Metode Si Tehnici Fiscale.docx

CAPITOLUL III. ,STUDIU DE CAZ"

- CRETEREA ACTIVELOR Ș FONDURILOR DE INVESTIII ÎN ULTIMII PATRU ANI Ț 3.1 Factori !t!r

i#a#i ai cr!t!rii $o# %ri&or ! i#'!(tiii

țșț Activele fondurilor de investitii au crescut constant in ultimii ani, ajutate foarte mult si de sistemul de distributie foarte puternic al bancilor. In prezent, ponderea fondurilor in averea financiara a familiilor este foarte redusa, dar foarte muli specialisti spun ca dinamica de crestere ț va continua pe fondul scaderii dobanzilor si a unei imbunatatiri a culturii financiare a romanilor.Premisele au fost create cu ani in urma, cand cadrul de reglementare si supraveghere s-a aliniat cerintelor europene, asigurandu-se astfel standardul corespunzator pentru protectia investitorilor. De asemenea, bancile importante din Romania au intrat sau si-au intensificat prezenta in piata investitiilor administrate, cei doi factori conducand la recuperarea credibilitatii fondurilor de investitii. In ultimele trei-patru semestre, contextul a devenit favorabil fondurilor pe seama schimbarii comportamentului romanilor in timpul crizei financiare, dinspre consum spre investitii. De asemenea, piata imobiliara nu a mai reprezentat un plasament atractiv pentru cei care dispun de resurse financiare mai importante.In plus, bancile au devenit mult mai preocupate sa atraga resurse, in consecinta au integrat corespunzator fondurile in gama produselor de economisire-investire, fapt ce a favorizat accesul romanilor la aceste tipuri de produse.

u mai putin important, oportunitatile

investitionale oferite de pietele financiara si monetara au fost generoase, ceea ce a permis administratorilor de fonduri sa obtina randamente atractive pentru investitorii in fonduri mutuale.!actorii evolutiei crescatoare constante a activelor fondurilor de investitii in ultimii ani au fost cresterea in ritm sustinut a economiei Romaniei, ceea ce a condus la cresterea veniturilor populatiei, o mai buna informare despre industria fondurilor de investitii, ofensiva puternica a bancilor, prin intermediul propriilor retele de distributie.Daca luam in considerare evolutia din ultimul an, atunci putem spune ca piata fondurilor de investiii este in plin elan si avem toate premisele unei dezvoltari, si in viitor, cel putin la fel de puternica ca in ultima perioada.

De exemplu, la sfarsitul lunii martie, pentru prima data in istoria fondurilor mutuale, volumul pietei a depasit " miliard de euro, in timp ce la sfarsitul lunii martie a anului trecut, activele in administrare erau de doar #$% milioane euro, volum de trei ori mai mic decat cel actual. De asemenea, numarul de investitori a crescut mult in ultimul an, respectiv cu &&', numarul total de investitori in fonduri fiind in prezent de peste #$#(((.)nul din motivele acestei cresteri il reprezinta strategia bancilor de a se indrepta cat mai mult spre produse de economisire*investitii, acest efort cuprinzand toate etapele necesare procesului, de la dezvoltarea de noi produse si pana la pregatirea fortei de vanzari,

promovarea si vanzarea produselor prin reteaua de distributie, conform unor tinte bine stabilite. )n alt factor este dezvoltarea si specializarea serviciilor bancare oferite clientilor, din care, acum fac parte, din ce in ce mai mult, fondurile de investitii. Implicit, ne referim la diferenta de nivel investitional la care Romania se afla in acest moment, fata de tarile din regiune cu care se face in general comparatie. Astfel, nivelul de investitii in fonduri in Polonia, +ehia, aproximativ "(' din PI

, in timp ce acelasi nivel in Romania este de doar (.

lovacia, )ngaria este de &', ceea ce inseamna

inca un mare potential de crestere a acestei piete.In plus, interesul pentru fonduri a crescut, astfel investitorii sunt atrasi de investitiile in fonduri cu risc foarte scazut, asa cum sunt fondurile monetare si de obligatiuni, care au avut si cele mai mari sume atrase. Acesti investitori prefera sa isi conserve plasamentele, sa obtina un randament constant, cu risc foarte scazut in schimbul lichiditatii investitiei.

i este adevarat ca din ce in ce mai multi clienti din depozite bancare se reorienteaza

catre astfel de fonduri. Incepand chiar de la jumatatea anului trecut, au existat din ce in ce mai multi investitori interesati si in fonduri cu detineri in actiuni, dat fiind faptul ca actiunile de la bursa s-au apreciat constant, iar investitiile in fonduri cu componenta de actiuni de anul trecut au adus pana acum randamente foarte atractive, de peste /(-%('. Investitorii care aleg aceste fonduri este bine sa cunoasca piata de capital, sa stie ca un potential castig foarte mare este in raport direct cu un grad de risc mediu spre ridicat. Perioada de investitie recomandata in acest caz este de #-0 ani, mai ales pentru a evita retragerea din fond intr-un moment de volatilitate foarte mare, care poate marca portofoliul negativ.In ultimii ani activele fondurilor de investitii au crescut ca urmare a faptului ca era vorba de un produs realativ nou pentru Romania, si deci de o piata noua cu potential de dezvoltare. i in acest moment activele fondurilor de investitii ca procent din PI

sunt inca reduse fata de

tarile din 1uropa de 2est si din regiune, ceea ce inseamna ca potentialul de crestere este #

inca foarte ridicat. Retelele de distributie folosite de fonduri au fost importante, nivelul de promovare, precum si metodele folosite aducand mai multi investitori. Poate cel mai important factor pana in #((3 au fost randamentele superioare oferite de fondurile de investitii in conditiile in care piata de capital din Romania avea evolutii ascendente puternice iar fondurile puteau sa ofere investitorilor randamente ridicate. Au existat insa si obstacole, criza economica din ultimii ani inflentand foarte mult atat activele fondurilor, cat mai ales perceptia investitorilor. !alimentele multor institutii financiare importante in #("0, precum si mediatizarea intensa a crizei au facut ca multi dintre invesitori care au urmarit declinul economic sa evite fondurile de investitii, in special pe cele de actiuni. )lterior, la inceputul lui #("( investitorii s-au orientat spre produsele de investitii cu risc scazut, ca de exemplu fondurile monetare si de obligatiuni care au devenit mai atractive ca urmare a dobanzilor mari oferite de banci. De la jumatatea lui #("0 si pana in primele trei luni ale acestui an, evolutiile bune din piata de capital i-au facut pe multi dintre investitori sa se orienteze spre produsele cu expunere mai mare pe actiuni. In cazul nostru, ultimul an a fost unul bun in ceea ce priveste cresterile activelor fiind inregistrat un avans de "/".&' de la finele lui #("0 pana in aprilie #("&.Printre factorii care vor contribui la cresterea activelor fondurilor de investitii se numara revenirea pe plus a economiei Romaniei, eforturile continue ale societatilor de administrare a investitiilor de a-si face cunoscute produsele, dorinta investitorilor de a-si diversifica investitiile, schimbarea raportului intre consum si economisire.Aceiasi factori mentionati ca premise pentru cresterea de pana acum vor produce efecte si in continuare. In plus, pe masura ce numarul de investitori se mareste, va creste notorietatea fondurilor de investitii si se va produce un efect de antrenare si asupra unor romani care pana acum nu au investit in fonduri. Acelasi lucru poate fi

valabil si pe partea ofertei si a distributiei. 4istarea la bursa a mai multor companii unde statul detine participatii importante 5inclusiv !ondul Proprietatea6 poate fi, de asemenea, un catalizator important pentru dezvoltarea fondurilor diversificate si de actiuni, prin faptul ca s-ar largi universului investitional, iar piata de capital din Romania ar creste in atractivitate in context regional. In privinta fondurilor cu plasamente in instrumente cu venit fix, acestea au nevoie de o dezvoltare pe masura a pietei in care pot investi, pentru a putea mentine un ritm sustinut de crestere. Daca in privinta pietei de actiuni diversificarea internationala este o alternativa viabila, pentru piata obligatiunilor in lei pietele staine ofera destul de putine oportunitati.0

In continuare, piata fondurilor mutuale va fi dominata de vanzarile de fondurile monetare si de obligatiuni, fonduri cu risc scazut, care reprezinta prima alternativa la produsele clasice de economisire, pentru cei mai multi dintre clientii bancari. +u toate acestea, scaderea drastica a ratelor de dobanda oferite de catre produsele clasice de economisire 5depozite bancare, titluri de stat etc6 va influenta intr-o mare masura randamentele viitoare ale fondurilor mutuale cu risc scazut.)n factor foarte important in urmatoarea perioada va fi evolutia economica, in acest moment existand inca multe semne de intrebare.

tatele europene inregistreaza avansuri ale PI

si se afla la inceputul

unui nou ciclu de crestere, dar impactul problemelor din 7recia asupra zonei euro este inca greu de evaluat. In plan local exista unele semne pozitive, printre care revenirea din industrie, dar pe de alta parte exista un grad ridicat de incertitudine legat de amploarea impactului masurilor de reducere a cheltuielilor care vor trebui implementate de 7uvernul Romaniei asupra cererii interne si asupra cresterii economice in ansamblu.)n element de suport pentru cresterea pietei fondurilor de investitii il va constitui nivelul dobanzilor bancare, care in opinia noastra vor ramane la un nivel scazul pentru o perioada destul de lunga. 3.) A#a&i*a cr!t!rii $o# %ri&or ! i#'!(tiii +# %&ti

ii

atr% a#i

șț +ele mai performante cinci fonduri mutuale din #("# le-au adus 8n acest an investitorilor un c9:tig mediu de "/,0', mai mic dec9t randamentul lor mediu din #("# 5#3,"'6, dar de aproape trei ori peste dob9nda bancar;.)nele dintre fondurile mutuale care au avut cele mai mari c9:tiguri 8n #("# :i-au men
1= !I Index, care urm;re:te structura :i evolu
parte !ondul Proprietatea 5!P6 :i cele cinci

1=-!I, din care fac

I!-uri, a fost c9:tig;torul anului #("#, cu un randament

de &","'. !ondul s-a men
1= !I Index a reu:it s; bat; 8n ultimii doi ani inclusiv indicele pe care-l

1=-!I a crescut cu 0",#' 8n #("# :i cu #(,

&' de la 8nceputul lui &

#("0. 1volun #("#, fondul a c9:tigat 8n principal pe m9na

I!-urilor, 8n timp ce 8n #("0 a fost r9ndul !ondului Proprietatea s; trag; 8n sus

randamentul fondului. R;m9ne de v;zut ce va fi 8n #("&, av9nd 8n vedere c; !P, la pre

n schimb,

I!-urile ar putea trece din nou 8n

fa<;, mai ales dac; va fi pus; serios 8n discu
= Asset

=

anagement, care urm;re:te evolu
a fost al doilea de pe pia<; 8n #("#, cu un c9:tig de #$'. Anul acesta, fondul le-a adus investitorilor un c9:tig de #(', men
1=-@= al

ucure:ti, a fost al treilea 8n #("#, cu un c9:tig de

#&,$', iar anul acesta a adus un ramdament de #",3', fiind de asemenea 8n top /.>n schimb, fondul = Index Austria A=@, care urm;re:te indicele A=@ al bursei din 2iena, nu a mai reu:it s; repete performan
' 58n euro6. Anul acesta, fondul a

adus un randament de doar 0,//', sub dob9nda bancar;, 8n condi
anagement, care

8n #("# fusese pe locul cinci cu o cre:tere de #0,%', nu a impresionat anul acesta, 8nregistr9nd un avans de doar #,%3'. Raiffeisen Prosper are investi
ucure:ti c9t :i pe burse

externe, care au mers mai slab anul acesta.=otu:i, chiar dac; ultimele dou; exemple arat; c; o performan<; bun; 8n trecut nu garanteaz; evolun cazul 8n care 8ns; bursa va sc;dea, fondurile Prin dispunerea de masuri care modifica modul de calcul al 2)A -ului, + 2

face primii pasi spre

eliminarea speculatorilor din fond %ri&! i#

%t%a&!, ra(

%#*a# a(t$!& c!r!ri&or i#(i(t!#t!

ri

it! i# %&ti

ii a#i ! &a /%catorii

iata.

+omisia ationala a 2alorilor

obiliare 5+ 2

6 a operat printr-o dispunere de masuri primele

modificari in modul de functionare a fondurilor de investitii si

I!-urilor, dupa $ ani de la aderarea la

)niunea 1uropeana si dupa aproape 3 ani de la primele solicitari ale jucatorilor din piata.)na dintre cele mai importante modificari este cea cu privire la calculul valorii unitare a activului net 52)A 6, pe baza careia se stabileste pretul de vanzare si rascumparare al unitatilor de fond, in cazul fondurilor care au investitii pe

ursa. 2)A -ul se va calcula pe baza preturilor actiunilor din ziua respectiva,

ceea ce va elimina posibilitatea ca investitorii sa speculeze evolutia unitatilor de fond pe baza evolutiei de pe

ursa. Pana in prezent, 2)A -ul se calcula pe baza cotatiilor de pe

ursa din urma

cu #-0 zile, acest decalaj permitand cu destula exactitate investitorilor sa anticipeze evolutia titlurilor

de fond pe termen scurt si sa vanda sau sa cumpere in consecinta.

peculatiile de acest fel

dezavantajau investitorii pe termen lung in fonduri si i-au determinat pe administratori sa-si majoreze comisioanele de rascumparare pe termen scurt pana la "/'.Dispunerea de masuri aprobata vineri % #("& februarie de catre + 2

mai prevede ca administratorii pot stabili momentul zilei

5Ccut-off timeC 6 la care se calculeaza pretul de cumparare al unei unitati de fond, tot in vederea evitarii speculatiilor care au facut cateva victime in randul fondurilor mutuale anul trecut.De asemenea, in recenta dispunere de masuri, +omisia face referiri exacte la modul in care se inregistreaza dividendele in activul net al fondului, precum si ca valorile mobiliare care se tranzactioneaza pe o piata reglementata se inregistreaza in activul fondului la pretul de inchidere si nu la cel de referinta. Regulamentul "/ din #((&, care stabileste modul de functionare a fondurilor de investitii, administratorilor si

ocietatilor de Investitii !inanciare 5

I!-uri6, este pe masa de

modificari a +omisiei de anul trecut. In #("0, arbitrul pietei de capital a supus dezbaterii pietei mai multe proiecte de modificare a regulamentului, fara a aproba insa o varianta finala nici pana in prezent.Pana la finalizarea modificarii regulamentului, administratorii vor aplica prevederile %

recentei dispuneri de masuri. Administratorii si depozitarii au la dispozitie incadra in prevederile prezentei dispuneri. de investitie si

( de zile pentru de a se

odificarea documentelor de constituire ale fondurilor

I!-urilor pentru aplicarea dispunerii se va realiza fara tarife.!ondurile mutuale

romanesti au fost performerele 1uropei +entrale si de 1st in trimestrul al treilea, reusind sa atraga de la investitori intrari nete de 0( de milioane de euro cand fondurile din regiune raportau retrageri de pana la jumatate de miliard de euro. 4unile iulie, august si septembrie au fost cele mai negre din istoria fondurilor mutuale din 1uropa, cand au fost inregistrate retrageri nete de

# mld. euro, in

contextul acutizarii crizei financiare si al panicii in randul investitorilor. +ele mai mari victime din 1uropa +entrala si de 1st au fost fondurile poloneze, slovace si ungare, care au pierdut //# mil. euro, #(# mil. euro, respectiv "$0 mil. euro in trimestrul al treilea, potrivit statisticilor Asociatiei 1uropene a Administratorilor de !onduri 51!A

A6. +ele trei piete sunt si printre cele mai dezvoltate din

regiune.Intrarile nete de 0( de milioane de euro atrase in trimestrul al treilea urca astfel fondurile mutuale romanesti pe primul loc in randul fondurilor central si est-europene din punctul de vedere al vanzarilor nete.

ai mult, cele 0( de milioane de euro au ajutat industria locala sa urce in

clasamentul european al fondurilor mutuale dupa volumul activelor nete de pe ultimul pe penultimul loc, devansand

ulgaria. Desi anul trecut fondurile bulgaresti au castigat lupta cu

fondurile locale, raportand un volum al activelor nete de &0% mil. euro, mai mult cu "$( mil. euro decat omoloagele romanesti, criza financiara de anul acesta a lovit mai puternic in industria bulgara.4a finalul primului semestru, activele nete ale fondurilor bulgaresti au scazut pana la 0(( mil. euro, pentru a incheia trimestrul al treilea la nivelul de #0$ mil. euro. In comparatie, fondurile romanesti au raportat fluctuatii reduse ale activelor nete, de la #%% mil. euro la sfarsitul anului trecut la #/" mil. euro la finalul primului semestru, si pana la #&/ mil. euro la sfarsitul lunii septembrie.CRezistentaC mai ridicata a industriei locale in fata crizei isi gaseste explicatie in evolutia fondurilor monetare si de obligatiuni, plasamente preferate de investitori pe timp de criza.Astfel, fondurile monetare si de obligatiuni au reusit sa amortizeze prin intrarile raportate pierderile inregistrate de fondurile de actiuni si cele diversificate. In Romania, ponderea fondurilor de obligatiuni in activele totale ale industriei este de aproape 0(', in timp ce fonduri $

diversificate si de actiuni controleaza &%' din active, iar in

ulgaria, peste 3(' din activele industriei

sunt concentrate in fonduri de actiuni si diversificate.!ondurile administrate de societatea

+R Asset

+R

onetar si

+R ?bligatiuni,

anagement, au fost motoarele de crestere ale industriei

locale, cu intrari nete de #0 mil. euro din totalul de 0( mil. euro la nivelul industriei.In trimestrul al treilea, fondurile de obligatiuni au cumulat intrari nete de ## mil. euro, din care "3,& mil. euro au fost atrase de

+R ?bligatiuni.

+R

onetar a atras in acelasi interval &,% mil. euro, din totalul de "

mil. euro cat au fost intrarile nete totale ale fondurilor monetare.1xista potential ca intrarile in fondurile de plasamente in instrumente cu venit fix sa se continue si in ultimul trimestru al anului, compensand astfel retragerile din fonduri de actiuni si dand o sansa intregii industrii sa incheie anul cu intrari mai mari decat retragerile.Daca pe plan local, fondurile de obligatiuni au atras cele mai consistente plasamente din partea investitorilor, pe plan european, fondurile de obligatiuni au pierdut din active, in timp ce fondurile monetare s-au situat in topul preferintelor investitorilor europeni.

pre deosebire de fondurile de obligatiuni, fondurile monetare sunt plasamente mult mai

lichide fiind recomandate ca investitii pe termen scurt. !ondurile monetare sunt Cun refugiuC unde investitorul isi poate parca banii pana la revenirea pietei de actiuni.In Romania, fondurile de obligatiuni nu sunt fonduri de obligatiuni in sens european. Ponderea obligatiunilor in activele fondurilor locale de obligatiuni nu este majoritara pentru ca nu se gaseste CmarfaC in piata si esti nevoit ca administrator sa plasezi activele in depozite bancare. +riza financiara a schimbat radical infatisarea fondurilor mutuale in #((3,

determinand o contractie puternica a fondurilor diversificate si de actiuni, care a fost compensata insa de cresterea fondurilor monetare si de obligatiuni. Piata fondurilor mutuale a incheiat anul #((3 cu active nete de

&( mil. lei 5#0% mil. euro6, mai putin cu "& mil. lei fata de sfarsitul anului

precedent, in contextul uneia dintre cele mai agresive deprecieri cunoscute de

ursa, potrivit

raportulul Asociatiei Administratorilor de !onduri 5AA!6. Per ansamblul industriei, fondurile mutuale au inregistrat intrari nete de peste #3$ mil. lei 5$3 mil. euro6 in #((3, doar fondurile monetare si cele de obligatiuni reusind sa atraga 0"#,3 mil. lei 53/ mil. euro6 de la investitori, in timp ce din fondurile de actiuni au iesit bani.Desi cea mai mare parte a administratorilor de fonduri estimau la inceputul anului chiar o dublare a activelor pentru #((3, mizand pe experienta din anii anteriori, activele fondurilor 3

mutuale au incheiat primul an pe minus dupa mai bine de opt ani de cresteri accelerate. De la un avans de 3%' al activelor nete in #((%, fondurile deschise de investitii au raportat in #(($ o rata de crestere de peste /('. iciunul dintre administratori nu a prevazut agresivitatea si amplitudinea crizei financiare din #((3 care a CtopitC activele fondurilor de actiuni si a alungat investitorii din aceste fonduri.In #((3, fondurile de actiuni au pierdut /."#& de clienti, ajungand la "#.&3# de investitori la sfarsitul lunii decembrie, si active nete in valoare de #3% mil. lei, de 0,/ ori mai mici decat la finalul anului #(($. Astfel, fondurile de actiuni s-au prabusit de la o cota de piata de &#' in decembrie #(($ la o cota de "#' in decembrie #((3, trase in jos atat de scaderile bursiere, cat si din cauza retragerilor facute de investitori. Indicii

ursei de la

ucuresti au incheiat anul cu scaderi cuprinse intre $(' si

3/', cele mai mari din istoria de "& ani a pietei romanesti. Alaturi de fondurile de actiuni, au pierdut teren si fondurile de plasamente diversificate, care au incheiat anul #((3 cu active nete de #(# mil. lei, in scadere cu &",#' fata de #(($.!ondurile monetare si de obligatiuni au reusit sa amortizeze o parte din pierderile inregistrate de fondurile de actiuni si cele diversificate si retragerile facute de investitorii din aceste tipuri de fonduri. Acestea au beneficiat de dobanzile ridicate practicate de banci, mai ales in a doua parte a anului cand criza de lichiditati a determinat o competitie puternica din partea bancilor pentru atragerea de bani din piata.+u o crestere a activelor de aproape #((' pana la /

/ mil. lei si cu "#.&0" de clienti atrasi, anul #((3 a fost cel mai bun an din istoria fondurilor

monetare si de obligatiuni.+ele cinci fonduri monetare de pe piata locala au incheiat anul #((3 cu active nete de 0&

mil. lei, ajungand astfel sa detina o cota de 0$,#' din piata fondurilor mutuale.

Principalul motor de crestere al fondurilor monetare a fost fondul societatea

+R Asset

+R

onetar, administrat de

anagement, care doar in luna decembrie a atras intrari nete record de 0(,0

mil. lei si #.#(3 clienti noi.Alaturi de fondurile monetare, fondurile de obligatiuni au fost in centrul atentiei investitorilor anul trecut, inregistrand o crestere a activelor nete peste #0%' in #((3. +u active nete in valoare de #&% mil. lei de la "&.($" investitori, fondurile de obligatiuni controleaza peste #%' din activele industriei.!ondurile de obligatiuni au fost in #((3 cele mai profitabile plasamente din industria fondurilor mutuale. !ondul de obligatiuni ?rizont, administrat de societatea Aviva Investors, este performerul anului #((3, cu un randament de "&', urmat la scurta distanta de fondul de

obligatiuni

+R ?bligatiuni cu o performanta anuala de "#,/'. Pe locul al treilea se situeaza

+R

onetar cu un randament in #((3 de "",&'.Piata fondurilor mutuale este foarte slab dezvoltata in Romania, insa perspectivele ei sunt promitatoare, releva o analiza a Raiffeisen Asset

anagement.

CIn tarile dezvoltate, activele financiare ale populatiei 5depozite, fonduri de investitii, fonduri de pensii, actiuni, obligatiuni, polite de asigurare6 au valori ridicate.In Romania remarcam o preponderenta a plasamentelor in depozite, a caror pondere in PI

este de "%'.Dezvoltarea

economica a Romaniei va conduce la o reducere a plasamentelor in depozite si la migrarea sumelor in alte active financiare. Pe termen mediu, fondurile de pensii vor avea o pondere importanta.Potrivit Raiffeisen Asset

anagement, valoarea activelor fondurilor deschise de investitii

raportata la numarul de locuitori atinge #0.((( de euro in!ranta, ".0/( de euro in )ngaria, - +ehia, $"/ euro in

0/ de euro

lovacia, %$% de euro in Polonia si numai "/ euro in Romania.Astfel, scaderea

dobanzilor ar putea sa-i determine pe clientii traditionali ai depozitelor bancare sa caute randamente mai ridicate, cum sunt cele oferite de fondurile mutuale."(oceanic islands with no human inhabitants.[206] Further, the close relatives of domestic cats, the African wildcat (Felis silvestris lybica) and the Arabian sand cat (Felis margarita) both inhabit desert environments,[30] and domestic cats still show similar adaptations and behaviors.[33] The cat's ability to thrive in almost any terrestrial habitat has led to its designation as one of the world's worst invasive species.[207] As domestic cats are little altered from wildcats, they can readily interbreed. This hybridization poses a danger to the genetic distinctiveness of some wildcat populations, particularly in Scotland and Hungary and possibly also the Iberian Peninsula.[43]

found in large colonies, which occupy a specific territory and are usually associated with a source of food.[208] Famous feral cat colonies are found in Rome around the Colosseum and Forum Romanum, with cats at some of these sites