документ Microsoft Office Word (4).docx

Cele mai frecvente complicaţii la copilul prematur (1)               

Asfixia perinatală Hipotermia Dereglări respiratorii (sindromul detresei respiratorii) Dereglări cardiovasculare (hipotensiune, duct arterial deschis) Neurologice: hemoragie intraventriculară (HIVE), leucomalacie periventriculară Gastrointestinale: ileusul paralitic, enterocolita ulceronecrotică (EUN) Hipoglicemia şi hiperglicemia Hiperbilirubinemia indirectă (neconjugată) sau directă (conjugată) Hipoprotrombinemia Dereglări ale balanţei fluidelor şi electroliţilor (hiponatriemia, hiperkaliemia, acidoza metabolică) Anemia Sepsisul neonatal După terapia cu O2: retinopatia prematurului (ROP) şi boala cronică pulmonară Dizabilităţi neuro-developmentale Probleme psihosociale Profilaxia antenatală

   

Naşterea să fie în cadrul maternităţii de nivelul III Transportarea «in utero» Administrarea dexametazonei cu scopul profilaxiei SDR Administrarea antibioticelor cu scopul profilaxiei infecţiei neonatale Măsurile ce trebuie efectate postnatal

  

asigurarea protecţiei termice asigurarea necesităţilor calorice prevenirea şi tratarea hipoglicemiei Managementul

1. Dacă se anticipează naşterea unui prematur, creşteţi temperatura din sala de naşteri la 25 - 28 °C, conform recomandărilor OMS 2. Pre-încălziţi obiectele înainte de punerea în contact cu copilul. 3. Acestea includ (şi nu se limitează la) saltea, mâinile dumneavoastră, stetoscop, casete radiologice şi scutece 4. Să aplice cu grijă principiile “lanţului cald” 5. Incubator încălzit prealabil şi echipament adecvat pentru terapia intensivă în sala de naştere 6. Aer (nu O2) umezit (>80%), încălzit (40ºC la copiii <800 g) în incubator, nivel de umiditate ridicat, pereţi dubli 7. Comanda cutanată reglată la 36,5ºC.