Jurnal De Practica Asociate Fluense.docx

Universitatea București – Facultate de Sociologie și Asistență Socială

JURNAL DE PRACTICĂ -Asociația Fluens-

Student: Enea Maria Diana Asistență Socială Anul II, Seria I, Grupa 3 Practică de specialitate Prof. Coord.: Dumitrache Sorina

2018-2019

Universitatea București – Facultate de Sociologie și Asistență Socială

Despre Asociația FLUENS Asociația Fluens este o organizație nonguvernamentală care dezvoltă proiecte în sprijinul celor mai vulnerabile categorii sociale: copii abandonați, vârstnici singuri, tineri care au nevoie de o îndrumare, persoane bolnave, familii necăjite. Asociația Fluens este o peroană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, cu caractee social și cultural, independentă și apolitică. Se bazează pe valori umaniste și filantropice. Și-a început activitatea în anul 2012. Scopul asociației îl constituie promovarea drepturilor sociale, educaționale, culturale, de sănătate și mediu, atât în interes general, cât și în ceea ce privește categoriile dezavantajate ale societății. Asociația Fluens funcționează pe principiul voluntariatului, încurajând atât persoanele individuale cât și companiile să se implice în promovarea schimbării și a binelui. Totodată, respectă

următoarele

principii:

principiul

demnității,

autodeterminării,

autonomiei

și

confidențialității. Încurajează parteneriatul, întrucât conexiunea dintre actorii sociali este garanția succesului de durată. Asociația Fluens promovează drepturile și libertățile umane fundamentale; valorificarea potențialului individual prin educație, formare și facilitarea exprimării, creativității și resurselor personale; conservarea și dezvoltarea produselor culturale și patrimoniale; respectarea diversității și a egalității de șanse; protejarea mediului ca expresie a dezvoltării durabile. Câteva dintre proiecte asociației sunt: Centrul Multifuncțional –Viața independentă- , „Un viitor mai sigur”, „Porți deschise (Open doors)”, „ Educația învinge sărăcia!”.

1

Universitatea București – Facultate de Sociologie și Asistență Socială

ZIUA I

În prima zi de practică la Asociația Fluens am făcut cunoștință cu doamna asistent social și doamna psiholog ce se ocupau de sediul asociației. Ne-au prezentat obiectivul asociației și locurile de activare ale acesteia. Am stabilit programul de lucru și ne-au spus pe scurt ceea ce o să realizăm noi, practicantele, în cadrul Asociației Fluens. Ne-au povestit și cazurile copiilor care sunt înscriși în programul centrului de zi.

ZIUA II

În cea de a doua întâlnire, asistentul social ne-a dat mai multe detalii despre copii. Ulterior, au venit și copiii beneficiari ai centrului de zi. Am făcut cunoștință cu aceștia iar apoi am plecat împreună cu copilașii dar și cu o voluntară din cadrul asociației la Muzeul Național de Istorie a României. Doamna asistent social ne-a responsabilizat cu câte un beneficiar iar copilul care venea cu cât mai multe informații despre noi primea o recompensă. Copilul de care am avut eu grijă este cel mai mare dintre toți. Este în clasa a V-a și îi place foarte mult matematica. Am fost impresionată de povestea lui pentru că este cel mai defavorizat dintre frații lui, având altă mamă. Lucrul care m-a impresionat cel mai mult la el a fost istețimea de care dă dovadă și perseverența. În timp ce eram la muzeu și personalul își desfășura activitatea cu copiii, băiatul îmi povestea despre Centenar și despre războiul dintre Decebal și Traian. Am făcut turul muzeului iar pe parcurs, copiii au fost puși să deseneze ceea ce i-a atras cel mai mult din ce au văzut și să transmită un mesaj țării lor. La final au primit câte un cadou fiecare iar nouă ni s-a dat o cărticică de istorie. Când ne intorceam spre sediul Asociației Fluens, am stat mai mult de vorba cu băiețelul. Am aflat că visul lui este de a termina cele 10 clase obligatorii ca apoi să poată să își cumpere o maină, să îsi ia familia si să plece cât mai departe de aici.

2

Universitatea București – Facultate de Sociologie și Asistență Socială

ZIUA III

În cea de a treia întâlnire cu cei de la Asociația Fluens, asistentul social ne-a lăsat cu copilașii, dându-ne sarcină ca timp de două ore să facem câteva joculețe și să îi punctăm corect. Pentru început am ales să ne jucăm –telefonul fără fir-. La acest joc nimeni nu era atent ba chiar se încurcau intenționat. I-am întrebat de ce merg ei la școală. Aceștia au răspun: să învețe, să citească, să se joace, să facă karaoke și teatru. După ce au trecut cele două ore, am făcut salată de fructe. Am desemnat câțiva copiii să împartă fructele egal, să le spele. Am făcut patru echipe și ne-am apucat de treabă. Unul a fost responsabil cu curățatul fructelor sub supravegherea noastra, altul cu tăiatul acestora, bineînțeles tot supravegheați iar ceilalți cu așezatul fructelor în farfurie. Idea desingului a fost a tuturor participanților. Copiii au luat această activitate ca pe o competiție. Am observat certurile din cadrul echipei și am încercat să le aplanez. După ce toate echipele au terminat, fiecare copil a primit o recompensă pentru implicare. Toată lumea a câștigat. În ultima oră a copiilor de stat în centru astăzi, asistentul social le-a dat coli pentru a își face scrisoarea către Moș Crăciun. Aceștia au primit informații concrete despre cerințele către Moș cum ar fi maxim două jucării. I-am ajutat să deseneze și să scrie corect. Unii dintre copii erau prea mici și nu știau să scrie, așa că i-am ajutat noi. Pentru câteva clipe m-am simțit din nou copil; am crezut din nou în Moș Crăciun datorită lor, datorită fericirii pe care aceștia o emanau. După ce s-a terminat programul centrului de zi, mamele copiilor au venit să îi ia acasă.

ZIUA IV

Când am ajuns la asociație, copiii erau deja acolo. Asistentul social al asociației ne-a spus că astăzi trebuie să stăm cu ei să îi ajutăm să își învețe poeziile pentru serbarea de Crăciun la care eram și noi invitate. Timp de aproximativ două ore am repetat colinde și am învățat poeziile alături de ei. După ce nu au mai avut răbdare, i-am ajutat cu temele. Eu am stat cu un băiețel să 3

Universitatea București – Facultate de Sociologie și Asistență Socială

facem temele la matematică. L-am ajutat să învețe adunarea și scăderea numerelor formate din două cifre. Avea o capacitate de învățare destul de mare, era isteț. Avea același vis ca fratele lui mai mare; să termine clasele obligatorii, să dea de permis și să îsi cumpere o mașină. Cunoștea toate mărcile de mașini. Când am terminat de scris temele, doamna asistent social ne-a chemat la dânsa în birou și ne-a propus să facem o activitate care ține de un asistent social. S-a gândit să căutăm un caz și cu ajutorul asociației și implicit al dânsei, să îl luăm de la zero și să realizăm un plan de intervenție. Prima activitate a propus-o chiar dânsa; să realizăm un pachet de Crăciun familiei pe care o să o alegem din cazurile găsite de noi.

ZIUA V

Cea mai mare perioadă de timp în care am stat la asociație azi am dedicat-o cazurilor pe care le-am găsit. Acestea nu s-au încadrat întocmai cerințelor date din pricina faptului că, nefiind din București, nu am știut un caz social din oraș așa că unele dintre noi am luat de pe siteurile rezervate pentru astfel de cazuri. În cele din urmă am ales un caz din Târgoviște și unul din București. Știind povestea acestor două cazuri, am început să facem planul de intervenție pentru fiecare și implicit obiectivele SMART. După ce am terminat de realizat planul de intervenție pentru cele două cazuri sociale, am repetat din nou cu copilașii colindele pentru serbare, dar de data aceasta ei își învățase poeziile. Asistentul social ne-a informat că vor exista două evenimente în cadrul asociației și că ar vrea să fim prezente: târgul de Crăciun al asociațiilor, respectiv o masă de Crăciun dedicată vârstnicilor din centrele partenere asociației. Târgul de crăciun urmărea să strângă cât mai multe donații pentru cei defavorizați implicați în programele asociației prin vinderea unor decorațiuni realizate manual de către copiii centrului de zi și voluntarii acestuia.

4

Universitatea București – Facultate de Sociologie și Asistență Socială

ZIUA VI

În această zi a avut loc întâlnirea cu vârstnicii din căminele de stat. Am ales să particip la această acțiune pentru că nu am avut niciodată ocazia de a lua contact direct cu această categorie de beneficiari. Mi s-a părut o ocazie oportună să îmi dau seama dacă aș putea lucra cu vârstnicii sau dacă nu. Când am ajuns acolo, am pregătit cadourile pentru fiecare beneficiar în parte și am așezat masa. După ceva timp au început să vină și beneficiarii. I-am primit cu zâmbetul pe buze, se vedea pe chipul lor seninitatea și bucuria de a fi aici, acum. Ba chiar au venit și ne-au luat în brațe, erau fericiți. I-am așezat la masă, i-am servit cu suc sau apă și am început să interacționăm cu aceștia. Ni s-au alăturat și o doamnă profesoară care a cântat muzică de folclor și o fetiță de vreo 7-8 ani care a cântat la xilofon. A fost prezentă și televiziunea precum și un reprezentant al ziarului Libertatea. În timpul festivității au ascultat poveștile de viață ale acestor oameni a căror viață nu le-a dat șansa unor familii până la capăt și m-au cuprins emoțiile. Am trăit un sentiment de regret și neputință. Doream să îi ajut cumva dar nu aveam resurse. Atunci mi-am clarificat mie că nu voi putea lucra niciodată cu persoanele vârstnice.

ZIUA VII

Fiind vacanță, copiii nu erau la centru, așa că asistentul social ne-a ținut o lecție legată de managementul de caz și cum se realizează planul de intervenție. Pentru că cele două cazuri pe care le alesesem nu mai erau de actualitate, am venit cu altul. Pe scurt era vorba despre o familie formată din mamă și 3 copii, tatăl fiind decedat de câțiva ani. Aceaasta locuia într-un apartament social dat de primărie. Doi dintre copii erau încadrați la handicap grav; aveau tetrapareză spastică iar celalalt era sănătos. Mama nu lucra iar

5

Universitatea București – Facultate de Sociologie și Asistență Socială

singurele venituri erau venite din ajutoarele sociale primite pentru cei doi copii cu handicap și alocația celui de-al treilea copil. Am realizat planul de intervenție pentru această familie, realizând cinci obiective pentru a-i ajuta. Primul a fost strângerea unor donații pentru a cumpăra pamperși și mâncare familiei. Al doilea obiectiv a fost de a contacta anumite organizații care se ocupă cu persoanele cu handicap și de a intra într-un proiect pentru primirea unui scaun rulant pentru fetiță. Al treilea obiectiv era implicarea băiatului sănătos în programul centrului de zi al asociației. Cel de al patrulea obiectiv a fost căutarea unor sponsori pentru a pute-o duce pe fetiță la recuperări. Toate acestea nu se puteau realiza fără o anchetă socială.

ZIUA VIII

În această zi a fost serbarea de Crăciun la care am luat parte cu bucurie. S-au spus poezi, s-au cântat colinde. Copiii au fost fericiți să ne vadă. La final, fiecare copil a primit un cadou de la spiridușii lui Moș Crăciun pentru că el nu a putut ajunge. Aceștia s-au bucurat enorm de cadouri, iar eu pe lângă ei pentru că mi-au adus aminte de copilpărie și cât de bine era să fii mic.

ZIUA IX

În cea de a noua întâlnire, ne-am ocupat de strângerea lucrurilor pentru familia pe care am ales-o să o ajutăm și de ducerea acestora acasă la ei. Pe tot parcursul acestui demers, eu m-am ocupat de realizarea unui eveniment pe Facebook pentru strângerea unor donații. După ce am strâns donațiile, împreună cu alte două colege am fost la cumpărături. O altă colegă a adus haine pentru cei doi copii cu handicap.

6

Universitatea București – Facultate de Sociologie și Asistență Socială

Pe seară, tot împreună cu cele două colege cu care am mers la cumpărături, am mers la familia respectivă pentru a îi face o bucurie de sărbători și pentru a îi propune să colaboreze cu Asociația Fluens. Când am ajuns acolo, erau doar cei doi copii bolnavi și mama. Am intrat, ne-a mulțumit pentru cele aduse și ne-a poftit în camera unde erau copiii. Am întrebat-o cum se descurcă; nu părea fi prea afectată de situație. Spusese că s-a obișnuit și încearcă să fie optimistă. Între timp a venit și celălalt băiat. I-am povestit mamei din partea cui venim și că am vrea să o ajutăm și pe viitor. I-am spus de centrul de zi în care ar putea să se ducă băiatul cel mic dar a refuzat, spunând că are deja un plan zilnic stabilit și că nu are timp. Când am adus vorba de o anchetă socială s-a schimbat la față și a spus că nu o interesează, că se descurcă așa cum e acum și că a acceptat ajutorul nostru pentru că orice e binevenit. După această discuție, am presupus ca îi e frică să nu îi fie luați copiii. Am plecat după aproximativ jumătate de oră de la familie. Am rămas cu un gust destul de amar după această experiență pentru că îmi doream să ducem intervenția până la capăt.

ZIUA X

Ultima întâlnire din cadrul practicii în Asociația Fluens s-a desfășurat prin scrierea evaluărilor finale de către asistentul social și prin împărțirea de păreriși impresii; atât ale noastre, studentelor, cât și ale asistentului social. Practica la Asociația Fluens mi-a deschis noi orizonturi; am avut posibilitatea să lucrez practic în asistență socială, nu doar să mă uit pe anumite dosare și să fac acte. Ceea ce m-a impresionat cel mai mult în aceaastă perioadă a fost implicarea asistentului social și realizarea cazului familiei descrisă mai sus.

7