Material Compensatoriu Tsi_limba Romana 5-8.pdf

Carmen Dragomir

MATERIAL COMPENSATORIU TSI pentru clasele 5 - 8

Bucureşti, 2019

Corector: Oana Şiclovan, Profesor titular Limba şi Literatura Romana Tehnoredactare: Carmen Dragomir Grafică Hărţi Mentale şi Vizuale: Carmen Dragomir Coperta: Carmen Dragomir

ISBN 978-973-0-29031-8

Toate drepturile asupra acestei cărţi distribuite gratuit on-line aparţin ASOCIAŢIEI ROMÂNE PENTRU COPII DISLEXICI şi ASOCIAŢIEI BUCUREŞTI PENTRU COPII DISLEXICI. Reproducerea integrală sau parţială a Hărţilor Mentale şi Vizuale din această carte distribuită gratuit on-line este interzisă fără acordul scris al celor două asociaţii. Această carte distribuită gratuit on-line poate fi utilizată în interesul personal al copiilor diagnosticaţi cu TSI, de către părinţi, profesori şi specialişti TSI din sistemul de stat. Comercializarea acestei cărţi distribuite gratuit online, total sau parţial, este interzisă fără acordul scris al ambelor asociaţii. ASOCIAŢIA ROMÂNĂ PENTRU COPII DISLEXICI Contact: [email protected] ASOCIAŢIA BUCUREŞTI PENTRU COPII DISLEXICI Contact: [email protected]

Asociația Română pentru Copii Dislexici

1

Asociația București pentru Copii Dislexici

Cuvânt Înainte Lucrarea de faţă vine în ajutorul elevilor de gimnaziu diagnosticaţi cu TSI, la orele de clasă, dar şi pentru pregătirea lor în susţinerea cu succes a Examenului Naţional la disciplina Limba şi Literatura Română. Hărţile Mentale sunt o reprezentare vizuală a gândurilor şi tiparelor de gândire care se leagă şi se extind într-un mod radial, dintr-o idee centrală. Harta Mentală apelează la cuvinte cheie şi asocieri, încurajând utilizarea cuvintelor şi imaginilor pentru accesarea memoriei de lucru. Ele pot oferi persoanelor dislexice o modalitate mai bună de a-şi organiza și de a asimila informațiile. Oamenii din întreaga lume utilizează Hărţi Mentale pentru: • Planificare - de la proiecte, la eseuri • Organizare - de la liste de cumpărături, la planificarea zilnică • Luarea Notiţelor - de la notiţele luate la un curs, la notarea ideilor personale • Studiu – Hărţile Mentale poate fi utilizate şi revizuite ca o modalitate de pregătire pentru examene Cum credeţi că poate învăţa un dislexic? Sau cum poate învăţa mai uşor un elev silitor? Cu ajutorul unei Hărţi Mentale sau fără?

În speranţa că acest PRIETEN AL DISLEXICULUI LA LIMBA ROMÂNĂ - MATERIAL COMPENSATORIU TSI PENTRU CLASELE 5-8 va constitui un suport util de întelegere, învăţare şi retinere facilă care să crească performanța copiilor cu TSI la clasă şi la Evaluarea Naţională, vă doresc mult succes!

Carmen Dragomir

Asociația Română pentru Copii Dislexici

2

Asociația București pentru Copii Dislexici

Mulţumiri Dragi elevi, dragi profesori, dragi părinți În numele asociațiilor pentru copii dislexici din România, mulțumim tuturor celor care contribuie la conștientizarea asupra tulburărilor specifice de învățare (TSI), asupra dificultăților cu care un număr important de persoane se confruntă pe parcursul formarii academice, dar și asupra punctelor lor forte, calităţi excepționale pentru domenii în care este nevoie de un alt mod de a gândi, de curaj, de soluții originale și mai ales, de forță creatoare. TSI ( dislexie, disortografie, disgrafie, discalculie) desemnează o categorie de cerințe educaționale speciale, urmare a unor tulburări de neurodezvoltare ce au impact asupra abilităților de citire, scriere și calcul, fără a afecta nivelul de inteligență care este foarte bun. Pe parcursul școlar este nevoie de metode adecvate de învățare și evaluare, care să compenseze acest mod diferit de funcționare cognitiva. Instrumentele specifice de adaptare sunt prevăzute de OMEN 3124/2017 și constituie bagajul de soluții moderne, probat pe baza cercetării științifice și experienței care le-a dovedit eficienţa. Angela Ioan – Președinta Asociației București pentru Copii Dislexici Eva Bartok – Președinta Asociației Române pentru Copii Dislexici

Acest MATERIAL COMPENSATORIU PENTRU TSI nu ar fi fost realizat fără iniţiatoarea proiectului, D-na Tatavura Ioana, mama Anei - un înger blond, modern, creativ, responsabil, plin de sensibilitate, dornic de depăşirea propriilor limite şi binecuvântat cu darul dislexiei.

Îţi mulţumesc Ioana că mi-ai dat o lecţie despre perseverenţă, iubire, generozitate, şi încredere! Dacă nu ar fi existat D-na Angela Ioan, Preşedinta Asociaţiei Bucureşti pentru Copii Dislexici şi D-na Eva Bartok, Preşedinta Asociaţiei Române pentru Copii Dislexici care să susţină proiectul de realizare şi distribuire gratuită on-line a cărţii PRIETENUL DISLEXICULUI LA LIMBA ROMÂNĂ - MATERIAL COMPENSATORIU TSI PENTRU CLASELE 5-8, acest material esenţial pentru copii diagnosticaţi cu TSI nu ar fi existat. Vă mulţumesc pentru promovarea Hărţilor Mentale în educaţie şi pentru susţinerea continua a părinţilor şi copiilor diagnosticaţi cu TSI. Autorul

Asociația Română pentru Copii Dislexici

3

Asociația București pentru Copii Dislexici

CUPRINS

Pag. 14

Pag. 12

Pag. 5 Pag. 74

Pag. 43

Pag. 73 Asociația Română pentru Copii Dislexici

4

Asociația București pentru Copii Dislexici

VOCABULARUL Asociația Română pentru Copii Dislexici

5

Asociația București pentru Copii Dislexici

VOCABULARUL - STRUCTURA Asociația Română pentru Copii Dislexici

6

Asociația București pentru Copii Dislexici

VOCABULARUL - ÎMBOGĂŢIREA Asociația Română pentru Copii Dislexici

7

Asociația București pentru Copii Dislexici

VOCABULARUL - DERIVAREA Asociația Română pentru Copii Dislexici

8

Asociația București pentru Copii Dislexici

VOCABULARUL - SEMANTICA   Asociația Română pentru Copii Dislexici

9

Asociația București pentru Copii Dislexici

VOCABULARUL – ARHAISME, REGIONALISME Asociația Română pentru Copii Dislexici

10

Asociația București pentru Copii Dislexici

VOCABULARUL – FRAZEOLOGIE, TAUTOLOGIE, ARGOU, JARGON Asociația Română pentru Copii Dislexici

11

Asociația București pentru Copii Dislexici

FONETICA   Asociația Română pentru Copii Dislexici

12

Asociația București pentru Copii Dislexici

FONETICA REGULI DE DESPĂRȚIRE ÎN SILABE

1 1 consoană între 2 vocale trece

• În silaba următoare • Ex: a-pa, ma-sa

2 2 consoane între 2 vocale trec

3 3 sau mai multe consoane între 2 vocale trece

• Prima la silaba dinainte și a doua la silaba următoare • Ex: ur-ban, sprin-ten • Dacă a 2-a consoană este l sau r, despărțirea se face inaintea consoanelor • Ex: ca-blu, sa-cru

• Prima la silaba dinainte și celelalte la silaba următoare • Ex: con-trol, prin-tre • În cazul grupurilor lpt, mpt, nct, ncț, rct, rtf, stm, ndv despărțirea se face după a 2-a consoană din grup • Ex: sculp-tu-ră, func-ți-e

4 2 vocale alăturate trec

• Prima la silaba dinainte și a 2-a la silaba următoare • Ex: iu-ni-e, di-a-log

5 Cuvintele compuse sau cele derivate cu prefix, se despart în silabe

Asociația Română pentru Copii Dislexici

• Ținând cont de elementele componente • Ex: dez-ac-ti-va, in-apt • DOOM2 acceptă și despărțirea în silabe fără a se ține cont de elementele componente • Ex: dez-a-cord / de-za-cord

13

Asociația București pentru Copii Dislexici

SUBSTANTIVUL

VERBUL

ARTICOLUL

Părţi de Vorbire FLEXIBILE

PRONUMELE

ADJECTIVUL

NUMERALUL

Asociația Română pentru Copii Dislexici

14

Asociația București pentru Copii Dislexici

SUBSTANTIVUL Asociația Română pentru Copii Dislexici

15

Asociația București pentru Copii Dislexici

SUBSTANTIVUL CAZURI ŞI FUNCŢII SINTACTICE NOMINATIV (N) - „cine?”, „ce?” Subiect

Atribut substantival apoziţional

Nume predicativ Prietena mea este premiantă.

Elevul scrie.

Prietena mea, Ana, se joacă.

ACUZATIV (Ac) „pe cine / ce?”, „prin cine /ce?”, “pentru cine / ce?”, “cu cine /ce?”, de cine / ce?”, ”de la cine / ce?”, “până unde?”, “când”, “cât” etc Complement direct L-am văzut pe Dan.

Complement indirect Mă gândesc la bunica.

Complement circumstanţial de loc Mâine merg la patinoar

Complement de agent Cartea este citită de elev.

Complement circumstanţial de mod El citeşte cu plăcere.

Complement circumstanţial de cauză

După ploaie iese soarele.

Complement circumstanţial de scop

Mor de frică.

Adun flori pentru ceai.

Atribut substantival prepoziţional

Nume predicativ Mănuşile sunt de blană.

Complement circumstanţial de timp

Port fularul de lână.

Forma pe care o ia un substantiv în diferite cazuri se numeşte DECLINARE.

Asociația Română pentru Copii Dislexici

16

Asociația București pentru Copii Dislexici

SUBSTANTIVUL CAZURI ŞI FUNCŢII SINTACTICE GENITIV (G) - „al(a, ai, ale) cui?” Atribut substantival genitival Mirosul cozonacului este plăcut.

Atribut substantival apoziţional Citesc operele dramaturgului român, ale lui Ion Luca Caragiale.

Complement circumstanţial de timp În urma focului rămâne cenuşă.

Complement indirect

Atribut substantival prepoziţional Din vârful dealului vine apa.

Complotează împotriva colegilor.

Complement circumstanţial de mod

Complement circumstanţial de loc Ursul stă în mijlocul pădurii.

Înoată contra curentului.

Complement circumstanţial de cauză

Complement circumstanţial de scop

Din cauza supărării a uitat.

Nume predicativ Frumuseţea este a naturii.

Se pregăteşte în vederea plecării.

DATIV (D) - „cui?” Complement indirect Bunica i-a dăruit Anei o săniuţă.

Complement circumstanţial de loc

Complement circumstanţial de mod Vorbeşte asemenea şefului.

Stai locului!

Atribut prepoziţional Este contrar indicaţiilor medicului.

Atribut substantival Glorie eroilor neamului!

Nume predicativ Cartea este aidoma realităţii.

Atribut apoziţional Sunt recunoscător profesoarei mele, doamnei Popescu.

VOCATIV (V) Nu are funcţie sintactică Se separă prin virgulă de restul propoziţiei. Ex.: Vino, Ioane, acasă!

Asociația Română pentru Copii Dislexici

17

Asociația București pentru Copii Dislexici

ARTICOLUL Asociația Română pentru Copii Dislexici

18

Asociația București pentru Copii Dislexici

ADJECTIVUL Asociația Română pentru Copii Dislexici

19

Asociația București pentru Copii Dislexici

NUMERALUL Asociația Română pentru Copii Dislexici

20

Asociația București pentru Copii Dislexici

PRONUMELE Asociația Română pentru Copii Dislexici

21

Asociația București pentru Copii Dislexici

PRONUMELE

FORMĂ

singular

PERSONAL

plural

Diferită

D. – Ac.

accentuată

neaccentuată

Exemple: eu, noi; mine, mi; îmi, îi

Diferită

FORMĂ

PERSONAL de POLITEŢE

Pers. a III-a

Pers a II-a

N. Ac. V. D. G.

N. Ac. D. G.

Exemple: dumneata, d-ta; dumnealui, d-lui

Identic subiect propoziţie

FORMĂ

REFLEXIV

D. – Ac.

Proprie

Pers. I şi a II-a

Pers. a III-a

accentuată

neaccentuată

singular

plural

Exemple: sie, îşi, şi; îmi, mi, ne Asociația Română pentru Copii Dislexici

22

Asociația București pentru Copii Dislexici

PRONUMELE singular şi plural

FORME de ÎNTĂRIRE

masculin şi feminin

FUNCŢII SINTACTICE

N. – Ac.

G. – D.

Ex: Însumi, însăți, înșine, însene

Ex: Însumi, însemi, înșine, însene

Subiect Ex: Însumi am ales cartea asta.

ADJECTIV PRONOMINAL de ÎNTĂRIRE

Determină și însoțește substantive Determină și însoțește pronume personale Ex: Eu însumi am scris această compunere.

N, Ac, G, D

FORME

singular şi plural

INTEROGATIV Exemple: Cine? Care? Cât?

masculin şi feminin Subiect

FUNCŢII SINTACTICE

Nume predicativ Atribut

Exemple: La cine ai fost?

Complement direct

ADJECTIV PRONOMINAL INTEROGATIV

Complement indirect

Când însoţeşte substantive Care?

Determinând: Exemple: Care elev lipseşte?

Asociația Română pentru Copii Dislexici

23

Ce? Cât?

Asociația București pentru Copii Dislexici

PRONUMELE Posesor

FORME diferite

POSESIV

Precedat de articole posesive

unul

mai mulţi

Pers. I, II, III

Pers. I, II

Singular Obiect posedat

al, a, ai, ale

gen

Exemple: Ai lor erau acolo de mult timp.

ADJECTIV PRONOMINAL POSESIV

Când însoţeşte și determină substantive Înlocuiește numele unui OBIECT

DEMONSTRATIV

Arată:

apropierea

identitatea

depărtarea Ex: aceasta;

Ex: acela;

Ex: același;

Când însoţeşte și determină substantive

ADJECTIV PRONOMINAL DEMONSTRATIV

Exemple: Acest frate; aceeași floare Asociația Română pentru Copii Dislexici

24

Asociația București pentru Copii Dislexici

PRONUMELE La fel ca pronumele INTEROGATIV

FORMĂ

RELATIV care; cine; ce; cât

Pronume DEMONSTRATIV + RELATIV

cel ce; ceea ce FUNCŢII SINTACTICE

Complement direct

gen număr

Subiect

caz

Atribut

Complement indirect

Exemple: Pe cine aștepți, nu vine.

FORME

NEHOTĂRÂT Exemple: Unul (una); tot (toată); vreunul (vreuna)

ADJECTIV PRONOMINAL NEHOTĂRÂT

Când însoţeşte și determină substantive

Exemple: Fiecare elev; Oricare om;

Asociația Română pentru Copii Dislexici

25

Asociația București pentru Copii Dislexici

PRONUMELE pentru persoane

FORMĂ

NEGATIV pentru lucruri

nimeni niciunul niciuna

nu se acorda în

nimic

invariabil

se declină ca pronumele nehotărât

nimănui (a) D. – G.

gen

unul (una)

număr

FUNCŢII SINTACTICE

Subiect Atribut

Complement direct

Complement indirect

Complement circumstanțial

Exemple: Nimănui nu-i place să fie bolnav.

Când însoţeşte și determină substantive

ADJECTIV PRONOMINAL NEGATIV

Exemple: Niciun coleg nu era de față. Asociația Română pentru Copii Dislexici

26

Asociația București pentru Copii Dislexici

VERBUL Asociația Română pentru Copii Dislexici

27

Asociația București pentru Copii Dislexici

VERBUL DIATEZA ACTIVĂ – Modul Personal

Trecut

Prezent

Viitor

momentul prezent

Modul INDICATIV: Acţiune prezentată de vorbitor ca fiind REALĂ!

Acțiune finalizată, care s-a desfășurat în trecut.

Acțiunea se desfășoară acum.

Perfect compus

Prezent

Viitor

(eu) am cântat

(eu) cânt

(eu) voi cânta

Acțiunea se va desfășura după momentul prezent.

Acțiune care se va îndeplini înaintea altei acţiuni viitoare.

Acțiune finalizată, care s-a desfășurat în trecut.

Perfect simplu

Viitor anterior

(eu) cântai

(eu) voi fi cântat

Acțiune nefinalizată, care se desfășoară în trecut.

Acțiunea se va desfășura după momentul prezent.

Imperfect

Viitor popular

(eu) cântam

o să cânt; am să cânt; oi cânta

Acțiune finalizată înaintea altei acţiuni desfăşurate în trecut.

Mai mult ca Perfectul (eu) cântasem

Asociația Română pentru Copii Dislexici

28

Asociația București pentru Copii Dislexici

VERBUL DIATEZA ACTIVĂ – Modul Personal

Prezent

Trecut

Viitor

momentul prezent

Modul CONJUNCTIV: Acţiune nerealizată, dar care se poate realiza! Se formează din conjunctivul prezent al verbului a fi + participiul verbului de conjugat.

Se formează din prezentul indicativ al verbului + conjuncţia “să”.

Conjunctiv Perfect

Conjunctiv Prezent să cânt

să fi cântat

Modul CONDIŢIONAL-OPTATIV: Acţiune dorită, a cărei realizare depinde de îndeplinirea unei condiţii!

Se formează din participiul verbului de conjugat + condiţionaluloptativ prezent al verbului auxiliar a fi.

Se formează din infinitivul verbului de conjugat + un verb auxiliar.

Condiţional-Optativ Perfect

Condiţional-Optativ Prezent

aş fi cântat

aş cânta

Modul IMPERATIV: Exprimă o poruncă, un îndemn, un sfat sau o rugăminte! Asociația Română pentru Copii Dislexici

Are forme doar la persoana a 2-a singular şi plural. Este urmat de semnul exclamării. 29

Imperativul Pozitiv Negativ Cântă! Cântaţi!

Nu cânta! Nu cântaţi!

Asociația București pentru Copii Dislexici

VERBUL DIATEZA ACTIVĂ – Modul Nepersonal Stări

EXPRIMĂ

Acţiuni Rădăcina verbului

REPREZINTĂ

timp mod

Caracteristica conjugării

CONŢINE

Prepoziţia Prezent

A cânta

Perfect

A fi cântat

TMPURI

A cânta este o plăcere.

Subiect

Modul Infinitiv

Nume Predicativ

Complement Direct

FUNCŢII

Atribut Complement Circumstanţial de Scop Asociația Română pentru Copii Dislexici

30

“a”

A cânta înseamnă a te bucura de viaţă.

A început a cânta.

Plăcerea de a cânta e imensă.

Repetă zilnic pentru a cânta bine.

Asociația București pentru Copii Dislexici

VERBUL DIATEZA ACTIVĂ – Modul Nepersonal EXPRIMĂ

Acţiune

Perfectul compus

Bază formare TIMPURI COMPUSE

Diateza Reflexivă

trecută

Diateza Activă

Am cântat

Conjunctivul perfect

Să fi văzut

ConditionalOptativ perfect

Aş fi crezut

Infinitivul perfect

Bază formare TiMPURI şi MODURI Modul Participiu

Toate! Se acordă cu substantivul determinat în gen, număr şi caz.

Diateza Pasivă Cărţi citite

FUNCŢII

Atribut Adjectival

Nume Predicativ Asociația Română pentru Copii Dislexici

31

A fi citi

Carte citită

Al cititei cărţi

Cântecul apreciat a fost premiat.

Cântecul tău a fost apreciat.

Asociația București pentru Copii Dislexici

VERBUL DIATEZA ACTIVĂ – Modul Nepersonal EXPRIMĂ

Nume, scop, destinaţie

Acţiune

FORMĂ

Verb Participiu

Prepoziţie

Simplă

Compusă

Exemple: De cules; După cules; La cules; Pentru cules; De la cules

E greu de făcut.

Subiect

Modul Supin

Nume Predicativ

Complement Direct

FUNCŢII

Atribut Verbal Complement Indirect Asociația Română pentru Copii Dislexici

32

Apa este de băut.

Am avut de cules.

Am comandat foi de scris.

S-a gândit la citit.

Asociația București pentru Copii Dislexici

VERBUL DIATEZA ACTIVĂ – Modul Nepersonal EXPRIMĂ

Împrejurări

Acţiune

Cum se desfăşoară

Rădăcina Verbului

FORMĂ

Sufix

“-ind”

“-ând”

Exemple: a cânta – cântând; a vedea + văzând; a citi - citind

Ochii lăcrimând m-au impresionat.

Atribut Verbal

Modul Gerunziu

Complement Circumstanţial de Mod

Complement Circumstanţial de Timp

FUNCŢII

Atribut Adjectival Complement Circumstanţial de Cauză

Asociația Română pentru Copii Dislexici

33

Vorbea privind în jos..

Auzindu-l, m-am bucurat..

Mâinile tremurânde mau impresionat.

A renunţat, temându-se de viscol.

Asociația București pentru Copii Dislexici

VERBUL DIATEZA REFLEXIVĂ Verbele se conjugă la fel ca la DIATEZA ACTIVĂ, însă însoţite de pronume reflexive la ACUZATIV sau DATIV. Modul INDICATIV Prezent (eu) mă bucur

Imperfect

Perfect compus (eu) m-am bucurat

mă bucuram

Mai mult ca perfect mă bucurasem

Viitor mă voi bucura

Modul CONJUNCTIV Prezent (eu) să mă bucur

(eu) m-aş bucura

Viitor anterior mă voi fi bucurat

Prezent

Perfect

a mă bucura

să mă fi bucurat

Modul GERUNZIU

Perfect m-aş fi bucurat

bucurându.-mă

Modul IMPERATIV

Pozitiv

mă bucuri

Modul INFINITIV PREZENT

Modul CONDIŢIONAL-OPTATIV Prezent

Perfect simplu

Verbele la DIATEZA REFLEXIVĂ nu au modurile PARTICIPIU şi SUPIN!

Negativ

Bucură-te!

Nu te bucura!

Bucuraţi-vă!

Nu vă bucuraţi!

Asociația Română pentru Copii Dislexici

34

Asociația București pentru Copii Dislexici

VERBUL DIATEZA PASIVĂ Se formează din verbul “A FI” şi PARTICIPIUL verbului de conjugat. Arată că acţiunea este efectuată de altcineva şi suportată de obiectul acţiunii.

Modul INDICATIV Prezent

Perfect compus

Imperfect

(eu) sunt lăudat (ă)

am fost lăudat (ă)

eram lăudat (ă)

Mai mult ca perfect

fui lăudat (ă)

Viitor anterior

Viitor (eu) voi fi lăudat (ă)

fusesem lăudat (ă)

Perfect simplu

voi fi fost lăudat (ă)

Modul CONJUNCTIV Prezent

Modul IMPERATIV

Perfect

(eu) să fiu lăudat (ă)

Pozitiv

să fi fost lăudat (ă)

fii lăudat (ă)! fiţi lăudaţi (ă)

Modul CONDIŢIONAL-OPTATIV Negativ Perfect

Prezent

nu fi lăudat (ă)! nu fiţi lăudaţi (ă)

aş fi fost lăudat (ă)

(eu) aş fi lăudat (ă)

Diateza Activă Subiect

complement direct

Profesorul l-a lăudat pe elevul silitor.

Diateza Pasivă Subiect

complement de agent

Elevul silitor a fost lăudat de profesor .

Asociația Română pentru Copii Dislexici

35

Asociația București pentru Copii Dislexici

VERBUL Arata fenomene naturale

VERBE UNIPERSONALE

a ploua; a tuna; a fulgera

Au doar Persoana a III-a A trebui

VERBE IMIPERSONALE

Acţiune

Cu sensul de: E necesar; se cuvine; se cade

A trebui

VERBE TRANZITIVE

Pot avea un Complement Direct Complementul direct nu este exprimat, dar verbul poate avea un complement direct: mănâncă o prăjitură.

Mai mănâncă, dacă mai doreşti.

Nu pot avea un Complement Direct

VERBE INTRANZITIVE

Verbe de mişcare

Verbe de stare

a veni Asociația Română pentru Copii Dislexici

Nu poate fi atribuită unei persoane

a sta 36

Asociația București pentru Copii Dislexici

VERBUL La Diateza Activă

VERBE ACTIVE PRONOMINALE

Însoţite de pronume reflexiv

Are funcţie sintactică separată

Sunt analizate separat

Nu intra in structura verbului

Funcţii

Acceptă reluarea pronumelui reflexiv

Complement direct El se laudă. El se laudă pe sine.

Complement indirect Ei îşi scriu. Atribut pronominal în dativ Ea şi-a rupt haina.

Grup de cuvinte

poate fi înlocuit cu un VERB!

LOCUŢIUNI VERBALE Verbul are rol gramatical

a băga de seamă =

Precizează:

persoana

a observa Asociația Română pentru Copii Dislexici

există un VERB!

timpul modul de acţiune

37

Asociația București pentru Copii Dislexici

ADVERBUL

INTERJECŢIA

Părţi de Vorbire NEFLEXIBILE

CONJUNCŢIA

PREPOZIŢIA

Asociația Română pentru Copii Dislexici

38

Asociația București pentru Copii Dislexici

ADVERBUL Asociația Română pentru Copii Dislexici

39

Asociația București pentru Copii Dislexici

PREPOZIȚIA Asociația Română pentru Copii Dislexici

40

Asociația București pentru Copii Dislexici

CONJUNCȚIA Asociația Română pentru Copii Dislexici

41

Asociația București pentru Copii Dislexici

INTERJECȚIA Asociația Română pentru Copii Dislexici

42

Asociația București pentru Copii Dislexici

Asociația Română pentru Copii Dislexici

43

Asociația București pentru Copii Dislexici

După ce am citit1/ m-am plimbat.2/

Maria scrie1/ şi Mihai citeşte.2/

SINTAXA PROPOZIŢIEI

PREDICATUL Asociația Română pentru Copii Dislexici

44

Asociația București pentru Copii Dislexici

SUBIECTUL Asociația Română pentru Copii Dislexici

45

Asociația București pentru Copii Dislexici

ATRIBUTUL Asociația Română pentru Copii Dislexici

46

Asociația București pentru Copii Dislexici

ATRIBUTUL ATRIBUT ADJECTIVAL Adjectiv propriu-zis

Adjectiv provenit din VERB la Participiu

Casă înaltă

Adjectiv provenit din VERB la Gerunziu

Pomi înfloriți

Frunze căzânde NUMERAL cu valoare adjectivală

Adjectiv PRONOMINAL Această câmpie

Locul al doilea

ATRIBUT SUBSTANTIVAL Atribut substantival genitival

Atribut substantival prepozițional

Crestele munților

Atribut substantival apozițional Bogdan, prietenul meu, locuiește aici.

Livadă cu pruni

ATRIBUT PRONOMINAL Pronume personal Tatăl lui este actor. Pronume relativ Părinții, ai căror copii învață, sunt mulțumiți.

Pronume reflexiv Lauda de sine nu miroase a bine.

Pronume posesiv Părerea alor mei este bună.

Pronume demonstrativ Plecarea acestora m-a neliniștit.

Pronume interogativ

Pronume nehotărât

Pronume negativ Răspunsul niciunuia n-a fost corect.

Vorba cui te-a supărat?

Bucuria altora e mare.

ATRIBUT VERBAL

ATRIBUT ADVERBIAL

Verb la infinitiv

Adverb

Plăcerea de a călători

Ziarul de azi aduce vești bune.

Verb la supin Mașina de cusut e nouă

Locuțiune adverbială Învățatul cu de-a sila nu are rezultate bune.

Verb la gerunziu Aripile fâlfâind se auzeau în aer. Asociația Română pentru Copii Dislexici

47

Asociația București pentru Copii Dislexici

COMLEMENTUL Asociația Română pentru Copii Dislexici

48

Asociația București pentru Copii Dislexici

COMPLEMENTUL NECIRCUMSTANȚIAL VERBE a căror ACȚIUNE trece direct asupra unui OBIECT

Determină

INTERJECȚII cu funcție de PREDICAT

DIRECT

Caz

ACUZATIV

SUBSTANTIV comun sau propriu

la ACUZATIV cu / fără PREPOZIȚIE Ex: Îmi place cartea.

PRONUME

Exprimat prin:

la ACUZATIV

Ex: Îi cunosc pe acești elevi.

NUMERAL

Valoare SUBSTANTIVALĂ Ex: Îi salut pe amândoi.

VERB

la INFINITIV Ex: Începe a cânta la pian.

VERB

la SUPIN Ex: Termin de scris și joc fotbal.

VERB

la GERUNZIU Ex: Îl aud strigând.

Asociația Română pentru Copii Dislexici

49

Asociația București pentru Copii Dislexici

COMPLEMENTUL NECIRCUMSTANȚIAL OBIECTUL căruia i se atribuie

Indică

ÎNSUȘIRE

ACTIUNE

INDIRECT

Caz

CARACTERISTICĂ

DATIV

Fără prepoziție

ACUZATIV / GENITIV

Precedat de

prepoziție

locuțiune prepozițională

SUBSTANTIV

Exprimat prin:

Ex: Le-am dat fratelui meu.

la GENITIV

la ACUZATIV

la DATIV

Ex: Discutam despre drumeție.

Ex: El luptă contra nedreptății.

PRONUME la DATIV

la ACUZATIV Ex: M-am pregătit pentru el.

NUMERAL VERB

Ex: Le-am dăruit flori. Ex: Se gândește la amândoi. la INFINITIV

Ex: E dornic de a se plimba.

VERB

Asociația Română pentru Copii Dislexici

50

la SUPIN Ex: S-a săturat de plimbat. Asociația București pentru Copii Dislexici

COMPLEMENTUL NECIRCUMSTANȚIAL Un VERB – Diateza PASIVĂ

Determină

de AGENT

De CINE este efectuată acțiunea exprimată de VERB

Arată

Exprimat prin:

SUBSTANTIV

la ACUZATIV

Ex: A fost examinat de comisie.

Precedat de prepoziția ”de” / ”către” Ex: Golurile au fost marcate de ai lor.

PRONUME ORICE parte de vorbire cu valoare de SUBSTANTIV

Ex: A fost lăudat de amândoi.

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL Locul

Arată împrejurările în care se petrece ACȚIUNEA

Punct de plecare

de LOC

Direcția ADVERB / LOCUȚIUNE ADVERBIALĂ

Exprimat prin:

Limita Cu sau fără PREPOZIȚII

Ex: Soarele era sus.

VERB

SUPIN Ex: Golurile au fost marcate de ai lor.

parte de vorbire cu valoare de SUBSTANTIV Asociația Română pentru Copii Dislexici

51

Ex: Locuiesc la țară. Asociația București pentru Copii Dislexici

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL Timpul

Arată împrejurările în care se petrece ACȚIUNEA

de TIMP

Durata

Frecvența

Limita SUBSTANTIV

Cu sau fără PREPOZIȚIE Ex: A mers luni întregi

Exprimat prin:

ADVERB / LOCUȚIUNE ADVERBIALĂ VERB

GERUNZIU / INFINITIV

Ex: A fost odată ca niciodată.

Precedat de ”până”, ”înainte de” sau ”dinainte de”.

Ex: Mergând la școală, admiram natura.

Se desfășoară acțiunea

Arată CUM

Se înfățișează acțiunea

de MOD

Se înfățișează o calitate SUBSTANTIV

Exprimat prin:

Precedat de PREPOZIȚIE Ex: A vorbit cu supărare.

NUMERAL

Ex: Elevii stau în bancă câte doi.

ADVERB / LOCUȚIUNE VERBALĂ INTERJECȚIE VERB

COMPARATIV

Ex: Iepurele sări țuști! în iarbă.

GERUNZIU

Ex: Vine cântând.

INFINITIV

Ex: Fără a gândi, răspunse la întrebare.

Se construiește cu ajutorul ADVERBELOR de COMPARAȚIE

Asociația Română pentru Copii Dislexici

Ex: Vorbi astfel / cu chiu cu vai.

52

Ex: Era mai silitor ca mine.

Asociația București pentru Copii Dislexici

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL exprimate de un VERB / ADJECTIV

Arată CAUZA acțiunii / însușirii

de CAUZĂ Precedat de PREPOZIȚII / LOCUȚIUNI PREPOZIȚIONALE

SUBSTANTIV

Ex: Fața i se lumină de fericire.

Exprimat prin:

Precedat de PREPOZIȚII / LOCUȚIUNI PREPOZIȚIONALE

PRONUME

Ex: Din pricina lui am plecat.

Precedat de prepoziția ”de”.

ADJECTIV

Ex: Nu mai putea de obosită. VERB

Ex: Se mira văzând că nu vine.

GERUNZIU

Arată SCOPUL acțiunii

Exprimate de VERB

de SCOP SUBSTANTIV

Precedat de PREPOZIȚII Ex: Învăț pentru examen.

Exprimat prin:

ORICE parte de vorbire cu valoare de SUBSTANTIV

Precedat de PREPOZIȚII

Ex: Pentru aceasta muncim cu spor. VERB

SUPIN

Precedat de PREPOZIȚII Ex: Pune laptele la prins.

INFINITIV

Precedat de prepozițiile ”pentru”, ”spre”.

Ex: Se pregătește pentru a promova. Asociația Română pentru Copii Dislexici

53

Asociația București pentru Copii Dislexici

COMPLEMENTUL CIRCUMSTANȚIAL Arată CONDIȚIA de care depinde realizarea acțiunii / însușirii

CONDIȚIONAL

”caz”, ”ipoteză”, ”condiție”, ”eventualitate” precedate de PREPOZIȚIA ”în”, ”cu”

SUBSTANTIV Exprimat prin:

exprimate de un VERB / ADJECTIV

Ex: În condițiile date, accept.

Precedat de LOCUȚIUNEA PREPOZIȚIONALĂ ”în caz de”

SUBSTANTIV / PRONUME

Precedat de LOCUȚIUNEA PREPOZIȚIONALĂ ”în locul”

Ex: În locul lui Matei aș pleca.

ADVERB VERB

CONCESIV

”altfel”, ”altminteri”

Ex: Altfel nu vei reuși. Ex: Perseverând vei reuși.

GERUNZIU

Arată ÎMPREJURAREA care ar fi putut ÎMPIEDICA

ACȚIUNEA exprimată de VERB

SUBSTANTIV – Ac.

Precedat de LOCUȚIUNEA PREPOZIȚIONALĂ ”cu tot”

Exprimat prin:

Existența ÎNSUȘIRII exprimate de ADJECTIV

Ex: Cu toată osteneala, tot ne-am dus..

SUBSTANTIV – G. sau înlocuitor Ex: În ciuda lor, tot voi pleca.

Precedat de LOCUȚIUNILE PREPOZIȚIONALE ”în ciuda”, ”în pofida” sau de prepozițiile ”împotriva”, ”contra”.

VERB – G.

Singur sau precedat de ADVERBUL ”chiar”

Ex: Chiar lucrând toată noaptea, tot n-aș termina.

VERB – I.

Precedat de prepoziția ”fără”

Ex: Fără a-l privi, i-am ghicit intențiile.

LOCUȚIUNE ADVERBIALĂ

”cu toate acestea”

Ex: Sunt obosit, cu toate acestea, voi mai lucra.

54 Asociația Română pentru Copii Dislexici

Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI Asociația Română pentru Copii Dislexici

55

Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI Într-o FRAZĂ avem : NU depind de altă propoziție

PRINCIPALE SECUNDARE / SUBORDONATE

Depind de altă propoziție

Ex: Am cumpărat o carte 1/ care mi-a plăcut. 2/ (Principală) (Subordonată)

PROPOZIȚII

De REGENTĂ depinde propoziția SUBORDONATĂ

REGENTE Cuvântul REGENT Principale

Determinat de propoziția SUBORDONATĂ

Determină TIPUL SUBORDONATEI

Secundare

Ex: Am primit cartea1/ pe care o doream 2/, fiindcă am avut rezultate bune. 3/ (PP regentă) (AT subordonată și regentă) (CZ subordonată)

Expansiunea 1 - PP

expansiune Ex: Casa pare frumoasă.

2 – PS

Ex: Casa pare 1/ să fie frumoasă.2/

PARTE de propoziţie

Cu păstrarea intactă a SENSULUI

PROPOZIŢIE Subordonată

TRANSFORMARE

Contragerea 1 - PP

2 – PS 1/

contragere

Ex: Orașul în care m-am născut este București.1/

2/

PROPOZIŢIE Subordonată Asociația Română pentru Copii Dislexici

Corespunzătoare

Ex: Orașul meu natal este București.

TRANSFORMARE 56

PARTE de propoziţie Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI Raporturi Sintactice între propoziții PRINCIPALE

2 sau mai multe

Ex: Ana scrie 1/, eu citesc, 2/ iar fratele meu se joacă. 3/

de COORDONARE

PP1

PP2

PP3

2 sau mai multe

între propoziții SECUNDARE

Depind de aceeași regentă

Ex: Am auzit 1/ că ai rezultate bune 2/ și că ești premiant 3/

se realizează prin

Conjuncții coordonatoare

PP1 PS2

Și

PS3

juxtapunere

Succesive, fără conjuncție.

joncţiune

Legate prin conjuncție.

COPULATIVE

asociere

și; nici; precum și; și … și …; nici … nici… DISJUNCTIVE

excludere

sau; ori; sau … sau…; ori … ori … ADVERSATIVE

opoziție dar; iar; însă; ci

CONCLUSIVE concluzionare

deci; așadar; prin urmare; de aceea; în concluzie; etc

Raportul de coordonare este un RAPORT de EGALITATE sintactică între două sau mai multe unități sintactice, aflate într-o SUCCESIUNE, au IMPORTANȚĂ EGALĂ, NU DEPIND una de alta, NU ÎȘI ADUC LĂMURIRI una alteia. . Asociația Română pentru Copii Dislexici

57

Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI Raporturi Sintactice între REGENTĂ (R) şi SUBORDONATĂ (S)

Unităţi sintactice diferite

Importanţă diferită

de SUBORDONARE

Ex: Am citit o carte bună.

Ex: Când plouă, 1/ stau acasă. 2/

se realizează prin

că, ca să, să, ca…. să, dacă, de, deoarece, căci, încât, fiindcă.

Pronume relative:

care, cine, ce, cât, câtă, câți, câte, cui, cel ce, cei ce, cele ce.

Pronume nehotărâte:

oricare, oricine, orice, oricui.

Adverbe relative:

unde, de unde, până unde, când, de când, până când, cum.

Adverbe nehotărâte :

oriunde, oricum, oricând.

58

S

S

R

Legate prin conjuncţii, pronume, adverbe.

Conjuncții subordonatoare:

Asociația Română pentru Copii Dislexici

R

Alăturarea SUBORDONATEI la REGENTĂ fără elemente de joncţiune.

juxtapunere

joncţiune

S depinde de R

Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI Analiza Frazei 1. SUBLINIERE VERBE Verbe la Modurile Personale.

2. IDENTIFICARE SUBIECTE Subiect pentru Fiecare Propoziţie.

3. IDENTIFICARE VERBE Verbe Copulative şi Nume Predicative

4. CĂUTARE şi ÎNCERCUIRE ELEMENTE de RELAȚIE Cuvinte (conjuncţii, pronume, adverbe, adjective) care fac legătura între propoziţii

5. DELIMITARE şi NUMEROTARE PROPOZIŢII Propoziţiile sunt delimitate şi numerotate în ordinea în care se găsesc în text

6. ANALIZARE TIPURI şi RAPORTURI Este analizat felul propoziţiei şi se indică raportul sintactic

7. ALCĂTUIRE SCHEMĂ Este alcătuită schema raporturilor sintactice Asociația Română pentru Copii Dislexici

59

Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ PREDICATIVĂ (PR) FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ

1 - PP

expansiune Ex: Casa pare frumoasă.

2 – PR

VERBE COPULATIVE aflate în PROPOZIŢIA REGENTĂ

care, cine, ce, câţi, cel (cei) ce, ceea (cele) ce

NEHOTĂRÂTE

oricare, oricine, orice

2 – PR

1 - PP

Ex: Întrebarea este 1/ cine vine.2/

ADVERBE RELATIVE

INTRODUSĂ de 1 - PP

2 – PR

CONJUNCŢII SUBORDONATOARE 1 - PP

2 – PR

unde, cum, când, cât, precum, etc.

Ex: Întrebarea este 1/ când ajungem.2/ că, să, ca … să, dacă, de

Ex: Întrebarea este 1/ dacă s-a pregătit.2/

LOCUŢIUNI CONJUNCŢIONALE 2 – PR

a fi, a rămâne, a se face, a ieşi, a însemna, a părea, a deveni, a ajunge, etc

RELATIVE PRONUME

1 - PP

În FRAZĂ este propoziţie

Ex: Casa pare 1/ să fie frumoasă.2/

URMEAZĂ după

PR

În PROPOZIŢIE este parte de vorbire

NUME PREDICATIV al altei PROPOZIŢII din FRAZĂ

ca şi cum, ca şi când, după cum

Ex: Să întrebi este 1/ ca şi cum ai interoga.2/ De obicei, PR stă după VERBUL COPULATIV din REGENTĂ

TOPICĂ Când se dorește să se scoată în evidență ceva, PR este aşezată în faţa REGENTEI 2 – PP

1 - PR

PUNCTUAŢIE Asociația Română pentru Copii Dislexici

Ex: Cum e asta1/ e şi cealaltă.2/

NU se desparte prin virgulă de REGENTA sa! 60

Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ SUBIECTIVĂ (SB) SUBIECT al altei PROPOZIŢII din FRAZĂ

FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ

expansiune Ex: Harnicul departe ajunge.

1 - SB

2 – PP

Ex: Cine este harnic 1/ departe ajunge.2/

URMEAZĂ după

1 - PP

2 – SB

1

VERBE PREDICATIVE IMPERSONALE

a trebui, a părea, a ajunge, a fi, a rămâne, a plăcea, a durea

Ex: Trebuie 1/ să lucrez.2/

2

VERBE REFLEXIVE IMPERSONALE

se ştie, se zice, se aude, se vede, se pare

Ex: Se pare 1/ că nu vine.2/

3

EXPRESII VERBALE IMPERSONALE

e bine, e rău, e uşor, e lesne, e de necrezut

Ex: E bine 1/ să ştii.2/

4

VERBE LA DIATEZA PASIVĂ CU VALOARE IMPERSONALĂ

e ştiut, e dat, e interzis, e admis

ADVERBE ŞI LOCUŢIUNI VERBALE PREDICATIVE

fireşte, desigur, poate, negreşit, cu siguranţă, pesemne, fără îndoială

5

SB

PRONUME RELATIVE 1 - SB

2 – PP

Ex: Desigur 1/ că va reuşi.2/

Ex: Cui îi e frică 1/ să nu vină.2/

PRONUME NEHOTĂRÂTE

INTRODUSĂ de 1 - PP

Ex: E admis 1/ să foloseşti ciornă la examen.2/

Ex: Oricui i-am spus 1/ m-a înţeles.2/

CONJUNCŢII SUBORDONATOARE

2 – SB

ADVERBE RELATIVE SB stă ÎN FATA REGENTEI când răspunde la întrebarea „CINE?”

TOPICĂ 1 - PP

SB stă DUPĂ REGENTĂ când răspunde la întrebarea „CE?”

2 – SB

Ex: Nu se ştie 1/ dacă vine.2/

Ex: Nu e suficient 1/ cât ştii.2/ Ex: Oricui i-am spus 1/ m-a înţeles.2/ Ex: Trebuie 1/ să lucrez.2/

NU SE DESPARTE prin virgulă de REGENTA sa!

PUNCTUAŢIE

SE DESPARTE prin virgulă de REGENTA sa cand: 1 - SB

Asociația Română pentru Copii Dislexici

2 – PP 61

SB stă ÎN FATA REGENTEI şi este reluată printr-un pronume demonstrativ

Ex: Cine a fost cumpănit1/, acela a agonisit.2/ Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ ATRIBUTIVĂ (AT) ATRIBUT al unui SUBSTANTIV (sau al înlocuitorului acestuia) aflat în REGENTĂ.

FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ

1 - PP

Un SUBSTANTIV

DETERMINĂ Un PRONUME

2 – AT

Ex: Fata 1/ care cântă la pian 2/ e sora mea.1/ Ex: Mergeți înainte voi1/ care cunoașteți calea. 2/ Ex: Al doilea 1/ care a câștigat 2/ e colegul meu.1/

Un NUMERAL

în N. și Ac. cu prepoziție / locuțiune prepozițională PRONUME RELATIVE

Ex: Locul 1/ în jurul căruia sunt flori 2/ este iubit de oameni.1/

INTRODUSĂ prin

AT

în D. și G. cu prepoziție / locuțiune prepozițională Ex: Omul 1/ căruia nu-i place 2/ nu va fi respectat.1/

2 – AT

1 - PP

ADJECTIVE PRONOMINALE RELATIVE

Ex: Întrebarea 1/ ce carte cumperi 2/ m—a frământat mult timp.1/

CONJUNCŢII SUBORDONATOARE ADVERBE RELATIVE

Ex: Își punea întrebarea 1/ dacă va reuși. 2/

Ex: Are haine 1/ cum n-ai mai văzut. 2/

Stă totdeauna după termenul DETERMINAT

TOPICĂ De obicei, INTERCALAT în REGENTĂ

De obicei, NU SE DESPARTE prin virgulă!

PUNCTUAŢIE

SE DESPARTE prin virgulă 1 - PP

2 – AT

când aduce o explicație suplimentară

Ex: Mihai Eminescu 1/, care a fost cel mai mare poet român 2/ s-a născut la Ipotești la 15 ianuarie 1850.1/

Asociația Română pentru Copii Dislexici

62

Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI PROPOZIŢIA COMPLETIVĂ DIRECTĂ (CD) FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ

COMPLEMENT DIRECT în FRAZĂ 1 - PP

Ex: Am văzut 1/ că ţi-ai notat datele problemei. 2/

Un VERB

DETERMINĂ în REGENTĂ

O LOCUŢIUNE VERBALĂ O INTERJECŢIE

Ex: Ai băgat de seamă 1/ că îi lipsea ceva. 2/

Ex: Iată 1/ ce spun toţi ceilalţi. 2/

PRONUME / ADJECTIVE PRONOMINALE RELATIVE

CD

Ex: Maria a verificat 1/ cine este vinovatul. 2/

1 - PP

INTRODUSĂ prin PRONUME / ADJECTIVE PRONOMINALE NEHOTĂRÎTE CONJUNCŢII SUBORDONATOARE LOCUŢIUNE CONJUNCTIVALĂ SUBORDONATOARE

2 – CD

2 – CD

Ex: Profesorul evaluează 1/ pe oricine ştie lecţia. 2/

Ex: Observ 1/ că te bucuri. 2/

Ex: Maria a auzit 1/ cum că toate s-au schimbat. 2/

De obicei, CD stă DUPĂ REGENTA

TOPICĂ Când se insistă asupra CD, poate să stea ÎNAINTEA REGENTEI Când CD stă DUPĂ REGENTA, NU se desparte prin virgula

PUNCTUAŢIE

SE DESPARTE prin virgulă 1 - CD

2 – PP

Asociația Română pentru Copii Dislexici

când CD stă înaintea REGENTEI

Ex: Ce ştii tu azi 1/, eu ştiam cu mult înainte . 2/ 63

Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI PROPOZIŢIA COMPLETIVĂ INDIRECTĂ (CI) COMPLEMENT INDIRECT pe lângă cuvântul determinat din REGENTĂ

FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ

Un VERB – o LOCUŢIUNE VERBALĂ Un ADJECTIV

DETERMINĂ în REGENTĂ

Un ADVERB 1 - PP

Ex: Mă gândesc 1/ la ce voi citi mâine. 2/ Ex: Sunt fericită 1/ că dansez. 2/

Ex: E bine 1/ de cine are noroc. 2/

2 – CI

O INTERJECŢIE

Ex: E vai 1/ de cine nu are casă. 2/

PRONUME / ADJECTIVE PRONOMINALE RELATIVE

la D. sau Ac. precedat de o prepoziţie Ex: Dau revista 1/ cui mi-o cere. 2/

CI

1 - PP

INTRODUSĂ prin

2 – CI

la D. sau Ac. PRONUME / ADJECTIVE PRONOMINALE NEHOTĂRÎTE CONJUNCŢII / LOCUŢIUNI CONJUNCȚIONALE SUBORDONATOARE ADVERBE RELATIVE

precedat de o prepoziţie Ex: Se entuziasma 1/ de orice îi spuneai. 2/

Ex: Mă tem 1/ ca nu cumva să greşesc. 2/

Ex: Se gândeşte 1/ unde cum când cât să cheltuiască. 2/

De obicei, CI stă DUPĂ REGENTA

TOPICĂ Când se doreşte scoaterea în evidenţă, poate să stea ÎNAINTEA REGENTEI Când CI stă DUPĂ REGENTA, NU se desparte prin virgula

PUNCTUAŢIE

Când CI stă ÎNAINTEA REGENTEI, nu este OGLIGATORIE folosirea virgulei 1 - CI Asociația Română pentru Copii Dislexici

2 – PP 64

Ex: Cum a ajuns acolo1/, eu mă întreb. 2/ Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ DE LOC (CL) COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL de LOC în frază

FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ

1 - PP

2 – CL

DETERMINĂ în REGENTĂ

Arată LOCUL în care se petrece ACŢIUNEA exprimată de verbul din REGENTĂ

un VERB / o LOCUȚIUNE VERBALĂ

Ex: A luat-o la sănătoasa 1/ încotro a văzut. 2/

o INTERJECȚIE

Ex: Hai 1/ unde am zis. 2/

un ADVERB / o LOCUȚIUNE ADVERBIALĂ

Ex: Am ajuns acolo 1/ unde erau toți. 2/

1 - PP

ADVERBE RELATIVE

CL

Ex: Merge 1/ oriunde îl trimiți. 2/

ADVERBUL RELATIV ”UNDE”

INTRODUSĂ prin

2 - PP

1 – CL

PRONUME RELATIVE sau NEHOTĂRÂTE 1 - PP

2 – CL

2 – CL

De obicei, are în REGENTA adverbul corelativ ”acolo” Ex: Unde este ața mai subțire 1/, acolo se rupe. 2/

cu sau fără prepoziția ”către” sau ”spre”

Ex: Se îndrepta 1/ spre oricine venea. 2/

De obicei, CL stă DUPĂ REGENTA

TOPICĂ Poate să stea

INTERCALATĂ în REGENTĂ ÎNAINTEA REGENTEI

NU se desparte prin virgula

PUNCTUAŢIE

SE DESPARTE prin virgula

când stă DUPĂ REGENTA când stă ÎNAINTEA REGENTEI și se insistă asupra CT

când este INTERCALAT în REGENTĂ 1 - PP

2 – CL

Asociația Română pentru Copii Dislexici

Ex: Pe dealuri 1/, unde sunt meri 2/, sunt și pășuni. 1/ 65

Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ DE TIMP (CT) COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL de TIMP în frază

FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ

Arată TIMPUL în care se petrece ACŢIUNEA exprimată de cuvântul determinat din REGENTĂ

Un VERB / o LOCUŢIUNE VERBALĂ

DETERMINĂ în REGENTĂ 1 - PP

2 – CT

Ex: A vorbit 1/ când l- ai îndrumat. 2/

Un ADJECTIV

Ex: Fericită 1/ când l-a văzut 2/, i-a sărit în brațe.1/

Un ADVERB

Ex: Atunci 1/ când vii la noi 2/ e sărbătoare.1/

singur sau cu prepoziții: de când, până când …

ADVERBUL RELATIV ”CÂND” 1 - CT

cu compusele lui: oricând, orișicând …

2 – PP

INTRODUSĂ prin

Ex: Oricând vrea 1/ vine cu bucurie. 2/

CT

ADVERBELE ”CUM” ȘI ”CÂT” 1 - CT

LOCUŢIUNI CONJUNCȚIONALE de TIMP

Cu sensul de ”îndată ce”, ”cât timp ce” Ex: Cum ajunge 1/ se așează la calculator. 2/

2 – PP 1 - PP

2 – CT

Ex: Mă vizitează 1/ ori de câte ori vine la țară . 2/

De obicei, are în REGENTA adverbul colectiv ”atunci”

1 - CT

2 – PP

Ex: Când nu gândești 1/, atunci vine. 2/

ADVERBUL”CÂND”

De obicei, CT stă DUPĂ REGENTA

TOPICĂ Poate să stea

INTERCALATĂ în REGENTĂ ÎNAINTEA REGENTEI

NU se desparte prin virgula

PUNCTUAŢIE SE DESPARTE prin virgula

1 - PP

2 – CT

Asociația Română pentru Copii Dislexici

Stă DUPĂ REGENTA Stă ÎNAINTEA REGENTEI, dar nu se insistă asupra CT Este INTERCALAT în REGENTĂ și CT stă înaintea PREDICATULUI

Ex: Fericită 1/ când l-a văzut 2/, i-a sărit în brațe.1/ 66

Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ DE MOD (CM) FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ

1 - PP

COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL de MOD în frază

Arată MODUL în care se petrece ACŢIUNEA exprimată de cuvântul determinat din REGENTĂ

Un VERB

Ex: Fuge 1/ cum zboară o pasăre. 2/

2 – CM

Ex: Era harnic 1/ cum e albina. 2/

Un ADJECTIV

DETERMINĂ în REGENTĂ

Ex: A scris frumos1/ precum l-a învățat mama. 2/

Un ADVERB

1 - PP

ADVERBE RELATIVE”

Ex: Cântă 1/ cât poate de tare. 2/

De obicei, are în REGENTA adverbul corelativ ”așa” sau ”(tot) astfel”

ADVERBUL RELATIV ”CUM”

INTRODUSĂ prin

CM

1 - CM

2 – CM

2 – PP

LOCUŢIUNI CONJUNCȚIONALE SUBORDONATOARE de MOD

Ex: Cum îți vei așterne 1/, așa vei dormi. 2/

1 - CM

2 – PP

Ex: După cum ți-am promis 1/, plecăm mâine. 2/

De obicei, CM stă DUPĂ REGENTA

TOPICĂ Poate să stea și

INTERCALATĂ în REGENTĂ ÎNAINTEA REGENTEI

Stă ÎNAINTEA REGENTEI

Stă DUPĂ REGENTA

PUNCTUAŢIE

Stă INTERCALATĂ în REGENTĂ 1 - CM

2 – PP

Asociația Română pentru Copii Dislexici

SE DESPARTE prin virgulă dacă REGENTA are UN CORELATIV SE DESPARTE prin virgulă când este explicația unui complement circumstanțial de mod SE DESPARTE prin virgulă dacă autorul NU o consideră un element important al frazei SE DESPARTE prin virgulă dacă se afla ÎNAINTEA PREDICATULUI

Ex: După cum ți-am promis 1/, plecăm mâine. 2/ 67

Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ DE CAUZĂ (CZ) COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL de CAUZĂ în frază

FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ

1 - PP

Arată CAUZA unei ACŢIUNI sau ÎNSUȘIRI exprimată de cuvântul determinat din REGENTĂ Ex: A răcit 1/, pentru că nu a ascultat de medic. 2/

un VERB

2 – CZ

DETERMINĂ în REGENTĂ

o LOCUȚIUNE VERBALĂ

Ex: Și-a dat seama 1/, fiindcă a văzut-o. 2/

un ADJECTIV

Ex: Vremea este călduroasă 1/, deoarece e vară. 2/

ADVERBE RELATIVE cu valoare conjuncțională ”CUM”, ”UNDE” 1 - CZ

2 – PP

Ex: Cum e înțelept 1/, înțelege tot. 2/ efect

cauză

CZ

INTRODUSĂ prin

Acțiunea din CAUZALĂ este realizată înaintea celei din regentă, acțiunea din regentă fiind EFECTUL ei. CONJUNCȚII și LOCUŢIUNI CONJUNCȚIONALE

1 - CZ

2 – PP

Ex: Din cauză că a plouat 1/, s-a rupt digul. 2/

DUPĂ REGENTA

TOPICĂ

Poate să stea

INTERCALATĂ în REGENTĂ

ÎNAINTEA REGENTEI

SE DESPARTE prin virgula

PUNCTUAŢIE

1 - CZ

Indiferent de poziția sa!

Ex: Fiindcă îl cunosc 1/, îl salut mereu. 2/

2 – PP

cauză

Asociația Română pentru Copii Dislexici

68

efect

Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ DE SCOP (CS) Arată SCOPUL pentru care se îndeplinește ACȚIUNEA exprimată de VERBUL determinat din REGENTĂ

COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL de SCOP în frază

FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ

Ex: Merge la școală 1/ ca să învețe. 2/

un VERB

2 – CS

1 - PP

o LOCUȚIUNE VERBALĂ

DETERMINĂ în REGENTĂ

Ex: Mama mi-a adus aminte 1/ ca să nu greșesc. 2/ Ex: Hai 1/ să-ți arăt tabloul . 2/

o INTERJECȚIE

CONJUNCȚII SUBORDONATOARE ”ca să”, ”să”, ”de” 1 - PP

CS

2 – CS

Ex: Du–te 1/ de vezi. 2/

INTRODUSĂ prin

LOCUŢIUNEA CONJUNCȚIONALĂ ”pentru ca să” 1 - CS

2 – PP

Ex: Pentru ca să ia examenul 1/, a muncit mult. 2/

Stă DUPĂ REGENTA

Când e introdusă prin: ”să”, ”ca … să”, ”de”

Stă ÎNAINTEA REGENTEI

Când e introdusă prin: ”ca să”, ”pentru ca să”

Stă ÎNAINTEA REGENTEI

SE DESPARTE prin virgulă

TOPICĂ

PUNCTUAŢIE NU SE DESPARTE prin virgulă, de obicei

Stă DUPĂ REGENTA

1 - PP Asociația Română pentru Copii Dislexici

69

SE DESPARTE prin virgulă dacă autorul O CONSIDERĂ UN ELEMENT IMPORTANT al frazei 2 – CS

Ex: Hai 1/, să-ți arăt premiul . 2/

Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ CONDIȚIONALĂ (CDȚ) Arată care este CONDIȚIA / IPOTEZA de a cărei îndeplinire depinde REALIZAREA ACȚIUNII din REGENTĂ

COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL CONDIȚIONAL în frază

FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ

un VERB 1 - PP

DETERMINĂ în REGENTĂ

Ex: Te chem la noi 1/, dacă voi avea timp. 2/

2 – CDȚ

o LOCUȚIUNE VERBALĂ 1 – CDȚ

Ex: Dacă mi-ai citi mai rar 1/, mi-aș da seama de greșeală. 2/

2 – PP

CONJUNCȚII SUBORDONATOARE ”dacă”, ”de”, ”să” 1 – CDȚ

CDȚ

Ex: De vii 1/ să mă suni. 2/

2 – PP

INTRODUSĂ prin LOCUŢIUNEA CONJUNCȚIONALĂ ”în caz că” 1 – CDȚ

2 – PP

Ex: În caz că plouă 1/, să rămâi acasă. 2/

JUXTAPUNERE. RAR! 1 – CDȚ

2 – PP

Ex: Ai ceva de spus 1/, spune. 2/

Stă ÎNAINTEA REGENTEI

De obicei!

TOPICĂ Stă DUPĂ REGENTA

PUNCTUAŢIE

SE DESPARTE prin virgulă de REGENTĂ 1 - PP

Asociația Română pentru Copii Dislexici

Se poate! Rar.

2 – CDȚ

70

Ex: Vei ști 1/, dacă vei munci. 2/

Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ CONCESIVĂ (CV) COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL CONCESIV în frază

FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ

Arată ÎMPREJURAREA care ar putea împiedica REALIZAREA ACȚIUNII din REGENTĂ, dar NU o împiedică.

un VERB

1 – CV

o LOCUȚIUNE VERBALĂ

DETERMINĂ în REGENTĂ

1 – PP

2 – CV

Ex: Și-a adus aminte de mine 1/, cu toate că nu ne-am văzut de mult timp. 2/ 2 – CV

1 - PP

o INTERJECȚIE un ADJECTIV

Ex: Deși este obosit 1/, mai lucrează încă. 2/

2 – PP

1 – CV

Ex: Hai 1/, deși e târziu. 2/

Ex: Deși are multe probleme 1/, e optimist. 2/

2 – PP

CONJUNCȚII SUBORDONATOARE ”dacă”, ”deși”, ”să”, ”că”, ”de” 1 – CV

2 – PP

INTRODUSĂ prin

CV

Ex: Deși a mâncat 1/, visează la cartofi prăjiți. 2/

LOCUŢIUNI CONJUNCȚIONALE ”cu toate că”, ”chiar dacă”, ”chit că”, etc 1 – CV

2 – PP

Ex: Chit că e vară 1/, vremea e friguroasă. 2/

JUXTAPUNERE. RAR! 1 – CV 1 – CV

2 – PP

Ex: Supără-te 1/, tot plec. 2/

2 – PP

au în REGENTĂ

ADVERBUL corelativ ”totuși”, ”tot”

LOCUȚIUNEA ADVERBIALĂ ”cu toate acestea”

Ex: Deși zâmbește 1/, totuși ește îngrijorat. 2/

Ex: Chiar dacă am alergat 1/, cu toate acestea am întârziat. 2/

Stă ÎNAINTEA REGENTEI

TOPICĂ

Stă DUPĂ REGENTA

PUNCTUAŢIE 1 – CV Asociația Română pentru Copii Dislexici

SE DESPARTE prin virgulă de REGENTĂ 2 – PP 71

Ex: Deși am fost acolo1/, nu am vizitat-o . 2/ Asociația București pentru Copii Dislexici

SINTAXA FRAZEI PROPOZIŢIA CIRCUMSTANŢIALĂ CONSECUTIVĂ (CNS)

1 – PP

Exprimă CONSECINȚA / URMAREA unei ACȚIUNI din REGENTĂ

COMPLEMENT CIRCUMSTANŢIAL CONSECUTIV în frază

FUNCŢIE ÎNDEPLINITĂ

Ex: Minte 1/ de îngheață apele. 2/

un VERB

2 – CNS

o LOCUȚIUNE VERBALĂ

DETERMINĂ în REGENTĂ

Ex: A luat-o la sănătoasa 1/, că nu s-a mai văzut. 2/ Ex: E așa de frumoasă 1/, încât nu-ți poți imagina . 2/

un ADJECTIV

Ex: A scris așa de urât 1/, încât nu înțelegi. 2/

un ADJECTIV

CONJUNCȚII SUBORDONATOARE ”încât”, ”să”, ”că”, ”de” 1 – PP

CNS

2 – CNS

Ex: A alergat atât de repede 1/, încât nu l-am prins. 2/

INTRODUSĂ prin LOCUŢIUNI CONJUNCȚIONALE ”încât să”, ”așa că”, ”cât să”, etc 1 – PP

2 – CNS

Ex: A fost foarte atent 1/, așa că a înțeles totul. 2/

ADVERBUL corelativ ”așa”, ”atât (de)”, ”astfel”

au în REGENTĂ 1 – PP

Ex: Va face astfel

2 – CNS

TOPICĂ

PUNCTUAŢIE 1 – PP Asociația Română pentru Copii Dislexici

1/,

încât să fie recunoscut. 2/

Stă DUPĂ REGENTA

SE DESPARTE prin virgulă de REGENTĂ Ex: Vorbește 1/, încât nu-l poți urmări. 2/

2 – CNS 72

Asociația București pentru Copii Dislexici

CONSTRUCȚII INCIDENTE Asociația Română pentru Copii Dislexici

73

Asociația București pentru Copii Dislexici

ANACOLUTUL Asociația Română pentru Copii Dislexici

74

Asociația București pentru Copii Dislexici

Bibliografie 1. 2.

3.

Vasilica Zegreanu, Limba Romană: Memorator pentru clasele 5-8, Editura Booklet, București, 2015 Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române cu o culegere de exerciţii, ediţia a III-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 Alexandru Crişan, Sofia Dobra, Florentina Sânmihăianu, Limba Română, Manual pentru clasa a V-a, a VI-a, VII-a, VIII-a, Editura Humanitas Educaţional.

ISBN 978-973-0-29031-8 Asociația Română pentru Copii Dislexici

75

Asociația București pentru Copii Dislexici