptdnd pdnil dupd miezul noptii, au vdzut ci oamenii aceia nici nu plecziuqi nici nu dormitau, ci petreceau ca niEte strdjeri ai mdndstirii. Ydzind LceLSta,ei au plecat filrd sd,poatd,face ceva. ig noptea viitoare iardEi au'venit, Ei zu vdzut si mai mulgi oameni, inarmafi ca niste ostagi, de care t0lharii tem0ndu-sesi mai mult, au plecat de acolo gi au spus boierului lor, ceea ce au vdzttt ei. Teodor a gdndit cd aceia sunt oamenii weunui dregdtor ce a venit la Cuviosul pentru binecuvintate. Dar trimitO.nd oameni sd se intereseze, aceia au af.lat cd de o Siptdminl nu mai fusese nimeni in mlndstire, de care lucru auzind acestas-aingrozit, Ei venind a mdrturisit Cuviosului Chiril intentia lui, gi si-acerut iertare. Cuviosul indemnindu-l la cele bune, i-a dat iertar'e gi de atunci Teodor a ciEtigat mlre dragoste cdtre dinsul' si adeseori venind pentru binecuvdntare, ii aduceadin destul cele de trebuinli. Pentru dragostea,smerenia si ostenile lui, Cuviosul Chiril s-a invrednicit de darul umilinfei gi al lacrimilor, incit, cind sluiea Sfinta Liturghie, sau citea, asculta pravila, sau invdta pe frafi, nu putea sd-;i stdpdneasci lacrimile. De aceea a cigtigat mare credinfi, nddejde gi dragoste cd.tre Dumnezeu qi cdtre Preacurata Ndscitoare de Dumnezerr,c re en, piltro2;na acestui loc binecuvintat. Si ca drept urmare, de c0te ori se intimplau in mlnistire neajunsuri si lipsd de cele necesareqi fralii il sfituiau ca sd trimitd pe la oamenii iubitori de Hristos dupl cele trebuincioase, el le rdspundea astfel: ,,DacdDumnezeu Ei Maica Lui cea Preacuratd ne va uita in locul acesta, apoi pentru ce ne mai aflim in via76.aceasta?"Astfel mingiia pe frati, invdtindu-i ca sd aibd nldefde cdtre Dumnezeu;iar la mireni sd nu cearil milostenie, ca nu cumva iesind ei din mi.ndstire, si fie impiedicali de vrdjmaEi, prin oarecare sminteti. Pentru credinfa lui, Preacurata Maicil, 'migca inimile multor boieri care trimiteau cu indestulare, cele de trebuinfi la mdndstire. Atat de rnult iubea Maica Domnului pe acestrob al sdu, incit, atunci cind ajutorul omenescnu putea si inliture lipsurile din

334

PTotos. NICODIM

MANDITA

mlndstire, nu zdbovea cit de pufin, a-i veni in aiutor in chip miraculos, dupd cum vom vedea din cele ce utmeazd: intr-o vreme nu se aiutgea vinul pentru slujba bisericeascI, si fratii au spus Cuviosului, cI nu se va putea face Sfinta Liturghie in zilele de Samblti gi DuminicI. Cuviosul chem0nd pe eclesiarhul Nifon, l-a intrebat despre vin, dacd.mai este, mdcar cdt de pu1in. Nifon ia. rdspuns cd gi vasul in care se fine vinul este zvantat. Sfintul a poruncit si aducl vasul acela; iar eclesiarhul ducindu-se sd aducf vasul, l'a aflat plin cu vin. Pentru aceel s-a mirat foarte mult, qtiind bine cd nici o piciturd de vin nu mai era in vas, dar cu darul Maicii Domnului $i cu ruglciunile Sfintului, intr-o clipd s-aumplut cu vin. Tofi fraEii s-auinstiinlat despre aceaminune, si pentru aceel se mirau gi sliveau pe Dumnezeu, qi lludau pe Preasfinta Ndscdtoarede Dumnezeu.Iar vinul acela n-a scdzut din vas multd vreme, pind, ce s-a adus alt vin, de niste oameni iubitori de Hristos. intr-un afi ourec?te, s-aivit foamete mare intre oameni. Poporul fiind fllmind, a inceput a veni la mlnlstirea Cuviosului, iar el a poruncit sd le dea la tofi piine, degi mdndstirea era sdracd,, pentru cd,pe atunci nu aveau nici sate, nici averi, ci trliau din osteneala lor gi din milosteniile trimise de iubitorii de Hristos. in aceavreme de foamete, mdndstirea nu avea decdt hrana trebuincioasl fralilor. Dar strdbdtind vestea prin satele dimpreiuq cd"in mdndstirealui Chiril primesc hrand toli cei infometati care merg acolo, au inceput a se aduna la ministire gi mai mulli sd.raci gi scdpdtali,iar Cuviosul egumen poruncea, sd-i hrdneasci pe tofi. Dar pe citle dddeahrmd, celor ce veneau,pe atdtaceahrani se inmultea in mdnlstire, prin binecuvihtarea Maicii Preacurate gi cu rugdciunile Cuviosului Chiril, robul ei. S-ahrinit in acea vreme de foamete, o multime de popor, din mlndstirea Sfdntului. Astfel, Cuviosul Chiril, cel de la lezerul Alb, care a avut nespusd gi nelIrmuritI dragoste cdtre Maica Domnului, in toatd, viata lui, fiind ;i el iubit gi cinstit de Dinsa, fdcind mult bine in viatd, seilrne gi minuni, ajungOndla virsta d. 9o de ani, s-a sIvirqit cu pacein ziua de ! iunie, c2nd Sf2ntaBisericd prlznuieste pe cel de un nume cu el, Sf0ntul Chiril, Patriarhul Alexandriei la anul t427.

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

335

MINUNEA 371 Maica Domului imparte daruri, celor'ce se osteneau a cinta gi privegheain biserici C-uviosulAtanasie de la Athos, zidind o frumoasl bisericl in cinstea PreacurateiNlscdtoarei de Dumnezeu,binevoind si bucurindu-se de acest dar, Preacurutl s-a,flgdduit cd,Ei,personal va chivernisi acest Sf0nt Locaqcu cele necesare,numai sd-giimpli neascdmolnahii, datofia si pravila lor. Preasfdnta, adeseori c*e-rceta acest Sf0nt Locas si purta grijl de sfareasufleteascE-a monahilor ce vietuiau aici, lucru care se vede foarte bine, din povestirea ce utmeazd,. Cel ce s-ainvrednicit de a'vedea ?ceea,se numea l{atei, care petrecea bine in viata cdlugdreascdqi care avea ochii inimii cucu luare-aminte Ei cu cucerrali Ei luminati. Acesta stdnd cu _f1gcd, nicie la cintarea de dimineald in adunarea bisericii, a vdzut intrdnd in bisericd pe PreasfAntaFecioard,.ceaprealuminLtd, ct doi ingef prealuminafi, un inger mergea inaitea ei purtlnd o fdclie, iar altul in urmd; apoiEz mergea printre frafi gi le impirfea daruri. Astfel, ffa-filor care stlteau in strane si cintau, le-a dfi cite un galben, iar eg-lorce stlteau in alte locuri in bisericd, le-a dat c2;te12 bani, celor ce stiteau in pridvor cdte qasebani, iar la pnii din fratii cei vrednici le-a dat cate qase galbeni. Matei a vdzut acestea,gi el in persoands-ainvrednicit a lua qasebani din preacurateleEi miini. Sfirgindu-sevedenia, fratele acela s-a dus la Cuviosul Atanasie,fi l:a rugat si-i dea qi lui loc in ceata celor ce cintd", si a spus Sfintului ce vizuse el. Pirintele cunoscind cd aceea este cercetatea Preasfintei Niscdtoarei de Dumnez.etJ,s-//urnplut de rnultd bucurie duhovniceascl.impdr{irile gabenilor la frali, ainfeles cLerau felplitele ei darun, care s-auimpdrlit fieclruia din veqnicie.Pentru cI, ce_lorce stdteaula Qintare,cu rugiciuni mai fierbinli si cu luare-aminte, li s-a dat mai multl rIspldtire, iar cei ce luau aminte mai pufin, mai pulin au qi primit. Cel.ce a vilzut Lceeaa fost asemlnat cu cei mai mici, pentru ca prin lipsirea de darurile cele mai mari, si. se smereascilsi sI spunI vedenia, iar pe de alta sd nu se mindr"eagci prin asemdnarea cu cei nrai vrednici, ci sil petreacdcu cei mai mici, in smeritd cugetare. Din aceastd"ardtarc s-a cunoscut bunlvointa Preasfintei

336

Ndscltoareide Dumnezeu,pentru CuviosulAtanasie9i pentru mdndstirealui (v.Sf.5 iulic). MINUNEA 372 Maica Domnului ceartd aspru pe ucenicul ce se bizuiain cei trei galbeni, uitind de aiutorul Ei CuviosulMihail,cel din munteleChimina,aveaun uceniccu numele Constantin,cz;reera cefidtel Acelaera nepufncios cu trupul, dar mai neputincioscu sufletul, fiind pulin credincios;de vreme ce,avandtrei galbeni,ii pdzeacu dinadinsul,ca sd-iaibd la trebuinfa sa,la olrecarenevoie.CuviosulMihail il sfdtuiasd nu-qi puni nddejdeaintr-{ngii, ci sd-ipunl la miiloc pentru cheltuielile obqtegti,Ei sd nddljduiascl spre AtolputerniculDumnezeu,gi sprePreasf0ntaNIscItoarcde Dumnezeu;dat el nu primea. DupI citeva zile s-aintimplat, sd,aibd Cuviosultrebuinll de Constantin 12 bani, gi neavind, s-aimprumutat.Pentru aceasta, 12bani, are nici grdiaderiu pe Cuviosul,zic?rnd:,,81nu Eipe mine mi sfituia sd risipesccei trei galbenigi sI nu-i pdsttezpetru nevoi?-mea". Rostind acestebarjeli, a adotmit, 9i a vdzut in vis, cd era sdrbdtoareEi se adunaseri tofi in bisericd.Acolo s'a atdtat Stdlana ceacu totul flrd de prihand, linand in brafe pe Domnul Iisus, Prunc,iar de cealaltdme,nilo finea CuviosulMihail qi astfel umblau prin bisericl. Candau ajuns in pridvor, Preasfinta a poruncit cuviosului sI-gi intindd rasa.Fic0nd acelstaa aruncat pe dinsa nenumlra{i galbeni,apoi s-aintors cdtre Constantin, si nemilostivulecu chipul,nu-!i aiung zicindu-i:,,Necredinciosule s-asculattreacegtiasi te hrlnesti?" Constantin artzind LceSteL murdnd qi alerg0ndcltre Cuviosul a Lrrrncatcei trei galbeni,Ei fdcind metanieigi cereaieftare 1v.sf. 12iulie). MINUNEA 373 Cuviosul Antonie Romanul, povlfuit de Maica Domnului, cil6toreEte pe mare stind pe o stdnci CuviosulAntonie s-aniscut in cetltea Romei,pe vremeactnd Bisericade Apus,s-adezbinatde Bisericade RIsIrit. De mic a fost datlainvilldtura cdrlii,invlfind limba latind qi greacl. Amindoi plrinlii au trecut la celevesnice,pe cind el etaincd copilandru. igi imparte Avdnd mare dragostepentru viati monahiceascd,

MINUNILE

MAICII

DOMNULUI

337

avere la sdraci,si la vdrsta de 18 ani intrd intr-o mdndstire indepdrtatd,,in cetate fiind rirare prigonire qi dezbinare pentru credinl[ in aceamindstire a primit chipul monahicesc,si a vietuit 2O de ani in deplinl ascultaresi nevoihtd. Pornidu-semare prigonire din partel latinilor, impotriva celor drept-sldvitori, au avut de suferit muncire si moarte cumplitd si viefuitorii minlstirilor, cei scipafi cu viatI, retrdgindu-se in pustietlti. Atunci si Cuviosul Antonie plecind de acolo, a trecut prin locuri pustii si neumblate gi gdsind la margineamdrii o stancd,ainceput sd,petreacd pe ea, rug0ndu-seneincetat lui Dumnezeli.,ziua qi noaptea. El n-Ave colibl, nici vreun acoperdmint, iat cahtand, avea ceeace adusesecu sine din mlnlstire si rodul pe carc il da pustia cea de lOngd mare. Din aceastd"hrand"el mdnca foarte pufin, odttd pe sdptdmdnl, Duminica. El a petrecutpe aceastincd, un an qi doul luni. in anul 1106, in z\ta de 5 septembrie, s-au ridicat ni;te vinturi groaznice, marea"s-atulburat foarte rdu gi valurile se ridicau pdnl.la stdncape care se afla Cuviosul.Deodatd repezindu-seun val, a ridicat stdnca pe care se afla Cuviosul gi a inceput sd pluteascdpe rnare, ca o corabieuqoard.Atunci, o, minune preasldvitMine a vdzutvreodatd, sau a auzit,si inoate stancape mare?insd poruncii dumnezeiesti, toate ii sunt sluiitoare. Piatra inota pe mare mai presus de fire, fiind purtati de valuri, dar mai ales de puterea dumnezeiascd; iar Antonie, robul lui Dumnezeu, sedea pe dinsa, rugindu-se in mare nevointi. O! Ce fel de nddeide Lvea Lcest bdrbat minunat? Cat de t^re er^ nddejdea pusd in Dumnezeu! Fiind in as&m re prirnejdie, nu s-a temut, nu s-a deznilddiduit, ci indreptdndu-gimintea cdtre Dumnezeu,s-a ldsat in voia Lui, av0;ndinaintea ochilor pe PreacurataFecioaraMaria. Pe tlot parcursul acestei infricogdtoxe cllitorii, Cuviosul a fost insofit de Preasf0nta Ndscdtoarede Dumnezeu,pe care o ved,eaintr-un nor, tindnd in brate pe Dumnezeiescul sIu Prunc,pe Domnul nostru Iisus Hristos. Din aceastdcauzd" el era cuprins cu totul de negrditd bucurie duhovniceascd,indulcidu-se atat de mult din ace4vedere minunatd a PreasfinteiNdsc[toarede Dumnezeu,incit se uitase pe sine, ca fiind fdrd trup, astfel, neblgind in seaml acea cdldtorie inspdi mdntdtoare,prin mijlocul valurilor mdrii. El a inotat din pirlile

335

l

Prttt".NnCODIW

Romei, pe deasupra apelo4 trecind peste ocean' pe raul Neva, pe iezerul tadojoic si pe raul volga, impotrividu-se repeziciunilor negrdite, pind. ce a aiuns la Novgorod; iar star-lcas-a oprit noapteila mal, unde er1 o mdnistire. Cuviosul a auzit clopotele de la cintdrile de noapte qi s-a inspdimantat, ctezind cd a fost dus iardgi la Roma,neltiind unde l-a povdluit porunca lui Dumnezeu. A doua zi venind oamenii la malul raului, s-au minunat, vd' zind stdncace nu a fost acolo mai inainte qi pe ornul cel strlin stind ldngd,ea. Ei l-au intrebat de unde este, dar el nu le-a rdspuns nimic, pentru cd nu cunogtealimba slavoneascd,ci numai la salutat, flcind o inchindciune cltre ei. Cuviosul a petrecut pe acea piatrd.incd trei zile, rugandu-selui Dumnezeu sd-i descopeoamenii gi limba ce se vorbegte aici. LpLtta zi, cobore cetatea", rdnd de pe stdncd, a intilnit un corlbier grec, cu care vorbind a aflat de-la el cd" aceastd cetilte se numeqte Novgorod, oamenii sunt rusi, avdnd credinta drept-sllvitolfe a Sfintei Sofii, avind Arhiereu pe Nichita. Cuviosul Antonie auzind nceste^s-a bucurat foafte mult qi"a dat slavd lui Dumnezeupentru aceastdminunati rdnduiall. Apoi a intrebat pe acel negufltor: ,,Prietene,te mai rog sI-mi spui, cata depdrtare este de la Roma cea veche pind" la rceastd cetate?"Acela i-a rlspuns: ,,Pirinte, cetate1acee1este foarte departe, si calea pe uscat gi pe mare este foarte mate, abia intr-o iumdttte de an se poate strdbate." cuviosul s-a mirat de Atotputernicia lui Dumnezeu, cum in doud zile si doud nopli a putui sd,strdbatd.;ta;lungime de cale. Pe mal, in dreptul aietei pletre s-aridicat mai intii o bisericufd din lemn, inchinati Maicii bomnului, care l-a povdfuit pe Cuviosul Atonie pind,la acel loc, iar mai tirziu s-a ridicat bisericd mare de zid, intemeindu-se mdnistire, unde Cuviosul a petrecut pdnd la moarte, povlfuind multe suflete la.calea mintuirii. Dupi 450 de ani, sfintele lui moaste au fost gdsite intregi, gi, fiind puse in biserici, in tacld t de mult pret, izvorlsc tdmlduiri, celor ce se apropie de ele cu credintd, slrutindu-le. (v.sf. I august) MINUNEA 37 4 Minunata descoperire ce s-a ftcut, pentru zidfuea bisericii Maicii Domnului din Pecersca Pe pimintul nemfesc a fost un domn ce se numea African, carei avut doi fii, pe Friad qi $irnon. Dupd moaftel lui cei doi

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

33e

fii ai sIi au fost izgoniti de fratele sdu, Iacum cel orb. Unul din fii, qi anume Simon, a venit in Rusia, la binecrendiciosul domn Iaroslav,care primindu-I, 1l aveain mare cinste. Ell-a dat lui Vsevolod, fiul sdu, care avdnd mare dragoste fafl de el, ia incredinlat unele dregitorii. Acest Simon a cdpdtat mare dragoste fafl de mdndstirea Pecersca. Oarecind ndvdlind Polov{ii asupra pimdntului Rusiei, s-au adunat impotriva lor cei trei fii ai lui laroslov; lzeaslav, Sviatoslav Ei Vsevolod,c re aveaucu sine si pe Simon. Acestiamergind la Cuviosul Antonie, pentru ruglciune si binecuvintarc de rdzboi, acesta le-a prevestit pierzarel care ii a;tepta pe ei. Simon auzind acestea,a cdzut la picioarele Cuviosului, rugindu-se sd rnijloceascdla Dumnezeu pentru a scdpade o prime jdie ca Lcetsta. Atunci fericitul Antonie, lui Simon ia prevestit urmdtoarele: ,,O!fiule, mulli din voi veti cddeade ascutisulsabiei,si fugind de pizmasi, vor fi cdlcali gi rdnili si se vor ineca; iar tu fiind mOntuit, ai si fii pus in biserica ce se va zidi". Scdpind in chip minunat de la moarte, $imon a venit a doua oafi"la Cuviosul Antonie, la Pecersca,pentru a aduce multumire lui Dumnezeu gi a mdrturisi urmdtorul,lucru minunat; ,,Tatdlmeu African - povestea Simon - a fdcut o Cruce foarte mare, ca de zece coti si pe ea a insemnat DumnezeiesculChip al lui Hristos. Pentru a-i fzce mai mare cinste, pe mijlocul ei a pus un brdu de cincizeci de grivne de aur, si in capul lui o cunund,,tot de aur. Cdnd m-a izgonit din stdpdnireamea, Iacun unchiul meu, eu amluat brdul de la Hris'capul tos, gi cununa de pe Lui. Atunci Chipul Domnului intorcdndu-gifala cdtre mine mi-a zis: ,,Omule,sd nu pui pe capul tiu aceastd" cunund, ci s-o duci la locul pregdtit ei, unde se va zidi de Cuviosul, biserica Maicii M,ele,si s-o dai in miinile aceluia, ca s-o atirne inaintea iertfelnicului Meu". Iar eu de fricI, am cdzut, ;i zlceam ca un mort. Apoi dupi Lceea,scul0ndu-md, m-am urcat intr-o corabie gi am plecat din lnra mea. Pe cdnd pluteam noi, s-a flcut un vifor mare, incdt noi tofi ne deznddliduisem ci vom sclpa cuviald. Atunci miam adus aminte de br2ul pe care il luasem cu mine, si am inceput a striga: Doamne, iartd-md.,ci, astdzi mor pentru acestbriu, pe care l-am luat de la cinstitul Tdu Chip, cel cu infitisare omeneasci. Atunci deodatd am vdzut o bisericd

340

PTotos. NICODIM

MANDTTA

in vdzduh,gi gandeam:De unde este aceastlbisericd?Atunci s-a esteinchipuirea celei ce se va zidi atzit un glas,zicend:,;Aceasta de Cuvioiul, in numele Maicii Domnului, precumo vezi, a catei mdrime se va mlsura cu brdul cel de aur; de doudzecide brdie : in lIlirne, de ffeizeciin lungime, iar in inlllime va fi de cincizeci; iar tu vei fi pus intr-insa". e aceilstas-alinistit mafea,,iar noi toli am preamlrit Fdcdndu-s pe Dumnezeu,Ei ne-ammingiiat cu bucurie foafie mare' pentru in am scdpatde moarte.Pdrinte,pind acumnu gtiam unde se va zidi biSbricace mi s-atriltat, pf1ndce nu am auzit din cinstita ta,garn,cd aici se va zidi, qi in ea voi fi pus eu". Duptrce a spus Simon aluatbrOul de aur gi_l-adat CuviosuluiAntonie, ac{stea,, zicdnd:,,iatd mdsura temeliei dcestei biserici'i. Asemenea,dindtt-i si cununa, a zis: ,,AceastI cunund sd se pund la sfdntul jertfelnic".

buviosul aldudat pe Dumnezeupentru ace1sta,gi a z]s: ,,Fiule, de acuminainte nu te vei mai numi Simon,ci Simon".Impreunl cu brdul si cununa ceade aur, simon a ddrait cuvio;ilor Pirinfi Antonie gi Teodosie,multe averi,pentru ziditea bisericii Lrdtlte de Dumnezeu.Mai pe urmI, prin invdlItura Eisfdtuireasfantului

Teodosie, a ldsat credinfa latineascd Ei a primit credinla Orto- 1 doxd"a lui Hristos , ct toatd cas?-sL,in care eta:d cala ttei mii de

suflete cu preolii lor. Iar aceastas-aflcut pentru minunile ce se ai Pecerscdi. fdceaude cdtreCuvioqiiPdrinli Antonie gi'Teodosie a Pecerscli, bisericd sfinta Dupi multd vreme,cdnd s-aintemeiat primul episcop ce s-a inscdunat aici a fost Simon, dupd descoperirea ceaDumnezeiascil9i dupd proorocirealui Antonie. MINUNEA 375, NlaicaDomnului in persoani, trimite mesteri zidafi din Constantinopol, sd zideasci biserica Pecerscli Trec0nd ciliva ani, dupd ce Simon a datbtiul si cununa,Cuviogilor Antonie gi Teodosie,au venit din constantinopolla , la acestiCuvioEi,patru megteride biserici,iscusiliin Pecersca, zidfuia de piatril, oameni foafie bogali careav grlit: ,,Undevoifi sI incepem a zidi biserica?"Ei au rdspuns:,,in locul unde ne va ardta Domnul". Megteriiau zis: ,,Mlnunatlucru cerefi! Vremea.. morlii voastre o qtifi, iar locul bisericii nu l-a1iinsemnat incd, dindu-ne atdta aur spfe tocmire". Cuvioqii Antonie Ei Teodosie ,

MINUNIIE

MAICII

DOMNUTUI

341

au chematpe tofi fralii, gi au intrebat pe greci, zicind: ,,Spuneti-ne adevdrul,ce este ceeace griliti?" Mesteri!au rispuns: ,,Noi dormeamin caselenoastregi dimineafacind a rdsd1itsoarele,a venit la fiecaredin noi niste tineri frumoqila chip si ne-auzis: ,,VI cheaml impfudteasain Vlaherna".Ducindu,ne'amluat cu noi pe.prieteniiEi rudeniile noastresi am ajunsin Vlahernacu tolii impreunl. intrebind pe cei de aici,am aflat cum cd am fost chemafilaimpd;rilteasasi am recunoscutpe cei ce ne-auchemat. Ydzdndpe impirdteasa Ei cu mullime de ostasiin jurul ei, noi ne-aminchinat ei, iar ea ne-azis ,,Voiescsd-mi zidiyi o biserici in Kievul Rusiei qi vd poruncesc,ca sd vd luafi aur pentru trei ani, si sdvd.ducefisi incepefizidireaei". Noi,inchindndu-neam zis: ,,O!Doamni impilrdteasd,ne trimili in lard"strIin6, la cine vom merge?"lat eL ne-azis: ,,Iatdtrimit gi pe Antonie gi pe Teodosie, acegtiace stau aici de fald". lar noi am zis: ,,Atuncide ce ne dai aurul acestapentru ttei ani?Spune-neLceasta., pentru ca sd avem hrand,Ei cele de trebuin+d?Cd,tu singurd stii cu ce ne vei ddrui pe noi". lag impdrdtelsa ne-azis;,,AcestAntonie numai vd"-vablagoslovila lucru gi se va duce la viala vesnicd,iar Teodosiedupl doi anivz mergedupl dinsul; pentru Lceea.luati aur pentru plata voastrdEi mergeli; iar a vd ddrui cineva ca min€, nu poate.Eu vd voi da celece ochii nu le-auvdzut,urechilenu le-au auzit Ei la inima omului nu s-ausuit, si'insdmi voi veni sI vId biserica si voi locui intr.insa". Dupd aceel ne-adat si moastele Sfintilor Mucenici:_Artemie, Iacob,Teodor,zicindu-ne:,,Sd puneli aceste in temelia Bisericii". Luind noi Sfintele moaste, aurul si cele de trebuintd,am intrebat pe imprlteasade mdrimeabisericiiEiea ne-azis:,,Mdsura'am trimis-o,estebriul Fiului meu, dupl dorinfa Lui; iegifi afafi, si vcdefi fidsura ei'f.Noi am iesit afard gi.am vdzut biserica.Intrind iarlqi, ne-aminchinat impdrdtesei,si am intrebat-o:,,O!Doamnd", cureo sI fie numele bisericii?" lar ea ne-azis: ,,Vreausi o numesccu numelemeu". Noi am indrlznit s-ointreblm cum ii estenumele.Atunci impirlteasairislgi ne-azis: ,,Biseric va fi a PreasfinteiNlscitoarei de Dumnezeu". Si ddndu-neacestdicoantrne-azis:,,Aceasta sd-mifie loctiitoare". Noi inchirrindu-ne ei, am plecatla caselenoastre, avind aceastd,Icoand, pe caream luat-o'dinmdinileimpdrdtesei.

342

PTotos. NICODIM

MANDTTA

Auzind toti acestea,lu preamdrit pe Dumnezeu si pe ceea ce L-a nlscut pe El. Sfintul Antonie a zis megterilor: ,,O,fiiloq noi niciodatI n-am iegit la voi, din acest loc". Iar grecii au zis cu jurdmint: ,,Din m0inile voastre am luat aurul impirdtesei, inaintea multor martori, ba chiar gi pnnl la corabie v-am petrecut gi dupd plecarea voastrd, petrecOnd acasd,o lund, am pornit pe cale, astdzifiind a zecenzi, de c0nd am iegit din Constantinopol". Cuviosul Antonie iardqi le-a-zis: ,,O, fiilor, de mare dat v-a invrednicit pe voi Hristos, cici sunteti sdvirgitori ai voinlei Lui. Tinefii aceia,care v-au chemat pe voi sunt ingerii luminali, iar impdttrteasa cea din Vlaherne care s-L atiltat vouI, esteJreasf.inta Niscitoare de Dumnezeusi pururea FecioaraMaria".Ostagiidimprejurul ei, sunt de asemeneaputeri ingeresti fdrd,de trupuri. Aseminarea noastrd"si aurul dat voud, singur Dumnezeu le gtie cum s-au fdcut, pentru robii sdi. Binecuvdntatd. este venirea voastrd",cdci afi avut bund cdldtorie impreund cu aceastd" IcoanI a Ndscdtoarei de Dumnezeu,care v-a rdspldti voud, precum s-afIgIduit, cu ceie ce ochiul nu le-a vdzut, urechea nu le-a auzit, iar la inima omului nu s-ausuit. Nimeni nu poate sI le dea, decit numai Aceea gi Fiul Ei, Domnul Dumnezeugi Mintuitorul nostru Iisus l{ristos, al cdrui briu qi coroani s-au adus aici de un neamf, care a spus mlsura, llrgimea, lungimea qi indl{imea bisericii Preacuratei". .MINUNEA 376 Cum s-a aflat locul unde s-a zidit biserica din Pecersca gi minunile ce s-au ficut aici MeEterii zidari auzind cele spuse de Cuviogii Antonie Ei Teodosie,au fost cupringi de frictr, Ei inchinindu-se lor pflnI la pdmint, iau intrebat din nou, despre locul unde vor zidi biseri ca. Cuviosul Antonie le-a rlspuns: ,,Trei zile vom petrece rugindu-ne, ;i Domnul ne va ardta locul. ,,Lainceputul acestui lucru, prin indemnare dumnezeiascd,s-au adunat pe cimp o mullime de oameni, nechemafi de nimeni, pentru a alege locul unde sI zideascd" biserica, dar n-au glsit loc potrivit, unii zicdnd unele, iar allii altele. Mo;ia domneascl ert nprolpe qi din purtarea de grijd t lui Dumnezeu, ttecea"pe aldturi de ei binecredinciosul domn Sviatoslav, care, vilzind atit de mult popor, a intrebat ce fac acolo. instiingindu-se el, s-a abitut din cale si s-aapropiat de

MINUNILE

MAICII

DOMNUTUI

343

ddngii, si ca indemat de Dumnezeu le-a ardtat locul de pe moqia sa, qi le-a poruncit, ca acolo sd zideascdbiserica. insd.Cuviqsiis-aurugat trei zile. Cuviosul Antonie rugindu-se in noaptea ittii, i s-a,ardtat Domnul zic0ndu-i: ,,Antonie, ai aflat dar inaintelmel".Iar Cuviosul Antonie "L zis:,,Do,tmne,daci am aflat dar inaintea Ta, sI fie roud peste tot plmintul, iar locul pe care binevoie;ti a-l sfinli sI fie uscat". Dimineafa s-a aflat locul uscat, acolo rnde este acum biserica, iar peste tot era roui. Asemenea rugirdu-se Cuviosul Antonie noaptea a doua, a zis: ,,Doamne, sd fie pfunintul peste tot uscat,iar pe locul sfint roud". Mergind, n aflatasa. A treia zi Cuviosul Antonie st2.ndla locul acela s-a rugat, apci binecuvdntindu-I, a misurat lungimea si ldtimea cu brdul DornnuluiHristos cel de aur, adus de Simon de la nemti, dupd aceanEsurd ce i s-aspus lui Simon din cer, pe cind era.pe mare. Cuviolul Antonie, ridicindu-si miinile spre cer a strigat cu glas mare asemenilui llie: ,,Ascultd-mdpe mine, Doamne, ascultd-md,Lstdzi:u foc, ca sd cunoascl toli oamenii ace;tia, cX Tu egti cel ce voiegtl aceastl". Si indatl a cdzut foc din cer gi a a,rstolte vreascurile $ mdrdcinii, aluat roua si a fdcut qan{in chipul sdpdturii pe locu. cel mlsurat. Iar cei ce erau cu Sf0ntul, de fricd, au cdzut ca molti. Astfel, cu darul lui Dumnezeu s-a adeverit desdvirgit, locul cel ales de Dumnezeu,incepindu-se prin rugdciune de cdtre SfdntulAntonie. Darul lui Dumnezeu se ardta trecind spre locul a{ela,uneori ca o vdpaie, ca un curcubeu, de la biserica cea veche, iar alteori treceau ingerii ducind icouta. Astfel alegindu-se locul, s-a zidit biserica cea fdcdtoare de minuni a Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeudin Pecersca,de cdtre Cuviogii Plrinfi: Antonie ;i Teodosie,in anul de la nasterealui Hristos 1089, pe vr€mea iuhitorului de Hristos, Episcopul Mihail, gi a binecredinci,rsuluidomn Sviatoslav laroslavici. care cu miinile sale a inceput a sdpa temelia qi a dat fericitului Teodosie spre aiutor 100 dr grivine de aur. Ei au pus in temelie moastele sfintilor mucenici, cele date mesterilor in Vlaherna de Preasfinta Niscdtoare de Dumnezeu; si dupd a clrei proorocire Cuviosul Antonie trlird pulind vreme. s-adus in acelaqian la odihn cer 'l'eodosie vesnicl, iar Cuviosul a plecat din aceastdviatd, dupa tloi ani de )a inceper:eazidirii acestei biserici. Dupd Cuviosul

344

Teodosiea luat egumeniafericitul Stefan, c1rea fost martor la toate minunile ce s-aufdcut,in legdturi cu zidireaacesteiSfinte Biserici.in al,treilea Ln. s-aterminat zidirea ei. MINUNEA 377 Minunile ce s-au frcut la zaghvirea bisericii Preasfintei Niscltoarei de Durnnezeudin Pecersca DupX zeceari de la sosireamesterilor care au venit sd.zideascI bisericadin PecerscL,auvenit tot din Constantinopolmbqteri zugtavi de icoane,la fericitul Nicon, ca'tepe atunci era egumen aici de falilpe aceiacare s-au al Pecerscdi,qi iau zis: ,,Aducefi-ne sfdtuit cu noi, pentru zrtgrdvireaicoanelor,cd voim sd ne inlelegem cu ddngii.Aceiane-auspusnoud cd avemde zugrlvit o biseficd micd,si aqane-am;i tocmit cu din;ii inaintea mai multor bisericd este foarte mare; martori, dar acum vedem cil aceastd" luali-vd aurul vostru, iar noi ne vom intoarce la Constantinopol". . Egumenulauzind acestea,s-aindoit 9i a zis zugravilor:,,CumarItau aceioameni eare s-autocmit cu voi?" lat zugtavii pomenindu-le infdli;area. chipului lor gi numele, unul era Antonie Ei celdlaltera Teodosie.Egumenula zis cdtre din;ii: ,,Fiilor,nu ni cd' mai'nainte cu zece ani se cade noul s[ vd" ardtdtn pe aLceia, pentru noi, pizind aceastl bises-audus la Domnul, si se rcagd' rich, ferindu-gimdndstirealor gi purtind de gtiid celor ce se afll intr'insa". Acesteaauzind zugtavii s-auinspliminat Ei aducdnd de fagilpe mai mulli negufdtori,c re veniserl cu ddnqii acolo,au zis egumenului:,,inainteaacestorane-amtocmit cu dins,ii gi am luat aur din m2inile lor s,itu nu voieqti sI ni-i arilt)pe.ei! De au murit, aratd-nenoul chipul lor, ca qi aceqtiasil-lvadL,clci au fost si ei cu noi". Atunci egumenul a scos inaintea tuturror icaant Cuvioqilor Pdrinlilor nogtri, Antonie gi Teodosieai Pecerscii;iar grecii vI' zind chipul lor s-auinchinat, zicdnd:,dcegtiasunt cu adevlrt, 9i noi credemcu adevilratcI ei sunt vii gi duptr l4oarte. Ei pot sI lL ei". Atunci aiute, sI apere Ei sI mintuiascl pe cei ce aleargd" pe (podoabe) le care adusesede v4nnegufitorii au dat gi musii zare, gi cu care dupl aceeaau infrpmusefat Sfintul AJtar;iar zugravii au inceput a se cdi de gregealalor, gi spuneauacestea: ,,Cind plecam cu corabia la Caneea,am vdzut biserica aceasta

MINUNITE

MAICII

DOMNUIUI

. 345

marela inilfime Ei am imtrebatpe cei ce erau acolo;ce bisericd esteaceasta;i ei ne-aurdspunsei estePecersca, ;i a clrei impodobitori suntetivoi. Iar noi m2niidu-necI era prel r\are, vream sI fugim inapoi in jos. intr-aceanoaptes-apornit un vifor mare pe r0u; iar cind ne-amsculatde dimineatd" ne aflam aproapede Tripoli, si luntreamergeasinguri in susul a;pei,iar noi oprind-o pe ea cu anevoie,am stat toatd"noapteasocotindu-nece inseamna aceasta?Noi fdrd, sd,vislim am strdbliut atita cale intr-o noapte,pe care allii ar fi strdbitut-o cu mare osteneall, abiain trei zile. rn cealaltd, noapte am vdzutin vedenie aceastd. bisericr qi aceastdrcoand"fdcdtoarede minuni a preasfintei Ndscrtoarei de Dumneaeu,Namestnica(toc,tiitozrea), zic2ndu-nenoud: ,,Oamenilor, de ce vd tulburafi in degert,nesupundndu-vd Fiului Meu si robilor Mei?De nu md veli asculta,Ei d-eveli cdutasd fugiti inapoi, ud voi lua acum luntrea voastrd si vd voi duce la biserica mea.Aceastasd o gtifi, cd de acolonu vefi mai ieqi,. . MINUNEA 378 La Pecersca,NlaicaDomnului isi zugriveste singuri chipul si Duhut Sfint se ardtilii chlp de porumiel Pe cdnd maiestrii acestil impodobeauAltarului Bisericii lui Dumnezeu,atunci chipul PreasfinteiStdpaneinoastrede DumnezeuNdscdtoareis-ainchipuit singur aici. Fiind inruntru altantlui, au vdzutcu to{ii aceaminune infricosatd.privind ei spre acel chip minunat, deodatds-aluminat mai mult d,ecit soareie,incOt neputind sd priveascd.lael, au cdzutcu fefele la pdmint, inspdimintali. Apoi micgorindu-seaceastrrlucire si vr0nd sd priveasci irrdsi, deodatd.au vdzut,,cum din gura chipului preasfintei Ndscdtoarci de Dumnezeu,a zburat in sus un porumbel alb, spre chipul Mintuitorului, qi acolos-aascuns,iar cei ce erau in bisericd,,priveausi vadl de va mai iesi de acolo.in timp ce'priveau ei, porumbelula zburatiardsi,ies,inddin gura Miniuitorului si umbla prin toatr biserica, zburind pe la fiecarecali al sfinlilor, agez0ndu-se la unii la picioare iar la altii.pe cap. Dupd ltcle,a" zburind in jos, a stat dupi Icoanal{amestnica(Loctiitoire)',fdcdtoatea"de miriuni,a PreasfinteiNrscdtoare,de Dumnezeu, iar cei ce se aflau in bisericl, voiau ca sd prindl porumbelul.pundndo scardsi urcindu-sepe ea, nu l-au gdsit.dupdIcoand,nici dupi

MINUNIIE

346

catapeteasml,gi ciutindu-l pretutindeni, nu vedeau unde s-a ur.rrrr. pe cdnd priveau la icoann ce se zugrivise singurl in altar, vdd iar{i cum porumbelul a zb]urajtspre chipul Mintuitoruiui, iegind bitt grrtu aceluichip al PreasfinteiNiscltoarei de Dumnezeu.cei ce ie aflau ios, au strigat cltre cei de sus care Ei si-auintins miinile, wind sl-lprindi, zugrilveau:,,Prindefi-L". dai porumbelul iarlgi a zburatin gura Mintuitorului, Ei iafiqi a strlfucit acealcoanil mal mult decit soarele.Cilzind cu tofii cu fala 1n ios, s-auinchinat Domnului, cI s-auinvrednicit L vedel Preasfintului Duh care petfeceaintr-aceabiserici a Pel'u1::area cerscii. Megterii zngrwi de lcoane,impodobind SfantaBisericl, cea asemeneacer.riui prin facercade minuni, se impodobeauEi ei ingiEi cu felurite bundttrli sufleteEti.Ei, rdlnanind ln aceastd mInesiire gi vieluind in chip monahicesccu pllcere de Dumnezerr,Eiau sfargit viala aici, asemenea fdcdnd,9i meqtefii zidari. Trupurile lor sunt a;ezatein pridvorul acesteibiserici, care se afl6 nestricatd,pana acum.Astfel s-aimplinit proorocia pe cLre au auzit-oaceiierici,ti zugravi, pe cdnd voiau sd se intozrcd la Constantinopol,gi Li s-aardtatlor bisericaPecerscli,Ei pfeacinstita lcoanI a Nlscitoarei de Dumnezeu,cea filcdtoarede minuni. care Ie-a zii:,,Nu vefi pleca de aici, ci cdlugirindu-vi, veti rdnr2rnepind,la sf0rqitulvielii in aceastdminlstire"' MINUNEA 379 frcut la sfintirea bisericii ce s-au Minunile Preasfintei Niscitoarei de l)umnezeu, din Pecersca in anul intii al egumenieifericitului loan, pe vremeaMitropolitului ce purta acelaqinume. Darul lui Dumnezeua voit ca biserica pecersca,cga la. a cdrei zidtre;i impodobire s-au ficut multe Ei mari minuni, gi sfinfirea si se facl tot cu niste minuni dumnezeiegti.Rinduiala sfinlirii bisericii fiind aprqape gatil,nn tveapiatrd.pentru sfdntul Prestol,9i clutau mult sI giseascl lespedeaceade piatril, dar nu s-aaflat atunci nici un meqter'care id, o facd,,pentru ^ceeaau pus in loc o scindurd de lemn' Dar Preasfinlitul Uittopolit loan, n-a voit ca intr-o biserictr ttdt de sI fie scinduri de lemn la sfantul Prestol,9i pen; mare c?-'Lceel, tru aceastaegumenulcu fralii erau ln mare mihnire. Trecind citeva zlle filrd.sI se faci sfinfirea, 1n ziua de 13 august,mona-

MAIC]I

DOMNT]LUI

347

hii intrind in bisericdsI cinte dupl obicei l'ecernia,tu vdzut Iingil pereteledin mijkrc al Altarului, pusd o lespedede piatrd" si stilpigori, spre a1ezareasfintului Prestol. Ei s-au dus qi au spusMitropolitului lucrul acell, iar el a liludat pe Dumnezeusi a poruncit,ca sd se facl vecerniasfinlirii. Ili au clutat pretutindeni, pe apI gi pe uscat,sd"af.lede unde gi de cine s-aaduslespedea aceea?Si cum au bdgat-oin biserici, fiind usa incuiatd? insi nu au aflat urma niminui; apoi au trimis trei grivne de argint,la locul unde se fdceaulucrd.ridin piatrd, casdle ia mesterul pentru ostenealasa.Dar fdcindu-secercetarepretutindeni, nu s-a af.latluudtorii ei pe plmdnt, ci a fdbtt-o insuqi lucrltorul cerescgi purtitorul de griil al tuturor bunltd.tilor,qi a oferit-o spre punereainainte a PfeacuratuluiSIu Trup qi a cinstitului pe clre a ddruit-o El insuqi in SIu Sdnge,voind ca pe aceamasd,, casaMaicii Sale,sI se junghie in toate zilele,pentru toatd lumea. Dar aceastanu a fost ultima minune; cdciau mai urmat qi altele. A doua zi dupd,minunata aflare a aceleilespezi,Preasfinfitul Mitropolit Ioan erain mare m0hnire, cdci sosisevremeasfintirii biseriiii Pecersca, gi nu era cu dinsul nici un Episcopla sfiniire, ei afl0ndu-sela mare distanfd,si nefiind invitali la timp. Dar iatd,,an puterealui Dumnezen,Lu sositflrd de vestegi au stat de fald iubitorii de DurnnezeuEpiscopi:Ioan al Cernigovului,Isaia al Rostovului,Antonie al Irievului, Luca al Vilogorodiei, care nefiind chemafide nimeni dintre oameni,au venit sd,ia parte la rinduiala sfinlirii acesteibiserici.PreasfinlitulMitropolit Ioan, s-aminunat de aceasta,pentru cI nu trimisesepe nimeni dupl Episcopi,si cu uimire, i.a intrebat: ,,Cumde a[i venit nechem{i". Episcopiiau rlspuns: ,,Stlpane,au venit niste tineri, trimigi de La tine, carene-auzis:,,Peziua,det4 augustSeva sfinfi bisericaPecerscii, sI fiti cu tofii gata a participa la Liturghie, cu Mitropolitul Ioan.Auzind noi acestea,dupl cuvintul tnl, iatn am venit". Apoi a rlspuns EiAntonie,EpiscopulIrievului: ,,Eueram bolnav,gi in noapteaLceeaa inttat la mine un monah, si mi-a zis: Miine de dimin'ea1[seva sfinti bisericaPecerscli,sI fii acoloqi tu. Cum am auzit,indatd"m-aminsdndtogitgi iatl am venit aici, dupd,porunca voastrd".Mitropolitul voia sd afle pe oamenii rceia care i-au chematpe ei, dar indatd,s-a auzitutt glas ca acesta:,,Stinsu.s-ah

345

Pitt"t.NICODM

cei ce iscodesciscodiri". Atunci ridicindu-9i miinile cdtre cet, a zis: ,,o! Preasfdntl Nlscltoare de Dumnezeu, precum la Adormirea Ta ai adunat pe Apostoli de la marginile lumii, spre cinstea ingrop drii tale, tot Ll?-la sfinfirea bisericii tale, ai adunat pe robii tli giimpre.rnl sluiitorii nostri; binecuvinteazil-nepe noi la acest lucfu gi ne. ajutd noud, pentru slava Fiului tIu Ei a tL". Atunci toli erau cupringi de spaimd, pentfu atdtea minuni ce s-au fdcut, al cilror sfdr;it nu este aici. in timpul sfinpirii, dupl ce au inconjurat biserica de trei ori, venind la uEi, Mitropolitul Ioan lovind, a strigat dupl datini: nu era ,,Ridicati boieri porfile voastre...". In acel timp nimeni induntru care sd rlspund[: ,,Cine este acesta impiratul slavei?" Pentru cZ nu llsase pe nimeni. Dat fdcindu-se tdcete, s'a auzit dinduntru un glas ingeresc, zlcdnd:,,cine este acestaimplratul Slavei".Fdcindu-secercetarecine qi de unde sunt c0ntdretii aceia, qi cum au intrat in biserici, fiind toate usile incuiate, nu au af.latpe nimeni in bisericd. Atunci tofi au cunoscut, cd toate acestea S-aupetfecut, cu dumnezeiasca rinduiali ;i purtare de griid, pentfu icea sfintd, bisericd, incit toli au gtilit de dinsa cu graiul ipostolului: ,,O, addncul bogdliei, al infelepciunii 9i al cunogtin' Lui, 9i neurfei lui Dumnezeu!cdt sunt de nepitrunse iudecl{ile cine s-a sau mate cdile Lui! cine a cunoscut mintea Domnului, ficut Lui sfetnic?" Astfel s-a siv0rs.it sfinfirea bisericii Adormirii preasfintei Niscdtoarei de Dumnezeu,de la Pecersca,in anul de la naqtercalui l{ristos 1049,in 14 zile ale lunii august, pe vremea binecredinciosului domn al Kievului, Iaroslavici, aiutind insuqi Domnul Dumnezeu prin sdvirqirea de mari minuni, cu ruglciunile Preacuratei Maicii sale ;i ale cuviosilor Pdrinlilor noEtri, Antonie gi Teodosie ai Pecerscdi. Minunatl este povestirea acestei sfinte biserici, czte mai inainte de inceputul ei a fost atdtatd de Domnul 9i in plmintul nemtesc,care de la cinstitul Siu chip, ia trimis coroana qi briul, qi a'ardtat asemlnarea ei. Din pdmantul grecesc s-a trimis de cdtre Prcasfinta Ndscitoare de Dumnezeu icoana sa, moa;tele sfinfilor mucenici gi a afitat in vlzduh, asemdnarea bisericii ei. De ia inceputul ei qi pinl la terminare, prin cele trei chipuri: zidirea, zugrilvirea;i sfinfirea, s-a ardta;tlucrarea Sfintei Treimi.

MINUNILE

MA I('II

DOM N U IUI

349

La inceputul zidirii acestei biserici, Insusi Dumnezeu-l'at/dl,a iltsemnat locul prin uscdciune,clci uscdciuneaeste urmarea vechinrii si a bltrOnetelor. Fiul, Care S-apogor2.tca roua pe lind,, a trimis roul. Duhul Sf0nt, care in lirnibi de foc s-a pogordt, a trimis fbc din cer. Asemeneasi in vremea impodobirii, Tatdl, care ,a. zidit pe om dupd chipul Sdu,a zugrdvit chipul Preasfintei Ndscdtoaiei de Dumnezeu,fdrd.mnini de zugravi gi sfintul Altar cu musii l-a impodobit. Fiul, Care este soareledreprffi, a umplut biserica cu strdlucire. Duhul Sf?nt care S-a ar/atatin chip de porumbel, a a"rdtatchipul cel de porumbel ce a, zburat din gura Chipului. Mai pe urmd in vremea sfingirii: Tat/al,care odatd"a datlegi pe lespezi de piatrd,,a ddruit piatra pentru Sfintul prestol. Fiul, care este Arhiereul cel vesnic, i-a adunat pe arhierei in chip minunat. Duhul Sf2nt, Limba cea de foc, care a grdit vestirea cea bund in tot pimintul, a rdspuns dinduntru bisericii, nefiind acolo nici un om. Dacd prin atdtea semne, Dumnezeu cel in Treime, a iubit a-si intemeia acestd,bisericl, in numele iubitei Sale Maici, este:ardtat,cd petrece intr-insa cu dragoste si impdrdteasa, ceea" ce std de-a dreapta Lui, Folositoareasi Scdpareatuturor crestinilor, Preasfinta Niscdtoare de Dumnezeu,precum s-a fdg.iduit nresterilor din Vlaherna, zicddu-le:,,Yoiveni si eu sd v{d biseri ca, gi voi locui intr-insa". Asemeneasi Sfinti lui Dumnezeu, zle c'iror sfinte moaste sunt asezate sub zidurile terneliei, petrec nedespdrtitiin aceastdSfintI Biserici. Pentru ale lor sfinte rugdciuni qi ale Cuviosiktr PIrinti, Antonie si Teodosiede la pecersca, sd ne dea Domnul llristos, Capul llisericii, Darul si Mila Sa; cdrrria I se cuvine cinstea si slava cu P?irinteleLui cel fdrd,de inceput, cu Preasflntul si Bunul si de viald ddtitorul Duh, acum si pururea qi in vecii vecilor Arnin (N{.366-371; conf.v. Sf.1,1Aug). MINTINEA 380 Maica Domnului izblveste de farmece pe o monahie din ministirea Cuvioasei lrina O f'emeiefrumoasd si de bun neam din cetatea Cuvioasei lrina, adicd din Capadochia,era logoditi cu un lldrbat. Dar schimbindu-si scopul,nu l-a mai voit, si ca sd nu o mai superegindul, a lugit de acolo si s-a cdlug.irit in mdnlstirea Sfintei Irina. l)iavolul zavistuind-ope ea, si vrind sd o scoatr din mdni.stire,

350

Protos. NIC)DIM

MANDTTA

a infierbintut pe logodnicul ei cu multl dragoste spre dinsa. Acestaincercdnd s[ o determine de a ieqi din mlndstire, nu a reugit, din care cauzd,dorind sl-qi implineascl scopul, a apelnt la un fermecitor, sluiitor preaiscusit al diavolului, clruia i-a flgdduit mulli btni, dacd prin farmece va aduce pe acea'femeie lavoialui, ca sI-l ia de blrbat. Fermecdtorulfdcindu-gi me;te9ugul in Capadochia, deodatd,,femeia 9ia ieqit din minte si inconiva toatd"mdnlstirea, rdcnind Ei strigand numele logodnicului sdu.Ea se jura cu infricogate iurlminte, cd dacl nu-i vor deschide usa, ca si se ducl sd-l afle, se va sugruma.Auzind Cuvioasaacestea, pl2rngea,;ibdtindu-se peste obtaz, zicea:,,Vaimie, ticdloasa, pentru cI din nepurtare de griid a plstorilor rdpesc lupii oile. bar in desert te ostenegti,vicleanule diavol,'cd Hristos nu te va llsa sd inghiti mi€luseauaLui". Atunci adunind pe toate surorile gi invdpn?u-le sI se pdzeascd,mai dinainte de viclegugul dliavolului, le-a sfdtuit sI posteascd"toatd sdptlmOna,rugdndu-secdtre Dumnezeu, pentru acea sord,,gi fiecare fdcdnd cdte o mie de metanii pe zi. insd;i Cuvioasa se ruga fierbite in chilia sa. A treia zi Sfintn vedea acolo unde se rugala miezul nopfii, pe marele Vasile,care ii zicea:,,Pentru ce ne prihlneqti, Irino? OLte, pentru cd llsdm de se fac in patria noastrd urdciuni gi necuviinle ca acestea'? Cdnd se va lumina de zilud,sd iei pe ucenifa ta cel bolnavl 9i sd o duci la biserica Vlaherna, acolo va veni si o vindece,.Maica Stdpinului nostru Hristos, cate are putere". Zicind Sfintul acestea s-aflcut nevlzut. Luind Sfinta pe ceea ce pltimea, impreuni cu alte doud surori mai alese gi ducdndu-lela numita biserici a Ylahernei, s-au rugat toatd ziua cu lacrimi. Dat la miezul nopfii, au adormit de oboseall. Sf2nta lrina avdzrtt in vis popor mult, care gdtea drumurile cu haine aurite qi luminoase, imprdqtiind flori mirosi toare qi tamaind. Sfinta i-a intrebat pe ei, pentru ce fac atita pregdtire. lat ei au zis: ,,Vine Maica lui Dumnezeu,ptegdteste-te a i te inchina". Atunci a venit qi impdriteasa tuturor, urmindu-i multime nenumdratd de purtdtori de lumind, iar dumnezeizsca gi cinstita ei fald,,scotea atita'strdlucire, incit, omul nu putea suporta sd o vadl.

MINT]NITE

MAICII

DOMNT]ITiI

351

Dupd ce Stlpdna avdzut pe tofi bolnavii, a venit si la ucenita Irinei. Atunci ea infricosatd Ei cutremuratd,a cdzut la picioarele Preasfintei Stdpdne,si a atzit cutn a strigat PreasfhntaNdscdtoare de Dumnezeu,pe marele Vasile si l-a intrebat de Irina, ce-i trebuie; iar el a spus toatd pricina, precum e ardtatd.mai sus. Atunci StIp0na iarlsi a zis: ,,Chematipe Anastasia".'Cinda venit a zis cdtre dinsa: ,,Duceti-vdcu Vasile in Cezareiacercetati cu sOrguinlI. ca sI vindecati aceastaf.iicd.,pentru cI Fiul si Dumnezeul rneu, vou'i v-a cld.ruitacest dar". Atunci Airastasia-gi Vasileinchindndu-seNlscitoarei de Dumnezeu,s-au dus sd slvirseascl cele poruncite. Atunci s-a fdcut un glas cltre Cuvioasa Irina, zicindu-i: ,,Du-tela mdnlstirea ta, si acolo se va vindeca". Desteptdndu-se a spus vedenia celorlalte si apoi a, plecat bucurdndu-se. Era intr-o zi de Vineri, si la ceasulVecerniei s-auadunat toate surorile in bisericd..Cuvioasaspunindu-le vedenia sa, a poruncit, ca toate sd ridice miinile si ochii spre cer si cu lacrimi sI strige din toatl inima: ,,Doamnemiluieste". Dupd catva timp, cind s-a udat toatd fafa bisericii cu lacrimi, s-a ardtut in vdzduh, (o! minunile Tale,Hristoase, imptrrateAtotputernice) Marea Muceniti Anastasia si Marele Vasile. Atunci s-a auzit un glas, zicind: ,,Irino, intinde miinile tale qi primegte acestea si nu ne mai prihdni pe nedrept". Sfinta intinzdnd sfintele sale mdini, a primit din vdzduh o leglturd, care c0ntlrea trei litre (954 gr.) Dezlegdnd-o,a aflat intr-insa fel de f'el de farmece gi lucruri rele; atd",pdr, plumb, noduri qi mai nulte lucruri diavolesti. Erau mai ales doi idoli rnici de plumb, unul in asemlnarea bdrbatului, iar celdlalt fur al monahiei, si erau astfel lipiti unul de altul, ca si cum pdcltuiau. Monahiile sau minunat gi au petrecut toltd. noapteamultumind implrdtesei celei preaputernice.Dimineata, Sfinta a trimis la Vlaherna doud monahii, impreunl cu ceea ce pdtimea qi impreund cu lucrurile cele rele care s-auzis mai sus, de asemenea.cu untdelemn si cu prescuri, ca Preotul sd sluieascdSfinta Liturghie. Dupd Liturghie a tniruit pe bolnavl cu untdelemn din candeld; apoi au pus farrnecele pe jdratec, care ttzdnd, s-au dezlegat si nevlzutele legdturi ale monahiei, si li-a venit in minte, sldvind pe Durnnezeu, c re n izbdvit<:. Cincl idoli s-au topit deslvirsit,

352

MINUNITE

Protos. NICODIM MANDITA

ieqeaunigte glasuri foarte mari de pe ifuatec,precum rdcnesc porcii c1nd iunt injunghiafi. Cei ce erau de fatd",vdzdnd gi auzindacestea,au fugit cutremurafi,sllvind pe Dumnezerr,c1re facenigte lucruri sllvite cL acestel.DupI acestea,monahiile s-au intors ia mlnlstire, povestindcitre celelaltesi acesteminuni de pe urml (V.Sf.28 aug.). MINUNEA 381 Doi frafi ce zidearuo biserici, primesc aiutor din partei Maicii Domnului' pentru terminarea ei Doi frali, Ioan gi Gavriil, ndsculidin plrinli bine-credincioEi, pe nume Nicolaegi Cristina,din mareleoraqNovgorod,de mici Datoau fost crescufiin dreapti credinfl 9i fricl de.Dumnezeu. potrivitl, amindoi au vdtsta la ritd acestuilucru, cind au aiuns monahicesti. petrecerii hotdret sI imbrlfiEeze viagaceafeticitl a Amandoi fiind in acelaqigind, au flcut acestmare pas, aducdnd cu ei si paf,tel de avere cele-ardmasde la pdrinli, Cu aceastaei s-auhoidrit sd"zideasclo mlnlstire din nou. Mai intii au ridicat o bisericdde lemn in numelePreacurateiMaicii lui Dumnezeu, cu hramul Bunei Vestiri,inzestrind mica chinovie cu toate celetrebuincioase. o bisericl de piattd, pe care inceApoi s-ausOrguitsd zideascd, pind-o, au.merscu ridicareaeipind la ferestre,dar lipsinduJe banii necesaripentru continuare,Lu intrerupt lucrul. Pentru fericitul Ioan si fratele lui, Gavriil se aflau in mare mihLceLStL nire gi intristare. Dar avind mafe credinll 9i osirdire cdtre Prcacrrfilt'-Nlscdtoarede Dumnezeu,spre ddnsaau alergatin mdhnirea lor, ca spre ceeace estegrabnicd niutdtoarccelor necliifi, si mdngiietoaredulce'pentru cei scirbili gi cu lacrimi s-aurugat, zicdnd:,,Tu,Stdpindbuni, gtii credinla 9i dragosteanoast\d, pe careo avemcdtreFiul tiu 9i Dumnezeulnostru,9i spre tine impirdteasasi Doamnanoastrdscumpi. De asemenea;tii cred_infa;i osdrdia pe cafe noi o avem, pentru zidirea'preacinstitului tfu locag,pe care l-aminceput,punindu-ne toatl nddeideaspre tine, o, MaicI a lui Dumnezeu!AiutI-nenoul ca sI sivirqirn biseri ca tL, trimite ajutorul tIu, Stlpand, ca sI nu fim ruqinati, noi robii trii, cd"iatd"am inceput a zidi 9i nu putem a o sdva.rsifdrl aiutorultdu".

MAIC'II

DOMNUTUI

353

S,i trrg "t," PreacurataMaica lui Dumnezeu,cereascaimpdrilteasdqi le-a zis lor: ,,De ce sunteti cupringi de atita ingriiorare Ei tinguire, pgntru zidirez bisericii mele, iubitii mei, si robi ai lui Dumnezeu?Nu voi trece cu vederea ruglciunea, credinfa gi dragosteavoastrd, ci degrab vI voi trimite voui, cele de trebuin{i pentru sivir;irea ei, ba vd"va prisosi si pentru alte nevoi, numai sdrguifivd la lucru, gi nu vd impulinagi in credinfd". Aceastl vedenie avind-o anrOndoi fralii, desteptidu-se s-au umplut de mare bucurie. Iar dupd cintarea Utreniei au spus unul altuia ce vlzuserd, si cu nddejde s-auintdrit Intr-aceeasi zi de dimineatd, dupi rinduiala lui Dumnezeu iesind afard.din mindstire, auvdzut un cal_foarteminunat, stdnd inaintea portii, purtdnd friu aurit si sa ferecati cu aur, blflnd si nemiscat,neavOndcdldre[ pe dinsul. Mirindu-se mult de frumuselea qi mdrimea acestui cal, asteptard mult sd vinl de undeva cdldretul lui, dar nu aplrurd de niclieri. Ydzind cd nu mai vine nimeni, si calul stdtea in acelasi loc nemiscat, se apropiard" de dinsul;i vdzlrlrd" doi sdcugoriplini, aiirn?rnd de o parte si de alta a geii. Intelegind ci de la Dumnezeu li s-a trimis lor aceasta,au luat de pe cal sdcuqorii aceia,dupd care calul s-a fdcut nevdzut, de la ochii lor. Dezlegdndsdcusorii,au aflat pe unul plin cu aur; iar pe celdlalt plin cu argint, mirdndu-se de dumnezeiascapurtare de griid", au indltat mare multumitd Preacuratei Maicii lui Dumnezeu,care le-a trimis acestea.Apoi degrab termin2.nd bisetica",au infrumusefat-o cu toatd podoaba cuvenitd, cumplrind gi moqii pentru folosul mindstirii, iar rdmdqifa.aurului si a argintului au dat-o egumenului si fratilor. Ei imbrlcdndu-se in cdlugdrescul chip, li s-a schimbat numele din Ioan-Ilie si din GavriilGrigore, petrecearlin mdndstirea Lceeacu dumnezeiascapldcere, in post, in ruglciune si in toate ostenelile si nevointele cdlugdre;ti (v.Sf.7 sept.). '

MINUNEA 382 Maica Domnului acoperi stilpul CuviosuluiLazdr si-i dlruieste inc[ cincisprezece ani de viati

Cuviosul Lazdr pustnicind in Muntele Galisiului, intr-un loc pustiu, lipsit de apd gi de cele necesarevietii, pentru nevoinfa qi

354

Protos. NICODIM MANDITA

viala lui inbundtlfiti, cu toatd"asptimealocului 9i a vielii, s-au adunatin jurul lui mai mutrliucenici,pentru carea zidit o micl mlnlstire. Cu timpul at0rtd,emult s-auinmullit ucenicii,.incit, acestlocaga devenit neinclpltor. Atunci CuviosulLazdt a nJg1t pe Dumnezeucu lacrimi, multe zile, cz sd'i arate de este sf2nta Lui voie, sil zideascilo bisericl mai mare 9i o mlnlstire mai largd,casl locuiascdfratjicareveneausi se slllEluiasc[acolo,cum gi unde sI punl temeliile bisericii. Drept Lceea,rugdndu-seel intr-o noapte,a auzit un glas care ii porunceasi iasl afari, din chilid sa. Iegind, a vdzut un stilp de foc, care ajungeapind' la cer, iar ingerii lui Dumnezeusuindu-sede pe pdmint, cdntau o cdntaredulce:,,SIinviezeDumnezeu9i sI serisipeascdvrdjmaqii Lui". indatd a inleles, cdin locul acelaunde s-i ardtatstllpul, era voia lui DumnezeusI se zideascdbiserica.Dtpd" Lceeaincepind zidireacu mare osdrdie, aridicat din temelie o bisericd mare si frumoasd,cu chilii multe gi ziduri mari imprejur. DupI sdvdrgireamdndstirii, Cuviosul a mai zidit aproape o bisericl, un stilp inalt, descoperit,cu greu de suit 9i foarte strimt, numai de trei palme.El s-asuit deasupralui, penavind Lilgimea cu sine numai o haind de piele, cu capul luind nevoinld, tru 'descoperit gi descull,purtind pe trup fiare grele.Acolo suferea toate greutifile iernii, ploi tulburltoare, ninsori multe, rlceall gi iulimea inghefurilor, prin care se fdceaca cristalul, de-apururea pomenitul. Sufereaincd gi fierbingealaverii 9i arqilelecele mari, cu acesteapetreceafericitul pdtind ca un om flr[ de trup. Odatds-apornit o ploaie atit de mare 9i de tulburdtofire, incu ele ;i pietrelecelemari, omordnd cOtpornireaapelor'duceau multe dobitoacegi distrug0ndrecoltele.in aceltimp, un pdzitor de capre,aflindu-seLproupedemlnlstirc,givlzind potopul acela, a.alergatIa minlstire ca sd scapede primeidie.Apropiindu-se de dinsa, qi trecind prin apropiereastilpului, rugindu-se a cerut aiutor de la Sfdntul,ca si scapede primeidie. Atunci el a vdzut pe Preasf0ntaNlscdtoarede Dumnezeuqi pururea'FecioataMaria, stind in vizduh, deasupra st0lpului, il acoperea Ei ferea de ploaie, pdzind astfel pe CuviosulLazdt.O minune ca aceasta nu s-a mai auzit Ei nici nu s-a mai vdzut weodatdl Daci pe Avva Macariellpdzeaun Heruvim,pe marelePaisie,ingerul Domnului,

MINUNITE

MAICII

DOMNUIUI

3s5

pe cuviosulLazfu insd chiar impdrdteasaingerilorir acopercaca un nor, gi-lpdzeanevdtdmatpe robul sdu. Cat de mult iubea.MaicaDomnuluipe CuviosulLazdr, se vede din cele ce urmeazd,. Odinioarl imbolndvindu-se de moarte, si Ei ajungdndla rdsuflarel ceamai de pe urmr, nulpimeaucenicilor s'au adunatin jurul Cuviosului,pldng0ndcu negrditd,jale ;i tOnguirepentru desprrtirea de ddnsul.Atunci cuviosului fd"cdndu-isemili de uceniciisdi,carear fi rlmas orfani,s-arugat pentru dingii cdtreMaicalui Dumneze:u, ca sr-i mai drruiascr pentru ddngii, cdtdvavreme deviatd,.Atunci Freasfinta Maicd,si Fecioard, carea ndscutpe insugiYiala,a rugutpe Fiul ei, careare stdpdnirea viefii Ei a mortii in mdnaLui, sr lungeascrviata cuviosului cu incd 15 anl Drept Lceea. pe cind era bolnavcuviosul, avdzut pe Nlscdtoareade Dumnezeu,rugind pentru Lceastape Fiul ei, Domnulnostru IisusHristos,carelucru s-asi implinit, cd,indatd s-afdcut sdnitos qi a mai trdit incl 15 ani fv.y. i noiembrie). MINUNEA 383 lfraica Domnului cheami pe Cuviosul Maxim in Athos unde i se atatil, il mingiie si-.Iapiri de diavoli CuviosulMaxim a pustnicit in Muntele Athosului, pe la anii 1320.El s-andscutin Lampstc,din pirinli de neam bun, binecredinciogigi ilnbundtdfifi cu viala,.Ei neavind copii, cuviosul acesta", a fost mai mult fiu qi rod al rugdciunilor gi al fdgdduinfei. Din SfdntulBotezi s-apus numeleManuil. cind a aiuns ravdrsta corespunzdtoare, pdrinlii l-au ldsat-sd"petreacd, pe lingd,o bisericd'a PreasfinteiNdscitoareide Dumnezeu, implinindu--gi astfel, fdgilduingafdcutd,.La virsta de 17 ani intrr inti-o mdnrstire din MunteleGanu,unde din crlugirie primegtenumelede Maxim. crutdnd un povrtuitor iscusit dupr Dumnezeu,a plecatin constantinopol,unde s-ainchinat pe la toate bisericilepreasfintei Nlscdtoareide Dumnezeu,rilmindnd mult timp, pe ldngd,biseri ca din vlaherna, und€ petreceain foame si sdrdcie,fiind consi derat{e to[i, ca un nebundupl Hristos.Dupdmai mult timp pleci in Tesalonic;unde se inchinr la moa;tele Sf4ntuluigi,uirelui MucenicDirnitrie, dupi care urcind in Sfdntul Munte al Athosului, s-aasezutinlavra cuviosuluiAnastasie.Fiind el in ascultarea mdnlstirii gi flc0nd cu sirguin[.d,toatecele poiuncite,duceao

356

viala aspril,asemeneacu ceade mai-nainte,cdnd erain biserica din vlaherna. El nu aveachilie in lavrd, 9i nici vreun lucru din cele necesarepentfu mingiiere trupeascl, ci numai htana cea de nevoie pe cafe o lua de la ttapezil,mancind numai ca sd ttdiascl. tar in bisericr, locul sdu 9i-1aveain straneledin tindd' fiindcl se nevoiacu nedormireaqi priveghereade toatd'no2pte . insd, precummunteleSinai a chematpe Moise,Carmelulpe Ilie, iar pustiape Ioan Botezitorul,tot a9asi pecuviosul Maxim i-u .h"-ut Athosul, floarca munfilor, ca sil infloreascl dreptul intrinsul, dupi cum zicePsalmistul,,caun finic", Ei sd rodeascl rodurile luhului sfant. cdci in Duminica sfinlilor Plrinli, care este dupd Dumnezeiasca lndllare a lui HristosDumnezeulnostr.-,i s-i ardtatNIscItoLreLde Dumnezeu,av?ndin brafe pe Domnui, gi i'a zis: ,,lJtme'zd-mi,preacredinciosuleMaxime si suie-te -"ur.rpru Atonului, ca sd iei darul Duhului Sfint, dupl cum dode doud, trei ori, aldsntlavra rclfi,,:yilzind ei ateilstd"vedenie ,"u^u,",Eidupdgaptezi|es.asuitpecreEtetulmuntelui,in Simbdta Penticosteisau a Rusaliilor,Ei a petrectt toztil norptea treaz,impreund cu algi monahi, care s-au dus dupi DumnezeiascaLiturghiq. DumnezeiesculMaxim a rdmasacolo singur,tr-ei zile ;i trei-nop!i, rugindu-senecontenitDomnului qi Nlscltoarei de Dumnezeu,prin ruglciuna minlii. Dar cine poiltepovestiispitele ce le-auneltit vrdimaEulasupra de acolo?Astfel qg.-"?,r[[4p^fulgere.qi Sflntului, ca s[-l iigoneascd, muntele Athosului 9i se desfdceaupietrdsnete.incit se "latinu se fdceauprin ndlucireadiavofr.f" qi rtancile;insd toate Lcestea, li!or,,in vr,emeanoplii, ca s5-linfricoseze.Ba incl gi ZiuL a\7'?Att ar fi fost in aproqlasuri silbatice-.qi-tulburi.ri'mati, 9a..9i"*c]lnq pe toate pdr,tile fri.t., mulgimede oameni gtozavi,care se suiau ^muntelui, cu pr4til;i Sfintului spre virf ;i se porneau asupra ca-sI-lpogoaredin virful muntelui;.findcdnu sufereau, crrqu1i19, ntestemaqii,sI locuiascl Sfdntul.acolo,dar toate acestease ntd; Maxim ?,vdndin sine darul insd dumnezeiescul tau pu.Ddlucire. Sfnntului Duh, nu se temea nicidecum,nici se ingriiea de acestea; ci_seindeietniceagi se sirguia numai in ruglciunea mi4[ii, rugand pe Domnul qi pe Nlsciltoareade Dumnezeu,aiutdtoatea gi lertinito area!ui.'in acel timp de grea ispitire i s-a ariltat lui

II,NNUNTNE MAICII

D OM N UI UI

357

jurul sdu multi tineri, finand in bralele sale pe Fiul ei, qi Ziditorul a toate... Sf0ntul cunoscdhd-ope ea, prin necuprinsa si dumnezeiascaluminl care strllucea si lumina toate imprejurimile acelea,ap,oie-onvingindu-se pe deplin, cI nu uingire dia"ru voleasci, ci vedenie dumnezeiascl gi ariltare adevdmtd, a NIscdtoarci de Dumnezerr, a grlit cu bucurie, zicind: ,,Bucurd-te cea plinl de dar, Domnul este cu tine", si altele ca acestea.Dupd aceea cilzind, s-a inchinat Domnului qi Ndscitoarei de Dumnezeu, auzind acestea de la Pteasfinta Ndscdtoare: ,,primeste dar asupra diavolilor, cinstite pdtimitorule, gi locuie;te in muntele Athosului; cdci aceLStLeste voia Fiului meu, ca sI te sui la vdrful faptei bune gi sd te faci dascil si povd.fuitor al multora, ca sd se mOntuiascd".Dupd aceastai s-a dat;i piine cereasc{ spre hranl si intdrirea firii, fiindcd era de atdtea zile nemdncat; qi indatd, ce a luat piinea si a bdgat-o in gura sa,l-a inconiurat de sus o lumind dumnezeiascd"si a auzit laadd,ingereascd; iar Ndscdtoaread,e Dumnezeu, s-a suit la ceruri. in virful muntelui a rdmas atita strdlucire ;i bund mireasm.d, ing'al"Sfintul fiind uimit, nu mai vtea sd.se pogoare de acolo, si sd se lipseascl de aceabund mi reasmd si dg acea strdlucire. Cu toate aceste?,dupi. trei zile s-a pogorit din porunca Ndstdtoareide Dumnezeu,!i s-adus la biserica Ei ce se numea PaaVghi4 si petrec0nd acolo citeva zile, s-a suit iardgi in virf si a sdrutat locul acela in care a, sta;tcu slavd Ndscd.toareade Dumnezeu, si cetel iardqi cu lacrimi dumnezeiasca Ei ardtare. Lumind n-a rnai vdzut, dar buna mireasmd a simlit ca ;i mai inaite qi s-aumplut de bucurie st de veselie negrditd,. Aceastas-a'petrecutde trei ori, cind s-a suit lavdrf, dar pe Niscdtoareade Dumnezeun-a maivdzut-o, ctintiia oard (y.Sf.13.ran.).

MINUNIIE

MINUNITE MAICII DOMNULUI PRIN SFINTELEICOANE MINUNEA 384 Minunile frcute de Maica Domnului Prin Sfin ta leoanil Potthrita DinvremeadreptcredinciosuluigipurureapomenitulimplratConstantin,ainceputainfloricredinlanoastrlgi.acregte ptiJ"ruf Domnului nostru Iisus Hristos;iar capigtileidolilor se in a^uu, cetelemonahilor'seinmulleau-qise zideau.bibericiEi jertfelnice prin toate cetlfile 9i ora;ele' Trecind ani mul1i' s-a cu uflut rrn beibat cinstitor de Dumnezeu9i cu fapte bune, Petru care doreasd glseascl un loc linigtit gi pustiu, unde sI ;;i;, pe ," J"per,"ze de lume gI sI petreacilviatdlinigtitd.gi rugind unde si se ducI, vdzuin vedeniepe Dumnezeuca s[-i descopere PreasfflntaNlscltoare di Dumnezeu'cafeii zise:,,P|rinte,in Muntele Athosului este odihna ta'; acestloc l-am cerut ca mo;tenire dedelaFiul gi Dumnezeulmeu,:casl'l aibl sclpare tofi cili se pentru pregdteascL pnrteazl de griiile ;i tulburdrile lumii, sI se

MAICII

DOMNULUI

359

faptabund, petrecind o viald,imbunlt[fitI spre a dobindi fericirea ceavesnicL Eu foarte mult am dorit muntele acestasi in pufinl vreme are sI se umple de clluglri din toutd llra Ei locul, Iar mila mea si ajutorul Fiulul meu,nu va lipsi de la dingii, ci ii voi acoperisi plzi rugdndpe Fiul meu pentru mintpirea lor". DupI ce s-a deqteptatSf0ntul,mullumind Domnului cu prisosintl qi pururea FecioareiMaicii Lui, s-adus in muntele acela; multe vedenii gi vederi si asupradracilorvitejeEtenevoindu-se, de ingeri s-a invrednicit a vedea prin miilocirile Maicii lui Dumnezeu;qi flcindu-se mare fdcdtorde minuni, s-a dus cdtre Domnul.Iar dupdweo ciliva ani,a venit;i pirintele nostru Anastasie, cel c re a zidit Lavra ceamare. in aceavreme,trdia qi plrintele nostru loan, ldcagulcel preacurat cu adevdratal Preasf0ntuluiDuh,Ivirean de neam,din singe impirdtesc qi bogat;care lIsdnd slava,bogdlia;i toate celece de hainele erau ale lui, s-adus la o mdndstiregi dezbrdcdndu-se lui cele strilucite, s-aimbrbcatinhaind,.proastdgi sdrdcdcioasd. Auzind el de vesteaSf0ntuluiMuntegi de CuviosulAnastasie,sra dus la el si afl2ndu-I, au inceput a se nevoi amindoi ca niqte ftagi,in nevoirifa ceabund gi mOntuitoare.lar dupd pulin timp, instiin{indu-se cum cI fiul sduEftimie a venit inYizantia pentru pace,s-Ldus spre cdutarealui gi, afl0ndu-l s-auintors amindoi ia liniEteaceadoritd cdtremareleAnastasie;de la careinvdfind filozofia, s-aflcut un nou Gurd de Aur, tdlcuind toatd.Scriptura din greceEte in limba Ivirilor. Iar dupd trecerede pulinI vreme,a venit gi mareleTornichie de s-a fdcut cdlugdr.Acestaera voievod al impfudtjei lvirilor, care fdcusemulte yitejii gi purtase multe biruinfe in rilzboaie asupravrlimaEilor;si pentru ale lui neobositeosteneli,a dobindit multe semnede biruinfl. in vremea Lceel,neamurile celeffud.de Dumnezeuale per;i lor, auzind de moarteaimpiratului Romano,s-auridicat cu oaste asupracetdlii larigradului lconrt*tinopol). $i avind in frunte un voievod cu numeleSiliar, at alergatcdtre risdrit, robind cetillile gi orasele,neaflind pe nimeni caresI le steaimpotrivd,intrucit fiii implratului erau mici qi nevrednici.implrlteasa ^vea multI m0hnire qi necaz,auzind cd s-au apropiat barbafii, qi neavdnd

360

Pr"ttt. NfCODLM

DIq

altil nddeide,si-a adus aminte de Tornichie, zicind:,,De nu va veni la noi voievodul ivirilor, nu avem pe nimenel care sd ne stea in ajutor". A trimis la Sfintul Munte scrisori poruncitoare lui Anastasie;i loan, rugindu-i sd trimiti pe Tornichie.Insi acestL n-avoit, dar de nevoie s-a supus,ca sil nu se impotriveascl Sfin-tilor,si s-adus laYizantia. impfuilteasavdzlnduJ pe el s-abucurat mult gi arltindu-i pe fiii s[i, i-azis lui:,,De bundtateata, cinstite plrinte, atArnilviala slrmanilor acestora".Tornichieludnd oaste;i ducindu-setu tiliat toatl oasteabarbarilor, gi pe mul,tiostafi luindu-i robi, s-auintors cu biruinld la impdrlfie. Atunci tot silglitul l-au intimpinat 9i foarte l-au cinstit pe dinsul gi mai alesimplrdteasa, tare i-a mullumit dupd cum se cddeagi a vmt sI-i dea bani mul1i, dat el n-a vrut sd-iia, ci a zis: ,,Eu,stipOnd,am lisat pe ai mei pentru Domnul, si cum sI adun bani strdini? insd dacl binevoieqtestlpinirea ta, zideqteo mlnXstire in Munte,ca sil aibi neamulnostru al ivirilor o m0ngdierea striindtil\iilor".Iar implrltets cu bucurie a primit;i a trimis boieri cu mare mullime de aur, poruncin-du-lesI slvir;eascI lucrul acestacu aqasirguin.fl, incit si nu se afle altul mai frumos, si asas-aEi fIcut. $i a impodobit biserica cu vasede argint Ei de aur, ddruind acesteisfinte mlnistiri qi o cetl{uie, spre sufleteascaei pomenire.Ficind incheiereacuvintului pentru mIndstire, sd incepem a spune pentru sfinlita IcoanI Portiirifa. Pe vremeacind impdril|eaimpiltatul Teofil, era multl prigonire asupraSfintelor lcoane,din care cattzdi s-azis ,,luptitorul de icoane".Acel uritor de Hristos a surghiunit pe mul,ti drept-credinciosi qi cu multe feluri de munci i-a chinuit. A trimis ostaqi prin toate ceti{ile gi oragele,cu porunci sI cercetezesi toate icoanelepe care le vor af.la,sd le pogoarede prin biserici Ei de prin case;i strle ardtr. in aceltimp era o vIduvI cu fapte bunein plrlile Niceei,care aveanumai un singur fiu. $i fiind ea foartebogatd',a zidit Lpto pe de casaei o bisericl, in care aYeao Icoantra Maicii lui Dumnezeula curetjnea"foafte mult qi cL o L douaAnI, o cinstea'cuadevilrat. Clutind ostagii implratului in fiecare loc, a venit Ei in casaaceleifemeiiubitoare de Dumnezeu,unde, cdutind cu multl

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

367

is_codire,de pe o fereastrr a Bisericii au vdzut inruntru acea sfintd rcoand,,si s-au bucurat nrdriduind- cr prin acersta vor cdpita multi bani. si au zis crtre femeie:,,ori ne dai nour bani, ori indeplinim poruncaimpdratului,de a te omori prin felurite munci".Iar inpleapta vdduvl, cu smerit chip a rlspuns: ,,VI voi dabani multi, insd nu azi, ci miine, clci nu_iam ,,casil,,. Acesteaauzindei, au plecat.rat eain noapteaaceea", s-adus impreunr cu fiul ei in Bisericr, unde plecindgenunchii, au iniltat la cer mdinile Ei ochii gi.s-aurugaf murt tirip, udOndpe-a"iri cu lacrimi; dupr care, ridicOndu-iecu multr fricd si evlavie, au luat Icoanagi ducOnd-ola malul mrrii, iardgis-aurugat, zi6nd: ,,Stdpindsi Doamnalumii! Darul tilu,ca o Maicda lui bumnezeu, a, dnd strp6nire si putere peste toate fdpturile, sd ne izbdveascd" gi pe noi de urgia imprratului celui tniadelegeqi pe IcoanaTa din apd".Acesteazicind gi pundndlcoanape mare,o, minune,nu a cdzut de'a latul, ci de,a rungur, stind dreaptd,deasupraapei mergea, indreptindu-se citre apusul soarelui. ydzdnd femeia a multumit lui Dumnezeu Eiinspdimintdndu-se, ":??t\d.minune qi Maicii Lui, dupd cuviinfi. si intorc0ndu-secitre fiul sru i-a zis acesteacu lacrimi: ,,Preaiubiiulmeu fiu! Acum se va pune la incercaredragostea,credinfa citre Dumnezeusi evlavli cea cdtre Sfinta lcoand"a Maicii Lui. Eu,preascumpulmeu fiu, sunt femeie qi nu pot sr fug in gard,d,epfurtatd,. De aceeavoista aici si mr voi ascunde,iar dacd" md vor gIsi, sunt gatv sd,mor, pentru dragos_ tea Maiciilui Dumnezeu. Tu insd plecnnd,du-tein'pnrtile Elaiei, ca sdnu-fi facd.rdu".Acesteazicind si srrutindu-se-unulcu altul, s--au despirtit vdrsind.lacrimi.Tdnrrul s-adus spretesatonic,iar de acoloin sfintul Munte,unde,mergdndra cinstitamrndstire a lvirilor, acolos-afrcut cdlugdr,cu cuviosiepetrecind, pinr ce s-adus citre Domnul,pe carc l-a dorit. Aceastaa fost rinduiala dumnezeiascd, sr se ducr tindrul acolo, pentru ca sd,vesteascx despreceleintdmplatecu aceastd.sfantd lcoand.,carescriindu-se, si cunoastemdespreddnsasi noi cei de acum. IcoanapurureaFecioareia statin loc ascuns,nestiutr de ni menimulli ai,pe uscatsaupoate-pemate,lucrugtiut'deunul singur'Acelace stia toatelucrurilecelesldvitegi infricoEate. si dupr trecere de multr vreme, oarecaresfingi bd:odnidin mrndstirea

Protos. NICODIM MANDIT4-r"irir-, p. cdnd stlteau de.vofb[ despremintuirea sufletului, vilzurd deodatepe mure, ceYLca o flacilrd",ca ;i cum ar fi fost un aiungind panilla cer.Aceastavdzind ei, s-au ,rap o" foc, cu "arror ,idi.at, strigand:,,Doamne-rniluibgte-ne!" $i adunindu-seto,tiftatp, se uitau la priveliEtea,Lceel Ei se rrninunau,insi ce anume era' n"put"uuseinpleaglnicidecum.Iaralcea;stlnunumaiziuase ardta,ci ;i noapt iand stfilucea mai mult decit soarele.$i toli Sfintul Munte, vdzind un lucru de mirare ca cang'Arii'cei din"u, ur"r:tu,s-auadunat la Minlstirea Ivirului, cu luntrele, din Lavra d e |a v a t o p ed q i d e l a a l te mxn i sti ri,giapr opiindu- se' auvdzttt Sflnta Icoanda Maicii lui Dumnezeu.Qi pe cit se duceauei mai poapfoupe,peatdtease deplrta.'Atunci,superiorulmdnlstirii a pe r.rncif de's-auadunat toti in bisericl, unde rugind cu lacrimi o aibd ca sd m'fe, din Domnul, ca sil poald.lualcoanaMaicii tui ca mAngdierci stftintrti,tii lor, le-a ascultatDomnul rugiciunea s-aintimplat in acestchip: si '- au do-bdnditcererea1or.Iar aceastl io in acel timp, acoloin mdndstire,un oarec're cllug6r, Gavriil, ivirean de niam, cam neputincioscare iubeaviala singuraticd, gi deosebirugindu-se neincetat lui Dumnezet Yara gedea in peilile cele maiinalte aLeMuntelui pentru_lini,ste,iar in wemia iernii , din cauzazdpeziipreamaril se coborain plrtjlb ce9 -"i0" i"r. imbrlclminiea lui era de pilr,-hranalui buruieni silqi batice,i^, ,ubduturl numai apd,.Lveao fericitl simplitate,ca inger pdmintescEiom ceresc' toli ai neamuluisduEiin adevdr,-era Acest cdlugilr,rug0nd!-se9i dormind pufin, ynnt U-ePreasfincu slavl multl strtrlucind,care-izise ta NIscIto uti d" Du-mnezeu, i"i, ,Oun" la mlnlstire Ei vestegtesuperiorului qi monahilor, cI voiescsi le diu lcoanamea, spfe acoperlmintul 9i aiutorul lor. fetA O" indoire sI cobori la mare 9i umblind pe apd"str mergi gi si o primeEti,pentru ca sI cunoascitofi dragosteaEi purtarea penie g14ece o am.cltre milnistire, cici am venitintr-adins aici tro"ulototul vostru". Acesteazicdtrd,s-aficut nevdzutn,iar dum= nezeiesculbdrbat,sirguindu-se,s-apogoratla mlnlstire 9i a vestit superiorului celevtrzute.lar acelt a poruncit_slse adunetoli clluglrii la biserici, unde tptinzind ftclii, au plecat cu ttr'miieri gi d evlavie rugi.ndu-se.$i aiung1ndla malul mirii, a coborit bawiil pe fnare Ei umbla pe deasupn apei. Atunci 9i Icoana

362

,

MINI]NITE

MAICII

DOMNI]TUI

363

apropiindu-se,a luat-o pe ddnsain brafe, si a cintat bucuridu-se. Superiorul aLergigd,l-aintimpinat pe Sfintul biltrdn. $i iegind la uscat,s-auumplut de bucurie ;i veselietofi cllugirii, trei zile priveghind qi cintind. Apoi zidind ei o bisericuld,lingd.malul milrii, au sluiit Sfinta Liturghie,in cinsteaPreasfintei.DupI Lceea, aducind Sfinta lcoand,in biserica cea mure, au pds-o pe'ea in partea,cea mai dinIuntru a Jertfelnicului, gi iarigi priveghind toatd,noapteagi slvdr;ind Dumnezeiasca Liturghie, s-a dus fiecareLamdnlstirea lui. Iar i doua zi, aprinzdtorulde candeleintr0nd la ceasulUtreniei ca sI pregdteascdcele dupd rinduialfr,,spre citirea pravilei, n-a rfhtlcoana in locul in care a fost pusl; ciutind pretutindenea,L aflat-o tocmai deasupraporlii mlnlstirii, in zidul cetdtii, si luind-o pe dOnsa,a dus-ola locul cel mai dinainte. insd ea s-a mutat iarlgi in poartl gi tot asemeneas-aintOmplat,nu numai de doud-treiori, ci chiar de mai multe ori. Iar cdlugirii nedumerindu-sede aceastanu Etiauce sd"facd". Atunci Sdpana s-aardtat iard,gimonahuluiGavriil, zicindu-i: ,,Mergila mlntrstire Ei spune cllugirilor sI nu md mai supefe,cI eu n-amvenit aici ca si md pdzili voi, ci pentru ca si fiu etr pdzitoarevouI, nu numai acum, ci Ei in veaculce va sd fie. Cdfi cdlugdripetrec in muntele acesta cu fricl de Dumnezeu,cu evlavie, gi dupd puterea lor nu se lenevescla. toatil fapta bunl, sd"aibd,indrilznealdqi nldejde la milostivirea Fiului si Stdpinului meu, de la caream cerut-ogi pe care am si cipltat-o. Si vi dau voui semnul acesta,,cd"pind"ce vefi vedeain mlnistire Icoanamea, nu va lipsi de la voi darul si mila Fiului meu". Acesteaauzindu-lepurtltorul de Dumnezeu Gavriil,s-apogorit la mdnistire si a vestit superiorului,iar aceit, umpldndu-sede negrditd,bucurie,a"adunat toatd,frdtjmeasi le-a spuslor celeatzite. Afoi au zidit o biserictrla poafta mlnistirii, in numele PreasfinteiNlscdtoarede Dumnezeu,a portdritei. si au pus-o acolo, iar poarta s-a flcut in altl parte, dupe cum ii pind" astilzise vede, spre,,nemincinoasa mtrrturie a pricinii. De'atunci dar, in mlnlstirea aceLStL, se fac nenumlrate minuni, cei indrlcifi se vindectr,schiopiiumbld, orbii vId si toatl boalafuge de la celce pltimegte.lar din celemulte edtea slvir sd spunemnumai pufie, pentru ca sd cre;it ceaatotputernicd,, deti si pe celelalte.

2f,z

Protos, NICODIM

MANDTTA

intr. *.me cand au nivdlit cu rtrzboi,neamnrileceleplg2ne alb pergilor, asupra !.arigradului, pe uscat 9i pe mare, mullime n.r,u*itutd, Amira voievodul 1or,inEiinfindu-set"T:1in muntele Athosului sunt multe miniistiri, a luat 15 cortrbii de rilzboi gi dugindu-sela acel munte, s-auoprit la Mlnlstirea lvirilor..$i indate au slrit inconiurind-o ca nigte fiare sllbatice 9i neinmullimea barbarilor 9i urgia Lceea b[inzite.lar cillugilrli-vdze,nd bisericd,au luat sfinfdrd de rdnduiall, intrlnd in ilumnezeLasca tele vasegi pe preacinstitaIcoantra Nlscltoarei de DUmnezeusi le-au asctrnr p" Oatt"le in turnul in care efilJ aEeziltespre pIstrare gi pilzl":eodoarelemlnlstirii, in care s-auascuns;i ei. lar'birbarii neavind pe nimeni ca-resd-le steaimpotfivd, au ficut oarecaremesteqrrgir"gi au intrai in henestire. $i dupl ce au fdcut cetteau voit, au pustiit-o desivargit 9i au pridat-o. Au luat funiile cordbiilor gi legind stOlpiibisericii, i-au tras ca sI se ,urp" sfinta bisericl gi n-airputut.-Iar ctrluglrivilzittd 9i auzind ^rirt"u, ziceat din adincul inimi loE graiurile ce-leprooroceqti: pierde pinI la sfar,,Pentruce dormi, Doamne,scoall-te9i nu ne gii. Oumnezeule,venit-auneamurilein moqtenil"u.T?:spurcat-au sfintd bisericaTa.Degrabne intdmpinl pe noi", 9i altele ca acestea. Si cu lacrimi fieibin,ti udind pdmantul.gi sfinta .icoand'a Ntrscitoareide Dumriezeu,gi pe Lceasl^inilpnd-o, zice*: ,,O Stepa"ef Ce fel de flgdduitttil. ie-ai ftrcut noud?Au nu te-ni fdgil' duii ca's6ne fii aiutdtote si pilzitoare?Ci sI nu ne plrdseqti pe noi pind la sfirgii, deqisuntemplctrtoEi9i nevrednici,..pentruca se nu zicd.vrilimaqii nogtri: ,,undeesteDumnezeullor'/" .Acestea le ziceau cdlugirii phngind, iat !ryiltdtoare cea nebiruitd, ceaiute gi grabriice qitntoarc a celor ce o cheaml_pe dinsa pururea FecioaiaNlsctrtoarede Dglnnezerr,c6re dafizboi inainte pentru a sa milrrilstire,n-a trecut cu vederearuglciunile lor, nici flglduin,tele nu le-a atiltat mincinoase, ci le-a implinit, gi ia desnv"arEitlprlpldenie i-a dayge wlimagi. insl cine vd fi in ,tur. a spuneminuttite Fecioarei?Cici duptrce a innoptat, fdrd' de vester-o ff*t vifor infricotat 9i furtuni mare' incdt s-ausfI' rimattoate corlbiile gi n-a rtrmasdecii una, a lui Amira, 9i aceasta, pentru ca sd'punoascl,nebunul, piicatul sIu, dupl curn s-a : iniamptat. Ctrciminunea urml minunii.

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

365

Cind se flcu ziui, cllugdriivdzurd" numai trupurile cele moarte ale barbarilor, ce zdceau grdmadd,la malul mlrii si toate cordbiile acelea sfd,rimate. Atunci voievodul pergilor vdzind, pierderea cordbiilor, isi biltea fala gi punind ifirann pe capul lui, s-a apropiat cu chip smerit, flcindu-se rugdtor binecunosciltor, cel ce mai inainte en fiard. si nu om, a, zis cdfte clluglri: ,,Rugafi-vi, robi ai adevlratului Dumnezeu,ca sI nu'pier'si eu". $i dindu-le lor mullime nenumiratd. de aur gi de argint, le-a zis:,,Luafi banii acegtia pentru ca sd ziditj zidurile mdnlstirii voastre, qi sd le facefi inalte", dupd cum qi in ziua de astilzi se vdd. $i nu numai atunci mdnlstirea lor apdzit-o fdrd,de necazuri;i fdr:d,de primgjdie, Preacurata Stdpdni, ci totdeauna, in toatd,vremea. !sa, odntd.fiind lipsd mare de flind qi neglsindu-se nicidecum, staretul era in mare str0rntorare si supirare. lar i s-a atdtatprealdudata in somn si i-a zis lui: ,,Cete m0hnegti, fiule,.pentru lipsa fdinii? Du-te gi vezi hambarul plin cu fdind, pind, sus, pentru ca sI cunogti milostivirea si purtarea de grijl pe care o am pentru voi". Iar stareful sculOndu-se, s-adus cu sirguin+d,|iydzand hambarul plin de fdind pind, sus, a adunat toatd frdtimea si le-a spus lor cele intdmplate.Iar ei, insplimintindu-se, au plOnsde btrcurie si au sllvit pe Domnul qi pe pururea FecioaraMaria. Altdd,^td,, avind,lipsd de vin, li s-a ardtat Stlpdna si le-a umplut toate vasele pind sus,incdt se vlrsa pe deasupra, siatita dulceafd Ei gust avea, incdt, fiecare cunostea cum cI era cu adevdtat flcut cu minune, si nu firesc. in alta,impreiurare, fiind lipsd de untdelemn, li s-au umplut vasele cu untdelemn, altddatd, cilmdrile cu leguma gi alte multb faceri de bine qi minuni s-ausdvirqit in fiecare zi,in-mdnistirea aceasta,,prin aceastdcinstitl lcoand..Si in ziua de astdzi,in chip nevdzut si minunat, acoperdsi plzegte Stdpina cea atotputernicd mindstirea ace^sta,sllvitd. si lludati a Ivirilor, care este mai bogatd,decit toate mdnlstirile Sfintului Munte. Si aceasta nu este din altl pricind, dupf cum socotesc,fdrd, ntmai pentru multa nilostenie c re au dat cillugdrii la cei strdini gi slraci. Cici desi dau ;i celelalte mdndstiri qi miluiesc pe mulgi, dar aceleafac numai un praznic in fiecare an: Ivirenii insi, fac de trei ori pe an pr aznic: odatd"la Adormirea Pr'easfintei Nlscltoarei de Dumnezeu,

16t;

Protos. NICODIM

MANDITA

al doilea la Boboteazd, Ei al treilea mar\i, in siptlmina Luminatd.Laaceste praznicese adundmai mult de trei mii de suflete, gearu,cum gi a doua zi. $i nu nu9i ii ospdteazipe striini pind" maiin^acestezile, ci gi in toate Duminicilede pesteal, nu lipsesc sdracii,pentru cI mlndstirea fiind in miilocul muntelui Ei aproape de iargut dela Carcia,ei vin in mare numir Ei toli sunt indesiula1i cu-prisosinld. Fac milostenie Ei mdnEstirile lui Dionisie* Lawiolii, Si*o1 petru, Vatopedi,tii,cum gi celelaltemlndstiri, dar la nceastanuse ducemultd lume, ci sunt Lleza'tecam de o parte, afari numai de cazulchnd seintdmpld sdvind pe cordbii,la care toate dau milostenie dupda lor putere. De asemenea,dau 9i chinoviile, precum gi chiliile cele mai mici qi niciodati nu-qiintorc fata de idtre siractl care vine, ca sd-l lase sd se ducd neaiutat. si acum, fatd,de cele atdtate pdnd aici prin scurte cuvinte, sd id.r..* *uitu*it" a ct cufesuntemdatori implrltesei Ingerilor celei prealdttdate,purtltoafei noastre de griid, mijlocitoarei ;i pdzitoarei celei neadormite' Tu, o! Iubitoare de bine gi iubitoare de oameni,stlpinrceea ce cL o Maicdiubitoare de fii qi doritoare de noi, totdeaunaai purtare de grijd",mintuind, pdzindEichivernisind.penevrednicii robii tdi, no-iin locul acestorapropovdduimdarurile tale, sldvim purtafe Ta de grijd,,mdrim pronia, lduddm folosirea,preamdrim milostenia.Aducdndu-neaminte de darurile tale celedin vremurile trecute,din cateprimeidii ne-amizbdvitprin tine, dupd datorie aducemlie aceastilmullumire.Iar pentru cele din timpul de f*a!tr,caremult Ei amarne mihnesc pe noi, ne rugdm milostivirii \alet,sdnuuifi aceastdturmiLta, cistai cao rugdtoareneadormitl, cdtreFiul tdu;i Stipinul nostru.Ajuttr-nenoud celor ce ne primeiduim, izbdvindu-nspenoi de nefericirilece ne a;teaptd".yezi,StdRidic[-nepe noi, deplrtand toate primeidii am cdzuit. pana,in cite -pricinuitoare de necaztri, risipeqte fricile ce cad cele ce sunt asupri-ne, inieteazil smintelile, curml rdZboaiele,imbldnzegte m?rniace cu dreptate se pornesteasupranoastri, potolegtetulburdrile Ei sfezilegi pacetare si temeinic[ ne diruieqte nouI. AEa,mult milostivd S-tdpind,adaugdgi aceastaldngd celelalte faceride bine ale tale.Ca totdeaunaqi neincetatpropovlduind milele si minunile tale,sd te sllviin pe tine, pe Dumnezeucel ce

MINUNITE

MAICII

DOMNUIUI

367

s-andscutdin tine, pe Cel fdrd,de inceput al lui Pdrinte,cum gi pe Preasf0ntulEibunul qi de vialI flctrtorul Duh,in vecii vecilor. Amin (M.M.D. 22,d. Ncam$.

MINUNEA 38' Icoana Maicii Domnului datil pe apd,nu s-a stricat Odinioarl, luptltorii impotriva Sfintelor lcoane,au aruncatlcoana PreasfinteiNdscitoareide Dumnezeuqi purureaFecioareiMaria, pe aitd,,iniazilrulAzurului.Acolo,in aceamare adincime,a zdcut IcoartaPreasfinlieisale.Dupd'aceea, singurl a ieqit deasupraapei si cu nimic nu a fost vdtdmatd,de aceastd" indelungati gederein apd.AceastlSfdntdIcoands-apdstratin mdndstireaAmasiei6.243). MINUNEA 386 Cel ce a lovit in Sfinta IcoanI, s-a pribusitla pdm0;ntsi a murit in 7arufrantuzeascd, intr-un loc ce se chemaDolis estechipul Precisteifdcut din piatrd.Acestchip afldndu-ldoi braban{ieni,au ris de dinsul. Unul dintr-insii luind o piatrd,,a Lruncatin cinsti tul chip gi l-a lovii cu putere.in aceaclipd, din cuuzaloviturii,s-a rupt mana (ceadepiatra)a PrunculuiHristos Ei a cdzutla pilmint. in aceavremea curs sO.nge din umdrul Prunculuilisus ca dintr-un mddular viu. Brabantianulacelacare l-a lovit cu piutra.,s-z prdbusit la pdmdntgi a murit. Celdlaltvrdnd sI ridice pe cel ce murea si sd-idea ajutor a ndvillit duhul rdu asupralui, l-a torturat groaznicsi a doua zi a murit;i el. Pentru necredinta,tdutateasi profanarcacelor Sfinte, amdndoi brabantienii s-aucufundat de duhul r4u in iad 6.37il. MINUNEA 387 . O icoani a Maicii Domnului fiind lovitd, a curs singe, cu care mulfi bolnavi s-au viridecat in Savavdiaerao cetatece se chemaMontani.in aceacetureera o icoandfilcdtoarede minuni, a PreasfinteiNiscdtoareide Dumnezeusi purureaFecioareiMaria.lJn tillhar s-aincumetat de a,lovit-o cu sabia.Atunci indatd"ainceput a curgesinge din acelloc unde a fost loviti. Cu acelsinge curs din Sfinta lcoand,mul! bolnavi s-autlmdduit de bolile lor. Aflind despreaceleminuni. Emanoil.

368

domnul acelorfinuturi, s-adus la aceabisericl qi s-arugat Preacuratei Maici,inaintea aceleiIcoanefilcdtoatede minuni 6.246). MINUNEA 388 Maica Precistl salveazh ilin pierzare pe fiul mamei credintioase intr-o cet1tece se chemaHispal, eta o icoanda Maicii pururea FecioareiMafia.inaintea aoeleiIcoaneSfinte s-afugat o femeie, casiizbilveascl pe un fecior al ei din mare primejdie9i din moarte, intru cit cdztseintr-un cuptor infocat. Mtica Precistaii ascultl rugtrciuneaei.indatil se rugl Fiului ei iubit, apoi intrdnd in foc, Lalinut viu gi neviltilmatgi aqateafilr l'a dat mamei sale(x. zqr' MINUNEA 389 Femeia cllcindu-gi ftglduin@ qi-areluat boalt Lalcoana PreasfinteiNlscdtoareide Dumnezeudin Montani, s-aflcut gi aceastl minune: Odinioarl, a venit o femeiebolnavi, cureL ftrgdduitcI-gi va da hainele salecele scumpeMaicii Domi-a plrut rilu nului, dacd,vascdpade boall. Flcindu-se sdntrtoastr, de hainele sale gi nu gi-aimplinit flglduinga fdcutil.Atunci cu rdnduiala lui Dumnezeu,intorcflndu-i-sefemeii hainele ei, i s-a intors qi boalace o avea6.247). MINUNEA 39O ascunsi intr-un chiparos Domnului Maicii Icoana 's-a atitat o4menilor inconiurati de luminl in cetztensmirneiera un pom de chiparos,in care nu se Etiede o Icoani a Maicii cine,in vremurile de demult, cinevaascunsese Precistei.Dupd foarte mulli ani, singur chipul Precisteis-za,rdtat oamenilor,intr-o luminl nespusde frumoasl, asemenealuminii mai multor lumi.nlri. Un om inzand acealumin d, a aflatin chiparos IcoanaPrecisteiascunsl. MaLtttziu.ln acel loc s-a ridicat o bisericl, in cinsteaPreacurateiFecioareMatia. (x.248) MINUNEA 391 rugiciuni la lcoana Mintuitorului Hristos Prin gi a Maicii Sale gi-a redobindit silndtatea Un ostag,anume$tefanArmeanul,se vlzu cuprins de o boall grea.!rceaboaldil ingriiora foarte mult. Vrdnd strscapecu orice prel de ea,seincredinfI Sfintului MucenicEiMtrrturisitor$tefan,

rugdndu-selui srl trmrduiasctr.sfintul Arhidiacon,i-a zis: sd se inchine inaintea IcoaneiDomnuluinostru tisus Hristos si a prea_ curatei Maicii Salegi va redobindi cererea.Fdcind ' asa. --- ' stefan ' Armeanuls-ainslnltogit (x.249).

, srintar"TiilrTilt filSo-,,,,r,i

l-a ficut cunoscut oamenilor pe Sfintul Alexie - sfangl Alexie,omul lui Dumnezeu,s-adus din Roma,de unde locuia,departe,in cetateaBdesei, vrind cu orice pre+,ase tdinui de oameni gi a scdpade slavadegartr a lumii. Aiolo'in Edesa,a locuit in apropierede bisericapreasfidteiNdscrtoareide Dumnezeu,timp de 17 ani gi s-afdcut iubit de Dumnezeu.Dupd aceusta s-afdcutdespredinsul descoperireeclesiarhului, pentiu cd acesta a vdzut in vedenie lcoana preasfinteiNrscrtoarei de Dumne_ zeu, grilind crtre dOnsul:,,Aduin bisericamea pe omul lui Dumnezeufiindci estevrednic de cereascaimprrrlie; cdcirugdciunea. lui, se suie ca nigte tdmdiecu bun miros, inaiitealui Dumnezeu, capll implrdtesc,a.gase odihnegtepeste EiprecumstI coroana_pg d0nsul Duhul Sfdnt".Eclesiarhulcautanddupr vedenia tceeape un om ca acelasi neafldndu-I, s-aintors ipri lcoanaNdscdtoarei 'ar,.ti'pe de Dumnezeu,rugdnd-osd-i omul lui Durnnezeu.si a auzit iardqi in vedenie, cuvint de la preasfintd Niscrtoare' de ' Dumnezeuzic0nd:.,,sdracul cel ce ;ade in pridvor la usabisericii, acelaeste omul bisericii, acelaeste omul-lui Dumnez,eu,,. Afliidu-l eclesiarhul,l-a dus in bisericd,ca intr-insa sd rilmind,. Atunci afl2,nd T"lu deviata lui ceasfintd, au inceput a-l cinsti. Dar sfintul Alexie lugind de slava gi cinstea lumeascd,s-p dus din cetatea.Edesa,filrd,sd stie nimeni. Mergind la limanul mrrii, a aflat o corabie mergarid spre cilicia; J* ruit intr-insa, zic0ndu-Eiin sine: ,,Mi voi ducein ietatea ciliciei, unde nimeni Ei voi rdmine acolo,in bisericasf2ntului Apostol lu Tr gtie,_ Pavel".corabiaplutind pe mare,prin purtareade grijil aluiDumnezeu,s-a ftrcut o furtund mate, c&re a.inclreptit ior4bia spre lo* unde a gi aiuns.Sfintul Alexie,ieEinddin corabie,si-azis in sine: ,,viu este Domnul Dumnezeulmeu, nu voi ingreuia pe nimeni, ci mr^voi ducela ,casatatrlui meu,si voi petr6ceca un necunoscut". inf[1igandu-setatdlui siu ca un sdrai, nu l-a recunoscut,rugindu-l sd-ifacdo colibd la poanacaseilui. El i-a irn-

MINUNITE

370 plinit dorinfa si in aceastl colibd a petfecut, in mare nevoinfi 9i smerenie, pinil la sfirgitul vielii lui (v. sf. 17Martic). MINUNEA 393 Un credincios afli lcoana Maicii Precista in locul in care i-a fost vestit in lara Spaniei, Simon Roban a aflat intr-o ripil,lcoana SfflntI a Maicii Precistei. ArItindu-i-se in vis, l-a indemnat sd meatgd,, sI ia chipul ei de acolo, din acea tepd' (x.253). MINUNEA 39;4 lcoana Maicii Precistei se atdtaz galbenl, neagrL gi luminoasi in vremurile de demult a.fost o Icoald a Maicii Precistei,in vestita cetate a Romei creqtinate. Acea minunatd.Icoand, a Maicii Precistei,in vremea patimilor lui Hristos 9i in Vinerea Mare, de dimineafd pind, la al nottdlea ceas, ingdlbenea. Dupi aceea se innegrea ;i fagaei se fdcea ca a unui mort,'pind in ziua de PaEti. in z{ta de Pa;ti, fa\a lcoanei se lumina minunat qi era foarte veseld. Aceste trei minunate schimbdri ale fefei"Sfintei lcoane, aratd prin cite greutdli trec drept-credincioqii crestini, pind se inyrednicesc"aintra in implrifia Cerurilor (x.254). MINUNEA 395 lcoana Maicii Precistei s-a atdtat luminind intr-un copac in linutul Slominului din latalidviei, este un loc ce se cheaml Jirovig, de la iirul ce se facein acei codri, pe careil mdninci fiate' le sdlfiatice.Prin acei codri niste plstori piscindu-Ei dobitoacele, ai vdznt un copac care ardea cu o lumind mate ca un mare foc. Mergind acolo, au aflatlcoana Maicii Precistei, stind acolo sus in copac.Din Icoana aceeaminutratdieqeargtazeca din soare.Pdstorii luind-o de acolo din copac,au dus-o la domnul lor, ce-l chema al Lidviei (x.255). Alexandru Soltan comornicul (execut.iudecdtoresc)

MINUNEA396 lcoana Maicii Precistei nu s-a ars in foc Biserica Jiroviciulu i, care s-a zidit prima datd',dupd'mai multl .vreme s-a ars in foc. Durerea crestinilor a fost foarte mlre' Icoana Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeusi pufurea Fecioarei

MAICII

DOMNUTUI

371

Maria, a rdmas intreagl in mijlocul acelui foc. Nimic nu s-a stri cat dintr-insa. Dupd aceea.a mers singurd lntr-o piatrd,,care este la jumdiatea muntelui, unde era ziditd,o bisericl. in vremea cind lcoana a iesit din acea bisericd ce zrdea, nici un om nu a vdzut-o pe ea plecind 6.256). MINUNEA 397 Icoana Maicii Precistei rlspdndea in juru-i taze ca de soare Dacd,a ars biserica cea dint2i a Jiroviciului, dupd citeva zile, copiii ieqifd de la scoaldse duceau sI se joace in acel loc, unde fusese biserica, iar allii dintre ei umblau pe munte. pe cind umblau ei pe aici, au vdzut"de departe o fecioafi,imbrdcatd" in veEminte strllucitoate, care rlspindea in jurul ei raze ca soarele. Copiii au alergat si au spus Preotului bisericii despre acest lucru. Cind Preotii au mers la acel loc, n-au vdzut acolo nici o fecioard, ci numai o lumini strllucind inaintea lcoanei Preacuratei Fecioare. Mai apoi Pieo,tii au venit cu multime de popor ca sd ridice Sfinta lcotnd,, dar cind, s-au apropiat mzi mult, lumina a dispdrut si Icoana a rilmas.singuri. Luind-o de acolo au pus-o mai intOi intr-o casd,si apoi aa dus-ointr-o bisericd de lemn (x.257). MINUNEA 398 Un om avilzat regind @fu[_de la S_fdntaIcoani a. Maicii Precistei 9i a_affZit eintare ihgereascd Mihai Panamar,deEteptindu-seintr-o noapte, a. auzit in bisericl o cintare foarte frumoasd. Sculdndu-seqi mergind in biseri cil, n'avdzgt pe nimeni aici, ci numai o luminl marc iesind de larcoana Maicii Precistei si se auzea incd, acea cintare foarte frumoasi. Mihai a sfus acest lucru episcopului Vasile din Mlgura, care L zis cil acea cintare a fost ingereascd, iar ncea luminl, a fost lumind. cereascd(x. 258).

MINUNEA 399 Tdtaii care arr rinit lcoana Maicii Precistei au fost pedepsiti pe loc Estein tara ruseasclo cetatece se cheaml Mdgura,numitd astfelpentru mrgura pe cue esteziditd cetatea". in aceasti cettte esteo lcoand,a Precistei,in careseafll gduri.O gaurdestein umdrul sting fdcutd,de o sabietdtdreascd", altd"gaurd,inmina ceadreap-

372

Protos. NICODIM MANDTTA

td,,fdcntd,de sdgeataunui alt tdtar. Tiltarul care a rdnit Sfinta lcoandcu sdgeata,pentru plcatul acesta,a orbit, iar celorlalli necredinciosili s-ausucitcapetelecu git cu tot (x. 2r4\. MINUNEA 4OO Un arab sigetind lcoana Maicii Precista, a picurat sdnge din ea. Pedepsit cu moartea in ostrowl Ciprului a fost pe vremuri o lcoanl a Preasfintei Ndscltoareide Durnnezeusi pururea FecioareiMaria.Deasupra porfii de la intrareain curteaaceleibiserici etalcoanaMaiciiPreacurate,;ezdndin scaunqi lindnd pe Hristosca Prunc,pe^genun' chii ei. Deoparteqi de alta se aflau zugrdvilidoi ingeri. Intr-una din zile trecdndpe acoloun arab, a sdgetatlpoanaMaicii Precistei. Atunci indatd.a iegit siuge gi pica pe pdm0nt.Arabul vdzind lucrul acestl,s-ainspiimintat groaznicgi a fugit spre casd.insd n-a putut aiunge,cdcia murit pe cale(x.260). MINUNEA 4O1 Icoane ale Maicii Domnului au licrimat in Rusia ceamicd,in cetuteaTre2vovlei,in biserica gteceascd, lcoanaMaicii Preacuratea plins citeva slptdmini, curg0ndlacriminune, care a miEmi din amindoi ochii. Preolii vilzdnd aceastd, pus pe au un vas curat demultl lume, cat gi umplut de mirare desupt,in care se adunaulacrimile ce curgeaudin ochii Maicii in anul Domnului.Aceastl minune a durat mai multe sdptdmOni, 1673,in zilelelui loan Cazimir,craiul lesesc6. 264). O astfel de minune s-afdcut si cu IcoanaMaicii Domnului de la MdndstireaNicula,din Transilvania,linutul Dejului, gi de la Mlidstirea Socoladin Iaqisi cu alte SfinteIcoane.in cetateaPescov,din finuturile Moscovei,lingd apa Mirojiei in locagulAtotmi lostiwlui Mintuitor, lcgana PreacurateiFecioarea pl6.ns,vlrsdnd lacrimi piriu din amindoi ochii..Acestaa fost semnul,cd PreasftntaNdscitoarecleDumnezeu,se roagd.CeluiAtotputernic pentru oameni,cu lacrimi(x.26D. MINUNEA 402 Chipul Domnului lisus Hristos gi al Maicii Lui inchipuit pe o piatrl scumpi in Promaety o bisericl cc se numeaa Sfintei Maria.Acolose aduna multl lume si se folosea.in pridvorul acesteibiserici

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

373

SismahPatrichie,osplta pe sdraci.Mai tirziu el a fost omorit de ereticulTeodoric.DupI ce a murit, doamnaiui fiind vlduvd, deasemenihrlnea pe siraci, m2ncind si ea impreuni cu diryii. in aceavreme,avdzut in acelpridvor o piatrd scumpi de safir,in careera zugrlvit chipul PreacurateiFecioareMaria,cu pruncul Hristosin brate.Eavdzind acelchip alprcacuratei,l-adus gi l-a Lrdta;tlui loan,papaRomei.in aceltimp, toateclopoteledin oras au sunat, fdrd,sd,letragd,cineva6. 266). MINUNEA 4O3 Credinta si ruglciunea Preotului evlavios a inviat pe cel mort in linutul Valeriei,din Franfa,era un preot evlavioscu numele Severin,careslujeala bisericaPreasfiriteiN{scltoareide Dumnezeu.Pentru credinciosiasi faptelesalecelebune, a dobOndit de la Dumnezeugi Ma.icaPrecista,darul faceriide minuni, chiar de a invia si morti. Un om bolnav,din parohia.sa.,a.trimis sd vind la ddnsulcit mai curdnd,sd-lspovedeascd gi sd se rcagelui Dumnezeu,ca sd-i primeascl sufletul lui in cer.Preotul l-a intors inapoi, spunindu-i cdvz veni gi el in urmd. Dupi ce a mai zdbovitcitva timp pe la bisericd,a plecatgi el la acelbolnav.Cum mergeagrdbit, l-a intimpinat un parohian,careia vestit cd a murit acelbolnav.Mergdndel mai inainte l-auintimpinat, rind pe rind si alti parohieni, spunindu-iacelagilucru. Fiind incredinpt astfel,de moartea bolnavului, s-ainspiimintat gtoaznic,s-a arunclt cu fata la pdmdnt-sia plins cu amar,invinuindu-sepe sine de moarte Lceluia. in aceltimp, in care el se rtiga cu mare smereniesi credinciosie,a inviat mortul din morti. oamenii l-auintrebat cu deamrnuntul: unde a fost dupi ce a murit si cum a inviat? El le-a rispuns: ,,DupIce sufletulmeu a iegit din trup, au apdrutin fnta mea niste atapi, groaznicde ur2ti, care slobozeaufoc din ndri. Ei m-auluat si m-audus prin niste locuri intunecoase...,, ,,Dupdacee - continul el - a venit la mine un tdndr lurninat si a poruncitcu glasputernic,aceloracate md,tineau ;i mI trlgeau in addnc:,,Duceti-lin trup, clci preotul Severinpldnge dupl ddnsul gi se invinuieste de moartea lui,,. Arapii zc€ia neputind sI mI retind, m-audus in trup qi iatd, cu aiutorul lui Dumnezeusunt iarisi viu" 1x.276;.

3?4

Prtt"t.NhCODLM

MINUNEA 4O4 Icoana Maicii Domnului izbdveqtepe tdtafi, de v iltilmarea b alauri lor in lara tdtdrascil,in cetateaCram, esteo ripd in care,in vremurile cele de demult erau balauti, carevdtilmaude moarte, pe oameni gi pe dobitoace.De Lceeaau fugit de acolo to{i oamenii gi au ldsatlocul pustiu, iar grecii'9i ftancezii,care locuiauin acea de acel vreme acolo,au inceprrta se ruga Precisteis*i izbdveascd groapropierea din stincl intr-o vdzut balaur. intr-o no.apteau Precispii, o lumindmare. Mergind acolo,au aflat Sfdntalco9nil,a lei. Lumina ardeainainte1Sfintei Icoane,iar dedesubtulei zdcea balaurul mort Ei umflat, pe care ludndu-I,l-au tdiat si l-au ars, aducandmare multumire Preactratei, pentru cd' i-a scdpatde vdtdmarcaacelui bzlaur gfozaY.Dupi Lceel locuitorii acelor ti nuturi, veneau la Sfdnta lcoand qi inilfau rugiciuni. Ydzind qi hanul tdtafilor minunile ce se fdceauaici,a mers Ei el Ei s-arugat Maicii Preacurateinaintea lcoanei sale,si-i aiute lui lz rdzboiul care il avea'de purtat atunci, cu mai multe popoare.El s-afdglduit cd-i va aduce daruri multe, dacd,il va aiuta in nevoia lui, care lucru l-a si ficut. clci intorcindu-se acasdcn izbdndd,a gi a flcut lumaniri, pe care le-adus la acezlcoa' cumpdrat ceard" nd, iat era de ajuns sd,ardd'un an trtreg. Dupd aceeahanul a adusin fiecarean, acestdar, cf1ta trdit, urmindu-i exemplul,fiii, nepotiiqi strdnepo{iilui 1x.201). MINUNEA 4O5 iconoclastul, sirutind Teofil impiratul Icoana Maicii Domnului, primeste vindecare si iertare Teofil, ajungind impdtat, a deplgit pe to+iinaintaEiisii, in nebunia Ei ura impotfiva Sfintelorlcoane.Bl a condamnatlnosande ;i pedepsegroaznicepe mul1i dintre Sfinlii Pirinqi._Dupd9e Ei-a'siturat cruzimeatimp de doisprezeceanl, s-aimbolnlvit de boald"grea; cind em. Lpro pe de moarte isi deschideail0;t de mult gira, incit ise putbauvedea,mdruntaiele.impiriteasa Teodorairafoarteintristatl din pricina Lcelsta,.Copleqitl de durere a adormit Ei avdzut in vis pe PreacurataNlscitoare de Dumne'zeu cu Prunculcel mai inainte de veci in brate,inconiuratdde

MINUNITE

MAICII

DOMNUIUI

375

ingeri sJrllucitori, cnte loveau qi is,i blteau ioc de Teofil, bdrbatul ei. C0nds-asculatdin somn,Eia venit pulin in sim[ire qi a strigat:,,Yaide mine, ticilosul! Sunt bdtut din pricina Sfintelor Icoane!"ind*ilimpdrdteasa a pus la cilpiltdiullui, IcoanaNIscItoarci de Dumnezeugi s-arugat Ei cu lacrimi.Iar Teofil,desi era grozav de bolnav, vdzind pe unul din eei ce gedeauin jurul lui cd'poaftd,engolipion,i l-a smulsgi \-a slrutat. $i indatl gura lui, care scr0snea impotriva Icoanelor,si neruginatullui gitlej, care stAteadeschis,au venit la starcalor fireascl de mai inainte. i s-au potolit neconteniteledureri qi chinuri Ei a adormit,mlrturisind cd bun lucru este,a cinsti si a ne inchina SfintelorIcoane.impdfdteasascofdnddin llzile ei, cinstiteleqi Sfintelelcoane,l-a fd"cut pe Teofil sd le sirute gi sd le cinsteascddin tot sufletul. Dupd pu{inI vreme,Teofil a murit. Teodoraa chematpe toti cei din surghiun,a dat drumul celor din inchisori gi a poruncitsd se trdiasci in libertate.A izgonitde pe scaunulpatriathat pe Ioan, numit si Ianis, care era mai mult cdpetenievrdjitorilor si a demonilor,decdt cdpeteniacreftinilor. Pescaunulpatriarhals-asuit mlrturisitorul lui Hristos,Metodie, carepltimise multemai inainte si in groapdde viu fuseseingropat. Dupd Lceeil,adunindu-seSfin,tiiPlringi Mdrturisitori la impdrilteasaTeodota,c una ce era evlavioasdsi iubitoarede Dumnezeu, scotindu-silcoanaPreasfintei Nlscltoarei de Dumnezeuce-i atirna la g2rtsi in vizul tuturor slrutind-o, r rostit: ,,Sdfie anat€matoli cei carenu seinchini qi nu sdrutl Icoanele,nu ca pe Dumnezeu, ci ca pe nigte chipuri ale acelo,racare Lu iubit pe Dumnezeu!" Apoi impirdteasa ^ rugat pe tofi Sfintii Pdrinti, sd,facd rugdciuni pentru iertareablrbatului ei, Teofil. Ei au fost induplecali din pricinacredinfeiei, cu toatecdla inceputnu voiau.AtunciSfdntul Metodiea adttnatpoporul, tot clerul si pe Arhierei in mate bisericl a lui Dumnezerr,qi cu tolii au flcut rugiciuni cdtre Dumnezeupentrti Teofil toatd,noaptea,qugdndu-secu totii cu lacrimi si cu incordatd gi stdruitoarerugI. Aqaau flcut tot timpul celeidintii sdptlmdnia PostuluiMare.Acelaqilucru l-a flcut qi inrplrlteasa Teodora,impreund cu femeilesi cu celdlaltpop.qr. in tinrp ce fdceauacesterugdciuni,Yineri pela rcvdrsatulzori lor, impdrdteasaa adormit si i se pilreacd segdsegtela picioarele

376

Crucii qi cd treceaupe cale,cu mult zgomot,niqte oamenicare duceaufelurite unelie de chin. in mijlocul lor era dus legat cu miinile la spategi implratul Teofil. cind l-a vilzut, a mers Ei ea dupd cei c.-i duc"au pe Teofil. Aiungnndla poarta ceade atilmd, u ifirut un bdrbat strdlucitor la falil, care sta inaintea Icoaneilui Hristos.Teofils-aoprit inaintealui. impiriteasa s-aatins de picioarele aceluibdrbatfi se ruga pentru implrat. Dar numai.cea desmare este chis Teodotl gvta,,cil acelbdrbat i-a Ei zis: ,,Femeie, credinla tal Afld cI pentru lacrimile Ei pentru credinla.ta, incd' qi peniru rugile gi rugiminfile robilor mei gi ale preofilof mei, i"rt p" Teof]l, UArbatutt1u! DupI aceeau- tPyt gi celor ce-l O,r."uu pe Teofil: ,,Dezlega!1-1 Ei dap-l femeii fui!" impirdteasal$i indatl s-atfezaluat Eia plecatbucurindu-seEi ve.selindu-se. spre incredTeodora' it din iomn. Acesteaa vdzut impdidteasa Dca. intarea iertlrii ddruitl lui Teofil, blrbatul ei lTriod, ort.). MINUNEA 406 O femeie o'arbi inchindridu-se Icoanei Maicii Domnului, a dobindit vederea este fIcutI din intr-o cetatece se chema'Avela(in Macedonia), pdmint (potrivitdispozilieidztddeturci)o bisericda Sfinlilor Muceni.i, Vi.hLntie,Savinqi Hristichit.in qceabisericdse afla o Icoand fdcdtoarede minuni, a Maicii Domnului. La,aceaIcoand a mefs odinioarl o femeieoatbil,carerugindu-sea fdcutfigiduinle bune Maicii Preacurate,Ei a sirutat IcoanaSfinfiei sale.DupZ aceastdrrtgiciune, MaicaPrecistaia dlruit pe loc,vedereaochilor ei (x.zaa). MINUNEA 4O7 Mintuitorul Hristos indeamni pe un ciedincios a cluta Icoana Preacuratei Sale Maici odinioarl, o lcoanda PreasfihteiNlscltoarei de Dumnezeu, ce a fost zugrilvitilde Sfintul EvanghelistLuca,prin voia ;i ranl duiala lui Dumnezerr,Lfost adusl in Roma,9i ascunsiin turnul bisericii Sfintei Mucenile Agata.in acenweme trliau in Roma, trei frafi drept-credincioEi9i temdtori de Dumnezeu,cLre se nu'iirnlut, frafi; Ei anume meau: $erbul gi Gherbul.Unuia din acei si caute poruncit ia Hristos lui Timbul, i s-a'ardtatMintuitorul Ei in in Roma,lcoaia PreacurateiSaleMaici si sI o Lseze biserica

MINUNIIE

MAIC'il

DOMNUITil

377

cese afla aproapede locuintalor. Auzind aceastl,Timbuls-asirguit cu mare rivnd,;i a implinit porunca lui Hristos. pentfu aceeali s-addruit^celor-treifrafi, a vielui nedesprrlili de acna bisericd,pinil la sfirsitul vietii lor (x. 267). MINUNEA 408 o icoanr a Maicii Domnului strilucea ca un stilp de foc in_imprejurimile Moscove i, lingd, apa yolgdi; la gapte mile . (12,96km.)de la laroslov,Trifan,erhiepiscopuT Rorto*iui, a vilzut odinioard"unstOlpde foc,inalt pindla ier. Apropiindu_se de acelloc, a aflat acoloo Icoanr a preasfinteixascatoareio. nu*nezeu.El a zidit acolo o mdnistire ce s-a chematpolca, unde a asezatrcoana Preacuratei,caresi acum se afld acolo(x.270). MINUNEA 409 Dorind sd,zugrdveasci chipul Maicii Domnului, s-a ficut de minl ingereasci in lara Litviei, era un ;;rrgruvvestit, care se fdgrduise Maicii Precistei,cd-iva zugrdvichipul intocmai uru pr".,i* estecel de la.ceastochovva, gi-sd-lpunz intr-o bisericr.'il."pa; lucru si grijindu-secu anevointdde terminarealui, se intrista ,r ,. ]rimdnta foarte mult, cdci nu putea sd-Eiindeplineascr fagaduinga sa, gi sd termine lucrul inceput.intr-o zi venind acasd,'aintrat in cdmaraunde se aflau vopserele cerenecesaremesieEugului ;i sru. Privind, a vdzut zugrivit foaiterrumos pe o tavd,'cfripul Maicii Precistei,gi dinaintea chipului sfOnt, I t,r-ine aprinsl, apoi.a a'rzit un_glas,zicindu_i,Dorinta ta "tu ce ai avut,ca sd cin_ stestipe Maicalui.Dumnezerr, Lm implinit. pentru ur""u, chipur ei pe-carel-ai poftit cu mare dor si te-ii sarguitcu marenevointr sd-lfaci, iatd",de mdnd,d^einggr este zugriiit.la_l acum ;i ;;;; I in biserica din cetateasocoilei". El auiind acelecuvinte, a luat rconnaMaicii Precistei;i a dus-oin locul ce i s-aporuncit,care este in tara ruseascd,pe apa Buhurui. Au dat aiea Icoand in mina preo{ilor ruEi ;i au pus-oin bipericd(x. z7r). MINUNEA 410. Dobitoacele necuv0ntiltoare se cucernicesc, i. fata lcoanei precistei, inchipuitl pe o piaird o Intr-un sat ce senurneaGhidila, din lara leseascr,un frran ce senumealoanTezie,ara clrplugul tras de boi, irordasa.Ajungind

37s

Protos. NTCODTMMANDIIA .

tu u" anumit loc, bgii_s-auoprit pe loc Ei au clzut in genunchi, loan Tezie,a mersinf*ta, ne-wind sI mai meargdinainte-"Atunci boii s-auoprit. CIutand, care frifot. vrind sI afle iaurapentru el a descoperito piaffd.pe care era inchipuitl MaicaPrecista,cu cauzili sau 9P.ri! piuncul in-brate.ilanOu-;i seamaci din aceastd. Maici, Preacuratei chipul boii, a luat aceastdpiattil, pe cilte era acasd,gita pusintr-o ladnde haine 9i rufe.-!n acglm9m9nt,Icona ifatrte t f.dcultat^ta lumind",incdt,el inspiimintindu-se, a Lcee?iost'nevoit s-o ia din acel loc necuviincios,9i a pus-9intr-o altf tiadiln,in care pdstra lucrurile Sfinte. Dupd ce a fost inchisl aici, nevilzdndt-onimeni aplecatde acolo;i. s-adusin larinI, iU loCUl unde o aflasefdranul. Ydzdndaceasta,iau.ridicat u:9lo un stalp dg piatrilin care a fdcutloc Icoaneisi a pus-
MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

'379

or armlin fald.,Eiindatl a curs s0nge,ca gi cum lconnaPrecistei ar fi fost vie 1x.29sl MINUNEA,413 Despre Icoana filciltoarc de minuni a Preasfintei Niscitoare de Dumnezeu, rll$litf,_CIdi€f.tria DupdindllareaDomnuluinostruIisusHristos,qi dupdpogorirea Sfintului Duh, trecind multi vreme, Sfintul Apostolqi Evanghelist Luca,fiind iscusit in me$te$ugulzugrlvirii de icoane,a executatpe lemn, chipul PreasfinteiNdscltoareide Dumnezeu, s,idupd ce l-a terminat l-a ardttt Preasfintieisale,fiind incl in vialil. Ea vilzind lcoanace inflliga trdsdturile fefii sale,qia adus aminte de proorociasa, fdcutd,mai inainte, ,,De'acummi vor ferici toateneamurile!"si a zis&ceastai,,Darul meu sd fie cu lcoana aceasta".Cuv0ntul ei, odatd rostit s-a transformat in Wtd,, pentru cI a inceput,Cudarul MaiciiDomnului,a se facenegriite minuni, de la aceaSfinti [cotnd,.Sfintul EvinghelistLuca,a trimis aceastd,lcoand,,lui Teofil,stlpdnitorul Antiohiei, careprimi secredinfain Hristos,cdtrecarea scrisqi Evangheliasa.Acealcoand,fdcdtoarede minuni era cinstitd cu ihchindciune,nu numai de Teofil, ci si de tofi creEtiniide acolo, careviefuiau in dreaptdtedintl. Trec2.ndmulli ani dupd,moartea"lui Teofil, acealcoand,s-a adusmai intdi in lerusalim,apoiin Constantinopol. impdrdteasa. Evdochia,sofiabinecredinciosului implrat Teodosiecel mnlr, fiind veniti in Ierusalim,a luat aceastd, cinstitl IcoanI,.sia trimis-oin dar surorii impiratului, SfinteiPulheria,precumse scriesi in viagaei. Sfinta Pulheria,ludnd-ocu dragogte,a pus-oin bisericaPreasfintei Ndscdtoareide Dumnezerr,clre se numeaVlaherna,bisericd,ce a fost ziditd cu cheltuiala ei. !rceastI sfintd lcoand,,a fost impodobirea cetdtiiimplrltegti, fiindci izvora din ea multe minuni de timlduire. Dupi mulli ani, poporul a numit-ope ea Odi gitrir, care se tilcuieqte: ,,Povituitoareasi ajutdtoareade cale". Ea a fost numitd asa,pentru mirrunile ce s-aufdcut de l4 dinsa, si anume:,,Preasf0nta Nlscitoare de Dumnezeu,atdtindu-sela ' doi orbi, i-aindrumat la biserica.ceadin Vlaherna,undeinchinindu-sela lcoanaei cea fdcdtoarede minuni. le-a dd.ruitvederea. Pe timpul domniei lui lraclie, impiratul Bizantului,Cosroe, irnpdratulperqilor,avdzutcd.impdrdtiabizantinilor estecu totul

.tsT

MINUNILE

Protos. NICODTM MANDIT{

MAIC'II

DOMNULUI

381

cerut krcuitorilor Constantinopolului sd.cedrd,pace; rJarei n-au vrut. Atunci Ilagan le-ardspuns:,,Nuvd inselati cu Dumnezeulin care credeti! Neapdrat rniine voi lua cetiltea,voastrd!"-La auzul acestorcuvinte, locuitorii cetdtd+Iisi-auintins rniinile cdtre Dumnezeu. Ilagan gi Saravar s-auinteles sd,atacesi pe mare si pe usc;at.Dar au ftrst atat de cumplit bdtuti de bizantini,'incit nu mai dovedeaucei vii si ingroape mortii. corrbiile cele fdcute clintr-un singur lemn, pline cu solclati,care se indreptau, prin golful numit Cornul de Aur, spre biserica Ndsc'itoareide Dumnezeu din Vlaherna, din pricina unei puternice furtuni, ce s-apornit pe neasteptate pe mare, le-adespdrtit pe unele de altele si le-asflrimat impreund.cu toate corlbiile dusmaniklr. Si se putea vedeaminunata lucrtre a.PreacurateiMaicii lui Dumnezeu,cla;cipe tofi i-a aruncat la tlrmul mlrii lingd Vlaherne. Poporul, deschizind iute portile, cu femei si cu copii, nivdlind viteje;te asupra lor, i-a ucis pe toti fird deosebire.Conclucdtoriivrlimaqilor, s-auintors plingind si tinguindu-se. Poporul cel iubitor de Dumnezeual Constantinopolului, dind multumire Maicii Dornnului, au flcut privegheri si a clntat toatd,noapteaimnul Acatist, ca uneia ce a privegheat pentru ei si a biruit pe dusmani prin putereaei cea.maipresusde fire. Si cle atunci, spre pomenireaacestuifapt si a minunii acesteia mai presus de fire, Biserica a rdnduit si se afieroseascdMaicii Domnului aceastdslrb,itoare, in acesttimp cind aavut loc biruinta prin aiutorul Maicii Domnului. L-aunumit Acatist,pentru cd intreg poporul si clerul Constantinopolului, au cantutacest imn, stind in picioare. DuPd treccrca a 36 dc ani, Pe tinr;lul ilnpdrdtiei lui Constantin Pogonatul, agarenii venind cu nenumlratd, <>,aste, au atacat din nou Constantinopolul. Si au tinut inconiuratl cetate^ timp de sapte ani, in care timp au iernat in plrfile Cizicului, si au murit mulli de-ai klr. Apoi au plecat si s-auintors cu cordbiilelor; dar cind au aiuns la krcul numit Sileo,cu ajutorul preacurateiMaicii lui Dumnr:zeu,au fost toti inecati in mare. Ihr a mai flcut Ndscltoareade Dumnezeusi o a treia minune. Pe timpul lui Leon Isaurul, mahomedanii, urmasii lui Agar, in numdr de foarte multe zeci de mii, au nimicit intdi irnpdrltia persilor, apoi Egiptul si Lihia si au atacatperindieni, etiopieni si

sllbitd in urma domniei impiratului Foca,tiranul. De aceeaa trlmis pe unul din satrapii sIi, Saravarcu numele,cu multe mii de ortaii ca sI-i supuni lui rIsIritul. CosroeEimai inainte dusesela pieire ca la o sutd de mii de cre;tini. cucerind satrapulsaravar iot rlsdritul, a aiunschiar pindla Hrisopole,numit azi Scutari. impiratul Iraclie,pentru cd avealipsl de bani in vistieria statului, a prefdcutvaselesfinte ale bisericilor,cu fnglduinll cd va da inapoi mai multe vasesfinte 9i mai deslvirqit lucrate.Iraclie pottteglecu corlbiile prin MarcaNeagrl gi intrd in tinuturile Persiei;nimiceqtePersia;iar cosroe,impreunl cu intreagasa oaste, estebitut cumplit. Nu dup[ multi vreme Sirois,fiul lui Cosroe, s-a risculat impotriva tatdlui siu, a luat el conducereaimpdtilliei, a omorit pe Cosroe,tatdllui, 9i a fdcut pbcecu lraclie' Hagan,conducdtorulmisienilor gi al scifilor, ca;nda atzit cd" implratul Iraclie stibate MareaNeagrI spre a se ducein Persia, a stricat pecel cu bizantinii. A strins nenumdrateoqti 9i a"ndvillit din pa4ile de mizzdnoapteasupra Constantinopolului,scolind strigite de huld impotriva lui Dumnezeu.Mateas-aumplut indatd de cordbiiEiuscatulde pedegtri9i cdlirefi. PatriarhulSerghie indemna poporul Constantinopoluluisi nu-si piatdd curaiul, ci sI-qi punl din tot sufletul intreaganddeidein Dumnezeu9i in Preasffintalui Maicl, Nlscltoareade Dumnezeu.La fel qi Bonos patficiul, care era pe atunciin fruntea cetdlii,pregdteatot ce trebuia pentru izgonireavrdimagilor. ,,Tiebuie,spuneael, c'impreund cu aiutorul cel de sus,sd facem gi noi celece se cuvin". Patriarhul,purtind impreunl cu tot Icoanda MaiciiDomnului,mergeaimprepoporul Dumnezeiasca iuru1cetltii, pe deasuprazidurilor cetillii,purttnd lcoana.ceanefdcuti de mind,,a lui Hristos, cinstitul 9i de vialil fdciltorul lemn al crucii. Hagana ndvillit pe uscat asuprazidurilor cetifii conr stantinopolului cu o mullime nenumiltatil de ostaqi, inatmali foafie tire,incdt un soldat bizantin trebuia strlupte cu zecesoldati sciti. Dar nebiruita Apilrdtoarea crestinilor,a ucis pe cei mai mul$ dintre sci{i,prin pufinii ostaEice seglseauin bisericalzvorului Timdduirii. Din pricinr Lceast^bizantinii prinzind indtilznealdsi curaj,ii biruiau mereusub conduceteaMaicii lui Dumne' zeu,cet nebiruiti. Cu toxtc ci scitii au vdzutcd sunt respinqi,au l:?ryr

382

Protos.' NICODIM MANDfTA

spanioli.Mai pe urmi au pornit cu opt sute de corlbii pline cu ostaqiqi impotriva oraselorimpflrifiei. Au lnconiurat Constantinopolul gi aveau de gind str-l nimiceascl indatl. Poporul credincios al cetdtp,a luat cinstitul lemn al Sfintei gi de via,tl filciltoarei Cruci ;i cinstita IcoanI a Maicii lui Dumnezeu-Cilliluzitoa,rea. (odigitria);i au mers de iur imprejurul zidului cetdtii,rugind pe Dumnezeucu lacrimi si se indure de ei. Agarenilor le-avenit in gind si impartl ogtirelein doul pirfi: o parte au pornit-o impotriva bulgarilor,unde au cilzutmai mult de 20.000,iar altil parte a rdmasca sd cucereasclConstantinopolul.Fiind-insI impiedica[i de un lan! de fier care seintindea de la GalatapAndla"zidurile cetl{ii, au ocolit qi au ajuns Lproapede.locul numit Sosten. Apoi a izbucnit un vint delamiazdnoapte,incit celemai multe din corlbiile lor s-ausfdrdmatsi s-auinecat. Cei care au'mai rdmas,au cdzutin mare foamete,incit au mincat gi carne ome-' neasci si bdlegar.Apoi au plecatgi cind au ajunsin MareaEgee, toate cordbiile lor impreund cu tofi ai lor, s-au dus in fundul mIrii, cilci cdzdnddin cer grindind puternicd Ei infierbintind mlrea a topit coribiile lor Ei a;a acel stol nenumdratde cordbii, au pierit qi au rdmas numai trei, cL sd dea de veste. Acatist o,priTAgodarpomenirpaacestorrninrrnicu elln@te-cle st,.inlrq cinnumeqte Acatist, Se Ndscltoarei_de-D-ulgg%gU. Preasfintei stea pentru cfZfficnntfeg poporul a cintatin noaptea^cee , imnul Maicii Cuv2.ntuluistind in picioare,si pentru cillatoate celelalte icoaseobignuim sI ;edem,in timp ce icoaseleacesteaale Maicii lui Dumnezeule ascultdmtoli in picioare. De atuncilocuitorii Constantinopoluluiau inceput a numi lcoana PreasfinteiNdscltoareide Dumnezeu,ajttiltoare. Amdndoud nirmirile, cilldtrzitoarcsi ajutitoare de cale,in limba grercdse rostesccu cuvintul de: Odigitria; gi asttbl acealcoanl s-anumit Odigitria. Dupi mai mulli ani s-aridicat in Constantinopoleresul luptltorilor impotriva Sfintelor lcoane. Atunci oarecaredintre bdrbalii drept-credinciosiEi sfinfl, a luat noapteadin biserica Vlahernei, aceastd,SfintI lcoani a Preasfintei Nlscitoarei de Dumnezeu,ca;rese nume$teOdigitria, Ei a-fus-.o-;+*Lo.gjUl*[email protected] asculsj_!:rjglbtr"ueii,

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

383

z?nd g-4gdg!4_lgA!nlg4_*g1 si rugindu-se ca sd nu fie batjocoritd de luptdtoriiimpotriva Sfintelorlcoane.Aeoloa petrecutpind,la pieireaincepltorilor aceluiefes.Dupi ce bisericaa primit din nou impodobireaqi infrumusetareaceamai dinainte,cu IcoaneSfinte, s-aflcut multd,cercetarepentru aceastdSfintd lcoand aPreasfintei Ndscitoareide Dumnezerr,pe care a zugrdvit-o,Sfdntul EvanghelistLuca,qi care mai pe urmd s-anumit Odigitria.Prin descoperirea de la Dumnezeuau gisit-o ascunsd in zidul bisericii Pantocrator, ;i candela au aflat-o arzind incd, prin minune durnnezeiascd. Credinciosiiau avut mare bucuriede nflareaei, au ' luat-osi au pus-oin locul cel de mai inainte,in bisericaVlaherna. Pentru ruglciunile lrpdrdtozrei si nebiruitei Maicii Tale,IlristoaseDumnezeule, scapi-ne9i pe noi de nefericirilece ne inconioard, si ne miluiestepe noi ca singur iubitor de oameni(Triod, Sinrbita a cincca a Post. Marc. Ei V;$jg

IIlf).

MINUNEA 4T4 Despre Icoana ffuciltoare de minuni a Preasfintei Niscitoarei de l)umnezeu, numit[ Romanca Sfintul Apostol Petru gi Sfdntul Ioan Cuv0ntdtorul de Dumnezeu, mai inainte de a pleca la propovdduire in lume, precum au plecat si ceilalgiApostoli, ei propovldtriau pe Hristos, prin cetltih din jurul lerusalimului. Dar c0nd au fost in cetatea,,care se che, maLida, iar dupd a"ceeas-anumit Diospoli si petrecOndacolo un an, Lu adus mult popor la credinfa in l{ristos Dumnezeu.Atunci au zidit acolo o bisericd, in numele Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu; pentru cI atunci era liniste intre crestini, incetind prigonirea dupi uciderea Sf0ntului Arhidiacon $tefan. Cezarul Tilrerie auzind multe despre Domnul Hristos ;i de minunile lui, a poruncit sI nu prigoneascl pe cregtini. Despre Lceastl se amintegtein FapteleApostolilor, astfel:bisericile de prin toatd ludeea, Galileea, si Samaria aveau pace. $i ilcea.pacea fost pindla sfirsitul lui Tiberie. in acea alinare, Sfintii Apostoli Petru si loan, zidind in Lida aceabiserici, s-audus in lerusalim, si au rugat pe . PreasfhntaN[scdtoare de Durnnezeu,si meargd,inLidi, sd,vadd, biserica cea ziditd in numele ei, sI o binecuvdnteze,qi sI o sfinteascdpe ee prin venirea sL astfel ca rugiciunile celor ce se vor ruga intr-insa sd fie bine primite inaintea lui Iisus Hristos, cel ce

384

Protos. NICqDIM

MANDTTA

s-a nlscut dintr-insa. Preasfinta Ntrsctrtoarea zis ciltre dinqii: ,,Mergetiacolobucurdndu-vi,;i eu voi fi cu voi!" Iar ei mergind, au af.latin biserictr,pe un stdlpce intdrea zidirea,chipul Preasfintei Nlscltoarei; zugrilvit nu de mdnd, ci de Dumnezeq avind intru totul'asemdnaria cinstitei Ei fele qi a cinstitelor Ei haine. Ei vdzind-o, s-auinchinat acelui chip al PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu,nezugrlvit de mind",qi au mullumit Cuvintului cel ce s-a intrupat dintr-insa. DupI Lcee Preasfinta Ntrscltoarea mers acoloin persoanilEi vdzindu-gichipul stru 9i mulfmea de popor care creznseln Hristos, sia veselit cu duhul; iat ea a dat acelui chip al sdu,darul Ei putereafacerii de minuni. Treclnd mulli ani, Iulian Paravatulluind impfuillia grecilgr Ei a Romei,aridicat marepri$onirecontrabisericiilui Hristos.Atunci s-atrimis dd acelprigonitor, in Lida, o rudenie a lui ce purta acelagi nume,ca si qteargdacelchip flcltor de minuni al Preasfintei Ntrscitoareide Dumnezeu,cu unelte tdietoarcde piatrd'.Dar minunei ii urmeazil altL minune;pentru cI, ttrietbrii pe cit tiiiau Eistruieau acelchip nezugrlvit de mAnd,,cu ciocanesi topoare,pe at?;t sevedeaci, vopselelentgrilveleistrdblteaucu minunein addncul stilpului. Ostenindu-semult gi nesporind nimic, s-auintors ftrri nici un rezultat.Vesteadespreacestchip al PreasfinteiNdsctrtoarei de Dumnezeu,despreminunile celemari qi flri de numdr,se rlspindise in multe pdrfi, incit, veneauin toli anii, mulgimede credinciogidin toate plrfile gi se inchinau la acealcoanil. Dupd mai mulli ani, mai inainte de a fi ales ca Patt'nth al fericitul Ghermana mersla Ierusalim,ca sd Constantinopolului, seinchine la mormintul Domnului gi la celela,ltelocuri Sfinte. Trec0ndprin Lida, avdzut gi s-ainchinatla chipul cel ftrcltor de minuni al PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeugi rugindu-secu clldurI, a poruncit unui zugravca sil zugrdveascilpe lemn, asemlnarel chipului aceluia.El luind lcoana acee zugrilvitil, a dus-o cu sine la ConstantinopolEi o aveape aceel ca pe o visterie ne-prefuitl, slvirgindu-;i toate rugdciunilesalelnaintea ei. Sfintul Ghermana fost ridiiat latreaptade Patriarh al Con-.. stantinopolului pe vremea impIrIliOi lui Artemie, cel numit gi Anastasie.Dupi el luind impilrillia Leon Isaurul, care se numise mainainte Conon,a aduseresul luptlrii contra Sfintelor Icoane

MINUNITE

MAICII

DOMNUTUI

385

si a ridicat prigonirecumplitdcontra celor drept-credinciogi, izgonind cu necinstepe sfinfitul Patriarh Gherman,din scaunulslu. .[n momentulcind a plecat,el a luat cu sine doul Sfintelcoane;a MdntuitoruluiHristosqi a PreasfinteiNiscltoarei de Dumnezeu, pe cea care o zugrlvise in Lida, de pe ceafacdtoarede minuni. Mai inainte de a plecain surghiunire,a scris o scrisoarePreasfintitului Grigorie,EpiscopulRomeiceleivechi,instiint2.ndu-lde nedreaptasa izgonire gi de muncirea ceafilcltd"in Constantinopol celor drept-credinciosi, de impdratulcel luptltor contraSfintelor Icoane.Si flcind loc in scindura lcoaneilui Hristos, abilgat acolo scrisoareaaceel si a pecetluit-o,insemnind. data,ceasul;i locul; dupd,aceeacu latrimi a slrutatde doul ori aceaSfdntdlcoand",zicdnd:,,Mintuitorule, Mintuitorule, mintuieqte-nepe noi!" Apoi ia dat drumul Icoaneipe apil.AceaSf0ntd,lcoand. plutind o zi si o noaptepe mare,a ajunsla Romaceaveche,gi in aceanoapte s-a fdcut ardtarePreasfinfitului Episcopal Romei de venirea chipului Mintuitorului. Dimineatacilnd soarelerdsdrea,EpiscopulRomei aluat clerul sdu,cu lumindri si cu cddelnife,Ei urcind intr-o corabie,a plutit pe Tibru, spremare pentru a ieqiin intO.npinarea IcoaneiMintui torului. C0rnda fost la gura rOului,unde sevdrsain mare, avdzut IcoanacI umbla in preaimdpe ape, Ei din Lceastnpricind s-a umplut de spaiml gi de bucurie;dupl Lcee^s-ainchinat cu bunIcredinfl Apoi EpiscopulGrigorie,cu lacrimi a grilit cltre Sfinta Icoani: ,,Stdpane,dacd"ai venit la noi newednicii, te rugIm, ca; precumai umblatcu preasllvire pe.mlre, asasI vii tu insuli in miinile noastre;pentru ctr nu indrlznim sd ne atingem de Tine cu ale noastreporniri". Zicind acesteaindatil Sfinta Icoani s-a fidicat din marein vlzduh gi zburdndca o pasdre,a venit in mii nile Arhiereului.Acelaslrutind-o pe ea cu lacrimi de bucurie ;i lludind-o cu wednicl cinstire, a dus-oin Roma cu cintare de Psalmi,qi atr purtat-o prin toatd,cetatea,cL,aceadumnezeiascd, Icoa4l sI fie vdzutd,de to*d, mullimea poporului. Apoi a pus-o pe eL in bisericaceamare a SfdntuluiApostolPetru.Si scogind din scindurl scrisoareaPatriathului Ghermafi,carerdmlsesene udatd.de apd",a citit-o, gi a infeles ce se fdceain Constantinopol de cdtreimplratul cel riu-credincios.Din aceascrisoares.amai

t

356

Pr"ttt.NfCOD

inqtiinfat, cd zcea Icoand a Mintuitorului a venit din constantinopol pind,la Roma, intr-o zi qi o noapte, auzind Lceasta1toli sldveau pe Dumnezev... Grigore, Episcopul Romei, s-a mihnit foarte mult si a fost cuprins de intristare lnafe, pentfu eresul luptdtorilor de Icoane ce se ridicase in RIsIrit qi pentru izgoni rea din scaun a Preasfinfitului Gherman. De aceeaa scris impdratului, mustrind cu indrlznire pilgindtatea lui. De la [coana Mdntuitorului, se sdvirEeauin Roma multe.minuni, multe nepuizgonindu-sede la oameni. tinfe 'Preasfinlitului Ghermiln a petrecut in izgonire, pdnd cind s-a apropiat de f'ericitul sdu sfirgit. in tot acest timp, Sfintelor Icoane li s-auflcut multd si neincetatd necinste9i batiocurd,pentru cd unele erau scuipate 9i sfdtdmate, altele aruncate in noroi si cdlcatein picioare,iat altele arse in foc. Pentru a;ceelel a scris o altd" cafte cdtre Episcopul Romei, ingtiinpndu-l de cele ce se fdceau. Atunci luand lcoana Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu, din tida gi fdcdnd un loc tlinuint in lemnul ei, a pus acolo scrisoareaSa,insemnind in ea ziua qi ceasulin care a fost scrisd. Sdrutind Sfinta IcoanI qi plingand mult, i'a zis:,,Mergi,StIpdnI, de vrdjmaqul cel Ei scapi acum fugind, nu ca de Irod in Egipt, ci ca sd te cei binecredinciosi, cu nume de fiard,.Mergi in Roma la pdze;ti cu cel mai-nainte de veci al tiln Prunc, de uritele miini ale luptdtorilor de lco.ane.Treqi aceastd"marclargd,cu plufire fdrl de primejdie; pentru cd porli pe fdcdtotul cerului qi al pimdntului. Mergi si scap[ tu in miinile pldcutului tIu Grigore; iar pe noi cei ce ne primeiduim pentru cinstea ta, in sinurile lui Avraam ne sildsluiegte gi in ceregtiletale curtj ne pomeneste".Astfel grlind Sfintului Gherman qi pe Sfantalcoand"cu lacrimi udand-o, 9i sdrutind-o cu dragoste, i-a dat drumul pe mare. Icoana a plutit mai iute de ceitzburarea I'ulturului, si intr-o zi Ei o noapte a aiuns la Roma. in aceeaqinoapte i s-a flcut vestire Episcopului Romei de venirea Icoanei impdrdteqti. Sculdndu-sedegrabd, S'Ldus inaintea lcoanei Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu,ca 9i inaintea Icoanei lui Uristos. El a ieqit inaintea ei pe riul Tibru, cu tot clerul, cu lumanlri s-icddiri. cand au aiuns la gura de virsare a ra;u'vizrlt de toli Icoana Maicii lui Dumnelui in m:ate. dea,Jetd"s-a zeu, venind s;lre ei pe apd. Atunci Episcopul Romei, intinzand

MINT]NILE

MAICII

DOMNULUI

387

-ai dinsa cu mare bucurie si inchinindu-se ei, a sirutat-o pe dinsa; apoi s-aintors in cetate,minunindu-se de lucrurile cele mari si minunate ale lui Dumnezeu.DupI aceel desfdcind tdietura din scindura Icoanei,a aflat scrisoareaPreasfintitului Patriarh Gherman, si citind-o, a inteles, cum ieri dimineafl Icoana a fost trimisl la dinEii; iar Lstdzi a primit-o, pentru Lceasta.prosllveau pe Dumnezeu pentru mdririle [ui. EpiscopuluiRomeiii era jale de Sfintul Gherman, cd,un at?;tde mare luminltor al Bisericii, se stinge prin atita ingrozire de moarte, pl2ngOndpentru d0nsul foarte mult. Atunci el a luat rcoanacea minunatd apreasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu Ei a purtat-o prin toatd cetatea,c si pe a Mintuitorului; apoi intr2nd in biserica Sf0ntului Petru, a pus-o iniuntru Altarului, diruind acealcoanr multora, vindecare de diferite boli. DupI ce a trecut 100 de ani Ei mai bine, impdralii luptltori de Icoane au pierit cu sunet si a ajuns sd impirifeascd Mihail, cu maica sa Teodora.Eresul acestas-astins cu totul in Constantinopol: in acest timp Sfinta Icoand a Maicii lui Dumnezeu a stat in acel loc unde a fost pusd de Sfintul Grigore. Dar de la un timp, ea a inceput sd se miste adeseori,fdrd.sd.fie atinsd de nimeni, pe cind priveau toti spre ea. Aceastas-a fdcut in mai multe zile la rind, uneori la cintarca cea de dimineatl si de searI, alteori la Sfdnta Liturghie. Romanilor nu le era putind mirare si fricd de acezstnminune, pentru cd socoteauaceastaca un semn de minie dumnezeiascd., ce dre sd vind asupra lor. in Roma era atunci Episcop Serghie si intr-un timp fiind personal in bisericd la soborniceasca,canta;re,Icoanaaceeaa inceput mai tare a se cldtina. Acea miscarevdzdnd-ototi, s-au spdimdntat, si incetdnd din cintate, Lv inceput a striga cu glas mare: ,,Doamnemiluieste,,.Mila Domnului fiind imploratd,de multi, Icoana s-a oprit din miscare, dnpri putin timp iardsi ridicindu.se si fdcind sunet prin miscarea sa, s-adus spre vlzduh de la locul sdu.Aceastavd.zind-ocu totii, s-auadunatin Altar, vrind szio sprijineasci cu miinile, ca si nu cadd.la pirrnint si sd se sf'drime. Dar nimeni nu putea sd o aiungi qi si se atingl de ea, pentru cd urnbla incet prin bisericii, purtindp-se prin vizduh pe deasupramiinilor omenesti. Astf'el a iesit *fard. din bisericd, ca si cum s-ar fi scos de mlini

9

388

FTo,tos. NICODIM

MANDTTA

ingeregti. Atunci Episcopul Serghie inspiimlntindu-se cu tot clerul gi poporul, de aceapreasllviti minune,urmau cu cutremur dupl Sf0ntaleoanil.lzrea ducindu-sela riul Tibru, s-abigat in apil Ei a inotat spre mare. Poporul ce etl pe mal privea la ducerea ei, petrecand-ope ea cu ochii plini de lacrimi. Atunci BpiscopulRomeivlrsind lacrimi se tanguia,zicdhd:,,O impdrdteasNai noud, o Doamni! Vai noutr,unde te duci de la sicriu?in ce chip de demult pe ape ai venit noi, dumnezeiescule, la noi, acumtot pe aceeagicalete duci?De Lceelne temem,ca sd nu ne aiwgil qi pe noi, cei ce suntemin Roma,prigonirealupt[turilor de lcoane,pentru caretu ai fugit din cetatealui Constantin gi acumizirdgifugi din Roma.O! Atotputernicd,de ce nu alini acelvifor ereticesc,caretulburi Bisericalul Hristos?"Acesteagi multe altelegrlia EpiscopulSerghietdnguindu-se9i petrece'alcoana cu privirea, care cu marc grabd,depdrtilndu-se,alergape apd", pini s-afdcut neviztrtd,de vederealor. Atunci EpiscopulRomei a poruncit, ca Lce stI sllvitd minune sd se scrie in cirlile bisericegti,spre aducere-amintepentru neamurile mai de pe urmd, gi spre slava Maicii Domnului nostru Iisus Hristos, cel ce lucteazd" nigte minuni ca acestea.!rceaSfantI lcoanil a doua zi a aiuns la Constantinopol,gi s-agisit la liman, a;proape de palateleimplrdtesei.Ea a fost luatd de niEteoamenidrept-credinciosi, care se aflau acologi dusl la binecredincioasaimpdrilteasl Teodora.impdrdteasasocoteacd"lcoana este dintr-aceleape care lupttrtorii de icoanele aruncaseri in mate,legatecu pietre grele qi cd,acea Icoanddestlcdndu-sedin leglturi, a ieqit deasupraapei.in acea vreme drept-credinciosulimplrat Mihail gi Preasfin{itulPatriarh Metodiedin Constantinopolau trimis la Roma,niste oamenivestifi din rinduiala duhovniceasciEi mireneascl,cu scrisori la EpiscoulRomei,inEtiinpndui de soborul Sfinlilor Plrinli, ce s-a finut in Constantinepol,la care Sinod s-adat arratema,eresulfuptltorilor de Icoaneqi s-aintlrit iariqi dreaptacinstire a Sfintelor Icoane.Ajungind la Romaacei trimiEi cu acelescrisori implrItefti, a inveselit foarte mult pe EpiscopulRomei gi pe toli cei drept-credinciosi. Fiind aici,ei au aflat toateceledesprelcoanele celeflcltoare de minuni: a Mintuitorului nostru lisus Hristossi a PreasfinteiNiscltoarei de Dumnezeu,ofl in ziEte Preasfinti-

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

389

tului EpiscopGrigore,au venit la Romape mare,trimise de Preasfintitul Patriafh Gherman;apoi,cum nu de mult, lcoanaPreasfintei Nlscitoare de Dumnezeu,s-a.dus iariqi singurl de la Rorna. intorcindu-se trimiqii la Constantinopol,au spusdespreSfintele Icoane fdciltoue de minuni, ilnplratului qi maicii lui, Teodora,, precum gi Preasfinfitului Pairiarh Metodie. Aceia indatd Ei-au adus aminte de Icoana glsiti la limanul mlrii ;i au grlit intre ei: ,,Oarenu este aceastalcoanaceadin Roma?"Dupd aceastaindatd s-autrimis de cdtreEpiscopulRomei,soli vestifi laimpilrat si la Patriarhul Constantinopolului,clrora ariltindu-le aceasfintd lcoand.,care L fost glsitd pe malul mdrii, romanii indatd at cunoscut-osi cu lacrimi au cdzutinaintea ei, spunind tuturor, cI z,ceetesteIcoana carea plecatde la ei din Roma.Apoi socotind ziur ceainsemnatd;i ceasulpleclrii ei din Roma si sosireala Constantinopol,au gisit cI intr-o zi si o noaptea mers atita cale depilrtatd", si preamlrind tfuia ceaAtotputernicl a lui Dumnezeu. Atunci PreasfingitulPatriarh Metodiecu tot clerul, qi impdratul cu toatl suita,ludnd acealcoanddin palatul impirltesei, insofifi de tot poporul, au dus-oin Halcopatriagi a fost pusd cu cinste in biserica PreasfinteiNiscdtoarei de Dumnezeu.bucurdndu-se de atita dlruire ce li s-adat. Din aceavremeacealcoand,fdciltoare de minuni, a Maicii Domnului, s-anumit Romanca,pentru cd venise de la Romasi se filceaude la dinsafoafte multe minuni. Acesteas-au at'latdespreaceledoud Icoane fd,cdtoare de mi nuni, care au fost in Constantinopol.Desprecea dintOi care s-a numit Odigitria, zugrdvitd"de Sfintul Lucagi despre cealaltd,carc s-a zugrdvit de Sfantul Ghermano,dupl cea din Lida qi mai in urm[ s-anumit Romancl. insd,aceaIcoanl fdtiltoare de minuni aPteacutateiNlscltoareide Dumnezeu, cutea mersdin Constantinopol in Rusiaprin vdzduh,la locul ce se numeEteTihfini, nu se $tie care este,Odrigitia ori Romanca,sau altd,lcoxtd"izvoritoare de darul minunilor. Iar noi de lucrurile celenestiute,neis'codind si neispitind iudeclfile cele negtiuteale lui bumnezeu, cinstinr cu bunl credinfI pe fiecare lcoand"'aPreasfinteiNiscltoarci de Dr.rmnezeu. CIdem cu credinld la dinsa, o slrutlm cu dragostesi cu fricI, ne inchindm cu evlavie,privind spre dinsa ca spre adevdratulFiu careimpIrIleqte la cer impreunl cu Nlscdtoa-

390

PTotos. NICODIM

MANDI?'A

reade DumnezeuEi sllvim pe cel niscut dintr-insa,HristosDornnul nostru,pe cel sllvit impreunl cu Tatil gi cu Sfintul Duh acum si purureagi in vecii vecilor.Amin. (v-sf.26Iunie). MINUNEA 415 Minunata aparitle a unei.Icoanei a Preasfintei de Dumnezeu, in pimintul Rusiei Niscitoarei . in anul $43, pe wemea marelui Domn, Dimitrie Ioanovici,9i in zilelePreasfintituluiMitropolit Pimen Ei a lui Alexie,Arhiepiscopul marelui Novgorod,s-aardtato minunattrlcoand'a PreasfinteiNdscltoareide Dumnezeu,tinand pe mina stdngl pe Pruncul cel mai-naintede veci, pe Domnul nostru Iisus Hristos.Ardtarea ei a fost astfel: in hotarele marelui Novgorod,nu departe de mate,pe maluri[e riului Neva,nigte pescarivinau pefte. Fdrd"d'e vestes-aupomeRitluminali de o luminl strdlucitoare,asemenea soarelui.Privind in sus,atvdzut o Icoanda PreasfinteiNdscdtoarei de Dumnezeu,ce rlspindea tzze strdlucitoare,merg0ndprin Ei minuvdzdnhpe deasupraapei,purtatl ca de o minl nevdz-trtd'. nindu-se foarte mult de acee^gi umplindu-s0 de spaimd qi de bucurie giau ldsatlucrul gi qiau indreptat ochii Eimintea la acea minune care se iltiltase,voind silvadd in ce parte mergeqi unde va sta acealcoandpreasldvitil aPrcasfintei Nlscitoarei de Dumnezeu.Dar Dumnezeunewind SI fie dupi dorin,talor, lcoana t displrut de la vederealor. DupI ?ceasta,aceeasilcrliand,s-attiltat in aceleagihotare ale marelui Novgorod,in satul ce se numea Vimoceni.ti,lingil riul Oiti, distanli de o suti de stadii (1s5km) de Tihfini stind in vizduh gi luminind cu negrtritl luminl. VIzind-o oamenii din satul acela,s-auadunat cu totii qi cu spaimi semirau de ce sevedea,gi au inceputa serugacu dinadinsulPreacuratei Maicii lui Dumnezeu.Atunci minunata lcoantra StIpinei, s-apogorit din vizduh la aceioamenigi sta pe pnmint. Luind-o cu negriiti bucurie qi slrutdnd-o cu multl dragoste,i-au zidit in grabil un mic paraclis, unde mai pe urml s-a fiicut bisericl in numele PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu,a cinstitei qi slIvitei salenaqteriizvorind, de la aceaSfang lcoant, nenumirate Ei negrtriteminuni de vindecare a bolnavilor. insl nu duptr multd vreme, acealcoand,a fost luatl de mtnd, s,ipurt2ndu'sein chip minunat prin vlzduh, s-aardtat nevZrzrrti,

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

391

in locul ce se numeaCoiela,aproapede riul Pasi,intr-un munte ce se afla la o distan\ilde 20 de stadii de,Tihfini.Ca gi in satul de mai inainte, as,a;i acolo,Sfinta IcoanI strilucind cu minunatd lumind, au vilzut-ototi locuitorii din acea,parte, clre adunindu-secu miraregi cu spaimd,,aufilcutmulte ruglciuni cdtreMaica lui DumnezetJ, ca sd rImlnI la ddnsii.Pentrudragosteasi rugiciunealor cdlduroasi,ei qi-audobdndit cererea, cilci acealcoand, s-apogoritla ei din inilfime. Atunci gi oamenii aceiai-au zidit o casl micl de rugdciune(paraclis) unde mai pe urml s.aflcut bisericd in numelePreacurateiNlscltoarei de DumnezQu, cu hramul Sfiirtului ei Acoperdindnt.Dar n-a voit Preasfinta Ndscltoarede Dumnezeu,nici in acelloc sd petreacd,prea mult timp lcoanl sa, cdcj dupi un timp iar s-aluat de acolo de mdnl n€vdzutI, si mutindu-se, s-aardtntin munte la Tihfini, aproapede rdul ce se numesteTihfini. MINUNEA 416 Minunile frcute Ia Tihfini, prin Sfinta lcoanil a Preasfintei Niscltoarei de l)umnezeu Icoana ceafdcdtoarede minuni a PreasfinteiNdscltoarei de Dunrnezeu , s-aardtatsi in Tihftini, ca si in celeiilte localitlti, stind in vizduh, fiind -purtatdde un nor u$or Ei rdspindind lumind negrditd.,pdnd depafte.Ydzdndsi auzind acestea,s-aadunat acolo multime de popor de prin sateledimpreiur, avind in fruntea loi pe Preoli si Diaconi,ce purtau cinstite cruci-giSfinte Icoane, cu c0ntdri de Psalmisi rugdciuni...Atunci poporul vdzdndminunea nceasta,^ striga cu lacrimi cltre Preasfinta Ndscltoare de Dumnezeu:,,lmpilrdteasI,vino la noi! StIpan[ vino la noi! Cauti sprenoi nevredniciirobii tii, gi trimite asupranoastrl, indurdrile iubirii tale de oameni. Cerceteazil-ne de sus si ne lumineazd,pe noi cei intunecatide pilcate,prin venirea,ta cea,cu razd luminoasI!" Rugindu-seastfelcu osirdie si vdzind multe lacrimi, s-apogorit in miinile lor aceaSfintI lcoand,pe carecuprinziud-o cu bucurib, au slruta-o cu dragoste.Flcind multe inchinlciuni, indattr au inceput atilia lemnepentru o casl de ruglciuni, in caresI aqeze Sfinta Icoand,pe care au Ei inceput-oin acel loc din munte. Venind noaptea,oamenii s-audus pe la caselelor, riminind numai cit)va pe lingl Icoanaceafilcdtoarede minuni, ca sd"pefteacd,

392

PTotos. NICODIM

MANDITA

toatd norpteain priveghereEi ruglcini. implinind cu multi dragoste lucrul acesta,spre ziul insl, au adormit. in acel timp s-a flcut o foarte mare minune. lcoana'aceeafdciltoarede minuni a Preasfintei Niscltoarei de Dumnezeu,ridicindu-se de acolo cu temelie cu tot, de asemeneagi toate lemnelecele gitite pentru casade ruglciune, pdnl;i surcelelece erau pe ios, prin dumnezeiascavoie, luindu-se de miini nevilzute,s-amutat in altd,parte, fdrd.sd,vadl Ei fdrtr sil audd ceva,din cei ce stiteau de veghe. Cand s-audeEteptatoamenii aceiaEi n-au maivdzut chipul Preasfintei Niscitoarei de Dumnezeu,nici temelia gi nici lemnelece au fost adunateacolo,au fost cupringi de mare fricl Ei spaiml. A doua zi venind poporul pentru a se inchina preacuratului chip al PreasfinteiNlscltoarei de DumnezeuqisI ridice cLSL-cea de ruglcine ce au inceput-o,dar negdsindnimic ln locul acela, s-auinspdimintat qi au intrebat pe cei ce stdtuserdacolo: ,,Cum Ei le-aurdspuns:,,PetrecindtoatfnoapEicind s-auflcut Lce sta,?" teafdrd,sofiln,spre ziul am adormit pulin;i apoi deEteptindu-ne, nu se gtie cum, de cine s-auluat Ei unde s-audus celede acolo, impreund cu Sf2nta[coand".Atunci tofi s-auumplut de mihnire ;i de iale;cdcis-aulipsit de o boglfie duhovnlceasclmult minunatd"ca aceea.Au inceput cu tofii a plinge, a se tiggui qi a face rugdciuni cdtre Dumnezeu,strigind: ,,Stipine, iubitorule de oameni, aratd-nedumnezeiescul tiu dar,pecarebuiubirg de oameni'Eipreasllvire, l-ai trirnis in parteaRusiei,sI nu ascunzide noi acea.neprefuitn comoard,prin care ndddfduiama ne imboglgi sufleteasca noastrdsirdcie! O, Stdpinl, MaicaMilostivirii, unde te-ai dus de la noi newednicii robii tili? leri, prin venirea ttla noi ne-am umplut de bucurie negrditi, iar acum prin ducereata de la noi, ne-ailtrsatin lacrimi gi in tinguire. Te ruglm o, MaicI Preaanratd", aratd-tenoud,lumina noastrl, qi preftr-neintristarea in bucurie". Astfel tdnguindu-se,au plecat,ctrutind gu plingere pretutindeni, prin tot muntele acelaqi prin toatd"dumbrava,unii privind prin vlzduh, iar allii cercetandcu dinadinsul pe pdmint, pentru a af.lape Ceadoriti. Ostenindu-se ei astfel,li s-aLriltat spre rislrit, pe partel cealaltda riului Tihfinului, in pustia ceaintunecoasl, departede munte cala doud,stadii,o lumini minunati. YilzlndpoporuI lumina aceea'au alergatacolo degrabdgi au glsit lcaana PreasfinteiNiscltoarei de Dumnezeu,impreunl cu temelia qi cu

t-

.MINUNIIE

MAICII

DOMNUT,AI

3g3

toate lemnelegi surcelele.Temeliasta intreagr, precumera inte_ meiatain munte; iar sfinta Icoani sta,:. la,rii;iocur temeliei, pe pereteledinsprerrsrrit, in vrzduh, nefiind cu nimic prinsr de perete,gi strrlucind ca soarele:Toti cdzindsi inchinlirdu-se,cu lacrimi de bucurie,strigau:,,slavrrie, Hristout"our.a"zeule, slavr fie Maicalui Dumnezeu,cd nu ne-ailisat pe noi'robii tri; nu n9 trsd pe noi pdndla sfirgit gi totdeaunasr petreci cu noi, pdzind Ei mintuind turma cea cuvintdtoarc a Fiului tIu,,. Rugindu-sedin.destul,s-auapucatde zidire gi alegind brrbati 'ce:'rrt;-a cinstiti si binecredincioqi,i-au trimis in marea Novgorodului, la PreasfinfitulArhiepiscopAlexie,si la maimarii cetitii. ca sr-i inEtiinlezede preaslrvita ardtarca icoaneiceleifdcrtoare de minuni, carenu se gtie de unde a venit la dingii, purtindu-se de ingeri prin vrzduh. Arhiepiscopursi maimarii ietetii auzind despre celeint2mplate,s-auminunat gis-auumplut de bdcurieduhovniceascd, gi mulpmind, au preamrrit pe Dumnezeusi pe preacuruta -luiMaicd,. Apoi ei au instiinlat despre z.ceustlgi pe stnpdni torul lor, trimifand vestitori in cetateaimpdrdteascia Moscovei. preo,tisi-Diaconi,i-au trimis la fgo_!Arhiepiscopulhirotonisind Tihfini, impreuntrcu brrbalii cei veniti, dandu-lebinecuvdntarerpentru zidirea bisericii, inchinati cinstitei gi preaslrvitei Adormiri, a PreacurateiNrscitoarei de Dumnezeu,precum gi Sfdritul Antimis, pentru sfintirea ei. Ajung0ndei la rftriini, .au iaitatrugecini inaintea Icoaneicelei frcrtoare de minuni ,-"u apucatcu Ei sdrguintdd,e zidire si srvdrsirea bisericii, pe care in scurt timp au si isprrvit-o. Apropiindu-seprazniculcinstitei si sldvitei Adoi_ 1ntri,a trimis pe eclesiarhin sateledin imprejurimi, pe distantd d.".?o-de stadii si mai bine, ca strvesteasc'iciestiniioruiuu ,rirr,tirii bisericii gi viitorul praznic al preasfintei Niscitoarei de Dumnezeu,vestindu-leca prin postire Ei rugiciune sr se pregrteascd.pentru praznic,gi pentru sfinfirea bisericii, la care erau rugafi sI vind cu to+ii.

tilaicao"-"y,lT Htl#

lclesiarhuru i.

cate a ve'stit despre sfintirea bisericii din tiirfinl cu numele Gheorghe,al bisericii celei _ Acel eclesiarh (paraclisier), din nou ziditd din Tihfini, era un lldrhet cu7ia,tra.ctfrutd,, cucer-

3g4

-l:

Protos. NTCqDIM MANDIIA

nic qi pldcut lui Dumnezeu.Acelaimplinindu-9i datoria dupl p9runca^primittr se intorceala biserici, in ziua dinaintea Pruznicului. n riir,d depattede bisericl, cale de trei stadii in pustie, a simfit un miros pllcut, de timiie 9i aromate mirositoare cdci Darul Sfintului Duh prin venirea sa de fald,,a umplut acelloc de - cilci aveasil se afate aici, insdqiPreasfintaNlscltoa' mireasml re de Dumnezeu.Pe cind Gheorghemergea9i cugetain sine, de unde ar puteasI vinl ?n nceapustie,o miteazmi.atdt de plicuti, deodatdt vdzut pe Preasfinta Nlsctrtoarede Dumnezeu,stdnd pe o ramurd debrad,;i strllucind cu lumind,negrilitd'.!i!in3"d in mina dreaptd,un toiag rogu,in carc pdreacI se sprijind. Inaintea ei se afia un blrbat luminos,imbrlcat in haine arhieresti, impodobit cu cdruntefe, care dupi chip semlna a fi Sfintut Ierarh Nicolae. Yilzdndeclesiarhulaceaminunatd.Ltilta;re,s-acuprins de fricl cel ce stltea ;i spaiml gi a cdzntla pimint ca un mort. Arhiereul inaintea Ndscitoareide Dumnezeu,apropiindu-sede el l-a atins zicindu-i: ,,Scoali-te,nu te temet" lalr el cu cutremur ;i cti spaiml *a sculatstind in genunchi9i avand miinile la piept, privea la ceea ce sevedea.Atunci PteaqtrataFecioarlce gedeape ramurd,i-a zis: ca ,,omule,ducandu-tela bisericd,sd spui Preo{ilor 9i o_amenilor, pe mea, punl biserica seiu pundcruceac6ade fier, pe carevor s-o Eclesiareu". voit am aqa pentru cl lemn de pund o cruce ci si ; nd tuana pulinl indtdzneald,L zis,cu frici: ,,DoamnI9i Stlpina i-a rlspuns: mea,nu md vor credepe mine". La aceastaArhiereul, ,,candnu te vor crede,atunci va fi semnde incredinfare!" Dupd iuvintul acesta,PteacutataFecioartrctfe s-L ariltat Ei Arhiereul cel ce stfitea,inainteaei, s-auflcut nevlzu,ti.Atunci -eclesiarhula infeles, cd.atilttte;a PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeuesteadevdtatil,,iar arhiereul care s-aardtatimpreuntrcu ea' estemafele Arhiereu, filciltor de minuni, Nicolae.ingenunchindincl o datd" in loCul Lcel?.,aindllatruglcini de multumire lui Dumnezeu'pen' tru cI s-ainvrednicit de tcea vedetepreasllvitl. Mergind la bi seficd,a spusPreofilor gi oamenilor,celece avdzut Ei auzit; dar aceianu l-aucrezut,ci au poruncit lUcrdtorilor,ca sd puni pe bisericl Cruceaceade fier. Cind unul din aceilucritori dupi porunca Preotilor a luat Cruceade fier qi s-asuit cu ea pe bisericI, ;i

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

395

a inceput sd o aseze,deodatd,s-a pornit un vint tare cu vifor mare, iar pe omul cu Cruceade fier, apucdndu-lcineva nevdzut, ca si cu miinile, l-a pus pe pimint lJieviltilmat,ca gi cum s-ar fi coborit singur cu picioarelelui. Atunci Preolii si oamenii vdzdnd aceaminune,s-autemut si au crezutcuvinteleeclesiarhului,preamlrind pe DumnezeuEi pe Preasfdnta Nlscltoare de Dumnezeu, gi au t-ericitpe marele fdcdtorde minuni Nicolae.Apoi indatd fIcind o Crucede lemn, au pus-ope biserici Ei au prlznuit cu bucurie ziua sfinlirii bisericii,'impreunl gi cu PraznicirlAdormirii PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu.Si se slvirseau atunci multe minuni, din acea lcoand"fdciltoarc de minuni a Preacuratei Maicii lui Dumnezeu,d0ndu-setfindduire celor cupringi de boli, dar nu numai atunci,,ci si dupl aceel. DupI sfintirea bisericii PreasfinteiNdscltoareide Dumnezeu din Tihfini, tot poporul s-adus acolo,unde pldc-utullui Dumnezeu,eclesiarhulGheoighe,avdzut pe PreasfintaNlscltoare de Dumnezeusi pe ficltorul de minuni Nicolae,gi rugindu-se au zidit o casdde rugicini in numeleSfintului Nicolae,flcdtorul de minuni; iar din ramura aceea.pecareL stat PreasfdntaNIscltoare de Dumnezeu,au ftrcuto Crucesi au pus-oin casade rugdciuni, pentru inchinare, poporului cel bineciedinciosce venea acolo. Toateacesteas-aufdcut pentru neuitata pomenire a celor de pe urmI, despre ardtarcaPieasfinteiNiscltoarei de DumnezeuEi a Ierarhului Nicolae.Multe minuni se fdceauacplo,ca Ei in hiserica PreasfinteiNdscltoareide Dumnezeu,spre slavaDomnului si spre folosuloamenilorcelor credinciosi. MINUNEA 418 Sfinta lcoanl din Tihfini si Crucea frcuti din ramuri de brad, de doui ori scapl nearse . DupI ce au trecut gapteani de la sfinlirea bisericii din Tihfini, prin minia lui Dumnezeupornitd.din catzapdcateloroamenilor, gi qrin nepurtareade grijl a sluiitorilor biserice;ti,intr-o noapte s-a'alxins biserica,de la niqte luminilri rilmasenestinse,care fiind de lemn a arsto td.si s-afleut cenusl. Dar Icoana fdcdtoarc de minuni a PreasfinteiNesceidareide bu*"r"u, fiind scoasX din foc, cu puterea cea nevdzutila lui Dumnezeu , s-a aflat infiun enuper,la o deplrtarc de o iurndtatede stadie de acel loc.

MINUNIIE

Prin voia lui Dumnezev,in acelagitimp .a ars 9i casade rugiciune din pidure, iar crucea cure erl filcutl" din ramurl pe cate sezuseNiscltoarea de Dumnezeu,de asemenea,filrd sil fi cdzut in foc qi sn fi ars, s-a glsit intreagn 9i nevdtilmatd.,la o micil depdrtare,in desisulienuperilor. DupI ce s-aintlmplat acelincendiu, s-aflcut a doua bisericl' tot din lemn, in locul celei arse,deasemenis-aflcut 9i in pustie' s-apus cu cinin acelaqiloc, o altd casdde ruglciune. Dupi Lceea" a Preasfintei Icoani ste ln biseriia ceanoul, la locul sIu, Sfdnta Nlscdtoarei de Dumnezeu,asemenaEi Crucea Ei'aluat locul ei, in noul locagde rugIciune. DupI ce au mai trecut cinci ani, prin inglduinla lui Dumnezeu,intr-o noapteiarZgi.s-aaprin-sbiserica gi a ars toatd.pind"in temelie. lar lcoana ceafdciltoarede minuni a PreasfinteiNlscdtoarei de Dumnezeu,asemenirugului nears din Sinai,degrabs-aglsit in cenuEl,fdtd,sd'fie cdt de pulin vitlmatd de foc. Tot in acelagiceas,nu se gtie in ce impreiurLte, L ars gi casade rugdciunedin pustie, dar cruceas-agdsitin cenuEd,fiind nevdtdmttdde foc. Toti mirindu-se de nigte minuni ca acestea,preamlreau pe Dumnezeugi pe Nlscitoatea de Dumnezeu, si sirguindu-se iarXgi au ficut o'a tteia bisericd de lemn, mai mare gi mai frumoasddecit cea dintii, asemeneaau ridicat ;i o a treia ctsd'de ruglciune in pustie. MINUNEA 419 Minunea care s-a ftcut la Tihfini' c6.nd s-a zidit biserica de piatrd' A treia bisericl de lemn din Tihfini, a durat mai bine de'100 de ani, pinl in zilele bine-credinciosuluiimpdrat, a toatd'Rusia, \hsile Ioanovici.Acela cu osebiti dragoste,pornitl din rdvna 9i osdrdia ce Lyea.ciltre Pteasfinta Nlscitoare de Dumnezeu,venind oarecind qi inchinindu-se la lcoma ei cex filcdtoate de Tihfini, din vistieriile sale minuni, a poruncit ca sd se zideascd,in de o bisericd implrltegti, Piaftd". in vremeacdnd s-alucrat la aceabiserictr,cu voia lui Dumnezer s-aflcut o mafe minune.Pencindpridvorul-Bisericiier'/-giltz de zidit Ei lucrltorii iucepuserla tencui;i a albi perelii, iltunci. cu iudecl,tilepe care numai flumnezeule Etie,toatd'zidtea pridvorului s-asurpat si a acoperilcu piatrl pe cei 2A de lucrtrtori ai

MAICII

DOMNUTUI

397

bisericii.Preofii qi tot poporul au fost cupringide mare intrista,re,crezandcu tolii cI lucrdtorii ingropali sub dlrlmdturi, au murit de greutateapietrelor.Atunci ei au inceput a da pietrele la o parte,qi dupd trei zile de muncd,iau gdsitpe tofi vii, nevltdmafi cu nimic, fiind pdzifi cu milostivirealui Dumnezeugi cu apdratea,PreasfinteiNiscltoare de Dumnezeu.Cind poporul avilzut aceasta,s-aumplut de bucurie si a dat mul.tumirelui Dumnezeu ;i celei ceL-anlscut pe El, pentru aceaminunepreasldvitl.Apucdndu-sedin nou de lucru, au zidit mai frumos pridvorul acela, iar dupd ce a fost terminatdtoati impodobireabisericii,s-aflcut sfinlirea ei de cdtre Serapion,Arhiepiscopulmarelui Novgorod. Dupd sfintirea bisericii,Arhiepiscopula pus intr-insa cu cinste, lcoanafdcdtoarede minuni, a PreasfinteiNdscltoareide Dumnezeu.Iar in locul acelaunde s-aardtat MaicaDomnului impreund cu Sfintul Ierarh Nicolae,eclesiarhului,s-aintemeiato mlnlstire pentru petrecereacdlugdreascd. DupdLceea, insuqiimpdratulRusiei,Vasileloanovici,a venit la Tihfini, pentru a se inchina gi a sdruta cu evlavie lcoana cea filcdtoarede minuni a Preasfintei Ndscdtoarei de DumnezeuEi pentru avedeabisericace s-azidit, cu bani din vistieriile sale.Dupd moarte lui, urmind la impdrlfie fiul sdu,Ioan Vasilievici, avdnd m&re evlavie cdtre lcoana PreasfinteiNlscdtoareide Dumnezeudin Tihfini, a intemeiataici o mlndstire de ob;te pe care a ingrddit-ocu ziduri de piatrd, qi a indestulat-ocu mari daruri implriteqti. Primul egumenal acestei mdndstiri,a fost pdrintele Chiril, om foarte sporit in fapte bune,cateLveLmareevlaviecdtreMaicaDomnului.Pentruminunile celemari gi pentru darul ce se revirsa cu imbelqugarede la Sfinta Icoanil,mulli clluglri imbunltl{ifi si-auplrdsit locaqurile lor din pustie si s-au aqezatin aceastdSfdntdMdnlstire, in curind intemeindu-seaici, o obgte foarte inchegati. MINUNEA 420 Un monah, frglduind ed,vamerge si se inchine la . Icoana Maicii lui Dumnezeu,s-avindecat pe loc Un monahanumeAvram,ce viefuiain mdndstirealui Serghie ca la cinci sutede stadii depdrtarede Tihfini, a fost f.oute multd vrernebolnav in stare foarte grea qi aqteptasd moarI. Dar povdtuitorul aceleimdnistiri, un bdrbatpldcutlui Dumnezeu,anunle

3gs

Protos' NTCODTMMANDITA

-

Martirie.,qtiind din auzite de Icoana ceafilciltoarede minuni a PreasfinteiNiscltoarei de Dumnezeudin Tihfini, 9i de multele timlduiri ce se dldeau prin ea celor neputincioql,a pgryncit ucenicului slu, si se ducdacolo9i sd seroagePreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu.Bolnavul auzind acestea,a filgildrtiltcd va mefge indatil sI se inchine la lcoana Preasfintei Maici, gi.din ceasul acelaaciEtigattlmlduire deboalas^ cel lungi ;i grel intorcandu-sede 6 fo4ile morlii, gi astfel s-asculatslnitos de pe patul durerii. Bucurandu-se Ei sllvind pe Dumnezeu,impreunl cu el s-a bucurat ;i Martirie, poviluitorul lui, de grabnicainslnitoEire. Martirie a poruncit ucenicului.slu sd meargd,indatil ca s'-gi implineascl figZOuitrlnsa.Awam merg1ndfdrd,zilbavdgi aiungind acolo, gia implinit flgiduinla, cilza'ndcu lacrimi de bucurie la preacurat1icoand,gi ilrutindu-o cu buzele,povestea|a toli de barul cel mare pe care i l-a fldut lui Preasfinta Niscltoate de Dumnezeu.Auzind despreaceaminune PreasfinlitulPimen,ArhiepiscopulNovgorodului,s-aumplut de mare bucurieduhovniceas,i, pt"u^nrind pe Dumnezeu;i pe PreacurataLuiMaicd"Dar pe Avram nu l-a mai ldsai sd se intoarcilla povlfuitorul sIu, incredinpndu-i cheilebisericii, ca el sd"fie cel dintai 9i cdl de pe urmI, inaintea Icoanei celei flcdtoare de minuni, pentru mila cea negrditd,ce a xrdtat Maicalui Dumnezet cdtredinsul' Stareful Martirie, dupd plecarelui Awam a inceput a pla;nge, cdidu-secd nu s-adus Ei el cu ucenicul,spre a seinchina Icoanei fdcdtoarede minuni a PreasfinteiNiscdtoarci de Dumnezeu,9i qi-apusin gdndsd se ducI, dupl ce seva intoarceucenicul.AEteptind multd vfeme sosirealui, s-asupdratde zibovire. Dar pentru mdngiierealui a dvut in vis, o minunatdvedenie.se flcea cI in part6aunde era Tihfini,'pe indlfimea unui stilp mare.de foc, se afla stind, chipul PreasfinteiNlscdtoareide Dumnezeu'asemenea ' cu Icoana dinTihfini. Acel chip strllucea toafie tare, el avind dorinla sz-l sirute, 9i in aceadorinp fiind, s-a{eEteptat'Dupd descoperire,ldsind toate a plecatla Tihfini, unde aiunaceasid" gind cu bine gi vilzdnd Sfinta Icoani a PreasfinteiNlscltoafei de Dumnez1rr;L cdztrtinaintea ei cu negr[itfl bucurie si se ruga cu multe lacrimi. Gisind Eipe ucenicullui aici, s'Lbucurat foatte mlnlstire. mult si s-ahotdrat sd,rdmind 9i el in aceastd.

MINUNIIE

MAICII

DOMNULUI

399

Dar dupd un timp, voia lui Dumnezeua fost, ca Starelul Marti rie"sd plece de aici intr-un loc pustnicesc,la- 40 de stadii de la Tihfini. Mai inainte de a pleca,a pus pe cineva de a fdcut o icoand dupd asemdnarealr;<>anei celei fdcitoare.de minuni, pentru evlavia si dragostea mare pe care o avea cdtre aceastdSfintd Icoan'i, si pentru ca sI aibd cu sine o m2ng0iere,despdrfindu-se de ea. Cu acestdar gi cu aceastl m2.ngdierea plecatstareful_Martirie, in acel tinut indepdrtat, purtind neincetat cu sine, eceastd" sfintd icoand. Pentru dragostealui cea m te, cu care a ficut-o Ei cu care o purta, Preasfinta Ndscdtoarede Dumnezeua fdcut prin ea o mare minwre. Odinioari; Simeon impdratul Cazanului, venind in cetatea. Tihfini, in acel timp fiul lui, Ioan, imbolndvindu-se greu,.amurit. Fiind de fald Ei stareful Martirie, a scos icoant aceea"ce o purta la sine, si punindu-o pe cel mort,, acesta indatd" a inviat. Atunci, impdratul Simeon urnplindu-se de bucurie, a dat multumire lui Dumnezeu si Preasfintei Ndscdtoare.lar fericitului staret mul.tumindu-i, i-a zidit in pustia lui o bisericd de' piatrd, din averea sa, in nurnele Preasfihtei Nlscitoarei de Dumnezeu si a intemeiat acolo qi o mindstire. MINUNEA 421 Un buehet de minuni, din cele multe, nestiute sau uitate, fdcute prin Sfintalcoand din Tihfini De la trdtarea $fintei lcoane in Tilrfini si pind la zidirea md,ndstirii, au trecut o sutd gaptezeci.qi qapte de ani. in acestl vreme, biserica a fost ziditd,de Preofi mireni. Flcindu-se nenumirate minuni de la acea lcoand sflntd si dA.ndu-sefelurite vindeciri celor bolnavi, nimeni nu le-a scris pe acelea,pentru ingtiinlarea neamurilor de pe urnrd, ci numai putilte dintre ele, pe care*le vom aminti mai jos! l. Un om anlune Teofil, fiind orli de patru ani qi qaseluni, ddpd ce .s-arugat {raintea Icoanei Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezev, a vilzut. In aceeasi vreme, un copil amune Haraldmbie, era inclricit, si fiind adus la Icoana cea fdcdtoarede minuni, s-a izblvit de duhul cel necurat. '2. Ztthariaorbul, cinci ani nu avdzlt lumina cu ochii, si fiind adus inaintea Sfintei lcoane, a cdpdtatvedere.

400

PTotos, NICODIM

MANDTTA

al 3. Femeiaunui om, anumeCliment,carelocuiain Moscova, pat an un in zdcdnd clrui nume erl Paraschiva,fiind bolnavl 9i intreg, pdtimearlu cu tot corpul de aceaboall.Din pricina durerilor ielor mari isi pierdusemintea gi ochii orbise.Bdrbatulei a umblat Ei a cheltuit foarte mult, ca s-o poatl tlmddui, dar cu nimic nu a sporit, din care cauzil s-a deznildliduit de viafa ei. Auzind el, cd PreasfintaNlscltoare de Dumnezeu,prin cinstita sa icoanddin Tihfini, facemild si dtrruieEtegrabnicl tdmiduire tuturor credincioqilor,s-a umplut de nidefde qi 9i-aindemnat femeiasifdgdduiasclcu credinfI, cdva mergesI seinchine,chipul;ri celui ficdtor de minuni al PreasfinteiNdscltoare.Ea a fdgdAuit qi indati, cu cuvintul fdgdduinlei s-asculat din neputinlele celecumplite,ca dintr-un sofiln' 9i s-ainslndtoEitcu tot trupul, numai la ochi nu capdtasevedere.Atunci amindoi, blrbatul qi femeia,s-audus la Tihfini, implinindu-gifdgdduinfalor. Ajungind in prima sambltd a Marelui la locagulPreasfinteiNdscdtoare, Post, au fdcut cintare de rugdciuneinaintea Icoanei celei fdcdtourede minuni gi cind se aflau la cintzrea ceade toatdnoaptea, de Simbitd spre Duminici, femeia lui a cdpdtatvedere din miYdzind toli acea lostivireaPreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeu. minune, au preamlrit pe Dumnezeugi pe Nlscdtoarcade Dumnezeu;iar cei ce au cd;tigat aceastdmild, mul,tumindmult, s-au intors cu mare bucuriela casalor. 4. odatd,a fost adusun om orb, cu numele Grigore, acelatugindu-sein vremeaprazniculuiPreasfinteiNdscitoareide Dumnezeu,inainteachipuluiei celfdcdtorde minuni,i s-addruitvederea si asas-adus la cLSasL,sllvind pe HristosDumnezeusi pe MaicaLui cea Preacrratd,pentru acea'tdmddnire5. DupI citeva zile,a fost adusin minlstire,la lcoana ceafdcitoarede minuni a PreasfinteiNiscltoarei,un om anumeAndrei, cureete sllbdnog,mut gi surd. Acelaa pitimit intr-acelenepurugdciunipentru el,indatds-atlmdduit tinfe, 15 ani.Fdcdndu-se de neputinfelesale;qi asfeli s-adiruit artrzul,i s-adezlegatamufirea limbii, si s-asculatslnltos din sldblnogireade cate fusese cuprinstot trupul. 6. O femeie anume Mavra, care ttilia in apropiere de riul Ostii, fiind cuprinsi de orbire timp de 7O ani, a fost adusdla Icoanacea fdcdtoarede minuni si a cipdtat vederea.

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIAI

401

7. in acelasian a fost adus in sfintul locag,de la Novgorod, un copil cu numele Gheorghe,c re era cuprins de duhul cel necurat de sase ani, de care era chinuit cumplit. Venind el inaintea Sfintei Icoane a Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu,indati duhul cel intunecat, nesuferind lumina Darului Preasfintei Ndscdtoare, s-a stins ca intunericul inairitea soarelui, si astfel s-a inslndtosit copilul. 8. O vIduvl, anume Iuliana, era as de greu bolnavd de ochi, lnc0t nu vdzuse lumina de doi ani. Auzind despre lcoana Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeucea din Tihfini qi de negrditele vindecdri care se dlruiau oamenilor, s-a aprins inima ei cu clldura credintei si dragostei cdtre Ndsctrtoareade Dumnezeu,si a fdgdduit si meargd,la acea lcoand,spre a se inchina. Din momentul acela,Preasfinta Stdpanl ia ddruit vederea, iar ea sOrguindu-se, a mers la aceamdndstire, astfel implinindu-si fdgddtinla, Ei mulpmind Preasfintei Ndscitoare, pentru minunea ce a ficut-o cu ea. f. in vremea arcee, un om anume Achindin, neput0nd sI umble pe picioare nicidecum de doi ani, deoareceii erau zgircite, a fost adus inaintea lcoanei fdcdtoare de minuni a Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeusi indatd i s-autdmiduit picioarele.Sculindu-se inaintea tuturor, umbla sdndtos,multumind lui Hristos si Preacurateilui Maici. 10. Un tindr orb, anume Ioan, din cetatea Novgorod, fiind adus in sfintul locas,sia c{tigat vederea, de la Icsana Preasfintei Nlscitoarei de Dumnezeu 11. Alt tindr indrdcit, anume Maxim, fiind adus de pdrintii sdi la chipul cel fdcdtor de minuni al Preacuratei,incd"pe cale fiind, diavolul a fost izgonit din el cu puterea lui Dumnezeu.Mergind in mdndstire au spus de minunea ce s-a flcut, dind mullumire lui Dumnezeu si Preasfintei Ndscdtoare. 12. O femeie anume Elena,fiind oarbd de doi ani si saseluni, a luat timiiduire si avdzut, pe c0nd se aflainaintea chipului celui ficdtor de multe minuni, al PreasfinteiNlscdtoarei de Dumnezeu, intr-o zi de Duminici, pe cdnd se sdvirqea Sfhnta Liturghie, in vrelnea cintdrii Axionului: Cuvine-secu adev,irat sA te f'ericim... 13. Altd-femeie oarbd adicd,Maria, fiind adusd la praznicul Adornririi Preasfintei Nlscitoarei de Dumnezetr,la.chipul cel fdciitcr rle mununi, indatir si-a cdpdtatvedere cu darul ei.

402

Protos. NICODIM MANDTTA

14. Asemeneaun om anune climent, lucrdtor de argint, fiind bolnav de ochi qi lipsit de luminl, a cigtigat vedere, rugindu-se la lcoana cea fdcdtoarc de minuni a Preasfintei Ndscltoarei de

Dumnezeu. 15. Alt orb cu numele Filip, n-a vdzttt lumina cinci ani. Ducindu-se in aceea mlnlsiire in Duminica ortodoxiei, sta qi se ruga inaintea Icoanei fd,cdtoate de minuni L Preasfintei Ndicdtoare, gi in vremea sfintei Liturghii, la iesirea cu Sfintele Daruri a ciltigat vedered. 16. in acela;i an, a venit din cetatea impdrdteascdMoscova, un om cu munele Chiril, si rugindu-se Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu,a ciEtigatvederea.Acela spunea cl.suferind mai inainte de dureri d.e iap si de ochi, dupi aceea din matea durere a orbit de amindoi ochii, n'evdzindlumina zilei o jumdtate de an, gi avind in continuare dureri mari de cap. + Pentru aceastz el era f.oafte ingrifit de ai sdi. Intr-o noapte' cineva i-a ;optit soliei sale sd meargd.la Tihfini, la lcotna cea filcdtoarede minuni a Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu9i va lua vedere; iar de nu va mefge, va pdtimi mai rdu! Femeiadegteptindu-se a spus b[rbatuluiliu, cele ce auzisein vis. incepdnd el a se ruga cu cildurd Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu,si fngdduind cd va merge la Tihfini, din acel ceasi s-auqufat durerea de cap gi i vilzut cu amindoi ochii, 9i astfel s-a insdnltogit desdvirgif. Dar de vreme ce a uitat de fdglduinla fdcutd, pe c fe nu Ei-aimplinit-o, dupi o vfeme oatecafe, a venit iardsi asupfa lui boala de mai inainte. Atunci, aducindu-qi aminte de fdglduinla neimplinitd, Ei recunoscdndu-Eigreseala, a inceput a plinge gi a se tnngui. Apoi iardgi innoind flgdduinla, s-a rugat Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu 9i a cigtigat silndtateprin milostiun ochi, cell, virea ei, dar nu ca prima datd.,ci vedea numai cu lalt rdmandnd orb. Plecand fdrd, de intitziere spre Tihfini, spre a se inchina la lcoana cea fdciltoate de minuni, ajungind Ei vizindu-o cu ochii, i s-a deschis qi celdlalt. L7.Dupd puFna vrelne, o ferneieanume Elena,a venit si a spus cI a fost oarbdtrei ani. Avanclmare credin\d",a porungit sd o duc6 de Dumnezeu,,Ei pe cind Ei pe ea lalcoanaPreasfintei Ndscitoarei astf'elsfirdtoasl aiungand vederea, ie afla incd pe cille,a clobindit

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

403

la mlnlstire, dind mulgumire lui Dumne'zeu,inaintealcoaneifdcdtoare de minuni. Asemeneasi un blrbat, anume Mamant, c re L venit din hotarele Iezerului Alb, a spus cI multi vreme a fost orb, si numai cind Ei-apus in minte ca si meargd gi sI se inchine la lcoana Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu,indatd, a vdzut. 18. Alt bdrbat, din aceeasiparte, anume Diontid, venind, a spus cd a cdzut in sld,biciune de un an intreg, dar aducindu-Ei aminte de Icoana cea f.dcdtoarc de minuni a Preasfintei NIscItoarei de Dumnezeudin Tihfini, a iriceput a se ruga cdtre ddnsa qi fdgdduind cd,va merge acolo, indatd s-a sculat sindtos, dupl care a.venit sI-gi implineascd, fdgdduinla. 19. Un oarecarePimen, cuprins de un drac cumplit, a fost legat de ai sii cu lanturi si dus lalcoana Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu. Pe c2nd erau ei la iumdtatea drumului, s-a timlduit prin milostivirea Preasfintei Ndscdtoare,pentru cd, a iegit diavolul dintr-insul. Aiungdnd sdndtos, s-a inchinat grabnicei sale tdmdduitoare. 20. Un bdrbat cu numele Codrat, imbolndvindu-se de cap, a orbit de ochi Ei n-avilzltrtlumina un an gi iumltate. Auzind de Icoan cea fdcdtoare de minuni a Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu de la Tihfini, s-a rugat cu umilinfl gi a dat fdgdduin\d,cd,va merge la ea spre inchinare, si indatl a vdzut. Dar, amindnd pe altd.datd plecarea, sia uitat cu totul fdgdduinla gi n-a mai mers sI dea mullumire tlmdduitoarei sale, Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu. Dupd zece ani de la cdpdtarca vederii sale, iardsi a orbit, ca si mai inainte, insl nu gia adus aminte de flgddunp sa, pini ce nu a fost ingtiinlat prin vis, clrci a vdzut pe cineva, carc i-a zis. ,,Mergi la lcoana Preasfintei Niscltoarei de Dumnezel; de la Tihfini, ca sd-fi implineqti fdgdduinla; cd,de nu vei merge qi nu-1ivei i.mplini flglduinga, nu vei cfutiga vederea ochilor". El deEteptlndu-se indatl gi-a adus aminte de ceea ce a fdgdduit, gi si-a recunoscut greseala sa; fiind dus la locagul Preasfintei Nlscdtoare,l-au pus inaintea Icoanei celei fdcltoarc de minuni si se ruga cu clldurd. $i astfel, a cdqtigatiardgi vederea,prin rnilostivirea Preasfintei Niscitoarei de Dumnezeu. 21. Un om anume loan, fiind aptoape de moarte, i s-a Lrdtlt in vis Sfintul Ierarh Nicolae. care i-a zis: *De voiesti sI fii viu si

404

Pr"t"t.Nf

sdnltos, figlduiegte-te Preasfintei Ndscltoarei de Dumneze[, cd' vei merge la lcaana Ei cea f.dcdtoarede minuni, de la Tihfini". Omul acelu degteptindu-se, indatd, a inceput a se ruga cu lacrimi qi a dat tngndiiil1; in acel ceas s-a sculat slndtos si^a mers la mlnistire,-implinindu-gi flgdduinla cu mullumire. In aceeaEi veme, au adus gi pe o femeie oarbd,anume Maria care nu vdzuse lumina zilei de zece ani. Si acea femeie Ei-a ciEtigat vederea inaintea Icoanei Preasfintei Ndscdtoare. 22. O altd femeie, anume Evdochia,din marginea iezerului ce se numeqte Onega,fiind indrdcitd 9i sldbdnoagd,avind incd 9i o mini uscatd, cum s-a fdgdduit a merge la lcoana Preasfintei Ndscitoarei de Dumnezeu,indatd. s-atdmlduit.in casa sa; pentru cI a fugit din ea duhul cel necurat 9i slibdnogirea ei s-aprefdcut in sdnitate. Dar numai mdna i-a rimas netdmiduitd, ca sd nu uite de fdglduinta filcutd... Mergdnd la Tihfini 9i rugindu-se Preasfintei Ndscltoare, i s-a fdcut 9i mdna sdnltoasd. 23.IJn om qchiop gi orb, anume loan, fdgdduindu-se Icoanei fdcdtoare de minuni a Preasfintei Niscitolte, a luat tdmdduire in casa sa, prin milostivirea ei; cdci avdzut cu ochii cum i s-au indreptat picioarele, dupd care a mers la Tihfini, ca sd. zducd. multumire tlmdduitoarei sale. in acest chip mulli oameni, cuprin;i de diferite neputinle, in vremurile acelea gi dupd aceez.,fdcind numai fdglduinge ca sd mergd spre a se inchina lalcoana ceafdcdtoare de minuni aPrea' sfintei Niscdtoarei de Dumnezeu,indatd cigtigau tdmlduiri. Duhurile cele necurate se izgoneau,orbii se luminau, sllblnogii se sculau sdndtoqi de pe paturile lor, si de orice neputinfd efa cuprins cineva, rugandu.se Maicii Domnului, 9i fdglduind a merge ia Sfinta lcoand"spre a se inchina, se timlduiaindatil. MINUNEA 422 Maica Domnului, prin Icoana sa din Tihfini si pe cei inchisi in.ea, de dusmani apLrd ministirea in zilele domnigi drept-credinciosului irnplrat vasile loanovici, prin ingdduinla lui DumnezelJ,erl mare tulburarc pe pd' mintul Rusiei, pentru pi;cnteleoamenilor. Sdngelecredincio;ilor crestini se virsa pretutindeni, pe de o parte din pricina rdzboaieior dinduntfu, iar pe de alta din pricina ndvllirii celor din

MINUNITE

MAICII

DOMNUIUI

405

afafi.. in acest timp, cetatea Moscovei a fost cuceritd de cei de altl credintd,, iar cetltea Novgorodului gi impreiurimile lui, au fost luate in stlpinire de $fezi. in acest timp ;i minlstirea Tihfinului era tot sub stipinirea $fezilor, din partel cirora suferea ma'fe stramtorare. Dar mai apoi, cu ajutorul lui Dumnezeu celAtotputernic ;i cu milostivirea Lui, in zilele drept-credinciosului implrat Mihail Teodorovici, adunOndu-seostile rusesti, a fost luati din mina potrivnicilor cetatea.impdrdteascdMoscova. Fiind trimise oqti ;i in pdrlile Novgorodului, s-a dat o mare luptd lingd, riul Ust, unde $fezii au fost biruifi gi izgonifi din pdrgile acelea.De asemeneaa fost liberatl Ei mlnlstirea Tihfini, fdcOndu-se ntare izbindire asupra $fezilor care av stdpOnit-o. Auzind despre nceastd"infringere, Voievodului $fezilor care a stdpanit Novgorodul gi impreiurimile lui, nu dupd mult timp, vrdnd sd se rdzbune, a trimis din nou ostaqii sdi, pentru a trece prin foc si sabie sfintul locag din Tihfini, precum gi locuinfele omenesti din imprejurimi, distruginduJe. instiintindu-se despre a;celsta,locuitorii cei dimprejur s-au adunat cu femeile gi copii in mdndstire, care era intdritd cu ziduri de piztrd. si inchizindu-se intr-insa impreund cu clluglrii Ei cu pulini oameni impdriteqti, nddiiduind scdpare,nu atit prin tdria zidurilor, cdt prin aiutorul Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu, care este zid nesurpat. Yenind $fezii au inconjurat mnndstirea qi se luptau cu tdrie contra ei, iar cei ce se inchiseserdin mdnlstire, erau in mare fricd. Uhii stind pe ziduri se luptau cu potrivnicii, iar altii adun0ndu-secu cdlugirii in bisericd,se rugap cu lacrimi fierbinli lui Dumnezeu si Preasfintei Ndscitoare, inaintea Icoanei ei, cel fdcdtoare de minuni, fdcind priveghere si ruglciuni de toatd,noaptea. lntr-acea noapte, o femeie cu numele Maria, dormind pufin de oboseall qi durere, si lacrimile uddndu-i faTaei, i s-a'ardtatPreasfinta Niscdtoare de Dumnezeu, zicindu-i: ,,Spunetuturor celor ce sunt in mdndstire,c sI ia lcoanl mea, si inconioare zidurile de iur-imprejur si vor vedea mila lui Dumnezeu".Femeia aceea,indatd"a"inceput a spune despre LceLSta". Auzind cele vestite de dinsa din p^rtea.Maicii Domnului, tofi s-auumplut de bucurie qi nd-

406

deideEiluand lcoana ceafilciltoarede minuni a PreasfinteiNdscItourei de Dumnezeu,cu cintilri'de ruglciune, au indllat'o pe zi' dul de apilrarcal minlstirii 9i flcdnd litie au ocolit de iur-impre' primeidiile robilor iua pllngand ;i strigand: ,,inipIr1teasil,vezi iei qi n" ipblveqtede potrivnicii care stauimpreiur. Arati-fi putere?-ta,ca seinpleagilto\iwximagii, cI tu egti cu noi, aplrntoateL noastrI". in acel ceasL cdzutfticd,mare asupfa$fezilor cafe s-au tulburat gi care au fugit de la mlnlstire, neizgonili de nimeni' Dupd ^ceeatrecind pulind vreme, $fezii au venit-cu mai mul' tI pufere gi inconiurdnd mdndstirea,s-auluptat multe zile neindatd,,fiind mult popor de amindoui pdrfile, tr"iupt. De aceastd, cei din interiorul zidurilor mdnlstirii, nefiind lipsi{i de anumite pdcate,at intilrz,tat minia lui Dumnezeu,chte ia adus panI in pragul pierudrii, cdcipdcatelelor dldeau putere ;i biruing[ potriv' nicilor.-poporul vdzind primeidia ce-i ameninfa, fiind cupringi de mare fiicI, s-auclit de pdcateletor,-9icu amardtinguire alergOndla lcoant cet filciltoarede minuni a PreasfinteiNdscltoarei de Dumnezeu,cu umilinfi au strigat: ,,FecioarIde Dumnezeu NIscItoare, vezi smerenianoastrl 9i nu pdrdsi locagultdu, in care tu inslgi egti implrdteasil. Prin venirea sfintului tIu chip, Preasfintl spre mlnlstire. Milostivegte-te ai voit a se'zidiaceastd" tufma t?.,cd vezi ol StdpanI,pornirea ceacumplitd asupranoastrd, L potrivnicilor acestora.Nu ne ldsape noi robii tIi, care nu avem de niciieri nici un aiutor, afafi" de tine". Cdnd s-aflcut aceaimpresufare de ciltte Sfezi,se aflain mdnlstirea Tihfinutui Ei un sluiitot almdnilstirii Solovetului,anume Martinian, blrbat temdtor de Dumnezeu.Aceluiai s-a atdtat in vedeniePreasfinta Nlscitoare de Dumnezeu,insolitl de Sfintul Ierarh Nicolaeqi de cuviogii: varlaam Hutinschi ;i Zosimaal solovefului.Preasfinta i-agtilit acestuia:,,LoculLcestaesteaproape de pierzare,pentru inultele pdcatecu care s-a prihlnit sfantul din vedenie,s-a meu locag".lar birbatul aceladeqteptandu-se inspiimintatfoarte mult gi cu multe lacrimi a spusacesteacelor mai mari din mInlStire. Aceia dacil ay aruzitaceastlvestire, au lor au pincercetatgi aflat pe toatepersoanelecale cu pdcatel:e pridvorul bi astfel curlfind gilritacestloc sfint, qi le-au izgonit, plece iericesc.Apoi cu multe lacrimi gi ruglciuni, se sirguiau sI

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

407

spre mill pe DumnezeuEi pe PreasfintaNiscitoare, pentru a nu fi dali in miinile vrljmagilor. Iar Domnul cel iubitor de oameni, prin mijlocireaPreacurateiMaicii Sale,a preflcut mdnia Sa cea dreaptl in milostivire, cdgidin aceastl zi, ceice erau inconjurafi au inceput a se intlri, iar potrivnicii a slIbi. Sfdtuindu-secei ce erau inchigi ;i ingrddindu-secu mila PreasfinteiNlscdtoarei de Dumnezeu,au iegit pe porfi qi au pornit asuprapotrivnicilor fdrd, de veste, blt0ndu-se cu dinqii foarte tare. Pentru rugdciunile Maicii lui Dumnezeu,arr fost sprijiniti de dumnezeiesculaiutor, pentru cd nefiind mulli, le-a ddruit sllvitd izbdnddasupravrdimaEilor,biruind multe mii, iar pe allii prinzindu-i vii, i-atf dus in mindstire. $fezii, ca sd-girdzbunepentru ruEinealor, au venit cu mai multd oastela mlndstire qi cu pornire foarte mare s-auluptat asupra ei din toate pX,rfile.incepind ei a sdpa,gropi tdinuite pe sub po rtd gi ziduri, pentru a pltrunde filrd.de vestein mdnlstire, Preasf2nta Niscdtoarede Dumnezeui s-aardtatinvedeniede noap, te lui Martinian, zicindu-i: ,,Spunecelor mai-mari sd meargl sI porcii de la cLsLmea,cd"at sdpat-ode jur-imprejur. izgoneascd. Asemeneaa sdpatgi pragul porfii pe dedesubt".Aceeagiardtare qi poruncl aPreacurateia primit in acelagceasqi un alt om, anume Grigore.Amdndoi au spusaceavedeniela cei din mlnlstire. ln aceanoapte,Domnul aardtat $feziloro minune infricogatl. Si anume,auvdzut venind la mdnlstire dinspre Moscova,mullime de ostasiinarmali, ce purtau steaguristrllucite cu semnul Crucii inchipuit pe ele, din care cauzd,au fost cuprinEide mare fricl, socotindcI esteoasteimplrlteascd, ce vine in aiutorul celor inconiuratt. Dar mai inainte de a fugi, avind nidejde in slpiturile lor, se sirguiau sd surpe poarta.Ei zidurile. Dar cei ce erau inconjurafi, auzind porunca PreacurateiNlscltoarei de Dumnezeu,de la cei doi oameni: Martinian qi Grigore, s-au intirit cu bund nideide, gi fdcind cintilri de rugdciuneinaintea Icoaneicelei flcltoare de minuni, au iegit ca si mai inainte inar: -asupra potrivnicilor. Dumnezeuaiutind dreptmafi, gi a pornit credincioEilor,a tulburat ogtile $fezilor,cdzind pesteddngii fricd si cutremur mare, din care pricinl inspiimintindu-se s-auclitinat qi au inceputsi fugd cu rugine,bltandu-seunul cu altul, ba

408

Protos. NICODIM

M.{NDfTA

chiar si de ostasii cei nevdzuli fiind lovili. Atunci drept-credinciosii, vdzind pe potrivnicii lor fugind, au luat mai multd indtdr neald.,si izgonindu-i pe'dingii, ii tiiau ca,pe niEte paie. Iesind oaste din mlnlstire, pe Sfezii care erau in gropi, pe unii i-au ucis, pe allii iau acoperit cu pIm0nt, iar pe cei prinqi vii i-au inchis in mdnlstire. Acestiaau povestit cum cd,in noapteatrecutd at vdzut venind in mdnistire multl oaste inarmatd, care dupl aceel iesind, au pornit in mare goand asupra lor. Auzind Lcester drept-credinciogiicregtini, au multumit cu lacrimi lui Dumnezeu si Preacuratei lui Maici, pentru aceastd,minunatl biruinfd. ta doi ani dupl Lceea,voievodul $fezilor, cel ce stdp0neaatunci marele Novgorod, miniindu-se asupra mlnis.tirii Tihfinului, unde a pierit atita mullime de ostasi, a trimis mai multd putere de oaste,poruncind sI risipeascdmdnlstirea cu deslvir;ire pind in temelie, iat lcoana cea fdcdtoare de minuni aPreacttatei Ndscdtoarei de Dumnezeu,sd o taie in bucdfi qi din biserica ei, cdrdmidI cu cfudmidd sI se arunce. Pornind ogtile Sfezilor,pe drumul ce ducea la Tihfini, s-au inEtiinfat despre Lceastl cei de aici, Ei temdndu-se cu tofii de fricd,,voiau sd fugd in cetatea Moscovei, luind cu ei gi Sf0nta lcoanil incercdnd sd ia in grabd Sf0nta lcoand, nu au reuEit, pentru cd,ea stdteala locul sIu nemiscatd.incet' cind atunci cu c0ntdri de ruglciuni a o lua pe dinsa, cu nimic n-au sporit, pentru cd,de cite ori se ispiteau cei sfinlifi sd se atingd cu mdinile de ea sd o ridice, eardfninea tot nemiscatd.Ydzind Lcelsta.au infeles cu tofii, cd Preasfinta Niscltoare nu binevo: ieste a pleca de acolo. Ei punitndu-gi toatd nddeidea in aiutorul ei cel puternic, s-auinchis in mdnlstire gi aqteptauvenirea potrivnicilor la ddnEii. Dar grabnica ajutiltoarc a credincioEilor gi plzi toate neadormitl a locagului siu, n-a lasat pe $fezi ca sd mai aiungd,pindla mlndstire, cile-aimpiedicat caleacu o minune ca aceasta:Pe drum li s-a ardtat o mare gi infricogatd" oaste, c re vbnea in grabl contra lor. Atunci, ei neputind sd stea impotriva unei puteri nebiruite ca Lceel,;i fIrI sI mai agtepte aiutor, cuprinzindu-se de mare fricd, s-au intors in fugd, cdlcind unii peste al1ii. Din acel timp, Sfezii n-au mai indrdznit sd vind la mInIstirea Tihfinului. Astfel Preasf.inta Ndscitoare de Dumnezeu, de multe ori sia apitat cu preasllvire locagul sIu, dar nu numai

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

409

acel locas,ci a izbdvitdin miinile si de sub stipinirea $fezilor, si marele Novgorodcu toate tinuturile din hotarelelui, Ei le-a incredintat drept-credinciosului implrat creEtin,cu ruglciunile Ei flcindu-se alinare suferintelorsi intemeindu-sepaceapeste plmdntul Rusiei. MINUNEA 423 Mlnlstirea Maicii Dommrlui, Tihfini, trece prin foc, spre curitirea de intiniciuni si pedepsire Dupdtrecereaprimejdiilorsi a necazurilorce s-auabltut asupra md.nlstiriiTihfinului, s-a^sezlt o liniste deplirri, dar carc n-a durat mulli ani, cdciDumnezeua voit dupl nepdtrunseleSale judeclfi cL pe aceamdnilstirece a pdzit-ointreagl de urgia Sfezilor, sd"o cercetezecu foc, spre curdtireade spurciciunile ce au profanat-o,gi spre pedepsireacelor ce s-auabitut. Cercetarea Lceeas-avestit mai inainte in chip minunat, astfel:La Tihfini era un om sdracanumeNichita, care fdcdndu-se nebun pentru Dumnezeu,i s-aardtatnu in vis, ci la ardtare,CuviosulMacarieJeltovodschi,zicindu-i:,,Mergide spuneegumenuluisi fratilor, ca si pdzeascd, cu dinadinsul infrinarea. Mai alessd nu fini in mindstire bduturl, din care se poate imbdta,,deoarecebefia se face pricinuitoarcla toaterdutlfile, precumsi fefelecelepricinuitoare de sminteall, adicd,plrtel femeiasci, si nici ei sd nu plece afard"din mdnistire si de l0ngd bisericl, ci sd se rcLgelui Dumnezeuneincetatsi PreasfinteiNdscdtoareide Dumnezeu,deoareceare sI vind pedeapsdprin foc asupramdnistirii". Nichitase gindeain sine:Cineesteaceststaretcinstit,impodobitcu cdruntete. care-migrliegte mie unele ca acestea? Iar cel ce i se ardtase, i-a zis: ,,Eusunt MacarieJeltovodeanul,am venit sI md inchin cinstitei Icoanefdcdtoue de minuni si PreasfinteiNdscltoareide Dumnezeu".Zicind acestea,s-afdcut nevdzut.Nichita s-adus de a spusegumenului;i fratilor, dar ei nu l-au creztJt, ciil qi batjope coreauca un nebun.DupI cdtevazile dintr-o micdintimplare s-a aprins o chilie, de la acee indatd,focul s-alifit peste toate zidurile, incdt s-aaprins toatd,milndstirea,si din minia lui Dumnezeu eta atita foc, incOttoate s-aufdcut cenupd,nu numai cld, dirile careerau de lemn,dar qi celede piatrd.,multe s-austricat de acel foc cumplit. Atunci clluglrii au cunoscutcd"erau ade-

410

Protos. NICODIM MANDTTA

vdrate cele afiltate de Cuviosul Macarie, nebunului Nichita. Inainte de ldlirea focului, ei au inceput apdzi cuvintele zise de Guvi osul, a se ruga lui Dumnezeu si Preasfintei Ndscdtoare,prin a cliui milostivire, in cifiva ani, s-a innoit acea aleasd"mdnistire. Astfel, acum std intregd, inflorind ca crinul gi imboglfindu-se cu minunile cele fdcute de lcoana cea fdcdtoare de minuni t Pteasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu; deoarecesi acum cei ce aleargd" cu credintd, isi capdtd cerintele lor, qi de toate neputinlele omenesti cOstigiltdmdduirein chip minunat, despre care s-a scris cu de-amdnuntul in loca;ul acela,intru slava lui Hristos Dumnezeu Ei a Maicii lui Preasfinte. MINUNEA 424 De unde a venit in plmintul Rusiei, la Tihfini, lcoana filciltoare de minuni a Maicii lui Dumnezeu Sf0nta lcoand,a Preasfintei Ndscdtoarede Dumnezeu de la Tihfini, care a venit aici zburind prin vdzduh,lumin0nd cu multd strdlucire Ei fdcind mullime nenumdrate de minuni, nu se stie cu siguranld de unde a plecat. Dar in cronicile cele vechi, scrise de mdnd,,ale mdndstirii din Tihfini, printre alte lucruri minunate se afld,scrisd qi aceastl povestire: Pe vremea cind Icoana cea fd' cdtoare de minuni a Preasfintei Nlscdtoarci de Dumnezeu, fdcea mari gi minunate minuni la Tihfini, de care se dusesevesteain toatd Rusia, nigte neguldtori din cet^tea Novgorodului, aflindu-se in Constantinopol, au mers la Preasfinlitul Patriarh, cu care au stat de vorbI. Printre altele, Patriarhul le-a povestit lor, despre o lcoand,fdcdtoare de minuni a Preasfintei Nlscltoare ce se aflain Constantinopol, qi care a plecat de la dingii, in chip tdinuit. Dupd aceea"i-a intrebat si pe din;ii, dacX nu cumva au auzit despre o lcoand cL aceea. La aceastd inffebare, negufltorii au rdspuns rPatriarhului, urmitoarele,,in Rusia cea mare a venit cu preasllvire prin vdzduh, o lcoanI f.dcdtoarcde minuni a Maicii lui Dumnezev, numai Dumnezeu ltie de unde. Acea Icoand se atatil in diferite locuri, in hotarele marelui Novgorod, depfutate ca la 180 de stadii. Apoi s-a artrtat la riul Tihfinului cu multd preaslivire, f{cind negrlite minuni Ei dind nenumlrate tlmiduiri, apoi ficdndu-i-se aici bisericl, petrece in mare cinste in acest locas sfint". Preasfintitul Patriarh auzind aceastdistorisire, a inlelei

MINUNILE

MAICII

DOMNATUI

411

cd,acealcoanl, esteceade careintreba el, din carc cauzda inceput a suspinadin adincul inimii, gi a intrebat.despredinsa mai cu dinadinsul.Apoi le-amai povestitlor, cum acealcoanilfdcdtoare de minuni a Maiciilui Dumnezeu,se duceaadeseoripe mare, cu preasldvire,de la Constantinopol,oriunde o indrepta purtarea de grijd.ceaDumnezeiascd, dupi careiardqiseintorceainapoi. Astfelfdceamulte minuni Eifaceride bine oamenilorcredinciosi, dindu-le biruinle asupra potrivnicilor, cL una ce este tare si grabnicdajutdtoarc.Dar pentru mdndrie, ura de frati si pentru nedreptlfi, a plecatde tot de la ddnEiisi nu s-amai intors. PreasfinfitulPatriarh,spunind toate acesteacu umilintd, s-a dus in bisericl qi le-a ardtat locul gi chivotul unde a stat ^cea lcoand,fdcdtoarede minuni. Acel loc era, cum intri in bisericd, in partea apusului,la stilpul din dreapta,in careloc se pusese o altd,Icoand a Preasfintei Niscltoarei de Dumnezeu,dar mzi micd in mlrime gi deasupraei ardea o candeld.Bdrbalii aceia din Rusia auzind si vdzind unele cL acestel.s-aumirat foarte : mult ;i au preamdrit pe Domnul Dumnezeu,gi pe Preasf0nta Ndscitoare, care face prin chipul sdu cel fdcdtor de minuni, preaslivite minuni in multe !Iri. intorcdndu-seinapoi, au povestit cele atzite despreaceastd" Sfantdlcoarrd,cares-aurdspdnditin tot plmintul Rusiei.De tceease socotettede cei credinciosi,cd Icoanafdcdtoarede minuni din Tihfini, nu este altd,lcotnd,,decdt Lcee care a plecat din Constantinopolpe vremeaimpdratului Ioan Paleologul,cu cdtiva ani mai inainte d,e cddercalui sub stdpinirea turceasc[ Pentru aceasta" in biserica din mdndstirea Tihfinului, i s-a fdcut loc potrivit chipului celui ficitor de minuni al PreasfinteiNdscltoareide Dumnezeu,dupd,chipul locului din Constantinopol,la intrarca in bisericl, in partea despre apus,la intiiul stilp din dreapta,unde st[ gi p0nd acum,fdcdnd multe si nespuseminuni (DclaM.4L5.424, dinv. Sf.26runie). MINUNEA 425 lcoanI a Maicii Domnului si cinstita Cruce .Sfinta aduc biruinte strilucite impirafilor creqtini Prdznuiteascoaterii cinstitei Cruci a Domnului s-a aqezatin aceastdzi (1 August), incl de pe vremeadrept-credinciosului irnplrat grecescManuil,si a marelui domn al Rusiei,Andrei Gheor-

412

Protos. NICODIM

MANDTTA

ghievici.Acestpraznics'L asezatde PreasfinfitulLuca,Patriarhul de Mitropolitul Constantinal Kievuluigi de Constantinopolului, Nestor,EpiscopulRostovului,pentru o pricinl ca aceasta: implratul Manuil,petrecindin pace9i iubire de frali, cu marele domn al Rusiei,li s-aintimplat lor de au ieEitin aceea;izi la rdzboi.CeIdin Constantinopol,contra Turcilor, iat celdin Rostov, contra bulgarilor, pentru cl atunci mareledomn Andrei, petrecea,in Rostov.Bulgarii, era un popor necredincios,care se chemaaqadupd riul Volga,fiindcl petreceain ios de acel t?;u, si le-a diruit Domnul Dumnezeuaminduror biruintd contra potrivnicilor.implratul grecesca biruit pe turci; iar domnul Rubirnici ai siei a biruit pe bulgari si ia supuspe ei lui,,fdcOndu-i stdpdniriisale. Mareledomn Andrei aveaun obicei ca acesta:C0ndmergeala rdzboi impotriva vrljmaEilor, lua cu sine in cetele sale,cinstita Icoanda PreasfinteiNiscdtoarcide Dumnezeu,ca:reaveainbta' tele salepe Prunculcel mai inainte de veci,pe HristosMintuitorul nostru..El mai lua incd gi cinstitaCrucea Domnului,pe care o purta doi Preoli imbrlcali in sfinteleve;minte;Ei astfelieEea lardzboi,dupi ce indllz-multe rugiciuni citre llristos Dumnezeu cu Dumnezeiestile qi citre Preacuratalui Maicd,gi se impdrt6s,ea Taineale Trupului gi Sdngeluilui l{ristos.Cu niqtearme ca acester de nebiruit,seinarma el mai mult, decdtcu sdbiilesi cu sulifele; mai mult se ndddjdfia spre ajutorul Celui preainalt, decit spre vitejia si putereaogtirii sale,gtiind bine cuv0ntul Proorocului David: ,,Nuin putereacalului va voi, nici in pulpele bilrbatului ii va pldcea.Domnul va birui intru cei ce se tem de Dinsul, qi intru cei ce nidljduiesc spre mila Lui". Acestbine-credincios domn intdrea ousteasa,pe de o parte, cu chipul cucernicieisale, prin rugiciuni, iar pe de alta,cu poruncaspreruglciuni. Cu tolii cdzindinaintea IcoaneiPreasfinteiNlscdtoareide Dumnezeu,si domn pria cinstiteiCruci,se rugauDomnuluicu lacrimi..Marele Ceea ce ai nlscut vind spre lcoand,se ruga astfel:,,O!Stipand! pe tlristos, Mintuitorul nostru,tot cel ce nddliduie;te spre tine, nu va pieri; gi eu robul tdu pe tine te am, dupl Dumnezeu,zid gi acoperdmint, iar CruceaFiului tdlu,armd,asculitl asupravrlimaqilor.Roagdpe Mintuitorul lumii, pe careil lii in bratele tale,

MINUNIIE

MAICII

DOTUINUIAI

4r3

ca sd fie puterea Crucii ca un foc, anind felele potrivnicilor, celor ce doresc rdzboi cu noi; iar folosirea ta cea preaputernicl sI ne ajute noul si sd calce pe vriljnasii nostrii". DupI ace std rugdciune,sdrutind Sfdnta lcoanI si Cinstita Cruce, toti au pornit cu mare indrdzneald, contra vrijmaqilor lor, si astfel le-a ajutat lor Domnul cu puterea Crucii, iar Preasfinta N'dscdtoarede Dumnezeule aiuta lor cu miiklcirile sale cele cdtre Dumnezeu. Marele domn avind totdeauna un obicei ca acesta,a ie;it cu oastea sa intr-o rinduiald cL aceel si contra bulgarilor precum de demult marele impdrat Constantin ^ p\rtzt serirnulCrucii inaintea oastei si mergind la cimp, s-a luptat cu ostirea bulgdreascd. Biruindu-i pe ei, au venit dupd dinqii gi au luat qi patru cetdli ale lor, cum gi a. cincea,,anume Vrehimul, la riul Kamii. Cind s-a intors in cortul sdu de la rdzboi cu pdginii, a vdzut iesind din Icoanz Mintuitorului si din cel a Preacurateilui Maici, o strllucire luminoasd ca focul, care strllucea peste toate ogtile. Aceasta s-a petrecut in luna lui august,in ziua intii. Dupd aceea,,marele domn cdgtigdnd gi mai mare bdrbdlie Ei indrdzneald, s-a intors cu ostirea s contta piginilor, pe care ia biruit desdvirgit, ludnd toate cetd[ile lor, cdrora le-au pus daidie, intorc0ndu-se inapoi cu mare ptdznuire. Asemeneasi Manuil, irnpdratul grecilor, cel ce ieEisecu oastea sa contra turcilor, avdzut in aceeaEiziaceea;i minune, adicl nigte raze de foc care ieseaudin Icoana Mintuitorului gi a Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu,pe care le aveaimpreund cu cinstita Cruce,in miilocul ogtirilor sale.Ei sau instiinfat unul pe altul prin epistold, de biruinfa lor contra vrlimasilor, pe care cu ajutorul lui Dumnezeu au fdcut-o si de strdlucirea cea minunat'i pe care au vdzut-o iesind de la IcoaneleMintuitorului si a Preacuratei SaleMaici, qi au preamdrit pe Dumnezeu.Sfdtuindu-secu Arhi' ereii lor cgi mari, au asezatpriznuire in ziuaintii z lunii august, dind mul,tumirelui llristos Mintuitorul si Preacurateilui Maici. Pentru pomenirea puterii Sfintei Cruci, cu care fiind inarmafi au biruit pe vrljmaqi, ei au poruncit ca Preofii sd scoatdcu miinile lor CinstitaCrucedin Sfintul Altaq gi si o punl.pe ea in mijlocul bisericii,ca si se inchine ei si iu dragostesi o sirute pe ea, tot poporul crestinesc,preamirind pe llristos l)omnul, Cel ce a f
414

Protos. NICODIM MANDITA

rdstignitpe dinsa. Arhiereii au mai poruncit ca in aceastilzi, si s-anumit, se facl ;i sfinlirea apei; de atunci, prilzwirea, Lceasta, scoatereaCinstitei Cruci (v.sf.l august). MINUNEA 426 Jurind in fala Icoanei Maicii Preacurate a fost silit si mirturiseascifilrd de voie, adevirul in cetateaKievului erau doi bilrbali sllvili, prieteni intre ei, Ioan gi Serghie.AceEtiavenind in bisericaceade Dumnezeuimpodobitd a Pecerscdi,au vdzut ieqind de la Icoan^ ceafdcdtoarede minuni a PreasfinteiNdscdtoarei de Dumnezeu,o lumini mai strllucitoare decit soarele,si inaintea ei s-aulegatintre ddngiicu dufrdtie. DupI mul,tiani Ioan s-aimbolnlvit de moarte, hovniceascd, llsdnd in urml pe fiul silu Zaharia, clre era numai de cinci ani. Atunci el a chematpe fericitul Nicon,egumenulPecerscli,gi prin el gi-aimplrfit Lverel la strraci.lar partea fiului sIu, 1000 de grivine de argint Ei 100 de grivne de aur, le-a dat lui Serghie clruia i-a incredinfat spre pazd.pe fiul sIu Zahafii, ca unui prieten al sduEi-fratecredincios,cdruiai-a poruncit, c Ltufici cind va creqtefiul sdu,sl-i dea argintul Ei aurul incredinfatsprep6strare. Dupd ce a rdnduit acestea,la pulind vreme a murit. Zahariaajungind lavdrsta de 15 ani,voia sI-gi ia argintul gi "aurulde la Serghie.Dar acestarlnindu-se de diavolul iubirii de argint, a socotit sI-gi insugeascdbogdlia aceea,spre pierzxea sufletuluisdu.Acesteagindind, a rdspunstindrului cu viclenie: ,,Tatdltilu a dat toatil avercalui Dumnezeu,cereargintul gi aurul de la El. Acestaifi este dator, sI-,ti dea averea.Eu nu sunt dator cu nici un galben, nici tatillui tiu, nici !ie. Aceasta+i-afdcut-o tutdl tfurcu nebuniasa,El qi-aimplrtit toatn averel sain milostenie, iar pe tine te:a ldsat slrac gi scdpdtat':.TinIrul auzind acestea, a inceput a plinge de nevoia si lipsa sa, ;i a mers din nou la Serghie,cu rugdminte, zicindu-i: ,,Dd-mijumltate din mogtenirea mea gi cealaltd,jumitate sI fie a \L".Dar Serghieoclra cu cuvinte asprepe tatdl lui gl pe el insugi. Apoi Zaharia a cerut a treia parte, dupd.aceeaa zeceapffte pe sine cu totul lipsit, a zis lui Serghie;,,Dacd. qi vtrz0ndu-se n-ai luat, vino si te jurd mie in bisericaPecerscdi, inaintea Icoanei celeifdcltoare de minuni a PreasfinteiNiscltoarei de Dumnezeu,

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

415

unde ai fdcut cu tatll meu, legltura prieteniei de frafi". Serghie a mers cu indrlzneald,la bisericl ;i stind in4intea IcoaneiPreasfintei Nlscdtoareide Dumnezeu,s.aiutrt, zicind: ,,N-amluat o mie de grivne de argint, nici o sutd de grivne de aur". Cind a wut sd slrute lcoanl, n-a putut si se apropiede dinsa; apoi iegind afard.,ainceput a striga: ,,CuviogilorPIrinli, Antonie.siTeodosie, sI nu poruncifi sd mi piardd ingerul acestanemilostiv; ci vi rugafi PreasfinteiDoamneiNiscltoarei de Dumnezeu,ca sd"izgoneascl de la mine pe diavolii cei mulgi,cilrorasunt dat qi sdia din cdmarameaargintul gi aurul ce se afll pecetluit".Atunci s-aflcut fricd mare pesteto[i, qi de atunci nu mai ldsa pe nimeni sd se iure inaintea IcoaneiPreasfinteiNdscdtoareide Dumnezeu.Apoi trimi{and au luat vasul cel pecetluitgi au gdsitintr-insul 2000 de grivne de argint qi 200 de grivne de aur, pentru cd,a;a a indoit Domnul,rlsplltitorul celor milostivi. lar Zahaiape toatd,averea Lcee a dat-oegumenuluiloan, care se aflain wemea Lcela,ca si o cheltuiascispre folosul Sfintei MlnIstiri, iar'el s-aclluglrit, si sia sdvirEitvlalain acestsf2nt loca;. Iar cu aurul ,s-icu argintul acela,au zidit.o bisericdin cinsteaSfintului Ioan Botezltorul, in sfinta Mdnlstire a Pecerscdi, spre pomenireaboierului loan ;i a fiului sduZaharia,intru slavalui Hristos Dumnezeu,care mai alesse preamiresteln acestloc, de la care darul ei cel minunat si nu fie indepirtat niciodatd"(v.sf,14august). MINUNEA 427 Pentiu sfintenia si nevinovltia Cuviosului Alipie zugravul, gapte lcoane se zugrivesc singure FericitulAlipie a fost datlainvlttrtura zugrtrviriiIcoanelor,de ciltre pdrinlii sdi,in zilele bine:credinciosuluidomn al Kievului, VsevolodIaroslaviciqi pe vremeaegumenieiCuviosuluiNicon.El a fost dat dupl rinduiala lui Dumnezeuqi cu sfdtuireasi binecuvintarca CuvioEilorPIrinfi, Antonie si Teodosie.La'zece'ani dupl repauzarealor; aceEtidoi Cuviggi Pirinli s-au ardtat in ConsJantinopol unor zugravigreci,pe carei-auchematgi cu care pentru s-au tocmit, a impodobi minunata bisericl a Pecerscdi. CuviosulAlipie in aceltimp fiind in Percersca,thrcrat impreund cu zugravfi greci Ei a vdzut cu ochii minunile cele mari ce s-au ficut in ceea vreme. Cum, atunci cind zugravii impodobeau

4r6

Protos. NICODIM

II,IANDfTA

Sfdntul Lltar, IcoanaPreasfinteiNlscdtoareide Dumnezeus-a inchipuit singurl, dupl care fala ei a strilucit mai mult de cit soarele;apoi cum un porumbela zburatdin gura ei, Ei a intrat in gura lcbaneiMdntuitoruluice era sus.incl de pe atunci Cuviosul Alipie invlfindu-se, aiuta mesterilor sli 9i luind aminte, toate le puneain mintea sa; cdcilucrareaPreasfintului Duh petreceain aceastilSfintI Bisericl a Pecerscii. Zlgravii sfdrgindu-;ilucrul lor gi impodobind cu chipuri Sfinta Bisericl, Alipie s-aimpodobit gi el cu imbunitdfitul chip al rinduielii clluglreqti, de cltre CuviosulegumenNicon.El a inceput a se deprinde la faptelecele duhovnicegtiale Sfinfilor, ale cdror fefe pim0ntegti,Etiacum sdle inchipuiascdbine. Cu darul lui Dumnezeuel a ajunsun preaiscusitzugravde Icoane,pe carele lucra fdrd"de platd,.Pentru viala lui imbundtdfitd, L fost hirotonit Preot,dobdndindapoi gi darul faceriide minuni, dupd cumvom vedeadin cele ce urmeazd. Un oarecarc bdrbat credincios din cetatea Kievului care ? zidit o biserici, a voit ca sd,facdEaptelcoanemari pentru impostiudobireaei. intilnind doi monahi din mdnistireaPecersca, le-audat lor argint Ei sc0nduripentru tori ai acestuimeqtegug, celegapteIcoane,rugindu-i ca pentru zugrdviresdintrebe gi pe CuviosulAlipie. Acei monahi n-au spuslui Alipie, iar argintul l-au oprit pentru ei. Trecind citilva vreme,a trimis omul acelala Iar ei au rdspuns: cei doi monahi,sI afle dacl sunt gata"Icoanele. luat argintul trimis de ,,LuiAlipie ii trebuie mult argint". Si iar au l-au oprit. Apoi fiind cu totul lipsifi acel om, pe careasemenea gi au vorbit cuvinte nedrepte frici de Dumnezerr, de rusine de asupraSfintului, citre omul acela,zicind:,,Lui Alipie ii mai trebuie argint,incl atita pe cit aluat".Iar omul cel iubitor de Hristos, a dat qi a treia oard argint, zicind:,,Voiescdin m0inile lui sd iasi, cu ruglciune ;i binecuvtrrtare".Dar fericitul Alipie nu stia nimic, de aceeace fac acei monahi. DupX aceeaomul iar a trimis, vrdnd sI gtie cu adevdrat,dacL Icoanelesunt zugrlvite saunu. Monahiine mai qtiind ce sI rlspundI, atr zis: ,,Alipie a luat argintul tIu in trei rinduri si acum nu voieste silmzi zugrdveascilcoanele".Auzind Lcestea,acelom iubitor de Hristos,a mers cu mai multi tovardsiin mdndstirea

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

415

unde ai fdcut cu tatll meu, legdtura prieteniei de frati". Serghie a mers cu indrlznealdla bisericl qi stdnd inaintea Icoanei Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu,s-airtrat, zicir\d: ,,N-amluat o mie de grivne de argint, nici o sutd de grivne de aur". Cind a vrut sd sdrute lcoana, n-a putut si se apropie de dinsa; apoi ieEind afard,a inceput a striga: ,,CuviogilorPirinfi, Antonie gi Teodosie, sd nu poruncili sd md piardd,ingerul acesta nemilostiv; ci vi rugafi Preasfintei Doamnei Ndscitoarei de Dumnezeu, ca sil izgoneascdde la mine pe diavolii cei multi, ctrrorasunt dat qi sd ia din cdmaramea argintul Ei aurul ce se afll pecetluit". Atunci s-aficut fricd mare peste toti, qi de atunci nu mai ldsa pe nimeni sd se jure inaintea lcoanei Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu.Apoi trimilOnd au luat vasul cel pecetluit gi au gisit intr-insul 2000 de grivne de argint si 200 de grivne de aur, pentru cd"aEaa indoit bomnul, rdspldtitorul celor milostivi. lar Zahafia pe to td averea ^ceel a dat-o egumenului Ioan, care se af.lain vremea aceel, cL sd o cheltuiascdspre folosul Sfintei Mindstiri, iar el s-acdluglrit, qi gi-a sdvirEit vialain acest sfdnt locag.Iar cu aurul;i cu argintul acela,au zidit o bisericd in cinstea Sfdntului Ioan Botezitorul, in sfinta Mdnistire a Pecerscii,spre pomenirea boierului loan si a fiului sdu Zaharia, intru slava lui llristos Dumnezeu, c'dtema,i ales se preamlreste in acest loc, de la czre darul ei cel minunat

sdnufieindepr""' "nilll,l'$r'i';;;*n

Pentru sfintenia si nevinovltia Cuviosului Alipie zugravul, qapte Icoane se zugrivesc singure Fericitul Alipie a fost datlainvdfdtura zugrdvirii Icoanelor,de cilfte pdrinfii sIi, in zilele bine-credinciosului domn al Kievului, Vsevolod Iaroslavici qi pe vremea egumeniei Cuviosului Nicon. El a fost dat dupd rinduiala lui Dumnezeu qi cu sfdtuirea qi binecuvdntarca Cuvioqilor Pdrinfi, Antonie Ei Teodosie. La zece ani dupd reparrz re lor, aceqti doi Cuvioqi Pdrinfi s-tu atiltat in Constantinopolunor zugtnvi greci, pe care i-au chemat si cu care s-au tocmit, pentru a impodobi minunata bisericd a Pecerscdi. Cuviosul Alipie in acel timp liind in Percersca,alucrat impreuni cu zugravii greci qi a vizut cu ochii minunile cele mari ce s-au fdcut in ceea vreme. Cum, atunci cind zugravii impodobeau

4r6

PTotos. NICODIM

MANDTTA

Sfintul Altar. lcoana Preasfintei Nlscltoarei de Dumnezeus-a inchipuit singuri, dupl care faqaei a strllucit mai mult de cit soarele;apoi cum un porumbel a zburat din gura ei, gi a intrat in gura lcoaneiMintuitorului ce era sus.incl de pe atunci Cuviosul Alipie invtrfindu-se, aiuta mesterilor sIi gi luind aminte, toate le puneain mintea sa; clci lucrareaPreasf0ntuluiDuh petreceain aceastilSfantl Bisericl a Pecerscli. Zugraviisfirgindu-qilucrul lor gi impodobind cu chipuri Sfinta Biserici, Alipie s-aimpodobit fi el cu imbunltifitul chip al rinduielii'cllugIregti,de ciltreCuviosulegumenNicon.El a inceput a se deprinde la faptelecele duhovniceqtiale Sfinfilor, rle cdror fe,teptrminteqti,qtia cum si le inchipuiascl bine. Cu darul lui Dumnezeuel a aiunsun preaiscusitzugravde Icoi'ne,pe carele lucra fdrd de pl*d. Pentru viala lui imbunltdfitd, a fost hirotonit Preot, dobindind apoi Ei darul facerii de minuni, dupl cum vom vedeadin cele ce urmeazil. Un oarecare bdrbat credincios din cetatea Kievului czre a zidit o bisericd,a voit ca sil facd"$apteIcoanemari pentru impodobirea ei. int0lnind doi monahi din mtrndstireaPecersca,gtiutori ai acestuimeEte;ug,le-at dat lor argint ;i scinduri pentru cele gaptelcoane,rugindu-i ca pentru zugrdviresd intrebe ;i pe CuviosulAlipie. Acei monahi n-au spus lui Alipie, iar argintul ' l-au oprit pentru ei. Trecind citdva vreme,a trimis omul acelala Iar ei au rdspuns: cei doi monahi, sI afle daci sunt gata.lcoanele. ii trebuie mult iar au luat argintul Alipie argint". Si trimis de ,,Lui pe acel om, care aselneneal-atr oprit. Apoi fiind cu totul lipsifi de ruqine qi de frictr de Dumnezerr,Lrrvorbit cuvinte nedrepte asupraSfintului, citre omul acela,zicind:,,Lui Alipie ii mai trebuie argint,incd"Ltatape cat Llru t".Iar omul cel iubitor de Hristos, a dat gi L treia oard.atgint, zicind: ,,Voiescdin m0inile lui sI iasl, cu ruglciune si binecuvAntare".Dar fericitul Alipie nu stia nimic, de aceeace fac acei monahi. DupI Lceel omul iar a trimis, vrind si gtie cu adevilrat,dacd. Icoanelesunt zugrivite sau nu. Monahii ne mai gtiind ce sI rlspundI, au zis: ,,Alipie a luat argintul tlu in trei rdnduri si acum nu voieqtesi mai mgrdveasclIioanele".Auzind acesteu,acel om iubitor de Hristos,a'mers cu mai mul-titovarlsi !n mlndstirea

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

417

Pecersca la CuviosulegumenNicon ;i i-a spuspricina mdhnirii sale.ChemdndegumenulpeAlipie, i-a zis,,Frate,de ce ai flcut acestui fiu al nostru o nedreptateca aceasta:cd.te-a tug t de multe ori, ddndu-+icetai voit, iar tu fdgiduindu-tegi ludnd mult aigint, nu-i zugrlvegtilcoanele,pe c2nduneori le faciin dar?"Alipie auzind acestea, a rdspuns:,,CinstitePdrinte,qtii Sfin{iatacd"niciodatd nu m-amlenevit in acestlucru; dar acumnu gtiu desprece-mi vorbeEti!"EgumenuliardEia zis:,,Ai luat trei preluri pentru Eapte Icoanesi nici p0;ndacumnu le-ai zugrdvit".SpremustrareaSfintului a trimis sI aducdindatd"scdndurileacelorlcoane,careinainte de aceanoapteau fost vilzute nezugrlvite, puseintr-o cdmard" mdnlstireascd.De asemeneaa trimis sd chemeqi pe cei doi monahi, prin careacelom trimitea Sfintului Alipie argintul. Venind trimigii au adusIcoanelezugrdvitecu mestesug,punindu-le inaintea egumenuluigi a celor ce.eraucu el. Atunci toli s-aumirat gi inspdimdntlndu-secu cutremur,au cdzutcu fal* la pdm0nt,gi s-auinchinat acelorchipuri neflcute de mind, al Domnului, al PreasfinteiNlscdtoareide Dumnezeusi ale Sfintilor lui. Venind dupd aceeacei doi'monahi care mintise contra lui Alipie gi neqtiind de minunea ce se fdcuse,au inceput a se certa cu Sf2.ntul,zicindu-i:,,Treiprefuri ai luat, iar Icoanelenu le zugrlveqti". Auzind cei ce erau acolo de aceastd" ndpastd",le-at atdt Icoanele,zicindu-le:,,latdlcoaneles-auzugrdvitdeDumnezeuinqugi,care mdrturisestenerlutatea lui Alipie". Ydzdndu-les-au inspdimdntatde aceastdminune. Atunci egumenulvdzdnd furtigagul Ei minciuna lor, ia izgonit din mdndstire,gi au cdznt din toate lucrurile lor, cdci griliau hule impotriva CuviosuluiAlipie, spunind oamenilorin cetate:,,Noisinguri am zugrdvitaceleIcoane, iar stdpinul lor nevrdnd sI ne dea plata,ne-amlipsit de tocmealil; gi iatd a gdndit Ei a minfit, cil aceleIcoanes-auzugrlvit de Dumnezeu,qi au indreptlfit pe Alipie". Astfelau orbit pe popprql ce alergala privirea Icoanelor Ei la ?nchin rea lor. Degi acei oameniau crezutatunci acelormonahi be cleveteaupe cuvidsul Alipie, insl Dumnezeucel ce preamlre$tepe Sfinfii sii, precumsingur a zis in Evanghelie:,,Nupoate cetatezsI se ascundI stdnddeasupramuntelui,nici aprind fdcllaqi o pun sub obroc, ci in sfesnicca si luminezbtuturor", n-a tlinuit imbunltdtitele

418

Protos. NICODIM MANDTTA

nevoinle ale acestui cuvios bdrbat, pentru cd vestea a aiuns la domnul Vladimir Monomahul, adicd.despre minunea ce s-afdcut. Aceastl minune s-a adeverit insl ;i mai mult, pentru cd oarecdnd, prin voinfa lui Dumnezeu, lu0nd foc toatd,cetltea Kievului, a ars Ei biserica ce avea aceleIcoane;dar dupd foc acelesapte Icoane s-au glsit intregi ;i nevdtdmate. Auzind voievodul de acest lucru,'a mers ih persoand"sd vadd.minunea ce s-a fdcut. Ydzdnd Icoanele nevdtdmate, a auzit cum au fost zugrdvite intr-o noapte, cu voia lui Dumnezeu, cel ce a izbdvit de ndpastd pe Cuviosul Alipie. Atunci voievodul a preamdrit pe Dumnezeu cel ce a facut aceastd minune, pentru faptele bune ale Cuviosului Alipie 9i luind una dintre ele gi anume Icoana Preasfintei Ndscdtoareide Durnnezeu, a trimis-o in cetatea Rostovului, in biserica cea de piztrd", ziditd,de-dOnsul. S-aintimplat cd"odatd zceea biserici sa surpat, dar sfinta lcoand a rdmas nevdtdmatd. Apoi fiind mttatd intr-o bisericd de lemn, care mai apoi arzind, a scdpat si de aici nevdtdmatd".Toate acesteainchipuiau viala,imbundtdlitd' a Cuviosului Pdrintelui nostru Alipie, pentru cate aceleIcoane so au zlgtdvit fdrd, de mdnd.. MINUNEA 425. Cuviosul Alipie apropiindu-se de moarte, un inger ii zugrilveste lcoana Adormirii Maicii Domnului Un drept-credinciosi-a dat Cuviosului Pdrinte Alipie o Icoand, Adormirea Preasfintei Niscdtoarei de Du'mnezerr,ca s-o zugrdveascil, rugdndu-l ca s-o termine de pralnicul Adormirii. DupI citevz zile Cuviosul imbolndvindu-se qi apropiindu-se de sfdrsit, lcoana a"rdmas nezugrdvitl Din aieastd pricind, omul acela se supdra gi se mihnea asupra Sfintului. Dar Alipie ii zicea: Fiule, nu te supdra cind vii la mine, ci aruncl-,ti spre Domnul grija, cd el va. face precum va voi, si Icoana pe care o doreEti de ziua ptaznicurlui va stala locul ei". Omul crezdndcuvintele Cuviosului, s-a dus la casasa bucurdndu-se.Apoi venind iarIgi la vecernia praznicu' lui Adormirii Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu gi vilzind Icoara nezugrivitn Ei pe Cuviosul Alipie Ei mai bolnav, il defdi ma, zicindu-i: ,,De ce nu mi-ai spus de sl'dbiciuneatL, cd a-gi fi dat altuia sd-mi zugrdveascd"lcolfia, ca praznicul sd-mi fie lumi nos si cinstit, dar acum iatd.cd.m-ai rusinat". Cuviosul i-a rdspuns

MINUNIIE

MAICI]

DOMNULAI

419

cu blindele: ,,O fiule! N-am fdcut LceLStLdin lenevire, insl Dumnezeu poate calcoana Maicii Sale,si o zugrilveascdcu un cuv2nt; pentru cd eu acum md duc din lumea aceasta,precum mi-a atdtat mie Domnul, iar pe tine nu te voi ldsa intristat". Auzind aceasta omul acela a plecat foarte intristat. indatd, dupd plecarea acelui om, a intrat la Cuviosul Alipie un 'tindr luminos gi a inceput a zugrdvi acealcoand. Alipie a socotit cI stlpdnul lcoanei s-a miniat, qi a trimis alt zugrav sd,i-o facd,. La inceput i s-a pdrut cd"acela este om, dar graba cu care lucra si frumusetea lucrului, il arilta pe el ci este inger, cici uneori punea aur pe Icoand",iar alteori freca pe piatrd, felurite vopsele si cu acelea zugrdvea.Astfel, in trei ceasuri a zugrilvit o lcoand foarte frumoasd.DupI aceelazis cdtre Cuvios: ,,Pdrinte,lipseqte ceva de aici, sau am gregit cu ceva?"Cuviosul i-a rdspuns: ,,Bine ai fdcut-o, Dumnezeu ti-a ajutat ca sd"o zugrdvesti cu aqa mute podoabi, clci El insugi a lucrat Lceastaprin tine". Apoi sosind searl, zugravul acela s-aficut nevdzut, impreund cu lcoana. Stlpinul lcoanei, toatd noptea a petrecut-o fdrd sofiln, de mare mihnire, ci nu o Lvea,g ta pentru praznic, numindu-se pe sine pdcdtos Ei nevrednic, de un dar ca LCestL.Dimineafa scul2ndu-se s-adus in bisericd,pentru a plOngea s-agreEeald,dar deschizind uga bisericii, a vdzut fcoanz la locul sdu, strdlucind foarte mult. Atunci de fricd a cdzutla pdmAat, socotind cd o nllucire i s-aardtat lui, apoi ridicindu-se pufin si privind, a cunoscutcd este lcoana lui. De aceeafiind cuprins de cutremur si de spaimd multd,, si-a adus aminte de cuvintele Cuviosului Alipie, care ii zisese,cd lcoana ii va fi gata de ziua praznicului sdu. Alerg0nd a degteptat pe casnicii sdi si indati au mers cu mare bucurie in bisericl dupl d0nsul, cu lumindri qi cu tlmiieri. Ydzind ei lcoana cd strdlucea ca soarele, au cilzut cu fefele la pilmint, i s-auinchinat ei qi au sdrutat-o cu toatd veselia sufletului. Dupd Lceeaacel om drept-credincios s-a dus la egumen gi a inceput a-i spune gi lui minunea ce se flcuse cu aceealcoand' Apoi au mers impreunl la Cuviosul Alipie si l-au vdzut pe el, gatade apleca din lurnea aceasta.insd l-a intrebat egumenul: ,,Pdrinte,cum qi de cine s-a zugrlvit Icoana omului acestuia?"Iar el spunindu-le toate cite n vdzut, a zis: ,,ingerul'a ztgrdvit-o pe ea ii iu'tA-t,acutn stl de fatd, vrind sil

4rO

Pr"ttt'NICODry

md ia si pe mine". Acestea zicindu-le, 9i-,adat sufletul sdu in miinile lui Dumnezeu,in 17 zile ale lunii lui august.Fralii ingritrupul lui, l-au pus in bisericd unde fdcdnd deasupra lui iindu-i 'cintarea cla obignultd.,l-au pus in pestera Cuviosului Antonie' Astfel, acest Sfant zugfav qi flcdtor de minuni, a impodobit cerul si pdmintul, suindu-seacolo cu sufletul sdu cel imbundtlincepdtit. Iar ai.i fiind cu trupul, in cinstea lui DumnezeluTa;tdl, torul zugravilgr,care a zis: ,,Sdfacemom dupa chipul ;i asemduafea noastfI". AsemeneaEi a chipului Ipostasului sdu, lui Dumnezeu Fiul, care cu chipul s-aaf.latca omul, impreund cu a Sfdntului Duh, care s-apogorat in chip de porurnbel qi in limbi de foc, prin care de o fiinld liind, si ne fie si noud pryte ca impreunl cu Cuviosul Alipie, sI-L liuddm in vecii vecilor. Amin 1y.Sf.17august). MINUNEA 429 indrdcitul trimis de cuviosul Lavrentie la biserica Maicii Domnului din Pecersca' se vindeci cuviosul Lavrentie inchiz2ndu-sein peqterl de bund voie, se nevoia astfel monahiceqte.El avea"mafe sirguinfd pentru mintuirea SA,tinzandin toate zilele spre ntaimari osteneli, omordndu-gipatimile cu infrdnarca 9i tdindu-le cu sabia cea duhovniceascd,'aiicd, prin rugdciune. Apoi toate sdgefile vicleanului cele aprinse, stingdndu-le cu apa lacrimilor, cu darul lui Dumnezeu, n-unumai cd eta strdin de rdnitez diavoleascd,ci a luat 9i dar de la El, a tdmidui cu minune; felurite rini qi neputinte intre oameni, cum qi a izgoni diavolii. odatd",intre al1ii, a fost adus din Kiev pentru tdmdduire, un om cuprins de un diavol foarte cumplit, cate ery purtat de zece oa*eni. Iar fericitul, dorind si fie prosllvitd pattia sa ceaduhovniceascd,adicd sfinta mdnistire Pecersca,a poruncit ca sd ducd pe acel om acolo. Atunci, indrlcitul a inceput a striga: ,,La cine md trimifi? clci eu nici nu indrdznesc a mi apropia de peEterd, pentru Sfintii ce sunt intr-insa; iar in Mdndstire sunt 30 de monahi vieluitori, de care md tem, gi cu ceilalli am rdzbol". Acestea rndrturisindu-le cel indrdcit pentru darul pe care il avea sfinta mdndstire Pecersca,a poruncit iarilqi fericitul, ca sd-lducd acolo pu sila, incredinfdndu-se si mai mult, de cele grdite de insuqi diayolul prin cel indrdcit. Cei cb-l duceau pe el, stiind cd,indtdci-

MINUNIIE

MAICII

DOMNALAI

421

tul nu fuseseniciodatl in mindstire, si cd nu cunosteape nimeni din cei ce vietuiau aici, il intrebard: ,,CLresunt aceia de care tu te temi?" in vremea Lceel vietuiau in mdnistirea Pecersca118 kati, iar indrdcitul numdrind pe nume, 30 din ei, a zis:,,Acegtia tofi, numai cu un singur cuvint pot sI m[ izgoneascd".Si iardqi iau zis cei ce-l duceau:,,Noi voim ca in pesterd sd te inchidem". Iar el le-a rdspuns: ,,Cefolos imi este mie, ca sd,md,lupt cu mor!ii? Pentru cd"aceiaacum, au mai multl indrilznenld, ctrtre Dumnezeu,a se ruga pentru monahii lor si pentru cei ce merg la dflngii. Dar de voiti sd vedefi rdzboiul meu, ducefi-mi in mlnlstire; cici afafi. de cei 30 precum v-am spus, cu tofi pot si md lupt". Si a inceput a-Eiardta puterea sa, grdind evreieste, dupd aceea latineste, gi apoi grecestesi intr-un cuvint, in toate limbile, pe care niciodatd nu le auzise omul acela,,incit se temeau foarte mult cei ce-l duceaupe el, mirdndu-sede schimbarealimbii si de felul vorbei lui. Apoi mai inainte de a intra in mdndstire, L fugit duhul cel necurat din om, si a inceput cel tdmdduit a avea intelegere. Cei ce erau cu el s-au bucurat foarte mult, si intrind in biserica ceafdcdtoarede minuni a Pecerscli,au dat slavl lui Dumnezeu. ',si instiintindu-se de acest lucru egumenul s-au adunat cu tofi fragii in bisericd. Cel timiduit nu stia pe egumen, nici pe cei 3o de pdrinti pe clre ii numise. Atunci egumenul l-a intrebzlt: ,,Cine te-a tdrndduit?" lar el ardtind spre Icoana. cea fdctrtoare de mi nuni a Preasfintei Ndscdtoareide Dumnezeu a zis: ,,Cu acea;sta ne-au intdmpinat cei 30 Sfinfl PIrinli gi astfel m-am tamdduit". Numele tuturor acelora el le pomenea, desi in persoand el nu cunoqteape nici unul. Atunci tolii at dat slavd lui Dumnezeu si Preacuratei Maicii Lui, astfel s-a preamdrit acel loc sfdnt, prin iconomia lui Dumnezeuce&vestitl prin fericitul Lavrentie cel ce s-ainchis de bund voie, pentru Dumnezeu(v.sf. tJ Ianuarie). MINUNEA 430 Ariltarca Icoanei fhcdtoate de minuni, Tolgsca, a Preasfintei Ndscitoarei de Dumnezeu in anul r3r4,in zilele Sfintului Petru, Mitropolitul Kievului Ei a toatd,Rusia,domnea in Iaroslav bine-credinciosuldomn David Teodorovici. Prohor, Episcopul Rostovului si al laroslawlui, cercetandu-sieparhia sa, s-a dus si in ministirea Cuviosului Chiril

422

PTotos. NICODIM

MANDITA

Biloezerschi,gi de acolo a plecatcu luntrea pe apdin josul riului Secsna, carecurgein Volga,pentru a ajungein cetatealaroslav. Cind mai aveaugasestadii pinilla laroslav,sfirEindu-seziuaau tras luntrea la malul'dinsprecetlte si urcindu-sepe un deal,au intins cortul pentru a poposipestenoapte.Pe partea opusl, se afla un riu, cu numeleTolga,care se vdrsain Volga,fiind acolo si o pidure mare. Episcopulrlminind no^pteaacolo,pe la miezul nopfii a fost trezit de o luminilmare, carepdtrunzind de afard" lumina interiorul cortului.Sculindu-sedegrabsi ieqinddin cort, avdzutpe tofi cei ce eraucu d0irsul,preofi,clerici,slugile;ipilzitorii, dormind, iar lumina cea.mare strdlucindtoatd"laturl aceea. indreptdndu-qiprivirea spre plrtea de unde v€nealumina, a vI^rtpe pz;rtea, opusl a Volgdi,un smlp de foc ce lumina negrdit,iar pesteapd,unpod ce aiungeapinilla el. Episcopulvdzind aceastd" minune se mira, fiind cuprins de spaimd.Apoi rugindu-selui Dumnezeu,gi-aluat din cort toiagul sIu cel arhierescgi flrd sd degteptepe cineva din cei ce dormeau,s-acoborit la riu. Aici, urcind pe podril cel inchipuit, mergea,pe apd ca pe lemn, cdci poruncl s-ainchegat acolo pod nu se afla, ci prin dumnezeiascd apa qi s-aflcut ca un pod sub picioarelelui. Trecind astfel de parte cealaltdqi apropiindu-sede stilpul de lumind a vdzut o Icoand"cu'chipulPreasfinteiFecioareManaNlpcltoarei de Dumnezeu,finind in brale pe Domnulnostru IisusHristos,standinvdzduh, la mai mult de cinci coli de la pilmint Episcopula inceput a se ruga cu cIldurI, inchinindu-se la chipul acela gi vlrsdnd multe lacrimi din ochi. Rugindu-sevremeindelungatl, s-aintors inapoi, uitdndu-qi toiagul in locul acela Ei trec0nd riul peste acelagipod. Intrind in cort s-aodihnit pind dimineata, fdrd,sd, gtie nimeni de umblarea lui pester2ul Volga. Flcindu-se ziul gi sculindu-secu to,tii din somn, au cintat Utrenia dupl obicei gi rugdciunilediminefii. Dar pe clnd se pregdteausl-se urce in luntre, slujitorii au observatcI lipseqtetoiagul arhieresc.Atunci ei au spusEpiscopuluicum cd aseard" au pus toiagul in cort, iar acum lipsegtegi nu stiu ce s-a flcut cu el. Atunci arhiereul aducindu-Ei.amintecI uiiase toiagul in partea cealaltdde riu gi inlelegind prin aceasta" ci Dumnezeuvoieste ca minunea Lceea,s[ se facl cunoscutl,a,atiltat cu degetulpeste

MINUNIIE

MAICII

DOMN.UIUI

423

Volga,cici din catrza, multirnii lacrimilor ce curgeadin ochi, nu putea si vorbeasclcu limba. Apoi abia stilpinindu-se,le-apovestit cu glaslin, ce avdzutin noapteatrecutdqi cum a trecut peste Yolga.Dupd aceea.le-aporuncit sd tteacd.cu luntrea pe pfftea opusl a riului gi luind toiagul din locul ariltat lor cu degetul,sI se intoarcl inapoi. Slujitorii trecind riul Volgagi'cdutind prin pldure, toiagul arhieresc,au aflat aceea.IcoanIa PreasfinteiNIscdtoarcide Dumnezeu,stAndpe pIm0nt intre copacigi aproape de ea toiagularhieresc:inchinindu-seei 9i luind toiagul,s-auintors la Arhiereu, cdruia,iau spusdespreIcoanaPreasfinteiNdscItoarei de Dumnezeu.Atunci Arhiereul ldsind caleaspre cetate,a trecut din nou riul Volgainsofit de toli oamenii ce erau cu dinsul. VIzind chipul PreasfinteiNlscdtoareide Dumnezeu,t cunoscut ci acelaeste,pe care l-a vdzut noapteatrecutdin vdzduh, strllucit de stilpul cel de foc. Atunci a inceput a se inchina cu multd os0rdie,a facerugdciuni cu lacrimi gi a o slruta cu dragoste.Bucurindu-sesi veselidu-se cu duhul, se bucuraugi cei ce erau cu d0nsul si vdrsau lacrimi de bucurie, fdc?rndmulte inchinlciuni gi ttrgdciuni. Acea ardtare a chipului PreasfinteiNdscItoarei de Dumneze\ s-afdcut in ziua de 8 august,in care se cinsteEtepomenireaSfdntului Emilian, EpiscopulCizicului.Apoi Episcopulinsugi gi cei ce-l inso{earr,Lrrinceput a tdia pddurea din jurul locului aceluia,a-l curtrli si a preglti lemne pentru bi sericl. Lucrind cu mare osirdie, iir aceeaqizi au croit o bisericI micd, in care sd,aqezeSfinta lcoand.Rlspindidu-sevesteadespre aceastdardtare,in toati cetatea.Iaroslavului, s-aadunat aici mullime de oameni:Duhovnici,mireni, bnfteni, tineri, boga{i,siraci, slnltosi si neputincioqi,carevdzind minunatalcoanda'Preacuratei Niscdtoareide Dumnezeu,s-aubucuratnegrd.itde mult Eiseinchinaula ea cu osirdie, aiutdndcu tofii la lucrul ce se flcea ttrind lemnegi ajutind mesterilor.Sdvirgindu-seaceeamicl bisericl, Episcopula sfinlit-oin aceeasizi, spre seard,a;ezinditrtr-insa acel chip filciltor de minuni. Aceastdbisericu{i a fost inchinatl cinstitei Intrdri in Biserictr,a PreasfinteiNdscitoareide Dumnezeu;iar prilznufuea^rdtdrii Chipului ei a slvdl;it-o gi asezat-osil se facd", in opt zile alelunii august..Tofiaceidin poporul adunat cafe erauatuncibolnavi,neputincioqi,cu tofii au luat tlmlduire, cu darul PreasfinteiFecioareMaria, M.aicaDomnului. Arhiereul

424

a.poruncit ca l2;ngil aceastd.bisericd sd fie ziditd' o mlnistire Ei a numit un egumen, pe cure l-a gi pus in aceiaqizi. De atunci s-aintemeiatacolo un locaq,intii mai mic, apoi dupd o vreme s-afdcut mai mare. Acel locas este si abum, pdzindu-sede Dumnezeu.El se numeqte Tolgsca,de la rAul Tolg4 care in acel loc se varsl in volga. Din ziua ardtdrii acelui chip flcdtor de minuni al Maicii Domnului, a inceput a se face mari si nenumdrate minuni.

i i: I I

II I II

II I

tI I II I I

II I

t

MINUNEA 431 Niscitoare si a Pruncului lisus, Preasfintei Din chipul din Tolgsca, a izvordt mir vindecdtor in anul 1392,ifi 15 zile ale lunii septembrie,pe vremea egumenului Ghermano, in aceastd milndstire numitdilolgsca, s-a flcut o mare minune. Pe cOndtofii fragii se aflau in biserici la Utrenie, la a noua peasnd, cdnd Preotul a zis: ,,PeNdscdtoarel de Dumnezeu si Maica luminii in cOntdri cinstindu-o sd o mdrim";indatd din Icoana Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezerr,a curs mir din mdna dreaptd",;ibiserica s-aumplut de multd bund mireasmd, ;i tofi priveaq acea,minune cu mirare si cu spaiml. Pentru aceea ei au preamdrit pe Dumnezeu qi pe Preacuratl lui Maicd. Dupd Utrenie au cintat Paraclisul, s,i dupd ce l-au sfOrsit, au cdntat: ,,Stdpindprirnegterugdciunearobilor tdi.'", atunci, de la Pruncul Prbasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu,Domnul nostru lisus Hristos, gi anume din piciorul cel st0ng, a curs mir. Astfel ci din acealcoa' nI se vedeau curgind dottdizvoare de mir, unul, din m?rnadreaptd. a Preasfintei Ndscltoare de 'Dumnezeu si altul, din piciorul stdng al Domnului Hristos. Egumenul gi fralii vdzdnd acestea,se veseleau cu duhul de acea preaslivitl minune, si cu lacrimi cddin sfintul z2rndla Preacurata lcoand, primeau binecuvintare 'era ddtdtot de mir, cu care se ungeau pe frunlile lor. Acel mir de silndtate, cdgtigau el, indatd' cu ci]i se ungeau cdci tdm[duiri, 'orice neputingi ar fi fost cupringi. MINUNEA 432 Un copil mort, fiind adus in biserica Preasfintei Nlscitoare de Dumn,ezeu din Tolga, ainvlat Un blrbat cinstit, cu numele Nichita, din Moscova, dinspre pdr[iLe Iezerului Alb, a fost trimis de stdp0nitorul sIu in cetatea Iaroslav. Venind el cu femeia si cu copii sIi, cilldtorea pe apa tiu-

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

425

lui in sus.AcelNichitaavea.urfiq mic, carenu avea.decdt patru ani de la nasteresi care era bolnav.Pe calea murit qi l-au adus mort, la Mlnlstirea PresfinteiNiscltoarei de Dumnezeudin lblga, vrind si-l ingroapeacolo.Tatdlqi mumlpl2ngeaupentru copilul ' lor inainteaIcoaneiceleifdcdtoarede minuni a MaiciiDomnului gi se tinguiau nemingiiali, clci nu mai aveaualt fiu. Ei se ingrijeau de trupul mortului, si giteau groapa" gi cele de ingropare, astfelcd vremeas-alungit de la ceasulintti, pAnilla al noulea. Pecind se cinta rugdciuneagi obisnuitar2;nduiald, deasupragropii, a inviat prunculcel mort si,avorbit. Atuncitoli s-auspdimintat gi s-aubucurat, dar mai ales pdrinlii s-auumplut de mare bucurie,deoarecesiau luat copilul viu qi sdnitos.Pentru a;cesta at dat multumire lui Dumnezeusi PreacurateiMaicii Lui.

Ar ,nndb iserica dt" #itilYil:f"i'.?e asfintei Niscrtoarei de Dumnezer\ a scipat nevdtilrnath DupI mai mulli ani, cu voia lui Dumnezeu,s-aintimplat.un foc rn re in mdnlstirea Tolga si vdpaia a cuprins atit de repede intreagl bisericd,incit, frafii n-au mai putut sd deschiddusile bisericii qi si scoatd cdte ceva,de acolo. Biserica a ars cu toate lucrurile ce erau intr-insa si tofi credeau cdaars si Icoana ceafdcdtoarc de minuni, p€ntru cure erau tristi. insd dupl acel foc au gdsit Sfinta Icoand",afafi. din mlnd.stire, in dumbravl, stind intr-un copac,fiind scoasl din foc de miini ingereEti;i nu de mdini omenegti gi de'acolo strdluceacu multd lumind. Ei au luat-o iardsi cu multd bucurie si in scurt timp au zidit o biserici niai frumoasd decdt cea dintii, infrumusefand-o cu cele necesare qi cuviincioase unui asemeneasfint locas.Aceasti bisericl Ei mlnistirc zidi-_ td din piatrd",se vede pind" astilz| iar dartl Preacuratei Fecioare Niscltoarei de Dumnezeu, nu inceteazd,si acum a'face minuni, curgOndmir ca din izvor din sfinta sa Icoand, dind tdmdduiri de toate neputinfele si izgonind duhurile cele rele din oameni. Despre aceleminuni se scrie in locagul acela,iar noi din cele multe, arn povestit pufine, pentru cd nu ne ajunge vremea, ca sd"preamdrim pe Dumnezeu,pe Preasfinta FecioardMaria cate l-a ndscut pe El si sI cinstim pe Icoana ei cu dreaptl-inchindciune, pe care toate neamurile crestineqtisunt datoare sd o cinsteascl, acum qi pururea qi in vecii, vecilor. Amin (Dcla M. 430433,dinv. sf.8 august).

426

Protos. NIC)DTM

MANDTTA

MINUNEA 434 Despre lcoana fdchtoarc de minuni a Preasfintei Niscltoarei de Dumnezeu, ce se numegte Gruzinsca in Rusia cea mure este un sat, Dvinsca, numindu-se astfel de la riul Dvini, care curge spre miazilnoapteEi se varsd in Oceanul cel mare. in apropierea acelui sat, mai este un r0;u care se cheamd Penega, care curge in Dvini, avdnd pe lingd sine multe sate. Lingd rdlul acela se afld un munte foarte mare si inalt, care se cheamdCema, lungindu-se p0;ndla Ocean, spre partea de mia' zdnoapte si avind lungimea ca la 500 de stadii, care mainainte era pustiu gi nepldcut oamenilor. in anul de la Hr. 1603,dilpd olrecare descoperiredumnezeiascil, s-a zidit in muntele aceld"o mdndstire, in numele Preasfintei Ndscdtoarei de Dumnezeu, de cdtre un preot din plrlile acelea, cu numele Miron, care mai pe urmi a fost pus egumen.in vremea bine-credinciosuluiimpdrat a toatd"Rusia,Mihail Teodorovici,impdratul Persiei, $ahavas, a prddat pdmintul Iberilor, si afl2nd acolo veEm0ntul cel mult vindecltor al Mdntuitorului nostru lisus Hristos, l-au luat cu ei. Pergii au luat de acolo gi alte multe lucruri sfinte qi lcoane, pe care le-au dus in Persia,nu pentru cinstire pentru cI ei erau pdg2;ni- ci ca sI le vdndd negufdtorilor Rusiei pe c re ii qtiau cd fin cu evlavie la inchinarea Sfintelor Icoane. Atunci se intimplase sd fie acolo un negufdtor din cetatea laroslav, anune Stefan,pdzitorul averii cetlteanului Gheorghedin Iaroslav. La acel Stefan, a adus un persan o lcoanl a Preasfintei Nlscdtoarei de Dumnezeu,infrumusefatl cu argint si cu aur, de vinzare. Bdrbatul acela a cumplrat-o cu mare bucurie. in vremea cdnd a cumpilrat LceeaSfinti lcoand.,in Persia, lui Gheorghe, stlpinul lui cel pomenit mai sus,i s-aflcut o descoperiredumnezeiascdin vis, care i-a zis: ,Stefan, pdzitotul averii tale, fiind in Persia, lia cumpdrat un mdrgilritar de mult pref. Cand !i-l va aduce, sdJ trimifi la ministire^ ce se afli in hotarele Dvinschii, din Muntele cel Negru". Gheorghe de;tept2ndu-sedin somn, se g0ndi la aceeavedenie, neEtiid ce este acel mdrgilritar gi nici de Muntele Negru. Dupd cdtdvavreme, $tefan cel pomenit mai sus, a venit din Persia si ia dus cinstita lcoand. a Preasfintei NIscdtoarei de Dumnezeu,pe care o cumpdrase.Primind lcoana Lceea

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

427

cu bucurie si aducindu-si aminte de vedenie, a zis: ,,Acestaeste ndrgdritarul cel de mult pre[, de care mi s:?.spus in vedenia visului". Ap

428

Protos. NICODIM

MANDTTA

me Pavel, ce era din partea de ldngd,mare, pltimind de o durere dinduntru, vreme de un a;n, afdndu-sein neputinfa aceea,i s-a fdcut lui o dumnezeiascd descoperire, carc l-a invdlat ce sd,facd, pentru a scdpade boald. A mai timdduit gi multe feluri de neputinfe purtltoare de mourte, dureri de pintece, umfllturi si diferite dureri de ochi gi de dinli si pe cei ce pdtimeau de duhuri necurate, sau erau cuprinsi de farmece. Dar qi pinil astdzi lucreazd" nenumdratd mulfme de feluri de minuni si nu ndmai acolo, dar si in cetatea Moscovei, d9la o lcoarrd"ce s-a zugrfvit dupl dinsa, si care se afll a1ezltd,in biserica Sfintei Treimi, celor ce se apropie cu ctedintd, intru slava lui Hristos Dumnezeu, care s-a ndscut dintr-insa, cel impreuni sldvit cu Tatdl, gi cu Sfdntul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin (v. sf..t4 august). MINUNEA 435 Maica.Domnului mijloceEte ciltre Fiul siu pentru fecioaraBcaterina, spre a sio logodi mireas[ Pe vremea impdratului pdgin, Maximin, se afla in cetateaAlexandriei o fecioafi. cu numele Ecaterina, fiica lui Consta, care fusese mai-nainte impdrat. Fiind de 18 ani, erafoarte frumoasd, de staturi inalt{ qi foarte inpleaptd. Ea deprinsese toatd infelepciunea filozofilor, a doctorilor Ei a ritorilor elini, inc0t tofi se mirau qi se minunau de inlelepciunea ei. Din acetstd"cauzd"mulli domni dintre cei nrai bogafi, cdutau sd o ceard de solie, de la mama sa; care eta crestinl intr-ascuns, de teama prigoanei celei rnari ridi cate contra crestinilor, de ci,tre pdgdnul Maximin. Rudeniile si maicasa adeseori o sfdtuiau pe dinsa sI se mirite, ca.sd nu se instrdineze impfui;[ia tatillui sdu. Dar fecioara Ecaterina, ca o ingeleaptl ce era, iubea foafte mult fecioria qi vdzind ci este foarte mult supiratd cu acelsta,a zis cdfte dinEii: ,,De voifi ca sI mi mdrit, apoi af.lati-mi un tdndr, care sd fie asemenea mie, cu r patru daruri, cum sunt eu, precum singuri mlrturisipi - cd,intrec pe toate celelalte fecioare - si atunci il voi lua de bfubat. pentru cd.mai prost gi mai nevrednic de cdt mine nu voiesc alua. Cercetali dar pretutindeni, de se va afla vreunul asemeneamie, bun cu neamul, cu boglfia, cu frumusefea Ei cu intelepciunea:iar de-i va lipsi vreunul din acestedaruri, apoi nu-i vrednic de mine". Ei i-au spus Ecaterinei, ci feciorii de irnpdrali, sau de domni mari,

MINUNILE

MAICU

DOMNUIAI

429

pot si fie de bun neam qi mai bogali de cdt dinsa, dar in frumusefe gi in infelepciune, nu se va asemdna nimeni cu ia. lat Ecatetina zicea:,,Eu,blrbat necIrturar nu voiesc a avea". Mama ei, care era crestind in ascuns, avea un plrinte duhovnicesc,om sfint Ei pllcut lui Dumnezerr,care.vie,tuiaintr-un loc ascuns, afard,din cetate. Luind pe Ecaterina, a mers'cu dOnsala acel bdrbat, cu petrecere pllcuti lui Dumnezeu, ca sd primeascd un sfat bun de la dOnsul.Ydzdnd el pe fecioaraEcatefina cu chip frumos qi cu bunl-cuviinfl Ei auzind cuvinlele ei cele mlsurate gi pline de infelepciune,si-apus in mintea sa.,ca.sd o cflEtigepentru sluiirea lui Hristos, impiratul Ceresc,A zis cdtre dinsa: ,,Eu stiu un t2;rrilrminunat, care f.drd"de asemdnltete intrece pe tine in toate darurile, care ai zis cd.le ai. Pentru cd frumusefea lui intrece strdlucirea soarelui; iar in{elepciunealui indrepteuzd taate fdpturile lui gi pe cele vilzute Ei pe cele nevdzute. Apoi vistieria bogdfiei lui se imparte la toatd,lumea qi niciodatd nu sq impuli neazd",ci cu cdt este ea mai mult impdrfitl, tot mai mult se inmulteste. Iar neamul lui cel bun este negrdit, neajuns 9i neEtiut". Acesteaauzindu-le fericita Ecater-ina,socoteacd spune de vreun domn plmbntesc, s-a tulburat cu inimd, s-a schimba;tcv fL+Lsi L intrebat pe bdtrinul, dacd,sunt adevdrate cele gtdile. El o incredinga cd sunt adevdrate qi cd tindrul acela mai are inci multe daruri, pe cLre nu-i este cu putinld a i Ie spung acum. Atunci a intrebat fecioata: ,,Al cui fecior este acela, pe care tu 1l lauzi atit de mult?" lar eI a rdspuns: ,,Acesttdndt nu are tatd,pe pilmdnt, ci s-andscutnegrdit gi mai presusde fire, dintr-o Fecioardde bun neam, Prcacuratd si Preasfintd,, care pentru curlfenia qi sfinlenia si,, s-ainvrednicit a nagte un Fiu ca Acesta.F'aa tdmas nemuritoare Ei cu sufletul gi cu trupul Ei este indlgay, mai presus de ceruri. Ei i se inchind tofi Sfinfii Ingeri, ca unei Impdrltese a toatd, fdptwa" . Ecaterina a zis cdtte dinsul: ,,OLte este cu putin{d ca sd-l vId pe tdndrul acela,'desprecare vorbe;ti, niqte lucruri atit de minunate?" Iat bitr2nul a zis cdtte dinsa: ,,De vei face precum fe voi invdta eu, apoi te vei invrednici a vedea preastrdlucita lui fatil".lar ea a, zis cdtre ddnsul: ,,Tevid pe tine om priceput, bitran cinstit gi cred cd nu minfi; sunt gata a face toate cele ie-mi vei porunci, numai si vId pe cel ldudat de tine". Atunci bXtrinul ia datlcoana Preasfintei Niscitoarei de Dumne zerr,caL*e

430

Protos. NICODIM lWAnrnry,4

avea,pe dumnezeiesculPrunc in brate si a zis cdtre dinsa: ,,Aceasta este inchipuirea Fecioareisi a tdnlrului aceluia,de care ti-am spus,cd are asemeneaminunate vrednicii. Ia-o in casata si inchi zind u;ile cdmdrii tale, fd,rugiciune cltre dinsa, cu bund cucernicie, toatd, noaptea, iar numele ei este Maria. Apoi roagi-o pe ddnsa, ca sd-li arate pe Fiul siu, gi am nddejde cd"de o vei ruga cu credintl, te va asculta pe tine si te va invrednici a vedeape lcela.,de care doreste sufletul tdu". Atunci luAnd tecioara Sfinta lcoanX, s-a dus la casasa si s-a rugat, precum o invdtasebltrdnul. Rugindu-se,a adormit de ostenea,ld, si a vdzut in vedenie pe irnpdrdteasaingerilor, precum era inchipuitd pe lcoanZ, cu Preasfintul prunc in brate, care rdspdndea raze mai strdlucite decdt soarele; dar igi intorcea fata cdtre Maica Sa,incit nu putea Ecaterina sd-l vadd.in fatd..Mergdnd ea in partea in care ivea indreptatd" privirea, pruncul isi intoarce {ata sain cealaltd,parte. AceastafZc2ndu-setle trei ofi. a auzitpe Preasfinta Fecioard, zicdnd cdtre Fiul sdu: Vezi, Fiule, pe.roaba Ta Ecaterina, cit este de frumoasl qi cu chip cuvios?" Iar El a rdspuns: ,,Estefbarte intunecatd,si grozavl, incht nu pot privi spre dinsa". Apoi iard;i a zis Preasfinta Nlscdtoare de Dumnezeu: ,,Dar nu este oare, mult mai inteleapti decit toti ritorii, mai bogatd'si mai de bun nearn,decdt fecioareletuturor cetdtenilor?" Iar Hristos a rispuns: ,,AdevIr zic tie, Maica Mea,cd fecioara Lleasta este fdrd,de minte, sdracdsi de neam prost; cici se afld,in pd,gdndtate si de aceeanu voi cduta spre ddnsa, nici voiesc ca sd md vadd,in fatd" iar binecuvintatd. Maicd.,a zis cdtre ddnsul: ,,Rogu-te, Fiul meu preadulce, nu trece cu I'ederea zidirea Ta si invat-o pe ea si ii spune ce sd facd.,ca sd se indulceascdde siava ta si lX vadd"prezdorita si prealuminatd,fata Ta, pe care ingerii doresc sd o vadd". Iar Flristosa rdspuns:,,Sdmeargd,labdtrinul, care i-a ' dat eilcoana si precum o va invdta pe ddnsa acela, asa sd,facd; si atunci md,vavedea,siva afla la mine dar". Acesteavdzindsi auzindEcatetina, s-adesteptat si se mira de aceavedenie. Fdclndu-se ziud,,a mers cu citeva slujnice ale sale la chilia sfintului bdtrin Ei cdzind cu.lacrimi la picioarele lui, ia spus vedenia, sil ruga ca sd o povdfuiascdpe dinsa ce trebuie sd facd,,ca sr se indulceas: cd,de dragosteacelui dorit. Iar cuviosul i-a spus ei cu deamzinuntul toate tainele adevdratei credinte crestinesti, incepdnd clela

MINUNILE

MAICII

DOMNT]IUI

431

facerealumii, de la crearea lui Adam, pini,la venirea cea mai de pe urmd a Stiplnului tlristos; despre sliva cea negriita a raiului, si despre munca cea cu durere qi fdrd de sfirqit a iadului. Iar eL, c ceea ce era f<>arteinvdtatd";i inleleaptd, clegrab le-a priceput pe toate si a crezut din toatl inima, ap
432

protos. NICODTM MANDni{

MINUNEA 436 An tdnilr bolnav si-a pierdut un picior, strigind'crtre lcoana Maicii Domnului, i-a crescut la loc in anul r6s4in satulcamenita,ce ^paftinea.localitdtii Aliches, gi care se afla Lpto,npede Ahaia,vech-eaEpiscopied,eodinioard,, se afla un tinrr bolnav,cu numeleloanichib.,tcerazdcindin boald trei ani, i s-aimbolnrvit un picior, care rdnindu-secdtepufin s-acangrenatEi a putrezit. El a incercat sd se ttatezecu tot feiul de buruieni vindecdtoare,dar nu s-afolosit cu nimic. sila atita stricrciune a ajuns,incit i-a crzut piciorul de la genun'chicu tot cu os.-In tot timpul Lcesta,el nu a incetat a chemain ajutor numele Presfintei Ndscdtoareide Dumnezeu,insd ea nu i-a ajutat indatd,,ci i-a pus la incercare rdbdatea:insd el hu s-aimpuiinat zufletegtegi nici nu s-a dezndddjduit,precum fac unii dintre cei de astdzi,care atunci cdnd sunfin n€cazurisi nu sunt ascultati indatd,de Dumnezeusi de Sfinfi, unii aleargd,ladiavolulprin aeicintece si vrdji, iar al;ii c0rtescEi hulescimpotriva lui--Dumnezeu,-cd.,s-au rugat si n-au fost ascultali.Tdndrul acestanu a alergat la descd.ntdtori, ci rdbdalimurindu-seca aurul in topitoare. si cu toate cd piciorul era cdzutde la genunchi,el nu inceta a chepa in ajutor pe PreamilostivaDoamnd,Ndscdtoarea de Dumnezeu. In aceastdstarc afldndu-se. cu vremeasi-aadusamintede Sfinta lcoutd' nPreastratei ce se afla la pesteracEA" r'fl&re,. si de minunile ei celemari, Ei suspindndcu umilintd,,a strigat:',,bpreasfintd rcaand!De ce m-aildsat;i nu mr miluiesti! Te rog, grdbestesi md mantuiegte".zicind acestecuvinte, vedeacu ochJiium a inceput a.:rgEtgpiciorul,putin cite pufin, p?rnilcind s-aflcut intreg gi de_ s.dvarEit. De cind a.inceputa creEte,rudelelui au frcut un picior de argint pe care l-au dus la Sfinta lcoand"spre pomenireami nunii. Dupdce s-afdcut srndtos,tandrul a venit si s-ainchinat cu mare dragostela aceasfanu rcoand,,si ca drept recunostintr a gdmaspentru totdeaunain acezstd, Mdndstire,fdcindu-seinonah. Prrinlii din aceamrndstire au scrispe acelpicior de argint, minunea ce s-afrcut pentru a se cunoaEte ;i de generatiile"viitoare. MINUNEA 437 Arhanghelul Gavriilinvald, pe un cllugir cintarea . Axionului Maicii Domnului in apropierede schitulprotatului,era o chilie tnchinatdAdormi rii MaiciiDomnului,unde vietuia un Ieromonahcu uceniculsdu.

MINUNIIE

MAICII

DOMNUTUI

433

intr-o sdmbdtd,searu,bltrinul vrflnd sd meargl la priveghere, la.schitul Protatul, a zis ucenicului sdu: ,,Fiule,eu md duc sd ascult privegherea dupl obicei, iar tu rdrnii la chilie gifi citegte rinduiala rugiciunilor tale!'. Dupi ce a zis Lcestea,bltrinul a plecat. Nlai t2;rzil cineva a bdtut la uEI. Fratele deschizind, a vdzut la uEd un monah strlin, pe care poftindu-l a intrat iri chilie unde a rlma-s toatil noaptea...Iat la vremea Utreniei sculindu-se, au cintat impreuni toatd rinduiala cuvenitd. Cind au ajuns la cintarel: ,,Ceeace eEti mai cinstitd decOtHeruvimii..." E.c. l. monahul c,elde casd.a.rostit numai' aceastdcintate, asa cum a fost ea alcdtuitd de cdtre Sflntul Cozma Melodul. C0ntind Ei monahul cel strdin, a f.dcutinceputul astfel: ,,Cuvine-sect adevdrat SI te feri cim Ndscdtoarede Dumnezeu, cea pururea fericitd qi preanevinovatd gi Maica Dumnezeului nostru", continudnd cu: ,,Ceeace es,ti mai cinstitd", pind,la terminare. Auzind Lceastaucenicul bdtrdnului, L zis cltre monahul ce se pdrea strlin: ,,Noi c0ntim numai, ,,Ceeace e$ti mai cinstitd", dat ,,Cuvine-secu adevdt&t" niciodatd n-am auzit, nici noi, nici cei mai-nainte de noi. Fd"dragoste, te rog si scrie-mi cintatea &ceasta,perftru ca sd o cdnt Ei eu Ndscdtoareide Dumnezeu".Acela rdspunzind a zis:,,Adu-mi cerneald";i hirtie ca str scriu". Fratele a rdspuns cI nu are nici cerneald,nici hirtie. Atunci monahul cel strdin a cerut sd-i aducd o lespede de piaffd",pe care primid-o a inceput sd scrie cu degetul pe eq cL pe cenrd,moale, clntarea: ,,Cuvine-secu adevdrat"... Dupd acee dandu-i lespedeascrisd, i-azis:,,De acuminainte, aga s-d,cdnitagisi voi, gi toli creftinii drept-credinciosi". Acestea zicdnd s-a fdcut nevdzut, cdci acestaera Arhanghelul Gavriil, precum se vede rceasta la Sinaxarul lunii iunie, in lL zile, c0;r.dse prdznuieste,,Soborul Arhaghelului Gavriil". Venind bltr2nul de la priveghere si intrind in chilie, ucenicul a inceput a cinta: ,,Cuvine-secu adevdrat", dupd cum il invltase ingerul qi i-a ardtat lui gi lespedea cea scrisd in chip minunat. Bltrinul vilzind si auzind Lcestea,a rdmas uimit. Lu0nd amindoi lespedeacea scrisl de inger, au mers la Protatul qi au'ardtat-o intaistdtltorului Sfintului Munte gi la ceilalli bdffeni ai obqtesculuiSobor, povestindu-letoate cele cd se fdcuserd. Auzind ei acestea,cu tofii intr-un glas au sldvit pe Dumnezeu. si au multumit Doamnei noastre de DumnezeuNlscdtoare,

434

Protos. NICODIM

MANDI?A

pentru LceLStd, preasldvitd minune. Ei indatl au trimis lespedea in Constantinopol la Patriarhul si la impiratul, insemndndu-le prin scrisoti, toatd"cuprinfurea acestei minuni ce s-a fi.cut. Si de atunci, aceastd,cintare ingereascl a fost.primitl, qi s-a trimis in toatl lumea ca sil se cinte de toti cregtinii drept-credinciosi,Iar Sfdnta lcoanil a Ndscltoarei de Iiumnezeu ce se afla in biserica chlliei aceleiain care s-a ficut minunea, s-a adus de citre PIrin1ii Sf0ntului'Munte, in biserica Protatului gi acolo se afld pdnd, tstdzi, aqezatd, in Sf0ntul Altqr, deasupra sfinfitului Scaun de sus, pentru cd,inaintea ei s-acintat pentru prima datt, de cdtre Arhanghelul Gavriil, cintarea Lceasta".Iarchilia aceea\de atunci a fost numitd ,,Axion estin", (adicd,,Cuvine-se cu adevdrat"), si valea LCeaa" in care se afl[ chilia, se numefte pdnd.astdzi,,Adin" (careinseamnd, cdntarc),pentru cI in acest loc s-a cintatintdia oard,, aceastd,cintare ingereascd, cu adevdrat vrednicd de cinstea ce se cuvine sd o aducem din toatl fiinla noastrd, Preasfitei Ndscd.toarede Dumnezev si pururea Fecioarei Maria, speranla si mOngdiereano sttd" (ViafaP.C. Pdr.d. Sf.M. Atos,trad.de Arhim.CalinicBoteanu1903,Buc.). MINUNEA 438 Minunea zugrlvirii lcoanei Preasfintei Ndscltoarei de Dumnezeu, Prodromita pdrintii in anul 1853, Ieroschimonahi, Nifon si Nectarie, fondatorii Sfintului Locas Prodromul, din Sfintul Munte Athos, mergind in lara Romineascdpentru trebuinlele acestui schit, aveuv in inima lor o mare evlavie si dorintd, pentru o Sfintd.Icoani mai insemnatd si f.d,cdtoare de minuni, aMaicii lui Dumnezeu,ca sd fie asezatd.in aceastd Sfdnti Bisericl nou[, spre mdngiierca celor ce vor vielui in acestSfint Locas,dupd cum mai in toate mdndstirile Sfdntului Munte, au cdte o Icoani fd,cdtoarede minuni. Afl0ndu-se plrinfii, Nifon Ei Nectarie, in orasul Iasi, au ince: .put a cercetaacolo,pentru n afla un zugrav mai iscusit qi cu viafd 'pldcutd lui Dumnezerr,c re sd le zugrdveascl o icoand"a Maicii lui Dumnezeu.Si din Pronia dumnezeiasci,au glsit pe un zugrav bdttdn,.u nutn'.I. de Iordache Nicolau, cu care s-au invoit, JI l" facd.aceastdSfintdlcoand,, dupl modelul ce i-m dat pdrintii. insl iau pus o condilie, ca sd"lucrezenumai cu post, ndicdl-de diminea+il pand c0;ndva fldminzi s[ nu ia nimic in gurl; iar dupd masd si nu mai lucreze la aceastilsfOntdlcoand, ci alt lucru sd.facd",pAnd,

MINUNIIE

MAICII

DOMNUTUI

435

a doua zi, qi astfelsdurmezecu lucrul Lcesta,pindla terminarea lui. Bdtrinul zugrava primit aceastdinvoiall cu toati evlavia 9i mulqumirea,zicind numai, cI el nu poatelucra acumce mai-nainte, fiindcd aimbiltranilgi-i tremuri miinile. Iar PIrinlii Nifon EiNectariel-auinblrbdtat, zicindu-i;sd se sileascl 9i sd aibd credinfI, cXii va Liutll/raica lui Dumnezeu.$i agabunul bilttdn zu' grav,L inceput lucrul cu multd evlavie; Ei lucra bine 9i cu multd iporire cimpul qi hainele Sfintei Icoane,iar fe{ele le-a ldsat la urmI, dupd obiceiul zugravilor.Dupi ce a terminat vesmintele sdu,a inceputsd lucrezela chipul Maidupdqtiinla mesteEugului cii Domnului qi al Domnului nostru Iisus Hristos, 9i fdcdndmai intdia qi a doua, a mai rdmas pulin ca sI le termine. intdi mOrna A doua zi de diminea[ds-asculat9i fdc2ndu'Eirugdciunileobignuite, a inceput iardgi alucr:ala cinstitelefefe,ostenindu-secu mare osdrdie si ajunare mai toatd zitra,ca doar ar reugi sd le indreptezegi isprlveascl. insl lucrul iegeacu totul dimp otrivd, cdcinu numai cI nu putea si le indrepteze,ci mai mult le-astricat,incat au rdmascu totul fdrd de chip, strimbe, urite Eicu totul nepotrivite. Ydzind acesteablagoslovitulzugravbdtrln, s-ani2.hnit9i s-a ce poatesI fie cu lucrul acesscArbitfoarte mult, nepricepdndu-se ta. Atunci aincetat de a mai lucra, ziclnd in sine; pdcatde osteneala gi postul ce am suferit atitea zile, lucrdndla aceastd'lcoand'in zadat Dumnezeusdmd ierte, nu $tiu ce sd,maizic,cd"de Astnnoap' te md chinuiesccu toatl silinfa,si nu pot sI le indreptez;baincd acum,chiar desivirgit le-amstricat, fdcindu-mi. ca un ieEit din Din intOmplareau minte gi ca gi cum mi-asfi uitat megteEugul. trecut in ziua arceelpe la dinsul, pdrinlii Nifon Ei Nectarie,ca sd vadd cum mergelucrul la Sfdntalcoand si cind au vlzut-o Ei ei in aceastare nepotrivitd, s-aumihnit gi s-ausc0rbit din sriflet, a fi nevrednicidarului gi bunlvoin{ei Maiciilui Dumsocotindu-se nezeu.Atunci si intristatul zugrav a inceput a le povesti intimplarca ce a pltimit. Auzind acesteapirinlii, mai mult s-aumihnit ;i s-auamlrit, zicind: ci nu le aiutd Maicalui Dumnezeqla cu totul, dorinla si evlavialor. insl pdrinfii nu s-auclezndddiduit ci arl llsat lucrul la bunlvoinfa Maicii lui.Dumnezeusi mdngi' ind, pe cit au putut, pe intristatul zugrav,iau zis;s[ nu i se imputinezecredinta,ci sd se apucesi sd termine Icoana,pe cit ii va fi cu putinfd, fiind cd ei tot o vor lua, oricum va fi, qi plata osteneliilui ii vor da-ope delllin, dupi cums-autocmit cu ddnsii.

436

Protos. NIC1DIM

MANDuA

in aceavreme s-aintirnplat rde era acolo.u pa.inpii, prrin;si t.l..l.ryTonah grec, Grigorie-Esfigmenitul,din Sinodia plrin_ - lelui Nil Pentapoleos,care gi er vdzdndrcoanace se afla in acest '\e]; a3is prrinlilor Nifon si Nectarie; pdcatdecheltuielile ce taneti !{in1ia voastrl, sfltuindu_i sd nu mai ducd,o astfel d";.;;;;; sfOntulMunte,cdciacorosuntdestui zugravimultmai buni, care pot cu adevdrztsd"facd,o Icoandcum se cuvine,dupi cum doriti. Pdringii i-au rdspuns;cd poate o vor ddrui acoloiri ,".a i" ',.r.l bisericdmai sdracil.Apoiprrinfii au plecatgi,* Ju, la metocul lor, iar bdtrlnur zugrava acoperit rcoana'cuo paizui curate si incuind cu cheia uga oddii unde lucra rco,na,i ,a-* r"*i'" scirbit, neminc2ndnimic in ziua aceea,ci tot s-ainchinat -- si "* rugat pind' la obosire,gi agas-acurcatfiind acum,"u.a. '- s-a A doua zi sculindu-semai de dimineatdgi ludnd cieiz, a deschis usaoddii undefucra gi a inceput a-qi'gdticeletrebuincioase pentru zugtdvit,avind,multd evlaviegi dorinli, ca sd.se apuce de lucru; Eifnc0ndcitevametanii,se ruga si se'inchina Maiciilui Dumnezeu,ca sd,-iluminezemintea si #i'ajut", ,p* u nu piti mi ca ieri. si asamergind ra Icoanr, ca sd se apuce de lucru, a ridicat peniT 4." n. figa rcoanei.--eiur,.i,o, minunile Maicii rui Dumnezeu!vede cu adevdr&t,cd sfinteie fete suni cu minune dumnezeiascr indreptate,cu bunrvoinfdgi de ra sinegisdvir;ite, si pline de dumnezeiescdar, dupd,cum se vede chiar si acum, sf2nta rcoand'a preacurateiMaicii lui Dumnezeu.Aceas t prca_ sldvitd minune vdzand-obrtrinur ntgrav,impreund cu ucenicii sri, se minunau foarte si prosriveau pe Maici lui Dumne zeu, ci, Easingurdcu minuneDumnezeiascd, prosldvitsfinta safald", !i-a pentru mai buna adevbrirea acesteiminuni, $i :i,i,Ti*:1_y numlrul ztgrav a scriso d,ecraratie in carea atdtat toatd,intimpra_ rea,pe careintdrind-oprin iscdlituri si punereapecetii, au d.at_o prrinflor gi Nectarie,rug0ndu-irx o ia gisa o'iepunr in fi{on prodromur, Trhivaschitului luciu carer-au;i frcut. tar cuprinsut acestuiinscris,esteurmltorul: ,,Eu,IordacheNicolau, zugravdin orasul lagi, am zugrdvit aceastd, sf2ntr rcoanda Ma,iciilui Dumnezeu,cu ?nsiEim?'a mea,gi in vreinealucrului a urmat;;il; ne preasldvitl,in modul urm.Itor:pupa ce am terminat veEmin_ megtesugulzugrdvirimere,^-u* ^pucat sdrucrezfata ft'.9Tr l{aicii Domnuluisi a DomnuluinostruIisusliristos; iar;;;;;

MINUNITE

MAICII

DOMNULUI

432

am dat gata m2;naintdia si a doua, apucdndu-mI de noapte, c si termin de zugrdvit, privind eu la chipuri am vlzut cI totul a ie;it dimpotrivd, pentru care foarte m-am mihnit, socotind ci mi-am uitat me;tegugul. Si aga, fflcindu-se seard, m-am culcat mihnit, nemincind nimic in ziua aceel, dar socotind cd a doua zi sculindu-ml, si mI apuc.mai cu dinadinsul de lucru. Dupd ce m-am sculat a doua zi, mai intdi am ficut trei metanii Maicii lui Dumnezeu,rugdndu-mdsi-mi lumineze mintea, ca sI pot isprlvi Sf2nta lcoand; si cind m-am dus sd md apuc de lucru, O! Preasldvite minunile Maicii lui Dumnezeu! S-au aflat chipurile terminate desdvArgit,precum se vede. Eu vdzind aceastdminune, n-am mai indrdznit a-mi pune condeiul pe ea, fdrd. numai am dat lustrul cuviincios, deqi cu gregealdam fdcut aceasta,c sd mai dau lustru la o asemenealcoand,.Aceastaeste povestirea acesteiSfinte Icoane. Scnnar: Iordache Nicolau, 1863iunic29,laqi. MINUNEA'439 Sfinta lcoanI Prodromita este inzestratl cu darul facerii de minuni Zugravul lordache Nicolau vdz?;rrdSfinta Icoand terminatl s-a spdimintat gi privind cu evlavie, nu se pricepea cum s-a fdcut aceasta.Asemeneagi ucenicii luivdzind, s-auinsplimintat, si au inceput a chemaprietenii ;i vecinii de primpreiur, ca sI vadd. $i indatd" s-a umplut ILSL nf,gravllui de cregtini, care se minunau de prosldvirezi acestei Sfinte Icoane si toti se inchinau aprinzind lumOndri, indulcindu-se duhovnicestede privirea Dumnezeiestilor fe!e, zsa de bine incuviinlate si minunate. Pdrinfii Nifon gi Nectarie, fiind la metocul schitului din Iasi, ingriiorali si intristati, nestiind nimic d"eaceastd" minune, vdd cil vine unul din ucenicii zugravului, foarte repede si obosit, spundnd in gura mare: ,,SI trimiteti degrab si ia Sfintalcoand,, fiindcd in noaptea Lce^sta, singurl s-a zugrdvit si acum poporul nu mai incape in odaie, privi.nd aceaminune!" Deocamdatd., pdrintii nu credeaucele spuse de ucenic Ei cu acea idee au trimis pe pdrintele schimonah, Dositei, clre Lvea ascultafeade metocar in Iagi.Ajungind ptrrintele Dositei Ia casa zugravului nu putea sd intre spre a vedea Sfinta Icoand, de imbulzeala poporului. indatl ludnd o trdsurl si invelind Sl?nta Icoand cu o pdnfr curatil, a adus-o la metoc,

438

PTotos. NICODIM

MANDITA

urmind dupl el gi poporul.Intr2nd in metoc,a inchis porfile gi nu a mai llsat pe nimeni sI intre, pdnil ce sevor sfltui ce estede flcut. Pirinlii au ficut cunoscutgrabnic Sfintei Mitropolii, despre aceastl minune. Si venind insusi Preasfintitul Mitropolit balinic Miclescu,cu tot'clerul siu, a vilzutSfinta kcoand,;icLLnnd i s-ainchinat cu toatil evlria, minundndu-seEi zicdnd:,,Cuadevilrtt mtre, dar ne-adiruit Maica lui Dumnezeu,prin aceastd minunatl gi prosllvitdlcoand. qsa". Apoi dind binecuvintarc de sfinfirea apei, a nlvllit poporul la metoc, spre inchinare la Sfinta lcoani, cer0nda li se citi paraclisesi a face aghiasml,cu care stropindu-se,a inceput darul Maicii Domnuluia lucra prin aceastd, Sf4nti lcoand si a faceminuni. a MINUNEA 44O Minunatele vindecdri ce au izvordt de la Sfinta lcoand Prodromita Pentru ca si nu mdniem pe Dumnezevtdcand,adevlrul, vom povestiaici, spre slavalui Dumnezeusi a PreacurateiMaicii Sale, putine, din minunile celemulte, pe care le-afdcut.ace std,Sfintd lcoand,a Maicii Domnului, vdztte chiar cu ochii lor de cdtre pirinlii Nifon si Nectariesi de poporul ce era de fatd,. Un om avea albealdpe amindoi ochii, incit se vedeauluminile ochilor lui ca laptele de albe; gi aducdndu-lcei ce-l purtau, s-a inchinat la Sfinta [coand,,apoi stropindu-seEi spllindu-gi 'cu ochii aghiasmd", a bdut Ei a luat si acasI, pentru ca sI bea gi si se mai spele,spgnindu-i-sesd aibl credintd,cdtreMaicaDom. nului. $i aqafilcind, peste trei zile a venit sI multumeasclMaicii lui Dumnezeu,ardtind cd ochii s-aucuritit $i vId luminat. Altul avea.leprdEi peste tot trupul lui erau numai bube care ' inchinindu-se cu credinfl gi stropindu-secu aghiasmd,,a cdzut lepra de pe trupul slu ca niqtesolzi si s-acurlfit. t Un boier a venit si a spus,cI un fiu al lui de ttei zile,e asade bolnav, incit abia se mai cunoagtecI este viu; qi ruginSu-sela acetstdSfintI IcoanI a Maicii Dorirnului,a luat aghiasmdsi s-a dus de la stropit, dindu-i pufinl gi iq gurl ca sn\ea. $i indatd copilul s-atrezit cu totul sI"nItos,pe care La adustatdl sIu'de s-a inchinat la Sfinta Icoantrsi a multumit Maicii lui Dumnezeu. Pe lingtr acesteminluni gi alli bolnavi de friguri, surzi, cu dureri de capgi de mlsele, de ochi, de vlttrmlturi pi de felurite

MINUNILE

MAICII

DOMNUIUI

439

Sfintd lcoand dar carc minuni nu leboli iau tlmtrduit aceastd. au insemnatpirinfii de la metoc,fiind obosili de imbulzealapoporului, clre cereaneincetata le citi paraclise;i aghesme,incit nu puteausI finl socoteallde fiecare,cu ce se folosegte;qi mai ales ci erau ameninlati de orlEeni de a le opri Icoana acolo,zicdndcil estea loq fiindcd in IaEis-aflcut minuneacu zugrlvirea ei f€!e.Aceastaintelegdndplrinlii Nifon qi NecDumnezeieqtilor tarie gi vdzind cI se imbulzeEtepoporul neincetat,au ridicat cu grdbire Sfinta Icoandgi au plecatcu ea spre Sfintul Munte. MINUNEA 44I . O evreicl chemdnd in ajutor Sfinta Icoani Prodromita, scapi de la mo4rte si se pote4zl Duptrpornirea Sfintei lcoaneidin lagi, a urmat o preasllvitl minune,c re L ingrozit pe locuitorii din acelbrag,;i anume: intr-un han ce se afla la drumul mute,locuiaun evreu cu'solia;i cu copiii sIi. Acelevreu ducindu-sedupdnegofulsdu,aldsat acasdpe solia sa cu copiii Ei'o slugd.S-aintimplat insd, cI evreul a murit ocolouhde s-adus;iar un prietenal sdutot evreu,aluat mzrfa gi banii rdmaqi;i i-a adus evreicii, soliei mortului, povestindu-i de intimplarea mortii bdrbatului ei. Iar dupi ce a plecat evreul acelade la sotiamortului. vrlimasul a iscoditmintea slu' gi., casdomoarepe evreicdgi maridu-faverel,sdseducdde acolo. Pindind o noaptecOndevreicaerasingurl numai cu copiii,a intratla ddnsape c0nd dormea,gi a inceput a o ameninla,cd.o va omori de nu-i va da banii. Eavdzind primeidia, gi cd toate rugi' mintile ei nu ii folosesccu nimic,.a scostot ce a avut si ia dat, numai sI scapecu viafI. Slugaluind banii Ei lucrurile date,a intrat in zltd,griid,,socotind ci evreieava spunela oricine va veni in han gi va fi vddit. Ca sil fie filrd,de griil Eia pus in gindul sIu sd o spinzure.GItind el spinzuriltoarea,evreicase ruga de d2nsul plingdnd,ca sI o lasecu via1d,el insl igi cluta de planul slu, Atunci evreicaqia adusatninte de minunile Sfintei Icoane,fiind' cd strlbituse vestea pretutindenea,si fiind in acea nevoie, L inceput cu lacrimi a se rttga ca o creEtinil,,zicind: .,MaicaDomnumilui! Dactrc1radevlrat chipul ttru s-azugrilvit cu dumnezeiascd precun auzit, izbdveqte-mI ant minuni si ficltoare de nune egti de aceastdprirneidie,cd atuncivoi credein tine, gi mI voiboteza

MINUNIIE

440

si eu, cu toatd.casl mea".Acesteasi multe altele zicind evreica cu mare plingere, s-aapropiatslugade evreici sd o punl in lap Dar socotindel ci esteprea suslalul gi nu o va putea fidica,a pus un sc?unsub el gi lapl de gitul sIu, sI vadd,de este bine potrivit; si nu se gtie cum a cdlcatel, cd,a cilzutscaunulde sub picioarelelui si a rrmas singur spinzurat, iar evreicavdzind aceastd, minune, a crezutimpreund cu toatd"casasa, si s-abotezat dupd cum fdgdduise. MINUNEA 442 llinunile ficute de Sfdnta Icoani a Maicii Domnului, ?n drum spre Sffrntul Munte Plec0nddin lagi, au venit cu Sf0ntalcoandin orasul HuEi.Dar gi acolomult s-aumirat, cum de a simtit poporul, fiindcd la Episcopie au sosit selra,tirziu, iar a douazi iand s-aluminat de iiaa a venit lume din tot ora$ul,ca si cum le-arfi vestit cineva,incdt s-a umplut episcopiade popor. insd.pdrinlii indatl au plecat, temdndu-seca nu cumva sd-i urmdreascdde la mitropolie, mai alescd aflasesi vodd cuza si zicea:sr se opreasie lcoana,fiindcd. s-afdcut minu neain gard,. De la Husi au mers in orasul B6'rladigi ducind sf0nta lcoanl in'casa DoamneiEcaterinaSutu,aceastaa primit cu multr evlavie gi-dragoste,atit Sfdntalcotnd",cit;i pe pdrinlii ce o purtau. Dar aflind" protoiereul de Birlad, a poftit pe prrinti se aduie sfentalcoandin catedrnlaoraguluica sr se inchine gi poporul. ?n$i cep0nda seinchina mullimea din acel oras,sfinta rcoand,iardsi a sdv0rsitsi in Birlad multe minuni, dintre care vom spuneuna mai insemnatd.:in orasul acela era un deiscil foarte intelept ;i iscusit la invill',dturd., care aveain scoalalui pe fiii celor mai insemnatepersoanede acolosi spuneaudespredansul bdrlrdenii, od este foarte de treabd"$i cinstit, dar la bisericr nu merge,frrr numai la sfintele PaEti.Auzind acelade venirea sfintei Icoane.a trimis trrsura sa,rugind pe pdrinti sr ia osteneald,ca sr aducr sfinta rcoanilin casalui; dar prrintii nu au voit, ci iau trimis rrspuns:cd mai cuviincioseste,sr vind el la sfinta Icoanr;desi el a trimis trisura in trei rindtrri, ca sr meargr pirinfii cu Icoana la d0nsul.Apoi_s-aurygal mu{i oameni ;i au indemnat pe pdrinti a mergecu Icoanala d0nsul,pentru folosul sufletului lui.

MAICII

DOMNUIUI

441

s-a fdcut a;a de grea, incat abia patru ingi cu mare greutate au dus-o pind la trlsuri, iat cind au vrut sd o pund in trdsur[, a trosnit Sfinta lcoand,aqa de tare, incit tofi s-au insplimintat, si chiar caii de la trlsurd au tresirit. lar rnma"Icoanei 'cds-a desfdcut din toate incheieturile. Atunci au cunoscut to{i, nu voieqte Mtica lui Dumnezet sd"meargd,acolo, gi intorcind-o inapoi doi oameni, au adus-ofoarte uEor. Asemeneao doamnd evlavioasl, fiind foarte de mult bolnavd, afard,la mosie, se temea sd se suie in trdsurd, ca sd nu moard,pe drumul ce duce la oraq, i s-a ardtat LceLStd" Sf0ntd Icoanl in vedenia visului poruncindu-i sI se scoaledegrabd qi sd vind laBfulad ca sd se binecuvint eze de Sfinta lcaand. Cum s-a suit in trdsurd, indatd" s-a simtit deplin sdndtoasl si venind la Birlad, a mdrturisit, zicflnd: ,,Cu adevdrat pe aceastdSfintI lcoand,, am vdzut-o aStI noapte in vis, si mia zis, sd vin cOt mai in grabd,laBdrlad, sd apuc inchinarea ei, si acum iatd. cd.sunt deplin sdndtoasd". De la B2llad, au veni! pdrinlii cu Sfinta lcoand"la Gala{i, qi au pus-o in biserica Sfinlilor impdrali. in aceastdbisericd un zugrav lucra meqtequgulsdu.Ydzind imbulzeala poporului la Sfdnta IcoanI, s-a mirat fearte, si a inceput a ocdri pe oameni, flcindu-i proqti si inselati, cd nu cunoscnimic. Au doard credeli voi - zicea el - basmelor cdlugdresti! Nu vd" amdgili cd greqifi! Acestea bflrfind s-a uitat cu obrlznicie in fala Sfintei lcoane, ocdrind pe popor in gura mare; atunci deodatd Maica lui Dumnezeu prin .schimbarea. felei sale, atdt l-a ingrozit, incit s-a infricosat cu totul, apoi el singur s-aficut propovlduitor poporului, zicind: sd . creadd, clci cu adevdrat Lceastd"Sfintd lcoanil, este zugrlviti cu minune Dumnezeiascd.

.

MINUNEA 443 Minunile lcoanei Maicii Domnului, Prodromi(a, dupi ce a aiuns in Sfintul Munte La'plecareapdrinfilor Nifon si Nectariedin Galali cu Sfdnta Icoarrd.fiind aproapeplecarea,s-Lfdcut fala Sfintei lcoane,,ca ghermesit",avdnd adicd,valuride-acurmezisulobrazului,ca fiind' asudatd,apoi intrAndin vaporul austriac,Loid, toli cifi se aflau in vapor, se mirau de acestchip rninunat al Sfintei Icoane,nu

442

Protos. NIC'ODfM MAhDIl.,l

numai pasageriicrestini ortodocsi,dar qi maftozii austriecio cinsteauEii seinchinau. Dupd acesteaajungind ptrringiicu sfinta lcoand"la Sfintul Munte, la arsanauaschitului rominesc, au trimis vestesusla schit,ca sr se pogoarepreoti imbrrcati in Sfintele veqminte,ca prin cintlri si tlmiieri si int0mpine Sfinta {coanI. Si agafiind dusl Sf0ntalcoand.cu mare,pompl,in sunetul clopotelor,s-aasezatin aceastdSfintI biserictr,unde'o vedem cu totii, Ei ii facem xstdziobsteasctrprdznuire. In Moldova s-au fdcut multe minuni de cdtre acea'std, Sfinti lcoand.,care,precumam zis mai susnu s-auscris,fiindci pdrinfii Nifon gi Nectarie,n-au LvutcL scopsi le publice,fiind multumiii, cd"au caqtigatun asemeneaneprefuit Ei scumpodor, pentru schitul acestadin nou intemeiat,carenu Lveacu cgsd se prosldveascd'.rar celepovestite,sunt numai aceleacare s-auvilzttt cu ochii, de unii din pIrinli, si altele au fost povestite de cei care s-au folosit d,ela aceastdsfantr Icoanr. pricina pentru care au fost adunateacesteciteva minuni, estepreasldvireaMaicii lui DumnezeuEi spre folosul celor ce nu cunoscminunea zugrivirii acestei Sfinte lcoane.Iar dacd,cinevanu crede,noi nu ne pdgubim cu nimic, fiindcd ne-amfdcut datoria cuveniti, de a scrie aceste minuni. Noi insl credemsi mdrturisim,cd Maicalui Dumnezeu, pufurea a sdvargitsi sdvarsegteminuni, pind,la sfarsitul veacurilor, din bundtateasa, spre folosul celor ce cred si se inchinr ei cu credintd Ei cu dragoste. MINUNEA 444 Un frate inchinindu-se la Icoana prodromita, s-a frcut sinltos, apoi a adormit .u pu"" Pe cdnd Sfinta lcoand,a Maicii Domnului a fost adusl in schit, se afla aici un frate topit de boaltr,cu numele Inochentie, cure numai dupl suflarese cuno;teacI esteviu, gi fiind de trei sdptlrn0.ninemincat,nu mai vorbeanicidecum.indatr ce a intrat Sfantalcoand"inschit, s-atrezitca dintr-un somn qi a cunoscutcda venit Maicalui Dumnezeuinchipuiti pe lcoand,.A cerut ca sl-l ducr sd se inchine 9i el, gi inchinindu-sea griit acesteacdtre Sfinta lcoand:,,Maicalui Dumnezeu,de-miestede folos ca strmai trAiesc,insdnltogeazd-md,, clci cred cd poli; iar daciltrtrind, mai rru md voi strica,nrai bine sr mor acum.decit sr md chinuiesc

MIN UN] LE MAI (,'I T DOI'TN UIUI

-,.

443

aga.Fie cum voiegti,Stiilina mea,si cum cunosti,'ciimi estede felos".Acesteancind et s-aintors la chilia sa,veselgi plin de duhovniceasclbucurie,dar nu a spusnimic, ci indattr t cerut o cd. magl crrrz;tilca si se schimbe;apoi a cerut sI se imbraceifi Loa;til cdci:era schimnic.$i cerind implrtlrinduiala monahiceascd, Taine, adicd,cu Trupul gi Singelelui Hristos gireacu Preacuratele Mintuitorul nostru, qi-a dat sufletul in miinile lui Dumnezeut netrecind nici un ceas'decind se inchinase la Sfirtta IcoanI. MINUNEA 445 surd Sfdnta lcoani Prodnomlta, vindeci pe un cllugir ! :-. i r r r gi pe un megter stipinit ile duhul cel rtru Un frate ce senumeaSerghie,ludndu-sedupl mintea sa,a fugit la nimeni, qi S-adus d,es-aascunsintr-o peqdin schit,nespun0.nd leri pustie, cu gindul ca,si se apucede o nevoinfI mai {nar€, OdatI rugindu-se el dupd obicei, s-a pogorit deasupracapul.tei sdu un luceafdrluminos, care sta neclintit:irr fafa ochilor lui. El insl igi .fdceacanonulcdlugdresc.Apof acel luceafir, atit de tare a,trdsnit,incdt Serghiea cdzntla pdmint, amefit gi asurzit,gi toc: mai dupi trei zile s-adq;teptat, fiind qdmascu.desivArqiresurd gi sllbit de tot. Cu toate acestea, aqacuma putut a venit la schit. gi a mlrturisit int0mplarcace s-l petrecutcu el. Noi auzeamqi inplegeam ce ne spuneael, dar'el rrrt atvzelnimic din ceeace spuneamnoi, fird numai prin scrisoarene inlelegeamcu dinsul. Flcindu-ni-semill de el l-am dus la Sfdntalcoand,inllldnd cu dinadinsulrugdciunipentru dinsul. Iar Maicalui Dumnezeu,ca, o milostivl, l-avindecat,incdtia revenit'auzulca ;i'mai inainte: l1tddatd pe un meqterdiritre cei ce lucra la schit, din nepdtrunselerjudectrtiale lui Dumnezeu,'l-aapucatun duh hecr,rrat, care foatte rlu il muncea.Aducindu-linaintea Sfintei lcoane, citindu-i acatistesi paraclise,s-zizbdvitde aceaneputintd. :

. Maica Domnului poafid griil de peste pentru ziua prlznuirii lcoanei sale, Prodromifa l ' intr.un an pe.l0'iulie, plrintii."cest€i chinovii fiind,rinduili a pescui,slaupOgor0tnoapteaspf,€rr,t&r€la'arsana,ca,sdarunce toate mreiele spre pesouine,desi in timpul &cela;nimeni,,nidl

444

PTotos. NICODIM

MANDTTA

mlnlstirile, nici oricare alt pescar, nu aruncl mreiei, cdci apa fiind caldd, pegtii umbll la suprafala apei si nu se prind in InsI plrintii, fiind trei la numlr, au zis ,,Noi sI cercdm si "mreje. sI arunclm mrejele ;i Maica lui Dumnezeu,de va voi, puternicl este si,-siprindd pegte pentru sdrbdtoreaSfinfiei sale". Iar unul dintre acegti trei monahi, fiind camlaindoiald, aindrilznit a zice in sine;i: ,,SI vdd acum, dacd,lcoanl aceasta,a Maicii Domnului, s-a zugrilvit cu minune, dupd cum spun pdrin{ii, apoi sd facd,sd se prindd peEte la sdrbdtoarea ei, in timpul acestad"evard,, cdei atunci voi crede ffuil indoiald". Si ala"Lu aruncat in mare, cinci mrejei de cite 80 de stinjeni bucata si le-aullsat in mare, nu trei ceasuri dupl obicei, ci cinci, ca sI se pescuiasc[ bine, apoi incepdnd a le scoate, nu gdseau intr-o mreajil decit patru sau cinci pegt$ori mici, asaurmind,tatoate mreiele, iar c?rndau scos bucata cea mai de pe urmd, au inceput acegti pdrinfi a cdrti, cd. ,Maica Domnului nu a voit, sd-;i prindl pe;te la sdrbdtoarea sa, si pdcat, ziceau ei, de osteneala cute nm fdcut-o; dar scotOnd mreaja, mai mult d,e iumdtate era cu peste. latd"cd"fdrd,de nldeide fiind, Maica lui Dumnezeu, nu i'a ldsat impufinafi, ci ardtindu-le minunea Sfinliei sale, numai dintr-un capdt d,e mreajd"au scos 30 oca (38 kg) de peqte. MINUNEA 447 Trisiturile fetei celei neficute de mdnd, a Maicii Domnului'de pe Sfinta lcoani prodromifa Mlrimea acesteiSfinte lcoane,estein lungime de 4,5palme (1 m), ,.iar ldqimea dupd"analogie (75 cm).Nu este fdutil dupd nici una din Icoanele fdciltoare de minuni, ci este fdcutd"dupd un nou plan al zugravului. Fala ei este asemeneaspicului de grOu,nasul, gura si bdrbia sunt foarte potrivite la misurd; iar ochii iletu dur LLr,ca gi cum ar soarbe inima privitorilor; cu toate acestea, cdutdtura 'este cu stlpinire, clci privind cineva cu intelepciune, si cu luare aminte infala acesteiSfinte Icoane, vavedeainfdtisare de mare neam, amestecatdcu o blindete, prin care se arattd", cd este insdsi Maica lui Dumnezeu inchipuitl pe lcoand,,'plind de dar Dumnezeiesc, gi nu poate sd o priveascd cineva, filtd" sX nu simtl in inima sa dulceafd duhovniceascl, bucurie si umilintd:, fdrd.numai de va fi vreun om prea cerbicos si intunecat la minte, ca sd nu

MINT]NIIE

MAICII

DOMNULUI

44t

simtd nimic din toate acestea.CIci numai din privirea ei se incredinleazd,fiecare, cd nu este sdvdrgitd de mdnd de om, precum mlrturisesc gi strlinii, clfe vin de o vdd, deoarecenu sti numai intr-un fel Sfdnta eifatd,,ci uneori se cam smoleste,alteori se ingllbenegte, iar la privegherile cele de toztd"roa;pte ,la sdrbdtori imserbare de acum (l2'iulie) a Sfinpdritesti, si mai alei la aceastd. iiei sale, atit estede veseld si voioasi, cum este un trandafir, incit privitorilor nu li se paf cd, vild chip, ci ca si cum ar privi chiar pe adevdrata M^ica lUi Dumnezeu. Ea se afld in strgnd in mijloiul bisericii, cu bund-cuviinfl infmmuse\atd., atrdgind ochii tuturof, cu privirea ei cea plinl de dulceald. lqa precum a. vdzlut'o odinioaid Sfdntul Dionisie Areopagitul, in Sfflntul Sion, asemenea si aici in Sfantul Munte, n vdzut-o in Dumnezeiascdvedenie, in stare de trezie, Cuviosul Marcu, ucenicul Sfantului Grigore Si naitul, qezind pe scaun ca o impdrdteasd.,inconiuratd de.Ingeri gi de nrhangheii qi de toli Cuvioqii Sfantului Munte, sldvind-o qi inchindndu-I-se ei avind palnte de aur inalte cdtte pattea ce se zice Yigla, in care loc acum cu aiutorul ei, s-a fdcut aceastl noud Bisericd, intru slava Fiului ei, spre mintuirea monahilor romOni, si a tuturor credinciosilor ortodocsi. cu toti sI aducem multumire lui Dumnezeu,pentru aceastd noul Ei preasldvitd minune, cd la Dumnezeu toate sunt cu putinnoi tofi c^!i Lcee2', 1d,precim vedem din Sfintele Scripturi. Drept serbdm aieastilsfintd qi veselitoare sdrbitoare a Maicii lui Dumne' zerr)cdzdndinaintea acesteisfinte Icoane a ei, ce-Eiare felele inchipuite cu minune, si strigdm toli credinciosii: ,,Preasfintd Stdpind de Dumnezeu Ndscxtoare,pururea FecioardMarta, pr9!eciour"u qi apdrdtoarea noastrl, cerem a ta nebiruitd apilrarel lmpilrdteasaCerului gi a pdmdntului, ceea ce ai cu dreptate numele ^de,, Prodro mita", adicl,,inainte-Merg[t oare", intdre Ete-nein lucra' rca faptelor bune, gi ne du de mdnd in impdrdlia cea Cereascd; povdluiegte-nepe noi si pe tofi drept-credincioqiicreqtini, spre a vedea si veqnic a ne indulci de mlrirea Fiului TIu ;i Dumnezeului nostru, cI binecuvintatd;i preaprosllvitd eEti,in vecii vecilor,,. Amin. Minunile (430 - 439) istorisite despre sfinta Icoand cea cu minune Dumnezeiascd,ntgrilvitd, sunt ndevdtate qi petrecute sub ochii mei. 1899.octornbriel. SchitulProdromul' Nifonleroschimonah,

/

I i

446

MINUNEA 448 povestire despre lcoana Maicii Domnului cea neftcutd, de mdnd.,din Ministirea Cosfinila Aceastrvestitd gi soborniceascd. Mdndstire,a preasfinteiSti_ pinei noastre de DumnezeuNrscrtoarei gi'pur^urJuFepioarei Maria, numiti cosfinita, se aflr in pir1ile Mu.loorri"i, d"urupuu unui munteinalt, epglia Filipon si'Drama,-;;;;;;" de apos_ .in tolescuroras Filipi, sauEilipisiu.Ea esterenumitdpentru mrre9i migunaierp;;; rcoana ceafdcitoare de mi_ fg,r"t.-.3d5i nuni, a Ndscdtoareide Dumnezevce se afri intrinsa, carefdrd, mind' omeneascd yi lare,vopselede megter,;i il;;;; nezeiascd" lucrare s'a zugrdvitin chip -inurrut, ouba iuni*uill'ur*a uon' povesti. cum cd de Dumnezeua.fost zugrivitd, aceastd, rcoand, a PreasfinteiNdscdtoare,avemmdrturii mai vechi si anume:sfin_ tita mahramd.a Mantuitofului nostru iil H;;;;or,-..u rrimisr cdtre Avgarsi lespezileLegii cele scrisegi date fuilioir" prooro_ cul. De aceeanu avemnici o indoiari, cdintipdrirea acesteisfinte Icoaneesteinsusi_chipulstdpinei noastfe de DumnezeuNiscd_ to,re, si al unuii-Nrsiut ri"i"i, p. carc ir brale, crci privind-9 cunoastepreabine, ,,,nein sfintere Sare ia,1i1i-srd,rri..uei, nu :" are nimic nici vreo uima de neputincioasd .gregit, m'ni ome_ neascr,ci de Atotputernicur;i fdrd,o" gr"r..uitG; ui ru, Dum_ nezeueste fdcutd. s-a vdzut aceastdpr"easianta gi pr""-r"unatd, rcoand"inaceastd" Mdndstire,in zilele celui intre nostru Ghermansihastrulgi ctitorul acestui siilii parintelui sfinfit rb.ir. Acestsfintit pirinte, pdrisind tulburarea gi imprtimiiea lumii ,. din v'rstr copildreasc d",-aplecatinpustiul lorcranului, trecut ani indelungali urmdnd,viata sitrastrearca, unde a pe_ frrriguinou r" la desdvdrgirga-faqleior bune,o. .ilr" preacuviogii$;J; Dumnepdrinfi, cei ce se aflau acoloin anii ."i J" atunci. -,3eu pur.ldtorii Iar dupdce a ajunsra cermai inalt niver de oeir" !i .o"iempragie si s-aflcut vrednic,u.r?.impdrtlgeascd ;i a,ltoradin dumnezeiestiledaruri ri sd..se f?cd.poy?+uitor a multor sufretera limanur m'ntuirii, i s'a ardtatingeiur Domnului in trei cd estevoia rui Dumnezeu,sr rasede acurn .ana".ili i_a zis, pustiul Iordanuluisi sI se ducl in plrtiler\4acedoniei, ca sd.zideasclo mdndrri.#;: supraunui munteal filipisenilor,in numelepreasfintei Ndscitoarei

MTNUNTTE turArcrr po

______l1z de Dumnezeu. Atunci el neputind sI se impotriveascd voii lui Dumnezeu,a ieqit de acolo Ei dupd un an de cllltorie, a aiuns in Macedonia.Povdfuindu-sede ingerul Domnului, a venit in oraqul filipisenilor, aproarpede munte, unde era voia Maicii Domnului sd se zideascdo Mitrlstire. $i pe cind se ruga, cz sd'i arate Dumnezeu locul cel ordnduit, deodatd.a vilzut o vdpaie de foc, care incepea din virful muntelui si se urca pdndl^acer qi din aceasta a inteles, cd,voialui Dumneze\ ern,ca acolo sI se zideascdMinIstire. Pe de o parte el s-abucurat f.oartemult, cI i-a atdtat Dumnezeu locul unde si se zideascd,iusi pe de alta se mihnea foarte mult, cd intr-un asemenealoc ii lipseau mijloacele necesare si cheltuielile erau foarte mari. Dar credintl sL cea cdtre Dumnezeu, i-a fdcut lui mare mdngiiere, gindind, cI nu l'at fi ordnduit dumnezeiascaPronie, la o asemenealucrare, dacd'nu ar fi hotd. r0;t mai inainte qi chipul sdvdrEirii acestui lucru, dupd cum s-a - flcut cu adevdrat, precuir vom vedea in cele se urmeazd. Doi boieri mari qi bogati din Roma,care se numeau,unul Nicolae, iar altul Neofit, cure in deosebiteimprefurdri au fost trimi;i ca soli ai romanilor in diferite pdrti, fiindcl se simfeau ingreuiagi de tulburarea lumii gi de ispitele vie{ii, au hotdtdt sI plece qi sd caute un loc de liniste si vreun bdrbat cu fapte bune, de la care si se invete viata nionahiceascd, cum qi adevdrata gi neprihdnita faptd buni. $i aflAnd de la tofi desprb petrecereacea ingereascd a acestui sfin{it bdrbat, au luat cu dinqii toate bogdliile lor gi venind le-au incredintat in mdinile lui, supunOndu-sesi ei invdld' turii si povi.tuirii lui celei folositoare de suflet, qi de Dumnezeu iubitoare. Iar dumnezeiesculsi sfinfitul Pirinte, vdzind Lce sta a sldvit pe Dumnezeu qi indatd, a inceput a zidi mdndstirea in acel loc, unde a vdzut minunea vilpdii qi duBn multe osteneli ;i Sfdntd Mlndstire, nepovestite rele pdtimiri, s-a sdvirsit LceLStd. acestui Cuvios Pdrinte stdruinfa atit de milreatd si frumoasl, cu ' qi cu miilocirea qi cheltuiala acestorbilrb4i evlavioqi cinstitori 9i de Dumnezeu. Iar dupd ce s-a terminat de zidit Mdndstireaqi n-a mai rlmas altceva de fdcut, fhrl numai infrumusetarea interioarl a bisericii, meqterii lucrdtori au gdtit doud scinduri, pentru Icoanele impdrltegti. Dar pe cind se indeletniceau sI geluiascdmai bine

448

PTotos. NICODIM

MANDTTA

o scindurl careerL fanduitl pentru lcoanaNdscltoareide Duma ctdpat,iar megteriilepldind-o cereaualta.Dat nezeu,deodatd, Cuviosul s-a mdhnit foafte mult, fiindcl el insuqi aleseseacea scindura, pentru evlavia cea nemlrginitl ce o LveLcltre Niscdtoateade Dumnezeu. Sevedeinsd cI aceastas-aflcut dupd iconomialui Dumnezeu, de Dumnemai mult StdpinaNdscdtoarea ca sd se prosldveascil zeu gi si se bucure mai mult credinciosul slujitor. $i precum Unul-NiscutFiul ei, a alespe Apostoli dintre sdracisi neinvdfa,ti, ca s[ ruEinezepe inlelepfii plmintului, in acestchip ;i NIscItoareade Dumnezeua primit aceascdnduri, lepddatdEi crdpatd., tdmdduire.$i pe c0nd ca sd,o arate imor de minuni si obsteascd, Cuviosul s-adat la o parte mihnit, ca sd se roagedeosebihvremea cea or0nduitd, deodatd"a vdznt pe Stdpina Cerului si a pdmOntului,care strdluceamai mult dec0tsoarele si neputdnd privi cu ochiii sdi spre aceadumnezeiascd, strdlucire,a cdzutjos . tremurind. Atunci a auzit pe Nlscltoatea de Dumnezeu,cate i-a slugdpreacredincioasia Unuzis cuvinteleacestea:,,Ghermane, ia-NdscutFiului meu! Am vdzut credinta ta si adevdratl evlavie ce o ai cdtre mine. fi fiindcd atita te-aimdhnit, pentru cd"s-acrdpat scdndurace ai gdtit-opentru mine, iatd"eu ifi dlruiesc lcoana mea, zugrdvitdintocmai in chip minunat, fdrd,sd pund m0na pe ea meqterul.i1i dau acestdar, spre rdspldtireacredinlei gi evlaviei tale si a multor sudori ce aivdtsat, ca sd se zideascl aceastd, mdnlstire in nurnelemeu". Dupi ce Cuviosula auzit acestecuvinte, a ridicat ochii sIi qi avdzut pe Nlscdtoareade Dumnezeucd"s-aapropiatde aceascindurd"crdpatdsi cum, cu preasllvire s-aintipirit pe dinsa dumnezeiesculchip, al Maicii lui Dumnezeusi al Unuia-NIscutFiului eS,Eezindpe #ntele salebrate.Si indatl se revlrsau razein chip de aur de la dumnezeiasca ei Icoand,care luminau toatd,latuta aceeil.Tot in aceltimp, un ucenical lucritorilor amintiti, a venit cu totul inspdirnintat la dinqii si a zis, cd,,aflindu-se in locul unde era lepddat lemnul pentru Icoand,,deodatil a, vdzaft cd,a venit acolo o preafrumoasdfemeie,cu strllucire ca de fulger, 1inind in brafelesaleun Prunc,caresevedeaca o irirptrrdteasd, mdreald",cum s-aapropiatde locul acelaunde era scinduralepddatd,

MINUNITE

MAICII

DOMNUIUI

449

qi vlzind-o a zis: ,,AceastIscindurl estefoarte potrivitd pentru auzindacesIcoanamea Eiin zadar cauldmegterii alta".lar aceia'Deodatd, au te cuvinte au alergattofi impreun'i si, o, minune! vizut cd.em. zugrdvit pe LceL scindurl, Preacuratul chip al PreasfinteiNlscltoarei de Dumnezeugi a Unuia-NlscutFiului ei si striluceamai mult decit soarele. Toli cei ce se aflau acolo,atit monahi cit qi mireni, au rimas inspaimintati qi s-aubucurat foarte mult, sllvind cu glas mare pe Domnulnostru IisusHristosgi pe MaicaSaPreacuratd. carea preasldvit qi ei minunat lucru, sd sllveascl sfinlitul voit cu acest locas,sd veseleascd,pe credinciosulsi recunoscltorulei rob ;i sI intdreascl pe bine-credinciosiicregtini,in adevdratacredinfl Ei si ruginezepe cei necredinciogi." $i ca drept dovaddcd aceastdminune esteadevdratl, se con. statd din ace stt; clci scindura sfinlitei Icoaneeste negeluitdgi crdpdturase vede pind, astdzi.Ceva mai mult gi Preasfinfitul mdndMitropolit Mateide la Mira, trimifdndu-seexarhin aceastd" stire, la anul 16t0,cercet0ndcu luare-aminteEiincredinfdndu-se Preaminune,a scris;i un canonde rugdciune.(Paraclis), de aceastd, qi prin caremdrturiseEte laudl sfintei Ndscltoareide Dumnezeu, acestmare gi infricoEatlucru, doxologindcu cuviosiepe ceaneispititl de nuntd, MaicaM0ntuitorului nostru, care poate oricdt gi.maimult, din neincetatele voieqte.Seinvedereazdaceastaincd, minuni, caresesiv0rqescin toate zilele,cdtretofi cei care aleargd. sub acoperlmdntulei, cu credinfd gi cu dragoste.Pentru aceastl aleargdqi cregtiniineincetit,din toatelaturile filipisehilor;i din toatl Macedonia,aducindu-qipe bolnavii lor ;i nici unul nu se de la intoarce ffud,a primi vindecaresufleteascdEi trupeascd", minuni a Preasfintei Nlscltoarei de de filcdtoarc lcoanI aceastd de mdnd omeneasci.Prin ale cdreiruglciuDumnezeu,nef.dcutd, ni, si ne pilzeascdqi pe noi Domnul Dumnezeude tot rdul Ei sd ne invredniceasclimplrdliei Cerurilor,Amin (Slujba EiMin.Sf.Ic.a Maicli Dornnuluiium. Prodromita,trad, d.CalinicBotcanu,1903, Bucurcsti).

MINUNILE

MINUNISAVAryITBDE MAICA DOMNUTUI in zilnln NoASTRD MINUNEA 449 Strigind c1tte Maica Domnului in timpul ciderii' este salvat de la moarte intre anii lg|r'1g52 se picta biserica din satul Celmegesti' Sdnd^uVaiia. inire pictori va lucra pe scheli qi piclorul Marin f"r.. Ji" ,u,ut rnr-,r-it. int.L altele el ipunea urmdtoarele: ,,in laMaica iiulu *"uam fost un pdcdtos.insi Lv: m o mare evlavie chipul cu Domnului, aEa cum am 9i acum' Cind pictez lcoana pictez bine' cu Maicii Domnului, mI rog la Ea 9i md"aiutd sd le t toute cI sunt pIcltos". |atd'cdintr-ozipecdtldMarinSdndulescuvopseaacoperisul pe scheld, de pe turnul biseriiii, a cdlcatgreqir qi s-apribug.it de 10min. de ia o inllfime de 25.30m. Toli credeaucI a murit. DupI zis: a si somn a deschis ochii, s-a de;teptzt ca dintr-un "Dafimi iau zis: o iand cu lapte sd beau'?.cei di' jur qiau fdcut cruce si Elle-a rlspuns: "in clipa ,,Cumai scipat cuviatd",frate Marin"i" cu cre.and .ad"um de pe turn, rn-am rugat la Maica Domnului

MAICII

DOMNUIUI

451

qline cani;te aripi, clre mI sprifineau,pind am aiunsios".Dupi s-aurcat din ce a blut o e nd.culapte,pictoful Marin sdndulescu nou pe scheldsi a lucrat cu spor pdhd,seata. MINUNEA 450 Maica Domnului aiutl celor condamnati pe nedrept Petimpul rizboiului a fostinchisun cetdleannevinovat.Zi de zi aqtepticu mare teamdceasuljudecdfii.Era slabla credinfd.De supira tot mai mult gdndulsinuciderii.Dar qi-aadusaminLcee?-il te d_eDumnezeuEide PreasfintaNlscltoare de Dumnezeusi noaptea a inceput sd se roage cu lacrimi, zicind: ,,MaicaDomnului, Apoi a adormit.In vis avdzut o scapi-mI de primejdia aceasta". feci,oardimbincatd'in haine albe,cd a inftat pe uqa celulei Ei ii si nu te teme".Apoi a zis: ,,M-aichemat?latd,am venit! Roagd-te peretele-celllalt.Eta. prin gi a trecut pdsit prin miilocul celulei Maica-Domnului!A doua zi, cu adevdratnu a mai fost iudecat, iar dupd pulind vreme,a fost eliberatdin inchisoate,ca achitat. MINUNEA 451 Cum a vindecat Maica Domnului o femeie grav bolnavl in orasulvaslui,mai esteincl in viatd profesorulDumitru coera profesor de filozofie la liceul din toran. Prin anul 1939-1940 Yaslui.si dupz cum singur mdrturiseste,era un ateu convins. Dar nu aveacopii.latdinsil, ci solia sogiaera insd credincioasd. i seimbolnlvegtegrav gi esteintefnatdpentru operatiela un spiin stare^pro pe de intal din Bucureqti.DupI operafie,aiunsese speranldcu so{iamea?" vreo mai este doctor, conEtienfl.,,Domnule intreabl profesorulCotoran,la careel rdspunde:,,NumaiDumnezeudacd"maifacevreo minune!Altfel...". Cum a auzit cuvinteleacestea,a ieqit foarte zdrobit la inimd din spitalgi flr[ si qtieunde merge,cdtrtilo bisericddeschislin cale. De unde nu intrase in bisericl din copillrie, iatd' acum intilneEte prima bisericda Sfinfilor Ioachim si Ana, pe strada Traian. Intrd repedeinluntru gi cdzdndin genunchila lcoana rugdciunedisperatd: MaiciiDomnului,a rostit cu lacrimi aceastd Apoi s-aintors so{ia!" ,,MaicaDomnuluidacdexiqti,salveazd-mi ia spitalunde solia sa se zbdtpaintre viatd si moafte.P*tcd dot,.t

452

Protos. NIC'ODIM

MANDITA

mea. Se arezd lingd patul ei. Se rugd Maicii Domnului in gdnd, pentru ea. Deodatdfemeia deschiseochii Eiintrebd: ,,Dumitre,tu esti?" ,,Da,eu sunt, vrei cevall",,AiutI-md sd md ridic pufin" - a zis ea, apoi a continuat: ,,Acuilto jumdtate de ceas a venit la mine o femeie in haine albe, foarte frumoasl, qi mi-a spus:Iatd, aici in prdpastia aceasta,era sd cazi. Dar pentru ruglciunea sofului t'iu, te scot deasupra...Apoi m-a apucat de mind si m-a urcat pe un loc ridicat si luminat". Din clipa aceeaa displrut ace'af.ecioard, iar muribundaa inceput a se intdri. ,,Vrei sd te plimbi cu mine pe coridor?"o intrebl soful. ,,Vreau,cI nu md mai doare nimic!" Cdnd l-au vdzut doctdrii cI se plimbd cu sotia, dupd o operatie asa de grea, s-aumdniat pe profesor Ei iau gis: ,,Cefaci, domnule, ai innebunit?" ,Nu, domnule doctor, abia acum m-am tre'zitt" in c0teva zile so{ia s-a fdcut complet sdndtoasdsi s-au reintors la Vaslui. Aici profesorul Dumitru Cotoran sia schimbat cu totul viata, devenind un bun crestin. Era nelipsit de la biseric[, unde fiecare sirbitoare citea cdte un capitol din Noul Testament qi se ruga lui Durnnezeucu lacrini. MINUNEA 452 Prin rugdciunile mamei si ale Maicii Domnului, fiul necredincios se intoarce la pociinfi O crestinl akersil,Doina Militaru, din comuna Greci-MIcin, iudetul Tulcea, istorisegte acest fapt vrednic de luat in seamd: in acest sat'trdia pdnd.de cur0nd o femeie vdduvd, foarte credincioas'i, c re avet un singur fecior, Nicolae, ca de 30 de ani gi acestacdsdtorit. Feciorul- gospodar de altfel, o Ljuta pe bdtrdnd' la munca cimpului si la intretinerea casei.Dar avea un mare si greu pdcat: Nicolae nu mai vroia sd cteadd"in Dumnezeu.De aceea nu mer$ea la bisericd deloc, incd din copildrie nu se mdrtur risea, nu se inchina. Ba nu putea sdvadd pe Preot pe la casalor. ,,Mdi, Nicolae - ii zicea mama - iatd m0ine, va veni Pdrintele cu prin sat, cd se apropie Crlciunul. Trebuie sI-l primim gi ic<>ana noi". ,,MamI, - rlspundea Nicolae - dacd,intrd la noi in casl, il scot pe uql in stradi". ,,Mdi,Nicolae - ii spunea m ma. altddatd.- va veni Pdrintele cu Sfinta Agheasrnd,sd ne sfinteascl si noui casa, cI rn0ine esteBotezulDomnului. Nu cumvasdte impotriveqti,cd te bate Durnnezeu".,,LasI sd vind, cd ii dau eu cu barda..."ii

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

453

rdspunde el. Si intr-adevir, nu primea niciodatl pe Pirintele in casd, iar biata maml plingea nemirigdiatd, sd-l intoarcd" la Dumnezeu pe fiul ei, la sfdnta credin[idEi la pociinfd. Ani de zile au rdbdat Dumnezeusi mama lui Nicolae, doar s-arintoarce. Dar rugdciunea mamei si a preotului din sat, nu conteneau pentru Nicolae. Si iatl cum l-a intors Dumnezeu la credinti 4i cdinfd. De la o vreme s-a imbolnlvit Nicolae, incd aga de grav, cd,a cdzut la pat. Dupd cdteva zile de suferinti, intr-o dimineatf, strigI stdruitor la mama: ,,MLmd,,mamd., add,pe Pdrintele Postolache, sd md spovedeascdsi impdrtd;eascI, cI eu am sd mor!" ,,Dar. cum sI-l chem? Nu l-ai injurat tu pe Pdrintele de atltea ori gi ai zis cdil dai pe u;d zfard?"i-a rdspunslui. ,,Mamd., asti-noapte am vilzut pe Maica Domnului stdnd lingd patul meu. Era imbricati in alb, foarte frumos gi toati nolptel s-a rugat cu lacrimi in ochi pentru mine" ia povestit Nicolae. Cind a vdzut biata maml cd fiul ei spune aceste cuvinte cu lacrimi, s-a bucurat mult cd,a auzit-oDumnezeu gi indatd, a chemat Preotul satului acasd".IarPdrintele, ca un adevdrat pistor al turmei lui llristos, a venit numai decdt la cel cdzut.,,PIrinte, l-a intrebat, nu esti supdrat pe mine?" ,,De ce sd fiu supirat, Nicol&e?",,Pili, fi-am fdcut Ltata sLrpdrare,te-aminiurat, te-Lm amenintat cu bdtaia, te-am...".,,Nu, Nicolae, nu sunt deloc supdrat pe tine. llristos a fost rlstignit de oameni si nu s-asupdrat pe ei. Eu m-am rugat todeauna pentru tine qi am avut credinta ci te vei intoarce la calea cea adevdtatd", i-a rdspuns Preotul. ,,Atunci te rog spovedeste-md,Pdrinte, si implrtdfegte-mI, cd nu mai am multe zile de trdit", a zis Nicolae. Si mlrturisindu-se cu lacrimi multe s-a cilit de pdcztele sale gi a primit si Sf0nta impdrtlsanie, iar dupl trei zile a murit implcat cu Dumnezeu,cu sine si cu tofi oamenii. Astdzi,Preotul Postolachedin comuna Greci-Tulcease afld,inBrilila si confirml cele de mai sus. MINUNEA 453 Maica Domnului este grabnic aiutiltoarc Preasfinfitul Episcop Chesarie PIunescu, povestestecd prin znul t934, cAnd era director la Seminarul monahal din MIndstirea Cernica, s-a intOmplat cdin iarna a;ceens-au terminat alinrentele si lemnele de foc la elevi. Nu mai Lvealunici bani in

454

Protos. NIC'ODIM

M,,IIYDIIA

casd,nici Mdnlstirea nu avea rezervd"de lemne si hrand. ,,Cesd fac?spuneaPreasfinfitul. Nu gdseamsd imprumut de niclieri, iar elevii sufereau.Atunci m-am
MINUNITE

MAICII

DOMNUIUI

zt55

umbra castanilor. Se simfea mai bine chiar din ceasul cind au fdcut Pancl isul Maicii Domnului. Pe cind piringii se rugau la Mlnlstirea Balaciu, doctorii au fost inspira| sA-ifacd,iniectii de penicilinl cu streptomicinl. Din prima iniectie s-asimlit tot mai bine, pOnds-avindecat cu totul. Femeia este astdzi in viafd, cu mila Domnului Ei aiutorul Maicii Domnului. De atunci Paraclisul se face zilnic in casa 1or. MINUNEA 455 Paraclisul Maicii Domnului izbiveste pe om de primeidia mortii Locuitorul Nicolae Gavriluf din comuna Galu, iud. Neam!, ne mlrturiseste urmdtoarele: ,,in vremea ultimului rdzboi mondial md"aflam pe front. Lupte grele, atacuri ziua si noaptea, moartea md"pindea la fiecare pas. Singurl mel nddejde de scdpare mi-a fost insl MaicaDomnului. Aveamla mine ParaclisulPreasfinteiNds' cdtoareide Dumnezeu,pe care 7l citeam permanent, cu lacrimi, de citeva ori pe zi. il rosteam zi gi noapte pe dinafafi,. - Odatd.a cdzut un proiectil la doi metri de mine, tocmai pe cOndciteam Paraclisul.F.xploziaa fost puternicl, dar toate schijele au trecut pe deasupra.Am fdcut cruce qi am continuat mgdciunea cltre Maica Domnului. Altddatil un alt proiectil m re a cdznt la jumdtate de metru, de tranEeul in care md aflam. Eu citeam cu lacrimi Paraclisul sfint. Acum Maica Domnului a fdcut cu mine o adevdratl minune. Proiectilul n-a explodat. S-ainfipt numai pe iumltate in pdmdntul uscat de secetd.L-am zdrit cum strllucea in soare.DaeI exploda, nu puteam scdpade moarte. Cu aiutorul Maicii Domnului am scdpatneatins de nici un glonte, in cei patru ani de rilzboi, in timp ce in jurul meu vedeam permanent morti si rIniti". DupI terminarea rdzboiului, Nicolae Gavrilu! a fost cdlduzitla mdndstire si a aiuns cdluglr sporit.

MINUNEA 456 Cum a izbdvit Maica Domnului o mami de la moarte O creEtinddin satul Cut,iud. Neamg,numitd ElenaDumitru a tocmit o cdrufdcu cal a locuitoruluilon Yieru,din comunaDumbrava Rosie,jud. Neam!,ca sl-i aducillemne de fbc din lunca Ilistrifei. S-auurcat in cdrutdomul, femeiasi fiica ei, ca d,e15

456

Protos. NICODIM

MANDITA

ani. Trebuit sd treacdprin vadul apei ca sd ajungddincolo,in at nimerit intr:o groapdadin' luncaBistritei. Iatd cd din gre;eald", cd,de ci[iva metri. in citevaclipe,s-auinecatcalul,locuitorul Ion Vieru qi fiica femeii.Numaim mL)singurd,a scdpat,cu ajutorul cum ai scdMaiciiDomnului.Sltenii o intrebaril mirati:,,Femeie, pat de moarte?"Eale-ardsfuns: clipa cind md cufundam,am "in strigat din adincul inimii laMaica Domnului, zicind:MaicaDomnului, nu mI ldsasd mor, cd am copil! in clipa Lcee m-am vdzut scoasddin apd pe malul celdlaltal Bistrifei". Minune&LceLStL trlieqte si zstdzi. s-apetrecutin vara anului 1965.Femeiaaceasta MINUNEA 457 O creqtin[ inviati de Maica Domnului spre a-gi mirdurisi pilcatele Mdrturisescbdtranii de pe u3,leaBistri!€icdplin anti 1934-1935, ig latul Izvorul Muntelui,Ceahl4u,s-apetrecutun fapt cu toiuf neobignuit.Q"f-atddin sat, cam de 20 de ani, neclsdtoritd,pdgtea qile pe munte.I4r din lucrareavrdimagului,un cioban a cdztrtcu dinsa in pdcnt.Fiindu-i ru;ine sd n-o afle pdrinfii, si-aucis mai inainte de vreme pruncul.Apoi ruginindu-segi de Preotul satului, nU qi a mlrturisit acestgreu pdcatal desfrindrii s,iuciderii. insd.sufletul acestaLveLm re evlavie laMaica Domnului,inaintea cdreiaseJuga si pldngeaziua gi rtoaptea,s[-i ierte pdcatul Lcestagi sd-i ceardmild de la Domnul. DUpAcdtjva ani, fata s-a igrbolndvit qi a murit, $.!gi3-^Via venit Preotul gi mult popgr ;i s-ainceput sluiba de inmormtntare. Dupd terminarea trisaghionului qi a prazniculuide falnilie, pe cind sd porneasci cu moardegteaptdrdposatt,migcl pufin capul ta spre bisericd,iqtd.-cd'se nu te teme! si incepe a striga:,,PIfinte, pirinte, vino incoace..". pdcat, mare in vialI gi C"qsfinfla ta arn treabd,...Eu am fdcut un Ddr'Bentru cd a1navut evlavie!4 F-am ruqinat sI-l spovedesc. s.a, Dgmnului, $zica "e"3 {Wat pentru mine inaintea.M0ntuitorupdcatulpe lgi Ei mia trimis;_qflgtuJin trup, ca sd-mispovedesc l-am fIcut...'. Lumeauimit"ds-a retras pdn2;nt, clci pe_p_d_md4t afard, iar fatd s-amirturisit la Preot de pilcatelesale,cu multe lacrimi.Apoi rudeleau imbulzit-oin iurul sicriuluicu tot felql de ilrtreblri: estedincolO?Ce ai vlzut acolo?Ai vdzut ferici"Qum rea Raiului? Dar muncile iadului?" La acesteintrebiri, ea le-a

MINUNII,E

MAICII

DOMNINUI

4)/

rdspuns:,,Cumestedincolo,nu pot sdvd spun.Atit vI pot spune, pe pdmdnt,unde fiecareestescrisla primlcd,agacll1l*g_s*tg".4.ier, rie cu tot ce are, tot aqagi dincolo,fieparqestescriscu tot ee.a . !d rog cu lacrimi s*nfifi sp_ovB_figi fiecare de "&_cpt*bUg*sjg_[.4g. plgalefg,cI c-e,sedezleagppe pdmint, sedezleagdgi in qer... t.o_?tg D.incqlonu mai estepocdinfdsi nici MaicaDomnuluinu se roagd, pentru plcltogi. ftlf ce afi flcut pentru mine, ruglciuni gi por4a44'tuslpttmite. Continuati!"Si a adormit din nou rlposata. MINUNEA 458 O femeie punind toatd nhdeidea spre Dumrrezeu si Maica Domnului, a niscut cu bine O femeiedin Pipirig s-ainternat la spitaluldin TdrguNeam!. Printre altele,doctoruli-a spus:,,Femeie, cifi copii ai?" ,,Amdoi copii, domnuledoctor".,,Bine!Iatd, te-aifdcut sinltoasd. Miine pleci acasd,dar sd tii minte ce-!i spun eu: dumneatl nv mai ai voie sd naqti copii. Dzcdnu md ascullisi mai nagti,vei muri in ' chinurile nasterii.Vezisi nu uiti cuvintelemele!" in citeva zile dupd iesireadin spital,femeiaa venit tulburatl, la duhovniculei din mdndstire.,,Pdrintece mi sfdtuiegtisd fac? Eu n'am ficut niciodatd avofturi. Acum iatd",mi-aspus doctorul ci nu mai am voie sdnasccopii,dacdvreausdmai trdiesc".,,Sofo Marie,eu te sfdtuiescun singurlucru: ori trlieste cu solul tdu in curdtie,ori naqtecopii. O maml trebuie sI se sacrifice;Ai credinld in Dumnezeu. in nici un caz.nuvei muri. Lasd., cd.delucrul acestarlspund eu. Una din doui". ,,Bine,pdrinte,vI ascult". Dupd citeva luni se intoarcefemeiala mdrturisire:,,PIrinte, sunf insdrcinatd..Am increderein cuvintele sfinliei voastreEinAddjduiesclaMaicaDomnului.Rugalivdpentru mine!" ,,SordMarie, nu te indoi! Eu te voi pomeni zilnic la rugdciune.Domnul sI te binecuvinteze!"Dupd,alte citeva luni, femeia avenit cu pruncul nou-ndscut, in brate,la mlnistire: ,,PIrinte,am ndscutbine, cu ajutorul MaiciiDomnului.Acesta-icopilul!il cheaml $tefan.Am venit sI multumesclui DumnezeuEi.sfinfieivoastrecd dacl nu md sfdtuiai,el nu etape lume".,,SlavdDomnului,soro!VezicI Dumnezeufaceminuni? El este doctorul doctorilor.Dumnezeusi-l binecuvintezepe Stefan,sI creasclmare qi slndtos!Staiin genunchi s[-fi citesco rugdciunede mullumire.Apoi sd duci copilulin

458

Protos. NICODIM lr[ANDrTA

bisericl qi sI-l inchini la Maica Domnului". Dupd pufinl vreme' femeia s-aintilnit cu doctorul. ,,Domnuledoctor, Qtiti cd am niscut un copil? M-apdzit Dumnezeuqi l-am nlscut usor". ,,Nu cred pind nu-l vId. Vino intr-o zi cu el la mine!" Cindl'avdzut, aluat copilul in brafe, l-a sirutat qi plin de emolie a zis: ,,Cu adevdrat, numai o minune a fost!" lstdzi Stefan este copil mare Ei frumos. larna merge la gcoaldsi vara paqte oile pe dealurile Pipirigului. Iar din cdnd in cOnd mama lui imbrlcatdin c ffintd' qi bundili' vine cu $tefan si se inchine la mdndstirea Sihdstria. MINUNEA 459 Maica Domnului avertizeazi pe cei ce triiesc necununati in comuna Bllceqti - IaEi, doi sofi au trdit nbcununati 38 de ani gi au ndscut ciliva copii. A,mindnd mereu cununia religioasi, nu li se primeau slujbele la biserici ;i nu puteau fi impdrtnqifi cu Trupul Ei Singele lui Hristos, cdci ttdiau in desfrinare. intr-o noapte, insI, i s-a ardtat femeii in vis o impdrlteas[ imbrdcatd,in alb, cu cununi pe cap,care desigur, erl Maica Domnunu vd cununa[i Ei trli{i mai delui, -s.ii-a spus cu asprime: ,,DLcd, pafte in desfrinare, o sd vI pedepseasc[DumnezeuEi o sI vi ia doui suflete din cele mai dragil" Ei insd n-au luat in seamdaceste cuvinte qi au rlmas necununafi. Dupd Lprolpe un an de zile de aqteptare i-a aitns minia Domnului, cdcilea murit doud fete intr un accident,implinindu-seastfel celevestiteprin vedeniede Mzica Domnului. Cutremura\i de pdcatul ficut gi de pedeapsa czre i-a aiuns, s-av trezit ca din somn Ei s-aucununat imediat la BisericI, inainte de inmormdntarea fiicelor lor, spovedindu-Ei pd"cateleqi cdindu-se cu multe lacrimi de fdrddelegile lor.

MINUNEA 460 O femeie siliti ile bdrbat sil avorteze, rugindu-se Maicii Domnului, are o vedenieinfricosatl intr-una din zile a venit la duhovnico femeiegraviddcu prirnul si a spus:,,Pdrinte,am venit sdmI mircopll,sI semdrturiseascd, turi.sesccd,am o mare tulburare qi neliniqtecu so{ul meu, care esteun om rdu qi fdri credinfdin Dumnezeu.Imi spunesI nu-i lzrccopii, cd copiii sunt ,,salbadracilor!" Md amenifd'cd"dacd'ntt avortez.md lasd,ori are sI md omoare.Dar eu i-amspuscd mai

n4IN UN IIE

*

t

MAI Ctl D0ttf N LrLUI

4,59

bine vreau si mor, decit sd fac crimd, omoriircl copilul pe c.are Dumnezeu voieste sr mil dea. Eu.yreau sr liu mamd, nu criminald' Dar el mereu mI injurl Ei md amenintl cu moartea si nu mai stiu ce sd fac". ,,Esti-cununatd cu el?" a intrebat-o preotul ,,Da,Plrinte". Iar el i-a zis: ,,Postestedupii puterea ta",roagd-tesi mergi la bisericl. Pfin acestefapte ai si-l faci bun Ei'pe el, clupi mirturia Apostolului Pavel, care zice cd se sflnteste bdrbatul credincios prin femeia eredinciosdsi invers!', DUpd ce s-a mirturisit femeia curat de toate pdcatele a zis: ,,Pd,rinte,te rog sI-mi dai un canon sd-l fac, ca Bunul Dumnezeu sd schimbe gindurile cele rele ale bdrbatului meu, cd d,oarne-am cdsdtorit din dragoste si cu bund infelegerea noastri qi a pdrinfilor; ;i nu era asac acum, cI n-as fi mers dupi el in veci! Preotul ia spus: ,,Sord,dacl voieEti sI faci canon, te sfdtuiesc sd iei pe Maica Domnului ocrotitoare in viata ta, cd ea ate mare trecereinaintea Preasfinteirreimi: mai mult dec2ttoti sfintii Iui Dumnezeu.Fd cum te-aminvdlat si pe lingd ?cestea,sr citesti in fieclle dimineatd Acatistul Maicii Domnului si seara cinstitul ei Paraclis ge termini de citit, sd pomene;ti ;i pe sogutiiu, ..Dy.pd sr-i dea Dumnezeugind bun si si-l intoarcd la calei cea bund".' Femeia a primit cu rnare bucurie canonul gi s-a figiduit sd-l facd'cu toatd sirguinfa. Dupd dour luni d,e zirea venitlar femeia si a zis: ,,PIrinte,.maremiRune s-aintdmplat cu mine. Am fdcut toate cum m-ai invdtat gi am pomenit cu lacrimi l-a rugdciune,pe sotul meu Ioan, gi iatd"ce mi s-aintdmplat: iptr-o seari fiind tare obositr, miam frcut rugrciunile de searr qi paraclisul Maicii Domgului cu candela aprinsr inaitea Sfintei Icoane adormind putin ;i anr avut o vedenie infricoEat* se fdcea cd,md"aflu pe o vale frumoasd intre doui rinduri de munti, care se terminau cu piscuri inalte de st2nci.intre munti era o sosea.Mergind pe acesi drum frumos si aruncdndu-miprivirea am vdzut ci la marginea prdur-ii erau niste arbori de foc si la fiecare arbore, eraregatdcu funii foc, cOteo femeie, toate fipau groaznic si.g.ezvQrJoleau,q{ dg f.e la spate le ardeau arborii aceia de jar:tei aprins de ia,re erau legate.Apoi amvdzut cd ds pe munti, au venit ni$te wlturi de foc care cu ghearelelor qi cu ciocul, se asezaupe pieptul acelor fernei si le mincau sinii, pinn li se vedeau oasele, ipoi zburzu din nou

460

r

Protos. NICODIM

MANDITA

iar prin munfi, iar ele rlcneau ingrozitor si cereau ajutor de la Dumnezeu.Sdnii acelor femei in pulinI vreme au crescutinapoi Ei indatd wlturii aceia infoctli iat veneau gi le mincau sinii. Femeile acelea rdcneau foarte tare si se zvircoleau in chinurile cele nrari si amare. Eu, vdzind acestea, eram foarte ingrozitl qi inspaimdntatd, fiind singurd pe aceldrum. Clutind gi de cealaltd purte a qoselei, ant vdzut acelaqlucru. in fala acestei groaznice priveliEti, am cdzutin genunchi ;i md rugam M0ntuitorului nostru lisus Hristos si PreacurateiSaleMaici, si md scoatdde acolo, cd md,temeam foarte mult, ca nu cumva acei vulturi infocali si vinl gi la mine ;i sI md sfiqie cL pe femeile Lcelea,cdci eram singurd in acel loc. in timp ce md rugam, vdd venind un om in urma mea gi m-am bucurat foarte mult, sperind sd-mi fie de mare ajutor in cildtoria. mea prin aceastd,groaznicl priveliste. Cind a. ajuns la mine acel om, mi-a zis: ,,Yezi,femeie, ce se int2.mplil aici?" Eu lu2nd indrdzneld, am intrebat: ,,Te rog, omule, unde sunt eu aici?" lnr el mi-a rdspuns: ,,Ajgi esti unde a binevoit Dumnezeu sd fii, ca sd vezi chinurile acestor femei care fac avorturi gi ucid pe gppili lor, fiind mai rele decit fiarele Ei tiritoarele pdmdntului. C!_acelea, oricdt de sdlbatice a.r fi gi oricit de veninoase, nu numai ci nu-si omoard puii lor, ci ii si apdrd"foarte mult, chiar cu pre,tulviefii. Iatd acestefemei blestematepe care le-a aiuns urgia lui Dumnezeu, cum se ard din spate, iar din fald le sfAgiesdnii ace$tivulturi de foc ai mOniei lui Dumnezeu. Cd,ele n-au voit sd-gi 4gscI copiii care s-au zimislit in pdntecele lor, prin puterea lui Dumnezeu.De aceease vor chinui in vecii vecilor. Apoi mia zis: ,,Situ era sI te chinuiegli la fel dacd,ascultai de sfatul bdrbatului tIu cel tiran Ei fdrd,fricd,de Dumnezev Cd,dacd ascultai de el gi mergeai la doctor sI ucizi copilul, chiar atunci in vremea raclaiului ai fi murit in mdinile doctorului, pentru mdnia cea dreaptil a lui Dumnezeu.Iar dacd.ai ascultat de duhovnicul tIu gi te-ai rugat la Maica Domnului, ea a mijlocit pentru tine la Mintuitorul nostiulisus l{ristos, sd nu te lase sd caziin aceastd-crinld".Acestea mi le-a spus acel tAndr cu care mergeam. Si privind spre dreapta qoselei,amvdzut un singur arbore de foc in marginea pddurii, de care nu era legat nimeni. Atunci tindrul mi-a zis: ,,Aici era locul tdu, dacd"ucideai qi tu pruncul pe care il ai in pintece". Si zic0nd

t[ItY I/NII

li MAICII

DOMN

ULUI

461

el acestealn-allt trezit in patul meu plingi.nd foarte. Si auzind sotul meu din cameralui, a venit repede si m-a intrebat: ,,Ceai f'erneie, de ce pltngi, ce ti s-aintimplat?" Iar eu i-am spus toate acele lucruri infricosate,pe raud asa cunl le-am v/azutgi nu md puteam opri din pldns.Iar el mi-a zis: ,,Fdce gtii, cd eu de acqtnfuraintenu te voi mai indemna si faci rrclaje, si-mi pare rdu cI te-am sfltuit la ^cestz".$i dio zi:uaaceearn-alisat irr pace.El fiind mustrat de con;tiinfd, s-adus la duhovnic gi s-amirturisit, cerindu-si canon pentru plcatele sale si mai alespentru crirna ce era sd facl cu uciclereapruncului s'iu. Am insemnat aceasti povestire infrico;at'i, ca sd fie spre folosul si trezirea ferneilor celor ce-siucid in pintece pruncii lor cei nevinovati,si sI $tie ce le asteaptddupd moartea lor. MINUNEA 46I O ferneie sectantd c?re L ars lcoana Maicii Domnului, a niurit arsd de foc in vara anului r99l o femeie sectantddin comuna Frdtdufi,jud. Suceavas-adus la soacraei, o femeie foarte evlavioasd,bolnavl. Nora vlzind pe perete o Icoandnt te, frumoasd,a Maicii Domnului, la care se ruga bdtrina ziua si noaptea cu lacrimi, i.a zis cu minie: ,,Mamd,nu te mai inchinalalcotne, ci Icoanelesunt idoli!" Apoi, pornindu-se cu furie, a luat Sfinta Icoana de pe perete gi a 'arunc t-o in sobd, fiind foarte mult jilratec, qi a ars-o. Atunci bratrina a plins qi cu lacrimi i-a zis din patul suferin,tei:'Eu sunt bolnavl qi neputinciosd,si nu pot si-ti fac nimic, dar o sd te ardd MaicaDomnului.Tu vei vedea!"Aceastas-aintamplat intr-o simbitd. Dupd o sdptdmind, nora.sectant'i fdceamincatela o nuntd, ca bucltlreasd. Si cum aqezamincarea la foc qi cocea pdine la cuptor, deodatd.o pard de foc a iegit din gura cuptorului, ia aprins' hainele qi in cdtevaminute a a,rsto taa, in fliclii, in strigdte cumplite de durere. Pind" au venit oarnenii sd o salveze, era deia moartl. Numai o parte din oase au putut aduna. De aceastl greA pedeapsds-aucutlernurat toti si toate sateledin jur. Iat[ cum pedepseqte Dumnezeupe cei ce hulescBiserica,preotii. Sl'inta Cruce ;i Sfintele lcoane. Cd rcea femeie, nu numai cd hulea cele Sfinte, ci a cdutat s[ le ;i profaneze;i si le distrugl. Aceiasi soarti vor avea toti cci ce hulesc Credinla Ortodoxl Apostolicd si toate celc Sfinte.

46,

Pr"t"t.NfCODIM

M

MINUNEA 462 ' Hulitorul Maicii Domnului si distrugitorul Icoanei Sale a fost pedepsit nipraznic Un bdrbat sectant din Frdtdulii de Sus,judelul Suceavaura de moarte cele Sfinte ale Bisericii, adicd"preotii, Icoanele,Sfinta Cruce Ei hulea pe Maica Domnului. Aflindu-se intr-un sat vecin, intre mulli crestini ortodocsi, s-a luat la discutie cu ei, oclrOndu-i cI se inchind la idoli, pentru cd cinstescSfintele Icoane.Apoi, pornindu-se djn lucrarea diavolului, a luat de la cineva o lcoand a Maicii Domnului si a cilcat-o in picioareinaintea tuturor, zicind: ,,latd, nimeni nu are ce-mi face,cd Icoanele sunt idoli. Si vedem ce o sI-mi facd,Maria, cd a fost o femeie ca toite femeile cu mai mulli copii!" Oamenii, uimifi si suplrafi de acest gest diavolesc, credeau cd este beat sau cd este stlpinit de un demon. Apoi acel hulitor s-a urcat intr-o masind micd.a fratelui sIu qi s-a dus in satul din apropiere. C0nd a coborit din masind, chiar in fala casei lui, a venit o altd,masinl cu vitezd,l-a lovit greu si ia rupt ambele picioare, mai sus de genunchi. Rudele l-au dus repede la spitalul din Rddduqi,dar dupd trei ore a decedat,ddndu-gi sufletul in miinile diavolului. Aqa mor hulitorii de Dumnez"quEi ai Maicii Domnului, care urlsc Biserica si pe Sfingi. MINUNEA 453 Cum a izbdvitNlaica Domnului de ispitl pe monahul Ilarion ^ P-fjg anul tgzo d venit la Sihdstriaun cre;tin sd se facd monah. Il chema Ioan Ionicd..Dar dupd cdtevaluni diavolul il chinuia cu 'intri,s121ea.Permanent plAngea si cugeta sd se ducd intr-o altd ilAnaitiie. intr-o noapte, pe cdnd era in Biserici la slujba Utre, niei si se ruga cu lacrimi la lcoana Maicii Domnului, a vdzut c\ ochii lui cum a iegit din sfdnta lcoand,o femeie imbrdcatdin alb, care semina cu chipul Maicii Domnului si la intrebat: ,,De ce pl2ngi si eqti tulburat, frate Ioane?" ,,Mi-eurit gi aici si as vrea sd plec in altd,mlndstire!" ,De ce fi-e urit in casamea?Fii linigtit, qgagd-temai mult ;i fd toate cu dragoste,cd de acum nu-ti va mai fi ur2t niciodati in casa mea!" Apoi acea femeie minunatd l-a insemnat cu Sfinta cruce, s-aintors iarisi spre Icoand si s-aficut

MINUNIIE

MAICII

DOMN TIIT]I

nev'izutd.Era.MaicaDomnului! Din ceasulacelafratele loan s-a izl>ilvitde aceagrea ispitd, s-a linistit, s-a f'dcutcllugdr iscusit gi a fost econom-20 de ani in obgteaMdn'istirii Sihlstria, liind iubit cle toti, si cle frati si de Dumnezeu. [,lINLT,IEA 464 Cum a vindecat Maica Domnului pe monahul llarion Arhimandritul Cleopnlt-ie,pd.rintelenostru duhovnicesc,ne povesiesteculn r, vinclecat h'laicaDornttului piciorul cangrenat al smeritului monah, Ilarion lonicl, din mlnirstirea Sih'istrid li cullt i-a vestit sltrsitui cu un an inaiute. in prinrdvaraanului 19j3. lldtrdnul cdluglr Ilarion Ionicd a fost trimis la pidure sI acfucl lenure de fbc penrru obste. Acolo a fost lovit la un picior si rana s-acangrenat,incit, suf'ereamuit ;i era ingrijit lachilie.de fratele Constantin, deypnit mai tdrziu Arhimandritul Cleopa. intr-o noapte pltngea de durere in patul siu si se ruga cu lacriilri, zic?tttd:,,MaicaDonmului, milueste-mdsimi usureazaboala, ci nu mai pot rdbda durerea picionrlui!" Dupi pulin tirnp a vIzrrt cd.intri in chilia lui o t'erneiefoarte cuvioasd,in chipul unei doctorife din Tg. Neamt,si il intreabd: ,,Deplingi, pdrinte Ilarion?" El i-a rispuns: ,,Doarnnddoctoritd, mi-am rupt piciorul si mI doare greu. Simt cd voi muri curind gi pl2ng cI nu tn-arnpocIit". Dupd ce doctorita aceeaminunatl s-a atins cu mina de piciorul lui, l-a mingiiat cu acestecuvinte: ,,Nu tnai pl'inge. plrinte Ilarion. De acum te vindeci la picior gi vei ntai tili inci un an de zile. DupI ^ceea"te vei odihni...". Apoi a plecat aceaSfhntI f'emeie qi bltrinul a adormit lini;tit. Era Maica Domnului. Dimi neatl bdtrdnul s-a sculat sdndtosdin pat, s-a dus la Bisericd si a spus tuturor minunea Maicii Domnului. Mai ffdind exact un an de zile,la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, pdrintele Ilarion s!-adat sufletul in m2inile Domnului gi a fost petrecut de obqtea mdn'istirii pe ultimul drum pdnd,la cimitir. M T N U N E A4 6 5 in ceasul mortii Maica Domn rlui liyL pe cei cu inimd curatd Iesind frateleVasileclin Bisericd,clupdterminarea Sfintei Liturghii, i-a apdrut inainte o cea,td, de diavoli si cu toiege de foc in

MINLTNTIE

MAICTI

DOM N tlIUI

463

rrevizutd, Era.Maica Domnului! Din ceasul acelt fuateleloan s-a izltdvit de aceagrea ispit[, s-alinistit, s-afdcut cdlug[r iscusit si a fost econorn20 de ani in obsteaMdnrstilii Sihistria, fiind iubit cle toti, si de fi'ati si de Dumnezeu. M iI\ LT\ EA 464 Cum a vindecat Maica Domnului pe monahul llarion Arhimandritul cleopa llie, pdrintele ntrstru iluhovnicesc,ne povesteste cunl ir vindecat s'laica Dornnului piciorul cangrenat al srneritului monzth,Ilarion lonicd, din rniindstireaSihirstriasi cum i-a vestit slflrsitui cr.run an iiraintc. in primrvara anului r9jl, bdtr2nul cdlugir llarion lonici a fost trimii la pacluresi aducd leuurede fbc penrru obste.Acolo a f
PTotos. NICODIM

MANDTTA

MINUNEA 462 Hulitorul Maicii Domnului si distrugitorul Icoanei Sale a fost pedepsit ndpraznic Un bdrbat sectantdin Frdtdufii de Sus,iudegulSuceavaura de moarte cele Sfinte ale Bisericii, adicd,preotii, Icoanele,Sfinta Cruce gi hulea pe Maica Domnului. Afldndu-seintr-un sat vecin, intre mulli crestini ortodocgi, s-a luat la disculie cu ei, ocdrdndu-i cI se inchini la idoli, pentru ci cinstescSfintele Icoane.Apoi, pornindu-se djn lucrarea diavolului, a luat de la cineva o lcoand a Maicii Domnului gi a cdlcat-oin picioare inaintea tuturor, zicind: ,,latd, nimeni nu are ce-mi tace,cd,Icoanelesunt idoli. Sd vedem ce o sd-mi frcd, Maria, cd a fost o femeie c toate femeile cu mai mulli copii!" Oamenii, uimifi qi suplrafi de acest gest diavolesc, credeau ci este beat sau cd este stlpinit de un demon. Apoi acel hulitor s-a urcat intr-o ma;ind micd"a fratelui sIu qi s-a dus in satul din apropiere. C0nd a cobordt din masind,chiar in fala casei lui, a venit o altd masini cu vitezd",l-a lovit greu si i-a rupt ambele picioare, mai sus de genunchi. Rudele l-au dus repede la spitalul din RddIuti, dar dupd trei ore a decedat,d0nCu-qisufletul in mdinile diavolului.Asa mor hulitorii de Dumnez.euqi ai Maicii Domnului, care urlsc Biserica gi pe Sfinli. '

MINUNEA 463 Cum a izbdvitMaica Domnului de ispiti pe monahul llarion ^ P_Ultanul tgzo d venit la Sihdstria un crestin sd se facl monah. Il chema Ioan Ionicd. Dar dupd cdtevaluni diavolul il chinuia cu '$t1i_q!.4r=ea. ^Permanentplfingea si cugeta sd se ducl intr-o altd, mlndstire. Intr-o noapte, pe c0nd era in Bisericl la slujba Utreniei qi se ruga cu lacrimi la lcoarta Maicii Domnului, a vdzut cu ochii lui curn a ie;it din Sfdnta Icoanl o femeie imbrdcatd.in alb, care semlna cu chipul Maicii Domnului si la intrebat: ,,De ce plingi si egti tulburat, frate Ioane?" ,,Mi-eurit si aici gi as vrea si plec in altd mdndstire!" ,,pe ce fie urit in casamea?'Fii linistit, roagd-temai mult si fd toate cu dragoste,cd de acum nu-ti va mai fi urdt niciodatl in casa mea!" Apoi acea femeie minunatl l-a insemnat cu SfAntaCruce, s-aintors iardsi spre lcoanI si s-aflcut

464

PTotos. NICODIM

MANDITA

m0ini si cu mare furje il brteau si strigau: ,,in zadar te mai rogi, ci nu te m2ntuie;ti! Tu e;ti al nostru cd egti prcrtos!" Atunci tindrul nevoitor a strigat crtre freasfintaRecioard", zicind: ,,preasfinti Niscdtoare de Dumnezeq,miluie;te-md,gimr scapdde diavoli!'; ig aceiaqi clipd i-i apnr,iT'MaicaDomnului in ve.iduh, inaintea Bisericii ;i a alungat pe diavoli. Apoi i-a zis:,,FrateVasile, 4p te teme, cd"de acum mai ai trei zile Ei vei veni la noi!', Pdrintii, auzindstrigdtul lui, l-au intrebat: ,,FrateVasile,de ce ai strigat aga de tare si te-ai infricosat?" rar el le-a spus cum au venit diavolii si l-au bdtut cu toiege de foc si cum a cerut ajutorul Maicii Domnului. Apoi, deodatd.,cdzdnd, in genunchi, le-a zis:,,,inchina1ivI pdrinlilor, cd,iatd,stdp0na noastri a venit! latd, l/giica Domnului std deasupra noastrd.cu M2ntuitorul in brape.Iatr Mdntuitorul ne-a binecuvantat pe togi gi acum se inalld la cer.Mare putere si indrdzneald,zre Maica Domnului nostru Iisus Hristos...!i' Pdrintii s-au inchinat cu totii Maici Domnului, iar Egumenul Sihdstriei, i-a zis:,,FrateVasile,sI nu te inqele vrdjmagul, cI multe sunt curselelui!" Iar cdtre pdrinti a zis: ,,Dacd.fratele vasile se duce la Domnul dupd trei zile, cum i-a spus Maica Domnului, atunci vedenia Lceastaeste de la Dumnezeu. Iar dacd nu, atunci este amrgit de diavolul!" Dr.rpdttei zile, exact la aceeasiord.,tandrul nevoitor vasile Ilie, fratele mai mare al pdrintelui bbopa Ilie, a adormit cu pace in mai t93l si a fbst primit in ceatadrepfilor. MINUNEA 466 Nlaica Domnului izbdveste pe copii de primeidii si de moarte O fetild de t3 ani, numitl Amarifiei Maria, din satul Budeasa _ Arge;, fiind certatd,de mama ei, a plecat de acasdintr-o dupl_ami_ azd;i s-a^sezat pe malul lacului cu acelasinume. l_r{o-aptea a.rI, mas acolo, de frica prrinpilor. pe la miezul noglli a auzit o voce inilfindu-se din valuri, care ii zicea:,,Hai,vino nu mai sta, cd de c2nd te a$tepr!"E1aglasul diavolului care o indemna si se inece in lac. In tirnp ce copila se descilfa si intre in lac, a vdzut la4gd ea o fenreieimbrrcatd frumos in vesmdnt alb, care i-a spus cu o voce blindd: ,,Nu te duce, Marie! Mergi acasdla mama ta, cd,te asteaptdplingind!" Era Maica Domnului, ocrotitoareacopiilor.

MINUNIIE

MAICII

DOMNULUI

465

in ceasul Lcestaryam' fetilei pl2nge4qi citea Acatistul Bunei v.eptiri.[a indemnul preasfinteiFecioareimbrrcati in alb. fetita s-.aintors acasd.la,mama ei, povestindu-itoate cele intim plat'e. Apoi mama,cdzindla pdmint, a datraudd,Maicii Domnului cd.i-a auzitrugdciuneagi i-a izbdvitcopilade la moarte.(nchM.459-466 sunt culese din cartea,,IstorioareDuhovnicesti"dc protos. Ioanichie Balan).

MINUIVEA 467 Minunile icoanei Maicii Domnului numitl Evanghelistria, din insula Tinos Boala M. S. RegeluiConstantin Il.luy maia anului |9|4,M,_S.gggelegrgcilol,C_ons1antin cizu gr4v bolnav. Medicii.greci care il in[rijeau i-au dat toate ajutoa, rele posibile pe care le dicta;tiinla siexperiengalor medicald,.Dar toate mijloacele intrebuinfate le vedeau zadarnice si nu puteau aducenici un folos. Augustul bolnav mergea din ce in ce mai rdu si cumplita boald,de care era cuprins, ii aireni nlaviafa. pericolur fiind mare au fost chemati in ayutor al{i doctori strrini, din ;i Yiena gi Berlin. Acegtiaau venit tn graLa;dar ei cu toatd stiinEi !a gi experienta lor ce-au intrebuintat, uotnavut mergea totuli, cdtre d,eznoddm2ntul fatal. Disp er,,rea era m're qi generalr. pe leygA regal!, intreg poporul grecescera cuprins de groa_ lamiliy zd' 'i deznddejde.panica cuprinsesepe top, cici ss temeau ca sd nu piardi pj preaiubitul si viteazul ror rege. ,,Dumnezeustie ce-o mai fi!..." intr-una din nopfi, cind starea augustului bolnav se inriutlfise, popor mult a;tepta (cu nerdbdaregi spaiml in imprejurimilePalatuluiRegal),stiri despre starea regelui. pe la ora doud, dupd miezul nopfii, unul dintie doctori iegind din parat, a fbst inconjurat.de multime qi intrebat despre mersul bolii. Doctorul,

ca drept rdspuns'privindu-i-lunggi infutanadin umeri, L-u ,pur, ,funrneleu gtie.., ce-omai fi!...ceeaceinsemnastarea.disperatl gi pericolulcel mare in care se afla regele.Rdspunsul acestacuprindea totodatd,qi nepurintaajutoruhiistiintei rnedicall. ..Rugdciuni pentru insdnd,to;irea bornaritui. in toate biseri cile Regatuluise tnyyl rugdciuni;si afluenfapoporuiui-umprea bisericile.Locuitoriidin Aiena si pireu, erau toatd ziua si toatd, noapteain bisericd,raparacliseiesi rugdciunilece se fdceau.

466

PTotos. NICODIM

MANDNA

ig ziua de rz mai s-ahotdrAt, cala ora 19,si se facd Sf. Maslu in biserica Mitropoliei din Atena, oficiind membrii Sf. Sinod, cu Mitropolitul in fiunte ;i luind p^rte tofi Preofii din Atena qi Pireu. in aceeaqizi chiar, Mitropolitul Atenei a primit un ordin de la Palntul Regal,invitindu-l ca sd,ia mdsurile cuvenite,pentru a fi adusd" in grabd la Palat, $_fal!a Igoilfr[ fdcdtoare de minuni, Evanghelistria, din insula Tinos, pentru vindecarea augustului suferind. SJhnta lcoand,fd,cd,toare de minuni din insula Tinos. DupI spusele zinrelo4 zducerea Sfintei lcoane se datoreste visqlUi ul_ei pioase femgi, s.o.'!ia unui inalt demnitar al curfii. Acesteifemei, in dqpd nqpqi la rind i s-a ariltat Preasfinta. Fecioard,spunindu-i cd: ,,Regelese va pierde, de nu vafi adusd"Sfinta Icdandde la Tinos, ca sd-lscape".in insula Tinos, din Arhipelag, s-zdescoperitin mod tninunat, in secolul XVIII, o micd Icoanil (intre 25-35crn.),ctre eta ingropatd in pdmint. Icoana dovedindu-sefdcdtoare de minuni, pe-lqpgl unde a fost glsitd s-a ridicat o bisericd. Astdziinsd ea este o mare Mdnlstire, cu o bisericdmonumentald.,incare se pistreazd,Sfdnta lcoand, care reprezintd"Bunavestire. in greceqteea se numeste: Ev4nghelismos,adicd: Evanghelistria: icoana care cuprinde Bunavestire a Maicii Domnului, sau Maica Domnului, [una vestitoare. La Tinos, zilnic se af.ld"sute qi mii de inchindtori din tot Orientul. Crgglini, musulmani, iudei, sirieni si tot felul de 4gamuri, aduc daruri gi depun tot felul de lucruri prelioase si de valoare.Bisericain care se afld Sfinta lcoand, administratl fiind de o epitropie speciall, dispune astdzi- de pe urma Icoanei - de o mare Lvere. Ea intrefine spitale, qcoli, biserici slrace, elevi la studii, studenfi la Atena si in strdindtzte.inzestreazd"fete slrace; intrefine aziluri si a'corddtot felul de ajutoare. Lahramul bisericesc Ei al Icoanei Bunavestire, intotdeauna sunt acolo mii de inchindtori. Deasemeneaqi la al doileahram, Adormirea Maicii Domnului (15 august),se aduni mii de inchinitori. AceastdSfinti Icoand,a fost o adevdratdbinefacere si dar de la Dumnezeu pent{u aceastd insuld mici, stearpd,,uscatd ;i cu desiv2rsire sdracd,. Toti locuitorii insulei trr{iescde pe urma Sfintei Icoane. Telegrama Mitropolitului Atenei. inalt Preasfinfia Sa, Teoclitos, Mitropolitul Atenei,a trimis atunci cltre epitropia bisericii din Tinos, unde se pdsffeazd Sfdnta lcoand",urmdtoarea telegramd:

MINANIIE

MAICII

DOMNUTUI

467

,,VI rog ca sI se adttcd.aici de cltre Preofi, Sfinta lcoand"Evanghelistria, caj-qgintea ei, sI se facd.ruglciuni pentru insinXtosirea M. S. Regeluinostru Ei sd fie depus[ la patul augustului bolnav". $i in aceeasizi, chiar pe cdnd se oficia Sfdntul Maslu in biserica Mitropoliei, inaltul Ierarh a prirnit rdspunsulcd:',,Sf0ntalcoanI a fost pornitl din Tinos, cu vaporul de seard cdtre Pireu". La ora 2L, dupd.terminarea Sfintului Maslu,cind Mitropolitul s-a dus pentru orinduiala bisericeascd" la palat, ca sI duci untdelemn sfinlit spre a unge pe augustul suferind, a dus gi vestea imbucurdtoare, cd,a doua zi dimineala, Sfdnta lcoand Evanghelistria va sosi la Pireu si va fi dusd la Palat. Ridicarea Sfintei lcoane de la biserica din Tinos. De la biserica din Tinos, Sfdnta lcoand,a fost ridicatd,de P. S. Atanasie, Episcopul Siriei, d.upI toati pravila bisericeascl. Episcopul,imbrdcat in vegmintele sale arhieresti, a ridicat Sfinta lcoand,;i purt0nd-o pe brafe, a fost precedat qi urmat de Preofi cu fdclii aprinse. Era insofit de mullime mare de popor; mergAnd inaintea procesiunii, eclesiasticicu simbolurile heruvimice'gi serafimice. in procesiune au mers cu tofii pdnd,la debarcader. De aici, cu luntrele, au mers la vaporul ,,Atromitos", ctre era ancorat in apropiere. Fic0ndu-se cuvenitele rugdciuni, Sf0nta lcoand"a fost aqezatd"insalonul plasei I. Episcopul Siriei, Epitropii qi Preolii bisericii au rdmas pe vapor, spre a insoli Sfinta lcoanI. Poporul din Pireu si Sfknta lcoand.. A doua zi de diminetld", vapoful, impodobit sdrbdtoreqtecu stindardele - a sosit la Pireu. La debarcader agteptau: cletul Pireului, cu P. S. Spiridon, membru al Sfintului Sinod in frunte; autoritdtile orasului si mullime mare de popor. Sfanta lcoand,a fost ridicati de pe vapor in sunetul clopotelor de la toate bisericile din Pireu qi al sirenelor de la toate vapoarele comerciale Ei de rdzboi aflate in portul Pireu. Preolii din Pireu s-audus in procesiune si au mers la biserica Sf. Treime, in cintlri si ruglciuni urmati de o mulgime mare de popor, pur'luminlri tind aprinse. La ora 9,15 a.m. a sosit in automobilul regal i. P. S. Teoclitos,Mitropolitul Atenei, cure - intrind in bisericd,- s-ainchinat Ei cu evlavie a sdrutat Sfdnta lcoanI. A dat voie apoi, ca poporul si vind si sd se inchine qi sd sdrute Sfinta lcoand". Procesiunea cu Sft,nta lcoand. ;i inaltul cler cd,treAtena. La ora 10 a.m. Mitropolitul, imbrdcat in mantie si mitrd si omoforul

468

Protos. NICODIM

MANDf?A

arhieresc, aridicat Sfdnta lcoanI Ei purtind-o pe brafe, a luat loc - singur - in automobilul regal. Dupd el urmau trlsuri cu Episcopi gi Preo{i, to{i in veEmintelelor sacerdotaleqi astfel au pornit de la Pireu spre Faler, pentru Atena, urrnafi fiind de o mullime mare de popor. Cu toate mlsurile luate de autoritltile militare si politienesti, spre a fine ordinea, mullimea cdutasd fie tot mai ^pro^pe de Sfinta IcoanI. Unii din credincioqi purtau luminiri aprinse, iar algii tdmiietozre cu smirnd qi tlmdie. Pe tot pa_rcursulnu se Luzel altceva decit: ,;Kirie eleison;"[!irie soson tog.Basilea!", aflicd: Doamne miluieqtg; Doamne scapi pe rege; cdntat de clerici ;i de mullimea enorml de popor, ce insotea Sfinta Icoand. Procesiuneaa mers pe malul mdfii pind,la capitul frumoasei goseleSigros, care are alee de o parte si de alta, cu arbori de piper si flori. Este cea mai frumoasd din imprejurimi le Atenei Ei are o lungime de s-9 km. Abia dupd"amiazd, Lu putut sosi la Atena, unde au mers de-a dreptul la Mitropolie. incd. din dimineafa zilei, biserica era plind de credinciogi, care agteptau cu nerlbdare gi evlavie Sf0nta lcoand. Toatd piala din fatd.si totte strdzile care duceau la Mitropolie, grau pline de lume. O ordonanld"a Poliliei, c re era af.iEatd", punea in vedere tuturor ca sd-gi inchidd magazinele,in semn de respect cdtre Sf. IcoanI fdcdtoare de minuni. intreg ora;ul Atena era in miscare mare. La Palatul Regal. Dtrpd prdnz, pe la ora t4, Mitropolitul a ridi cat Sfanh Icoand spre a o duce laPa\at. imbrdcat in mantie, mitrA qi omofoE a luat loc in automobilul regal. inaintea sa mergeau Preoli imbrdcafi in veqminte qi purtind lunidndri aprinse, precedafi de simbolurile heruvimice gi serafimice ale bisericii mitropolitane. Apoi urmau in trdsuri: membrii Sf. Sinod, ministrul Cultelor gi inallii demnitari ai statului. O mullime mare de popor ii urma. Astfel au mers in procesiune,pind la poarta grddinii palatului regal. Acolo aincetat cintarea:,,Doamne miluieqte; Doamne scapl pe rege"; gi s-a fdcut linigte mure. Dar cind Mitropolitul s-a ridicat cu Sfinta lcoand, ardtind-o poporului, toti au cdzut in genunchi, purtind luminlri aprinse. Tofi erau cuprin;i de un fior sacru si de evlavie; mulli plingeau si se rugau, ca Dumnezeu sI se milostiveascl si sI scapepe rege. Credinla tnsd.nd.to;eazd,pe bolnau. Mitropolitul Teoclitos, insolit de Episcopi si de inaltii demnitari, au intrat in palatul regal

MINUNILE

MAICII

DOMNULUI

469

cu Sf. Icoanil.La intrare a$teptau,prinlul mostenitor in mare tinutI, impreund cu principii qi principeselefamiliei regale.Cdnd Mitropolitul a venit cu Sf. lcoand.in fala lor, toli au cilzut in genunchi gi inchinindu-se au sdrutat Sf. IcoanI. Prinful luind Sf. Icoani a dat-o Reginei Sofia, care urma sI fie ingerul binevestitor. Regina a mers cu ea la augustul bolnav, care nu qtia nimic despre aducerea Sf. Icoane, f.dcdtoarcde minuni. Regina Sofia, dupd citeva minute, glsind ocazia favorabild, a introdus Sfinta lcoand,in odaia regelui, care insi se af.lain criza cel mare a bolii qi l-a anunfat cI i s-a adus Sfdnta lcoand" fdcdtoarc de minuni Evanghelistria, din insula Tinos, ca sd-i dlruiascl slndtate. B,eggleConstantin, iq. criza bolii in care se afla, a luat in miini Sfinta Icoani, pe care a sirutat-o de mai multe ori cu credintd si evlavie mare. SduAr;irea minunii,. Regele,care se aflain dureri cumplite gi in chinurile mortii, simte deodatd"usurare. Din acel moment s-tareasa se imbundtlfegte. Doctorii care il ingrijeau constatl cu surprindere schimbarea neasteptatdce s-a produs in starea augustului bolnav gi cu tolii o atribuiesc Atotputernicului Dumnezeu, clre dd viald gi ridicd din patul durerii pe cei bolnavi. Organismul sldbit gi amortit de boald",al suveranului, s-a simfit reniscut gi s-aimputernicit in mod minunat. imbundtl{irea a v.glgritca un torent, clci regele c_hiarin momentul cdnd a slrutat Sf0nta lcoand.,fiind foarte miscat, a fost cuprins de puterea lui Dumnezeu) care aqa de mare influienfd a avut asupra sa, incit chiar in acel moment s-a spart qi a plesnit umflltura, c re cuprindea in ea infecfia, si tot puroiul s-a scurs cu furie afard.. Minunea se sdvdrsise, cdci din acel moment regele era scdpat. ,,Regele a scdpat cu viafd, au exclamat cu bucurie doctorii cdnd au vdzut aceasta.Mullimea de puroi si infecfa, care ducea la groapd.pe augustul suveran, a ie;it din trupul sdu sllbit. Trupul, rdminind curat qi liber de orice piedici, a putut sd-qirevi nd; sd,se indrepte cdtre starea sa normali gi naturald gi sil poatd. merge spre inslnltoqire. llinunea aceasta, sdvirsitl sub ochii tuturor, a fost vestiti poporului de cdtre presi prin edigii speciale gi tofi au simtit bucurie mlre, preamdrind pe Dumnezeu. Apoi Icoana a fost tsezatd"deasuprapatului, la capul regelui. Rugd,ciuni de recuno;tinfd, ;i mullumire. Rugdciunile n-au incetat a se face pentru sdndtztearegelui. Ele erau acum unite cu

470

PTotos. NICODIM

MANDTTA

rugdciunide recunoEtinliqi multumire.Stareasdnltdfii regelui mergeadin cein ce mai bine.Doctoriicu mare surprindere,constatauzi cu zi cuminslndtogirearevenea.Regeleera plin de sperantd gi increderein PreasfintaNiscltoare eleDumnezeu,ctre l'a sclpat. Sfinta lcoani a stat la patul augustuluisuferind, pind la deplina sainsdnitogiretimp de aproapedoud luni (iulie).Atunci de varil,^proape s-a hotirit plecarearegelui la Dekelia (reqedinla deAtena);iar Sf. Icoandsd fie transportatl inapoi la Tinos. TransportareaSfintei' Icoane de la Palatal Regal.in ziua de dupdce s-ainchi ioi, 2 iulie, la ora19,A.S.R.PrincipeleGheorghe, patul de suferinld la de fidicat-o lcoand, a Sfanta sdrutat nilt, a in grds-a'pogorit (al regelui),s,iurmat de intteaga familie regald dina palatului,unde se afla Regele.CdndMogtenitorultronului, imbrdcat in uniforml de amiral de marind",s-a apropiat de Sf. Regeles-aridicat de pe lcoand,urmat de intreaga familie regald", scaunulsiu Ei inchinindu-se,a slrutat Sf. IcoanI. Acelasilucru . l-au flcut ;i tofi membrii familiei regale,cu regina Sofiain frunte. in fala Mitropoliei,aqteptauprincipii Alexandru,Nicolae;i Cristofor, consiliulde Ministrii, Mitropqlitul,membrii SfdntuluiSinod, inalfii demnitaricivili gi militari ai statului,clerulmitropolitan,etc. Tedeumulde mullumire. Mitropolitul intrind in Mitropolie a LsezatSfinta Icoandpe lconostas.DupdTedeumulde mullumire, s-'acaniat polihroniul regal. Apoi Mitropolitul a finut o cuvOnNlscdtoaPreasf.intd" urmdtoarele:u...D2., tare, din care.extragem prin ai picdtoqii minune pe noi Auzi-tu-ne-ai Dumnezeu. re de 9i in noul qi l-ai ddruit patul ni durerii ridicat pe regelenostru din deplind gdndtate.Cu credinfd' caldilridicdm m0inile ;i ne ruglm h Sfanta ;i venerata ta lcoanil, pe care in acest moment fiul regelui vindecat,moqtenitorulGheorghe,iubitul p^oporului,plin ds recunostinte 'aici a adus-ode la Palat in aceastdsfdnti Bisericd, spre inchinare pioasl, bine'credinciosuluitlu ci sn fie popor". DupI aceastdruglciune, mogtenitorul tronului a ingenunchiat cel dintii, s-a inchinat qi flcdnd mltdnii pind la pilmint, asdrutatsf.Icoani qi dupd LceeamlnaMitropolitului.Exemplul sdu l-au ui"matEi ceilalli principi, miniEtrii gi to+ioficialii. Rel,igiozitateaman(festa,ti,de locuitori. Etahotdrdt ca Sf. Icoand sd sieain BisiiricaMitropolieitrei zile, pentru cL tot poporul

MINUNIIE

MAICII

DOMNUIUI

47r

din Atena,Pireu;i imprejurimi,sI vini ;i sI seinchine.Celetrei zile s-auprelungitla zece,crci inchinrtorii din zori de zi gi pinr lamiezul nopfii, nu mai incetau.Estecu neputinfr 0e a descrie pietateasi religiozitateamanifestatdde locuitorii Atenei.pireului si din imprejurimi.in tot decursulcelor zecezile,bisericaMitropoliei, ziua si noapteaera asaltati de mii de credinciosi,din toate treptelesocialesi de toatevOrstele,nerrbdrtori d,ea se inchina qi a sdruta'Sfintalcoand". Alte doud'minuni. in decursulcelor zecezile,s-ausrv0rEitqi dour minuni: copilul ofilerului de marind vasile Katirone,orb din nastere,cOnda fost atins de sf. Icoandi s-audeschisochii. De asemenea o fetild,,MarizTzuderu,in etatede 1l Lni, care de gapteani pierdusevederea,cind a fost adusdde mamaei si asdtutatSf.Icoani, indatd"a strigatcu glasmare:,,Mamil,vdd!,,... _ Poporul care se afla'de fa1d,lasdvirsirea acestorminuni, a 6st cuprinsde un cutremursacru.Toti au fost cuprinqide fricd, unitd cu cea mai desrvirEitd evlavie. Entu.ziasmula fost de nedescris.Si acesteminuni s-auanuntat imediat d,e cdtre toate z_tareleprin editii speciale,in Atena, pireu pfecum qi in toati Grecia,cdciun popor intreg era'martor ocular la sdvdrsirealor. ultima zi de inchinare. ultima zi de inchin re erl ziuade tt iulle (simbutd). conform programuluioficial intocmit de Ministerul cultelor,pentru transportareasfintei lcoanede la Atenala Tinos,in diminealazileide rz iulie (Duminicr) orasulAtena,pireu gi stafiunileFaleruluivechi si nou, erau in slrbdtoare. La orV gapte;i iumdtatedimineafaerau sositi la Mitropolie casacivild"si militard a M. s. Regelui,toti inaltii demnitari ai Statului, intreg consiliulde Minigtri,etc. s-ainceputimediat slujba Tedeumului.La ora 8 si jumrtate inaltul trerarh,in vesminte arhieresti,iese din Bisericdcu Sfinta rcoand,pe brafe.intreg poporul_carese afla pe scrri, cit si multimea careumplea piati ain fafa Mftropoliei si toate rrspintiile, au cdzrtin genuricii s-au 9i inchinat.S-adat semnalulca sr inceapdsalvelede artilerie de la Acropolesi sunareaclopotelortuturor bisericilor. Pe uaporul Auerof. in sunetul parad,eimilitare, al clopotelor de la toate bisericiledin Atena gi al salvelorde artilerie de la Acropole,s-afbrmat procesiuneagi a fost pornitr sfdnta lcoanr

.472

Protos. NICODIM

MAND(?A

de la Mitropolie.Celepatru trlsuri regaleerau precedatede cdtre un excadronde cavalerie.PinI la garudin piata Concordiei, soldafii prezentauLrmL, mullimea de popor, care aEteptatrecere pe strilzi qi pe la balcoane,LYeavflclii aprinse Ei tim0iecu respectgi stdteauin genunchiinchi tori. To{i se descopereau lui.Dumnezeupentru mild 9i aiuqi rugindu-se fiecare nindu-se tor. Atat stafia cit qi piala de la Noul Falererau luate cu asaltde popor incd din zofii-zilei. La ora nou[ Ei iumdtate dimineafa, Cel dintii care s-apogorat sosegtetrenul regal cu procesiunea. dilr tren a fost Mitropolitul,finand Sf.IcoagI,iar dupl el prin,tul Alexandru,minigtri, etc. C0ndinaltul lerarh, cu Sf. Icoand,s-a pogorit de pe estradaceamareEi a luat loc in vaporagulKilkis (un bastiment de rdzboi),infte g f.lotd gteacd aflhtd la Fale4 a inceputa"tragesalvede tunuri. Acesteaau linut tot timpul p0nd cevaporagulcu Sf.Icoand,incaresemai aflau gi prinful Nicolae, minigtri, etc.,L ajuns la cuirasatul Averof' La scaru'vaporului, Mitropolitul a fost intlmpinat de contra amiralulKunduriotis9i Preotul vdporului in.vegmintesacerdotale9i cu Sf. Evanghelie,. oferind-o Jpre slrutare s.iinchinare inaltului lerarh, prinfului in paraclisulvapomogtenitor,miniqtrilor.lcoanaa fost a1ezatd rului. in salveledate de tunurile de pe vapor,Averof impodobit cu steaguri,a pornit sPreTinos. inaintea sa avel bastimentelede rdzboi,Panteraqi Yulturul, iar in urmtr Victoria gi Aspida.Averof era,la miiloc. in timpul navigaliei, intregul echipaj al lui Averof a. defilat 9i inchinindu-sefiecare marinar a slrutat Sf. IcoanI filciltoarede minuni. in biserica Euanghelistriei.La orele 16,celecinci bastimente ancorau la Tinos. Atunci, in paraclisul vaporului, s-a fdcut un Tedeumde'mullumire.Sosifila chei,inaltul Ierarh a incredinfat era asterSf.IcoanI P.S.EpiscopAtanasieal Siriei.Debarcaderul nlrt cu tapete,iu la intrare un frumos arc impodobitcu portreteJleRegeluiqi al Reginei.Pe atcadalui era inscripgia:,,BucurI-te impfutrteasaCerului".in fiunte rnergandsimbolurile heruvimice qi serafimice,urmind dupd"aceea;i peste30 de preofi, procesi; unde se pls\nea L pornit pe jos cdtre bisericaEvanghelistriei, in biserica Evanghetreazil Sf. IcoanI. Astfel s-a ficut intrarea listriei, unde se af.ld,atdtaboglfie qi daruri prefioasedepuseaici, Sf. IcoanI. spre pomenireaminunilor ce s-aulbcut prin ilcea;std'

MIN T]NILE MAICII

DOMNUIUI

473

Dacdaceaste minunemare,slvirsitd in Grecia,nu esteCunoscutl absolutde toatd"lumea,culuza estecd pe aceltimp EuropaintreagLera cuprinsl de marele rilzboi mondial. Dar minunea cL sI o vezi,trebuiesI ai credinfdin Dumnezeu;i sI creziin provi denfa Sa.Trebuiesd fii intlrit in aceastlcredinfi..SI trdie;ti in ea; si sI o urmireqti. Numai astfelse poatevedeaminunea6rin. - dc Pr. GrivasD. Cruccanu). Ic. M. Domnului - Evanghelismos

MINUNEA 468 Maica Domnului implineste legimintul sfint a unei copile ce dorea si meargl la ministire in anul r928,in zi:uad,e 15 dec. in familia lui Gheorghe Ei Elena Crenglni;, din com. Andrieqe;ti, jud. Iasi, s-anlscut cea de-atreia f.iicd",cdreia la Sf. Botez ia pus numele Virginia. Venirea ei pe lume a dezzmdgit pe pirinlii sdi, care doreau nespus de mult si aibd un copil de parte bdrbdteascl. Mama ei era foarte credincioasd, iar tatdl ei, cu toate cI nu era un necredincios, totugi era un om care, fald de credinta in Dumnezeu gi facerea faptelor crestinegti, era indiferent gi rcce pdnd,la impietrire. Virginia cresc0nd mai mdri;oard,in sdnul familiei, a primit de la mama sa o educalie simpll Ei curatl, de credinfl nezdruncinatd"in Dumnezeu si de'rugdciuneqi evlavie fierbinte cdtre Maica Domnului. Pe mlsurd ce cregtea, aceastdcopilild se ardta a fi deosebitd de ceilalti copiii de seama ei. Cdnd mama ei o ldsa liberd sd se joace cu copiii, ea nu era atrasd"spre aceasta,ci se retrdgea intotdeauna in mijlocul oilelor ce le aveau plrintii ei Ei se iuca cu mieluEeii pe care ii iubea din toatd"inima. Adeseori obosind de joacd",mama ei o gdseadormind in miilocul oilor. Aceastl apropiere a ei de oile qi mielugeii cei necuvintdtoti, era o mai inainte-vestire cd,si er va deveni o mielusea binecuvdntatd",a Plstorului Hristos, prin martiriu urmind sd indure suferinte de o viafl intreagd,. impreunl cu mama si cu o mltuqi a ei fdceairugdciuni pe ascuns de tatdl siu, care nu suporta sI le vadd, rugindu-se, ;i fdcedmare scandal.Dupd ce a inceput sI citeascil,lui cdteo cdrticici cu ruglciuni cdtre Maica Domnului, se ascundea intr-un dud stufos si se ruga acolo spre a nu fi vdzutd,de tatdl ei. La virsta de 13-14ani, intr-o zi de Duminicl, pe cind se aflain bisericd, a venit la sfinta sluibd o cllugdritl, de loc din satul vecin.

474

PToTos NICODIM

MANDTTA

Fiind rugatd,ainceputsUcantesi ea,precumera obignuitdla Sf. Mdnistire. Cintareaei dulcesi pllcutd, a miEcatatit de mult pe copild,incdt i se pdreacI audegi vede o persoandvenitd din luI'tit de mult a fost copleqitlde o emofiedeosebitl meacereascd,. f*[il de aceastdmliculd gi de cintarea ei,incit a inceput sd verse lacrimi cu imbel;ugare.Era pentru prima datd c2,nda vdzut 9i o miicufd. Din.acelmoment i s-aaprins inima de auzit c?int?ind dorinla de a mergegi ea la mdnlstire. Cdnds-aintors acasd,i-a flcut cunoscutimameidorinta ei si ea a consimfitla aceasta,dar tatdl s-aimpotrivit cu totul, zicind cd el nu poate trdi, $tiind cd copilul lui se afld inchis intre zidurile unei mdndstiri.Atunci Virginia plingind mult, a trebuit sd rXminI pe loc. La virsta de 15-16ani s-aimbolndvit de peritotlitl (cu lichid)9i in acesttimp ea ardeade aceeasidorini s-aflcut tratament acasd.. ld,,de a merge la mdnlstire, dat tatll sdu avea acum un argument in plus spre a nu o l[sa, faptul cd,era bolnavd. Ydzind ci nu este nici o sclpare, Yirginia s-arugat cu lacrimi Maicii Domnului, fIgIduind cd de se va face sindtoasd,va merge la mdndstire, chiar gi fdrd voia pdrinfilor, iar de nu-gi va respecta cuvdntul, sau peste voia ei va fi impiedicatd,de a-;i implini fdgiduinla, s-a jurat pe sine sd nu mai fie om slnitos pe toa:td.tiala ei. intre timp tatdl ei a murit si acum lucrurile s-au complicat 9i mai mult cdci nu a putut si mai plece din cztJzamamei, pe ca,teLr fi indurerat-o profund. in urma rugiciunii gi a flgdduintei solemne pe c re a fdcut-o cdtre Maica Domnului, situatia sinltafii ei a inceput si se inriutiltpascil tot mai mult. A fost nevoie de mai multe internlri: la lasi, la Lgigeasi BucureEtisi de 11 interventii chirurgicale. Toate incercdrile au rdmas zaclarnice,fiind cuprinsd de tuberculozi osoasl la coloand",insofitd de infecfii ale cilrota focat nu s-a stins p2nd la moarte. Astfel a fost condamiratd"lao zdcete al faqain jos, pe timp de n de ani in spitalul de Ortopedie FoiEorul de Foc din Bucureqti,in cunoscutul salon nr. 11,dupd ce (mai intii) a petrecut 11 ani, numai in internlri si externlri. Rugdciunea.pe c re L flcut-o Maicii Domnului, prin care cetea ca,in caz de nu va putea merge la mdnlstire, si nu mai fie om in toatd viala, s-aimplinit cu exactitate. De Lceeape parcursul anilor care au urmat ea a primit aceastd.Suferin[I filtil cirtire, cL urmilte L unei datorii neachitate.

MINUNITE

MAICII

DOMNUIAI

475

Suferinfaei indelungatd,insotitl de ruglciune permanenti si m^re rilbdare, atdt de mult au purificat-
476

PTotos. NICoDIM

MANDTTA

impietrite de necredinfi.patursiu de suferintd i*o, duhov_ r-.-T1i1 setea sufretelor ;;"ru ;; ;;qifa

neffi :j::.::,:: t"tolea prrintesc,in jurul crruia"toti *;;; *;; "; :,?ry*"_l,Y,:?Ti" c frali "di; ai' nrantuii"r"r"i' Ei nrir roi, ::: -9"* sufent 11l-u rdstignitpentrunoi. paturra" o. r"i" rilrii'"ru ru o "1j,.t3t""l*i

aeu"O"intreg-flersonatut ^;" :tli,Tlllityah neylruspitatulFoigor,

t.: 1.u'1" iut o"r,"'"i..;.";; 3r"1i:11-i1 9-"' 91 "1"i:iy, gi cilduroasl activitate bineflcltoare.

#

virginia era ca o farmacieduhovniceascil,de unde tofi cei ce ' aye?upe suflet rlni ascunsesi netdmnduite,primeau ca o arifie vindecdtoare,cuvdntulmdngdietoral uvanghelieiiiair",cuvint

drescu sareaintgl.eRgiunii sldatztoto" pui.-ruifur#.a. Lingd nftuJ:i.yu ,"ga"ii fr*1iiEisuroriLinrru.o;;;i,;" ftu a d,a slavdlui Dumnezeu, vdzdndaceastd fiinlr r"niie, ti* prin drruire si rdbd,ne

s-arrstignit de bundvoiepentru'toatdviala pe cruceasuferinfei.cine a awt fericirea sd,ocunoascr, nu s-amai putut despdrfide ea,de durcealacuvanturui sru, de mireasma pldcutd ce se simtea in salonul in care se afra. Era p..ir_:*1gia ei, prin dragosteaf4d, de aproapel,e,f,ii captivantd, rabaarea qi bdrbdtia cu care biruii durerile trupului. Toateacestedaruri le-a cigtigatprin credinp si dragoste i r"i ^r""il;. cdtreMaicaDomnului:811" rugicdtreD0nsaneincetat o avea si,i pome_ nea numelecu cea mai cardd, afectiung.Dorul a" rirupiiinteascd, de celedoui surori si mai cu seami de mamarur" iler.ur-o, o. c'fe a trebuit sdse.desp-artd pentru totdeaunagi t-aputut potori, prin netdrmuritaiubire faldda Maicaorfanilor gi ,a[.iro r, Maica celor strrini gi coplegilide s'ferinfe cumprite," MaicaDomnurui nostru Iisus Hristos.Iubind din toatd,inima .i r".ior"r"icr, pe PreasfintaFecioardgi {aic{, a fost gi ea iubitd de Ddnsaqi incrrcatd'de minunate daruri duhovnicegti.Din rOndurilece se va vedeacat de murt o iubea Maicaoomnutuiiio" urmeazd" tare de griji si protecfies_ainvrednicit din parteaEi. citd pur_ Era prin anurtgTT,ultimuran din viafa virginiei, cu pufrl ti-p inainte de cutremurul cel mare ce s-aprodus-pe + muiie.In acer timp o crestinddin Bucuresti,pe numevasirici, au*rurr lis prevestitor' A vizut pe cer o crucemare, neagrd. a auzitun glas ca de tunet c're a rostit ,,Ctezul,,,de la inceput Ei pind,la sfirsit, apoi

MINANILE

MAICII

DOMNULUI

477

a rostit: ;,Credefi in Fiul lui Dumnezeu". Aceasid creEtind fiind convertiti de Virginia la o tr[ire cu adevdrat creEtineascd,adeseori o cercetabi ii cerel sfaturi in toate nedumeririle ce le intimpi nainviatacrestineascd"ce ainceput-o.Fiind foarte zguduitdde acest vis, a mers la dlnsa gi a intrebat-o, ce ar putea sI insemneze aceasta. Atunci dinsa i-a rispuns profetic: ,,Acestvis este o prevestire pentru un mare doliu ce se va abate peste toatd +att noastrI". Peste citeva. zile s-aprodus cutremurul cel mare din 4 martie. in seara zilei in cure s-Lintimplat marele cataclism,prin purtarea de grijd, a lui Dumnezeu si cu nrgiciunile Maicii Domnului, salonul nr. 11 era plin de bolnavi, c1re Fnand lumindri aprinse in mOini, fdceau ruglciuni cu tofii. DupI ce s-au rugat impreund, in momentul premergdtot cutfemufului, cintau o cantare duhovniceasci, cufe Lveadiept refren cuvintele:,,Tr eziti-vd,...tt eiiti-vil" . Pe cand se cintau ultimele strofe, a inceput sd se zguduie pdmintul ;i atunci toli bolnavii au fugit afatil Ei a tdmas in salon numai Virginica singurd. Atunci ea a inceput sd se roage 9i sd strige citre MaIca Domnului: ,,Maicl Domnului... Maica Domnului... nifiil-md Maica Domnu;i mi acoperil pe mine pdcdtoasz".Si intr-adevlr iui a acoperit-o,cici din tot ce se afla in cameri 9i mai ales pe lingd paiul ei: cdrli, Icoane, candeld'aprinsd, ghiveciuri cu flori, nimic nu"s-a rdsturnat, nimic nu s-a spart. Totul a rdmas intact, spre uimirea tuturor. De aici se vede cd,Maica,Domnului i-a ascultat ruglciunea gi a proteiat-o in chip minunat' in acist an,1977,prin dragostea9i bunivoinla credincioqilor care o iubeau, a fost dusd de trei ori la MdndstireaCernica, pentru a participa la Sf. Maslu. Pe tot timpul oficierii rugiciunilor, ea a siat pe targd,cu falain jos gi numai uneori ridica pulin capul pentru a fi -iririte cu untdelemn sfinfit. intr-unul din acestemoMindstire, mirturiseste cil avlzat mente, Preotul N. B. din aceastd, fnqaei atit de luminatl, incit semdna a fi mai mult ingereascl decitomeneascl. Apoi mlrturiseqte deasemeni,cum cd,avdzut cu o zi tnainte de repauzare,pe Virginia prin curtea mlndstirii, insofitd dupl ce a fost inmormdnde o gloati foarte mare. Pentru Lce?'sta., tata,in cimitirul mlndstirii, el de bunivoie atilmiiat mormintul 4O de zile, cu convingerea cd'prin Lceustasluieqte sfiqgilor. Fiind adusdinapoilapatul sdu de suferinfl, dupd cel de-al treilea Sf0nt Maslu, au fost ascultaterugdciunile Sfinfililor Sluiitori

47s

M T N U N i l E M A T C T TD O

' Protos' NICODIM MANDITA

iettarea 9i dezlegatea ai Bisericii , careau cerut de la Dumnezeq apropie cu gribire odcatelorroabei sale, virgin ia. Ea simtea cx se

plecrrii din aceastdviald,plinr_de su{'erintr,spre il-;;;."tul singur lucru iiugi r"ufericitx ;i odihna ceabine nteitatd..Dar un faptul c[ sora Felicia,femeia o-i-ngriloracel mai mult Ei_anume, .ur""o'ingriieacel mai mult qi ^ve/-toateceleggntllingropare inseamaei,precumgilocdevecipromis,incimitirulCernica,era

$ilu 1Y il:i:f::t*l* ii"i"nt"t"iusalimp"tttt"doud-luni' tatd, acum cind era atli;tde necesara

te si o ariunle, spre a veni in Domprezenlaei aiii. l,tunci Virginia a inceput.tltt l9-1g:^{1icii nului,casloaiuteinaceastd'marenevoieincareseafla.Maica Domnuluii-aascultatruglciuneaeiclratds'iaadus-olaindepli pe"idnd aceacregtini se.af.lala lerusalim, nire in chip minunat. timp ce,tdmili^ s-L ascult0nd Sfat tu Sluibi, un Preot sluiitor, in in doul zile la zis' i-a oprit in dreptul ei si ftrA sI o ^cunoascd numai decit' cdci rind: ,,Dumreuta trebuie si te intorciin +Lrd teLEteptd'unnecz".Fiindfoartezbuciumutdlineqtiindcesd au indemnat-o facd"s_i sfdtuit cu maicile la care glzduise qi ele cu duhul. preotul vdziltor respectiv este ia ptr.. imediat, crci de trecerea Aiunsand la Bucuresti, a glsit pe Virgini^ arp:oa;pe

;ffi;,td

si o tri{i iastat cumcd eL s'arugatMarcii?9*":lu.t ingrifitE sufletes-

!

I

miti, actsd,Eirugdciunea ei afost ascultatd.Fiind t e , e a a t e p u .u za ti n p a ce q i sp re uimir eatutur or ' tr upuleiar dsA fosfcondusdde foartemulli credinciosi parroitbunl-mireasmd. multi cinste qi evlavie, pdndla Mlnlstirea Cernica' Iipt.",i,-.r it"pa ..'ou sluiit Sfintu St"lba de inmormintare.gi t:":,i::t:1' mucenr..rroirrt" de hude prin care s-a cinstit nevoinla ei cea cu Felicia. sora de diruitd a fost inmoimin tatdin gfoup?ce?lscd, o periolii aveau convingerel, cd au condus pe ultimul drum' cu indesoanl care,prin rtigdciuneqi suferinfa' gre suportatd sfinleniei. darul iungn-r'bdni", u dolandtt de la Dumnezeu MINUNEA 469 Minunea de la qcoalaPrimard din satul Saravali-Patta, Grecia E r a v i n eri 2 ta p ri |i e l 9 8 9 ,i n i u rulor ei:r 0,20dimineala.Elevii elevecare scolii erauin recrealie.in tlasd se aflau numai cdteva, care icoana la ochii iqi pregateaulecfiile. Deodatd,ridicindu-qi

ztdrna pe perete, vdd cd.ochii Domnului Iisus Hristos din icoand, se miscd la dreaptasi la stlnga. Lucru inexplicabil, dar neindoielnic. se uitr din nou, mai cu atentie; a'saeru.cu adevrrat. Fdrd, indoiali era o minune. ind,atd,elevele aleargd,la cancelarie sii spun invdfdtorului lor, care era si preot, preotul Cor,rstantinCane_ los. Minunea continur. preotul s-a striduit sr-i iinisteascr pe cop_ii.Mulli din ei pltngeau, fiind f.oafte emofionafi. cOnd, dupr putin, a inceput lecfia (in aceasrisali chiarpreotulti nealecliilecu claselev qi \{, desprepatimileDomnului),a fost intrerupt de strigdtele copiilor: ,,Pdrinte,uitr-te!" preotul s-aintors spre lcoand si vede cum buzeleDomnului se inchid si se deschid,cum isi migcd miinile si degetelesi culoarea fetei i se schimbd in tonuri nemaivdzute si cu neputinfl de descris. Pdrintele cheamd,pe directorul scolii, care vdzind minunea s-a fdcut galben ca ceara. La propunerea preotului, au fost de acord si se facd agheasmr. copiii cupringi de spaimr s-Lu asezat in genunchi cu fruntea la pdmint, ca sd nu vadr. cdnd preotul citea Evanghelia,copiii l-au intrerup! cu exclamatia:O, o, o, Dumnezeule! Pentru ci vedeau pe Hriitbs cr vorbeste, c'd a binecuvintat pe copii de trei ori, cd inchide si deschide Evanghelia,qi .cd igi fereste haina ca sd i se vadl rana din coastd. In jurul orei 12 agheasmas-aterminat, dar minunea continua. Despre minune a auzit si educatoareascolii, care)cum a intrat in clasi, vdzind. pe Hristos cr se uitd la ea cu asprime si cu mdnie, a.fugit ingrozitd,.indatd,au intrat in clasaurd. .ru icoana si ceilalli invdfitori. Tofi au vdzut minunea, au ingenunchiat si s-au inchinat Domnului. Dupi pufin timp, cOnd Icoana a incetat sd" maifacd'vreo miscare,copiii au mers-raclaselelor, unde auvdzvt cd' toate hrrtile iesiserd din cuiul de sus si atirnau in jos. Apoi in clasa a rrr'a, pe harta Greciei, apdruser{ trei pete negre deasupra oraEelorAtena, Patra ;i Zakintos. in jurul orci ti, minunea,a,incetat. Atunci preotul a luat rcoana din perete si a srrutat-o. Lumea"era Lra,de infrico; atd,,incdt numai citiva au indrdznit sr-gi atingd,buzele de ea. Mai pe urmd preotui a dus Sfinta rcoand'la Bisericr si a asezat-ope iconostas,spre inchinare. Multi dintre copiii carc'vilzuserl minunea",in mai multe Jrp"i ""pi 29 iulie aceea',au avut spaime in vis. (Ziarul ,,Dreptntea",d.uminicd 1990.Dupd reuista,,Md,rturieAghioriticd,,',nr. 4/19g9).

(

CUPRINSUT . ., . . ., . 9 MinunileMaicii Domnuluitn profeyiileV Testament tn suierile Domnulai MinunileMaicii ...,.20 f iloz o f i l o r p d g A n i . . . 24 MinunileMaicii Dornnaluiprezisede sibile .'' . . . Minunile desprezd,mislire;i na;terea Maicii Domnului . . ., . . 51 MinanileMaicii Domnuluila Adormireaei . . . . . . , 55 MinunileMaicii Domnuluiprin numeleei Maria pomnulaifd,cilte cu ve;mAntul Minunilefulaicii pibrh,ulei... ...65 . . . 71 MinunileMaicii Domnuluiftcutela izaorulei . . . .....78 M i n u n i l e M a i ci i D o mn u l u i tn o ;ti ri MinunileMaicii Domnuluicu ceipdcd,to;i ......87 cares-aapocd,it. ...., MinunileMaicii Domnuluidespresalaarea .122' unoralajudecata;idiniad.:... Maicii cupedepsirea hulitorilor . . . . . . 128 Minunile Domnului MinunileMaicii Domnuluicu cei cura[i;i neuinouali, . . . . 132 MinunileMaicii Domnuluifdcutecu cei ce se roagdei . . . . 172 MaicaDomnulais-aard,tatcelor ce se rugauei . . . . 183 MaicaDomnuluidd,inlelepciunecelorce se roagdei . . . . ..239 MinunileMaicii DomnuluiJhcutecelor bolnaai . . . ., 247 . ., . . 274 MinunileMaicii Domnuluift,cute,cu cei mor,ti pe cei din primejd,ii , . . . . 292 - '*MaicaDomnuluisalueazd, Minunile Maicii Domnului tn apd,rareacetiililor tre;tine,Bisericilor;iMd,nd,stirilor... .,..310 Mnica Domnuluipoartd,grijd de Md,nd,stiri . . . 322 ;i depersonalullor MinunileMaicii Domnuluifdcuteprin ......358 Sfintelelcoane Minunile sdukrsitede MaicaDomnuluitn zilele noastre . . . 450