Management Comparat

ŞCOALA COMPORTISTĂ SAU BEHAVIORISTĂ A aparut ca urmare a criticilor aduse scolii clasice in sensul ca motorul uman nu poate fi comparat cu motorul cu ardere interna. Ei considera ca trebuie avuta in vedere atitudinea omului in raport cu propria munca. Stiinta nu trebuie sa apeleze la metode psihologice, sociologice, pentru a intelege comportamentul oamenilor, atitudinile, motivatiile lor, (Maslow, Treidman). Scoala behaviorista sau comportista are ca specific acordarea unei atentii deosebite elementului uman in complexitatea activitatii manageriale. Ca promotori ai acestei scoli pot fi mentionati: D. McGregor, Ch. Arghiris, M. Gvisiani, Moreno, R Lickert, R. Weger, H Maslow etc. Ei considera omul ca fiind factorul esential in management, singurul capabil de a acumula cunostinte, de a sesiza corelatii, interdependente,de a determina momentul de actiune si de a elabora noi concepte, metode si tehnici in raport cu schimbarile din mediul ambiant si cu specificul activitatii intreprinderilor. in abordarea comportista, firma este reprezentata de un colectiv de persoane, dotat cu o personalitate proprie. Specifică şcolii comportiste este axarea asupra interdependenţelor fenomenelor de management din diferite ţări cu variabilele enunţate la nivel de organizaţii, grupuri sau categorii de personal. Literatura de specialitate ce face parte din această şcoală prezintă câteva inconveniente majore: ignorarea aspectelor de eficienţă a întreprinderilor, de unde redusa lor finalitate practică; insuficienta adaptare şi validare a instrumentelor cercetării la cerinţele investigaţiilor transnaţionale, datorită conceperii şi folosirii lor preponderente în S.U.A. -utilizarea prioritara a conceptelor, metodelor si tehnicilor sociologice si psihologice specificul scolii behavioreste: – pune accent mai ales pe atributele de coordonare si antrenare a resursei umane in realizarea oviectivelor – - sunt abordate cu prioritate activitatile incluse in functiunea de resurse umane contributiile scolii comportiste – accentueaza locul si rolul relatiei umane in organizatie – arata necesitatea colaborarii intre conducatori si executanti – demonstreaza ca activitatea umana nu este subordonata in exclusivitate marimii retributiei – descopera organizarea informala sau organizarea „fantoma” care exista in orice organizatie Pricnipala limita : tendinta de a supralicita rolul resursei umane in cadrul organizatiei

Scoala mediului sau enviromentalistă Dintre caracteristicile majore ale acestei scoli mentionăm conceptualizarea mediului ca un cadru de analiză a fenomenelor managementului. Pe acest fundament se examinează eficacitatea managementului ca o functie a factorilor de mediu-socio-culturali, juridici, politici, economici etc. Întreaga lor concepŃie este sintetizată sub forma unui model privind variabilele care condiŃionează managementul si eficacitatea sa într-o viziune macroserială, care este larg utilizată în literatura de specialitate. Un factor important care a contribuit la proliferarea cunostinŃelor acestei scoli l-a reprezentat capacitatea organizatorică a lui Farmer, realizator al mai multor manifestări stiinŃifice cu o largă participare internaŃională a specialistilor, precum si bogata sa activitate publicistică concretizată în realizarea unei lucrări de sinteză în 3 volume- Advances in International Comparative Management, larg difuzată pe plan mondial.

Scoala mediului are ca limite principale supreaaccentuarea rolului factorilor externi managementului, conferindu-i acestuia frecvent o poziŃie pasivă, iar o altă limită rezidă în insuficienŃa concretizare a unor analize teoretice si cercetări empirice de unde absenŃa investigaŃiilor care să cuantifice intensitatea corelaŃiei dintre mediu si management. În ciuda acestor limite, abordarea mediului oferă un cadru de analiză a fenomenelor de management internaŃional mult mai cuprinzător decât cel asigurat de precedenta scoală. Prin abordarea conceptuală si metodologică promovată se conferă managementului comparat un caracter multidimensional, nemairezumându-se doar la latura sa economică. Ca urmare, se constată o îmbogăŃire si nuanŃare apreciabilă a demersurilor teoretico-metodologice, analizelor pragmatice si rezultatelor obŃinute. Deosebiri intre scoala comportista si scoala mediului Scoala comportista Scoala mediului ● pune accent mai ales pe atributele de coordonare si antrenare a resursei umane in realizarea oviectivelor