Irina Holdevici - Sugestiologie Si Pie Sugestiva

1

FUNDA TIA UNIVERSIT ARA. HYPERION ONIVERSIT

A TEA

HYPERION

FACOL TATEA DE PSIHOLOGlE-SOCIOLOGlE

IRINA HOLDEVICI

SUGESTIOLOGIE

~I PSIHOTERAPIE SUGESTIV A

EDITURA VICTOR BUCURE$TI

-""""

~.,=,'""'"''"..

J

• 1995

j~,;."","

CUPRINS

Cuvant inainte Toale dreplurile rezervalc EDITURII VICTOR

Tehnoredactor: Postprocesarc:

HDRICA BUDNIC FLORIN VLAD

Bun de lipar: 28.10.1995. Format: ]6/6] x86. Coli de tipar: ]2

Lucrare aparuta cu concursul

ISBN 973-973] 8-0-5

LAMEQ

S.B.

5

Capitolul I

Sugestia §i autosugestia ····..···7 I .1. Caracterizarea generala a fenomenului sugestiv 7 1.2. Raspunsul sugerat 17 1.3. Caracteristicile situatiei sugestie 17 1.4. Tipuri (fomle) ale sugestiilor 19 1.5. Factorii favorizanti ai aparitiei situatiei sugestie §i ai inducerii dlspunsului sugerat.. 20

Capitolul 2

Sugestia §i fenomenul hipnotic 2.1. Caracterizarea generala a fenomenului hipnotic 2.2. Caracteristicile starii tran~ei hipnotice 2.3. Profunzimea hipnozei 2.4. Teorii explicative ale hipnozei

32 34 38 .42

Capitolul 3

Inductia hipnotica 3.1. Testarea gradului de hipnotizabilitate 3.2. Adancirea transei 3.3. Dehipnotizarea 3.4. Tehnici uwale de inductie hipnotica 3.5. Tehnici avansate de inductie 3.6. Metode de reducere a rezistentelor

.49 50 55 57 60 64 67

Capitolul 4

Hipnoterapia 4.1. Producerea analgeziei prin hipnoza 4.2. Hipnoterapia §i na§terea lara dureri 4.3. Hipnoza in tulburarile psihosomatice 4.4. liipnoza in tratamentul insomniilor 4.5. Antrenamentul mental pentm vindecarea incununatll de succes (Hunter, 1988) 4.6. Hipnoza in enurezis 4.7. I-lipnoza in astmul bron§ic ; 4.8. Hipnoterapia in tratamentul alcoolismul 4.9. lIipnoterapia in derinatologie 4.10 Hipnoterapia in tulburarile menstruale

27

69 72 75 79 81 83 86 89 91 94 98

3

4.11. Hipnoterapia In logonevroze 4.12. Hipnoterapia in tuIbudiriIe de dinamidi sexuaIa psihogena Ia barbali 4.13. Hipnoterapia in tratamentuItuIburariIor nevrotice Capitolul 5

CapitoIu16

Capitolul 7

Hipnoanaliza 5.1. Caracterizarea generala ~i metodele hipnoanalizei .., 5.2. Tehnici avansate ale hipnoanaIizei (Hartland, 1979) Orientari moderne In hipnoterapie 6.1. Hipnoterapia de orientare ericksoriana 6.2. Hipnoza In psihoterapia de familie 6.3. Psihoterapia cognitiv-experientiala In stare de hiplloza 6.4. lJtilizarea terapeutica a hipnozei la copii 6.5. Hipnoterapia in tratanlentul tulburarilor anxioase Autohipnoza 7.1. Construirea autosugestii1or 7.2. Tehnica vizualizlirii 7.3. Gandirea pozitiva 7.4. Autohipnoza ~i rezolvarea de probleme (Hunter, 1988) 7.5. Strategic pentru 0 curll de slabire reu~ita 7.6. Program pentro reducerea anxietiitii in cazu1 unor afcctiuni somatice grave 7.7. Program pentro abandonarea consumului excesiv de alcool

Bib1iografie seIectiva

99 102

Cuvant 'inainte

104 107 107 116 121 121 127 134 141 145 161 162 163 164 174 185 186 188 191

Lucrarea prezenta se adreseaza studenfilor de lafaculta.file de psihologie §i sociologie-psihologie care sunt interesali sa fmbrali§cze profesiunea de hipnoterapeul. in acela§i timp. lucrarea este de 0 reala utilitate medicilor §i psihologilor care doresc sa se specializeze 'in psihoterapie. in prima parle a lucrarii sunt prezentate probleme generale ale susgestiei §i sugestibilitalii precum !ji caracterizarea generala a fenomenului hipnotic. Sunt prezentate 'in detaliu tehnici de inductie hipnotica, adancire a transei §i de dehipnotizare. parle 'insemnata a lucrclri este dedicata aplicaliilor hipnozei En tratamentul unor disfuncli psi/lice §i psihosomatice, precum §i En optimiZ,area peryonnanlelor wnane. Sunt analizate tehnicile hipnoanalizei, care combina metodele hipnozei cu eele ale psihoanalizei. Sun prezentate §i unele probleme mai controversate En domeniul hipnoterapiei: hipnoterapia de orientare ericksoniana, hipnoterapia cognitiv-experien]iala Enstare de hipnoza. o atenlie speciata este acordata tehnicilor de autohipnoza care s-au dovedit a fi metode simple !ji accesibile de reglare §i autoreglare a starilor psihiee §i de cre:j1ere a rezistenlei la stress !ji care pot fi aplicate §i in absen]a unui terapeut specializat.

o

5 4

Capitolul 1

SUGESTIA ~I AUTOSUGESTIA

1.1. Caracterizarea

generala a fenomenului sugestiv

Gheorghiu (1982) definea sugestia ca 0 incitalie susceptibila sa declan~eze reaclii spontane, nemediate de instanlele ret1exive ale gandirii. caracteristica a situaliei sugestie 0 reprezinta existenla altemativei de a nu reactiona, de~i doar rareori subiectul supus influenlei sugestive realizeaza faptul ca dispune de aceasta altemativa. In absenla altemativei de a nu reactiona se poate vorbi despre 0 situalie cu caracter coercitiv. In literatura de specialitate se discuta despre: - situatia sugestie sau stimulul sugestiv; - compor1amentul sugerat; _ sugestibilitate sau disponibilitatea subiectului de a reacti-ana la sugestie. Situati-a sugestie este definita (Gheorghiu, 1982) ca un stimul sau conste1atie de stimuli eu earacter provocativ, susceptibil sa dec1an§eze: • reactii neadecvate ale subiectului, cum ar fi confundari, distorsionari etc. (sugestii negative); • reactii care potenleaza adecvarea la realitate ~iln consecinta 0 mai buna adaptare la condiliile existenlei (actualizarea disponibilitatilor latente ale psihicului uman este efectul sugestiilor pozitivc); • reactii neutresub aspectul adecvarii sau neadecvarii la realitate (sugestii neutre). Din punct de vedere istoric, termenul sugestie a fost introdus pentm prima oara la mijloeul secolului treeut de catre Bertrand In Franta ~i Braid in Anglia, ca 0 expliealie pentru fenomenul de tip hipnotic. Prin fraze monotone, uneori insotite de fixarea privirii asupra unui punet sau insolite de sunete monotone, se induce subiectului starea hipnoida, stare In care sc produc diferite fenomene neobi§nuite cum

o

7

J

.- -

ar ti: catalepsia membrelor ~i pleoapelor, mi~dl.ri automate, anestezie, analgezie, iluzii, halueinapi, amnezie post-hipnotica etc. Bernheim (1891; 1910) este eel care extinde fenomenul de sugestie §i la fenomene non-hipnotiee, el afirmand ca sugestia este un fenomen norn1al care poate ayea loe atat in stare de veghe, cat §i in stare de hipnoza. Bernheim detinea sugestia in sens foarte larg ca reprezentand actul prin care 0 idee este treziUi in creier §i acceptata de el. Ulterior s-au conturat doua mari directii de cercetare a fenomenelor sugestiei §i sugestibilitatii (Gheorghiu, 1982) . • Directia psihologici sociale Reprezentantii acesteia, dintre care mentionam pe Tarde (1907), Sighe1e (1901), Le Bon (1911), Ross (1908), McDougal (1908) §i mai tarziu Sherif (1935), Crutchfield (1955), Asch (1965) §i altii, indud sugestia in grupa mai larga a fcnomcnelor de int1uentare a comportamentului uman. Au fost studiate diverse aspecte ale moditicarii atitudinilor §i opiniilor, fenomenele de prestigiu, confonnism, precum §i manipularea sugestiva a unor norn1e de grup. Jahoda (1989) subliniaza faptul ca sugestia a fost utilizata la inceputul secolului ca instrument pentru a explica aproape orice fenomen psihosocial. Mai tarziu se poate constala un dec1in In ceea ee privc§te interesul pentru fenomene1e de sugestie §i sugestihilitate, interes ce va cre§te din nou in a doua jumatate a secolului nostru. Jahoda (1989) da, la randul sau, 0 serie de exemple de fenomene psihosociale in cadrul carora sugestia joaca un rol explicativ central. Acestea sunt fenomene cu caracter mistic, cum ar fi: ritualmile, profetiile, fenomenele de poses ie, exorcismele, vrajitoria, ghicitul etc. Studiind aceste fenomene In cadrul unor culturi primitive autorul a observat, de pilda, prezcnta unor simptome psihofiziologice la persoanele care se cred vrajite: cefalec, fatigabilitate, deficit de concentrare a atentiei (studiul a fost efectuat pe studenti africani):

8

Fenomene psihofiziologice apar ~i la subiectii care sc simteau culpabili pentru ca nu au indeplinit un ritual religios. Autorul mentionat citeaza §i cazul unui subiect african care prezenta simptome de malarie de§i nu avea germene1e respectiv in sangc. Influentarea sugestiva culmineaza cu a§a-numita moarte Woodoo (CalIDon, 1992; Holt, 1969), care nu cste altceva dedit moartea prin sugestie, condamnatul - convins ca va muri in urma unor practici magice - moare cu adevarat. • Directia psihologiei experimentale Reprezentantii cei mai importanti ai acestei directii sunt: Seashore (1985), Binet (1900), Aveling §i Hargraves (1921), Hull (1933), Eysenck §i Fourneaux (1943), Stukat (1958, Eysenck (1987)§i altii. In cadrul analizei factoria1e, Eysenck (1943) §i Eysenck §i Fourneaux (1945) au desprins umllitorii faetori ai sugestibilitapi: a) Sugestibilitate primara, masurata in special prin teste directe prin intcrmediul carora se cerea subiectului cxccutarea unei actiuni motorii. b) Sugestibilitate secundara, masurata prin teste senzoriale indirecte de tipul liniilor progrcsive ale lui Binet (1900). Subiectului i se prezenta la tahistoscop 0 serie de linii progresiv cresditoare. La un moment dat liniile incctau sa mai creasca. Influentati de seria anterioara de linii erescatoare §i de intervcntia sugestiva a exarriinatorului, multi subiecti afirmau faptul ca liniile, egale de fapt, deveneau din ce in ce mai man. Trebuie suhIiniat ca aspectul indirect al testului se refera Ia faplul ca subiectul nu e con§tient de intentia examinatorului de a-I influenta. c) Sugestibilitate tertiara care se refera la modificarea atitudinilor §i opiniilor ca Uffi1area unei influentari persuasive bazate pc prestigiu. Dupa 0 anumita elapa de declin se constata la ora actuala 0 cre§tere a interesului pentru cercetarile din acest domeniu, acestea culminand cu Simpozionul international pentru prohleme de sugestie §isugestibilitate desfa§urat la Giesscn (Gennania) in anul 1987. Dintre autorii modemi care ~i-au adus contributii deosebite in acest domeniu mentionam pe dltiva: Hilgard (1965), Orne (1970), Barber 9

(1969), Evans (1967), Helen Crawford (1989), Lundy (1989), Sheehan (1989) §i Gheorghiu (1989). atenVe deosebita mcrWi studiilc cercetatorului gemlan de origine romana Vladimir Ghcorghiu, care §i-a dedicat Intreaga activitate studiului sugestiei §i sugcstibiliUilii §i ale carui contribulii teoretice ~i expcrimentale reprezinili punctc de referinla in domeniu. In plan experimental acest autor a claborat ~i validat 0 serie de probe de masurare a sugestibilitalii. Dintre acestea mentionam: a) Scala de sugcstibilitate senzoriaIa: Subiectul estc pus in fala unor aparate, generatoare autentice de stimuli (auditivi, vizuali ~i tactili), aparate care pot fi astfcl manipulate in cat experimentatorul sa sirnuIcze administrarea stimuli lor respectivi. Se considera raspuns In sensul sugestiei acea situalie in care subicctul raporteaza di a receplionat un stimul inexistent. b) Scala de sugcstibilitate motorie: Se pomc§te de la premisa di In mod traditional comportamentul motor este influenlat prin sugcstii directe, de tipul cclor utilizate de catre hipnoterapeuti. Autorul mentionat dcmonstreaza experimental ca exista posibilitatca de a intluenta indirect §i comportamentul motor prin intemlediul unor aparate interpuse Intre cxperimcntator §i subiect. Astfc1, de pilda, subicclului a§czat pc un scaun i se cere sa plaseze bratul sau in lungul unci balante metalice. Experimentatorul are posibilitatea sa manevrezc astfcI aparatullneat sa coboare bralul balantei §i odata cu acesta ~i bralul subiectului. Mi~carea aparatului poate fi insa ~i simulata. Subiectii sugestibili vor executa mi~carea de coborare a bratului, de§i aparatul functioneaza In gol. c) Probe ~i scale pentru masurarea unor aspecte imaginative ale sugcstibilitatii, de tipul celor implicate In producerea relaxarii sau tran§ci hipnotice: Accste studii experimcntalc au atat un caracter teoretic contribuind la dezvaluirca mecanismclor asCunse care stau la baza rcccptivitatii la sugestii, cat §i practico-aplicativ, cu ajutorul sca1clor respective putiind fi diferentiati subiectii inalt sugestibili de cei slab sau non-sugestibili, ceca ce reprezinta interes pentru se1cctia profesionala (exislli domcnii de activitate pentru care sugcstibilitatea prea inalla sau absenta suges-

o

10

tibiliilitii pot reprezenta contraindicatii) pentru clinic a (utilizarea unor psihoterapii sugestive) sau pentru actualizarea disponibilitatilor latente ale mntei umane §i pentru cre§terea perfonnantelor (in sport, arili, invalare). Particularitati ale subiectului care stau la baza receptiviilitii la sugestic. Gheorghiu (1982) se refera la a§a-numitelc dispozilii sau predispozitii la sugestie. Factorii de esenta atitudinalii pot avea rol1n potentarea caracterului provocativ al situatiei sugestie (stimul) sau, dimpotriva, In diminuarea sau ncutralizarea fortei ei de actiune. Trebuie sa existe 0 atitudine de expectanja fata de excitant. Atitudinile, motivele, habitudinile joadi rol de potentare a actului sugestiv: simlim ceca ce suntcm inclinati sa s~mtim, vedem ceca ce dorim sa vedem (ex.: un om care se teme de hoti poate interpreta scarlaitul mobilei ca zgomot de pa§i). Ambiguitatca situatici stimul poate transfomla 0 simpla bi1nuiala Intr-o convingere. Cu toate acestea, situatia sugcstie §i factorii predispozanti (atitudini, motivatii, expectalii) nu sunt suficienp pentru ca cineva sa reactioneze la sugestie. Pentru ca situatia sugestie sa se transforme in comportamcnt SUe gerat estc nevoie ca individul sa posedeanumite particularitati ale personalitatii, denumitc predispo:zjtii sau dispozilii la sugestie. Inca Binet (1900) a fost unul dintre primii care au postulat existenta unor astfe1 de dispozilii, cl atragand atcntia asupra unor fenomene asociate cu sugestia: supunerea, imitalia, atenlia expectanta, influenla opiniilor preconceputc ~i a ideilor directoare. Cerceilirllc ultcrioare (Eysenck §i Foumcaux, 1945; Stukat, 1958) au adus noi dovezi experimentale privitoare la varietatea factorilor ce mediaza receptivitatea rata de sugestie. Gheorghiu (1982) descrie unnatoare1e predispo7jtii care stau la baza receptivitalii la sugestii:

Inchipuirea reprezinta capacitatea omului dea-§i fauri imagini §i pareri despre situalii sau persoane §i de a investi aceste imagini §i pareri cu atributul autenticitatii §i plauzibilitatii, indiferent daca eIe retlccta sau nu adccvat realitatea. 11

Produse1e inchipuirii tind in genere sa se sustraga controlului critic. Apare astfel tendinta deta~arii constructelor mentale de sistemele discriminative care le-ar putea invalida. Astfcl de procesc mediaza substituirea realitatii printr-o reprezentare particulara a ci, precum ~i investirea acestei reprezentari cu un statut de autonomic. Dispozitia inchipuirii poate fi antrenata de cele mal variate dorinte, credinte, pareri, sHiri de cxpeetanta §i poate fi sustinuta de cele mal variate mobiluri de aparare: refugierea in iluzoriu, ascunderea in spatelc euvintelor, supracstimarea aspectelor fenomenale etc. Situaliile in care scpararea dintre aparent §i real, subiectiv §i obiectiv, tenomenal §i escntial se realizeaza cu dificultati, deoarece lipsc~te un cadru adecvat de referintii constituic 0 sursa pennanentJ:l de activare a funqiei inchipuirii. (Un evenimcnt repovestit este ajustat in confonnitate eu viziunca idcali7.ata pc care ne-o facem des pre eJ). Transpunerea. Bazandu-se in mare masura pc capacitatea de inchipuire, dar implicand §i antrenarea altoI' particularitali ca de pilda capacitatea de empatizare, imitare §i invatare sociaHl, transpunerea reprezinta acel sindrom de insu§iri care permit individului sa se comute spontan sau delibcrat de la un mod de traire §i de comportament la altul.Transpuncrea se realizeaza in confomlitate cu un rol sau model. Ea poate fi superficiala sau profunda, mergand pana la totala deta§are de concretul ambianlei, paua la uitarea de sine. Transpunerea poate fi intalnita in procesul aclivitatii creatoare (joc dramatic, elaborarea unci opere literare), in hipnozii, meditatie §i chiar in viata cotidiana cand empatizam ell allii sau jucam diferite roluri socialc. Ciofu §i Marcus, intr-o lucrare despre transpunerea seenidl, arata ea aceasta produce chiar 0 serie de modificiiri fiziologice ale organismului. Conform area reprezinta disponibilitatea indivizilor de a-§i acorda opiniile, atitudinile cu celc ale grupului din care fac parte (sau de a Ie elanora de la inceput in a§a fel incal sa nu difere de modeleJe existente la un moment dat). 12

Tendinta de confonnare variaza de la individ la individ §i imbraca o mare varietate de fonne, de la minciunile convenlionale in care individul este pc deplin con§tient ca aetioneaza din eomplezentii, pana la situatiil~ in care actul adaptiirii propriilor pareri, atitudini, habitudini la normele de grup se realizeaza in mod con§tient. Binet, 1900; Coffin, 1940; Asch, 1952; Gheorghiu, 1979 au demonstrat experimental cum opinia subieetitor poate fi influentata prin manipularea nonnei de grup in flagrant dezacord eu realitatea. Subordonarea este dispo7itia care mediaza supunerea necritica fata de incitalii din afara sau din interiorul individului, incitatii care vizeaza direct sau indirect, cu sau lara intentie, dirijarea comportamentului sau. De§i dispune de libertatea de decizie, persoana in eauza se simte cvasiconstriinsa sa reactioneze in confonnitate cu indicaliile ce i se transmit sau pc care §i Ie transmite ea insa§i. 0 astfel de manifestarc este conditionaHi de sistemul de dependcnla In care se gasqte individul fata de anumite pcrsoane, institulii sau fala de un complex de convingeri (prejudecati, superstitii); ea poate rezulta din prezenta unoI' influente persuasive sau din acliunea unoI' situatii derulante. Cand ia forma subordonarii, supunerea capata un caracter de cireumstanla. Supunerea poate insa corespunde §i unoI' particularitati de structura ale subiectului (exista persoanc docile, obediente, credule, gata oricand sa se subordoncze altora). Tendinla de subordonare fala de persoane sau situalii se inmlne§te in diferite propoqii la toti oamenii, inc1usiv la cei caracterizati prin spirit critic foarte accentuat sau prin caracter voluntar §i autoritar. Subordonarea interfera Cll manifestiirite de confomusm §i transpunere dar nu se confunda cu cle. Ea se bazeaza §i pe necesitati de autoprotejare (aparare a eului): - evitarea disconfortului pc care 11aduce dupa sine contrazicerea altora; - ie§irea din situatii de ambiguitate prin soluW mal dificile preluate de-a gata de la altii (Gheorghiu, 1982). Captarea reprezinta 0 dispozitie prin intennediul careia se asigura orient area selectiva a persoanei spre 0 sursa provocativii, avaud drept 13

!

rezultat faptul ca persoana se lasa atrasa §i chiar absorbiHi de respeetiva sursa. Anumite situalii exereita asupra individului 0 forta deosebita de fascinalie sau seduqie. Individul se lasa furat de ideile altora pentru ea eIc se apropie de ale sale sau pentru ca provin de la persoanc care Ii plac (Gheorghiu, 198~). Dispozilia captarii intervinc probabil In toatc situatiile sugestive, ca reprezenHind mai mult decat un factor predispozant al comportamcntului sugcraL Caracteristica cea mai reprezentativa a acestei Insu~iri conslli In aceca di, odata cu oricntarea selectiva spre sursa de atraqie, ea asigura dirijarea conduitei In conformitate eu iradierea exercitata de aceasta sursa. Inca Binet (1900) vorbea de "ideea-directoare" ca una din caracteristicile fundamentale ale sugestibilitali. Orice om poseda Intr-o masura mai mare sau mai mica, dispozitiile de mai sus. Aceste dispozitii sunt complementare ele integdindu-se In sisteme mai ample cum ar fl mecanismcle de aparare ~i echilibrare a eului. Cerintele situatiei sunt In esenta ce1e care pemut sa se constituie o situatie sugestie §i asigura transfonnarea acesleia prin intem1ediul dispozitiilor mentionate (Inchipuire, captare, subordonare) In comportament sugerat. Gheorghiu (198~) arata ca aceste dispozilii sunt sindroame de proprietati psihice. Caracteristic pentru comportamentul sugerat este ca aceste dispozitii se desni~oara undeva la marginea sau In afara con~tiinlei sau, mai exact, produsele acestor dispozilii se instituie ca o realitate mai muIt sau mai putin autonoma, disociata de distantele critice ~i de autocontrol ale eului. Incerdind sa explice, la randul sau, mecanismele receptivitalii la sugestii, Lundy (1989) postuleaza existenta unci legaturi Intre receptivitatea la sugestie §i conflnnarea intema a unor constructe personale. Autorul porne~te de la conceptcle de baza ale lui Kelly (1955) conform carora "constructelc personale" reprezinili 0 modalitate cognitiva caracteristica a individului de a ordona lumca sa.

Construetele persona Ie sunt ideile sau noliunile care fac un comportament sa difere de altul, care fac pc un individ sa fie ceca ce estc, cu aIte cuvinte sa aiba anunute atitudini, credinte, opinii §i sa actioneze in confornutate Cll acestea. Conform teoriei lui Kelly 0 schimbare a unci persoane reprezinta o schimbare a sistemului sau de constructe pesonale: adaugarea unui nou construct, inversarea unor constructe bipolare sau modificarea Intregului sistem de constructe. Dupa Lundy (1989) influenla sugestiva actioneaza atunci cand un element relevant, dar Inca neverificat, apare In acela~i timp cu un construct personal. Constructul nu sc modifica atunci cand este validat fie de evenimente exteme, fic printr-un proces cognitiv demlmit confirmare interna. Toatc tehnicile de modificare a constructe1or personale sunt modaliiliti de inhibare a procesului conformarii interne a constructului pertinent prin prezentarea unui material cu continut contrar, cum se intampla, de pilda, In cazul modificarii atitudinilor datorita comunicarii bazate pc prestigiu. Calitatile ~i fam1ecul comunicatorului cresc eficienj;a comunicarii prin aceea ca distrag atenlia receptorului de la confirmarea intema a constructului personal (vechea atitudine). Pornind de la accasta idee, Lundy (1989) prezinm 0 serie de tchnici menite sa faciliteze influenlarea sugestiva a procesului comunicarii: • Repetarca mesajului (ca in mecanismele reclan1ei). • Utilizarea unui numar sporit de argumente In favoarea a ceca cc dorim sa sugeram. • Sursa de influenlare care transmite mesajul trcbuie sa fie expert In domeniu ~i, In acela~i timp, 0 persoana atragatoare. • Utilizarea sa trezeasdi reac!ii emo!ionale la cel care recep!ioneaza mesajul. • Utilizarea unui context care sa produca emolii pozitive (an1bianta agreabila, muzica, miincare, bautura, etc.). • Utilizarea unor mesaje care trezesc anxietatea (Lundy, 1989) subliniaza faptul ca anxietatea nu trebuie sa fie excesiv de mare pentro ca altfcl subiectul nu mai receplioneaza mesajul ~i ca urrnare nu mai poate ti influenlat.

I.

U

14

15

II I

I

• Influentarea directii prin tactica "fata in fata" este mai eficienta dedit cea indirecHL • Utilizarea tacticii surprizei mare§te §ansa intluentarii sugestive. Acela§i autor se refera §i la caracteristici1e subiectului-receptor, caracteristici care sporesc ~ansa transformarii situatiei sugestie in COlllportament sugeraL 1. Mesajc1e sugestive simple au efecte mai mari la subiecti mai putin inteligenti, in timp ce mesaje1e complexe au efecte mai mari asupra celor inteligenli. Subiecti mai putin inteligenli nu pot fi influentati prin mesaje complexe pentru ca au dificuItati de intelegere a acestora. In acela§i timp, indivizii inteligenti nu vor fi influentati decat daca argumente1e aduse nu sunt suficient de comp1cxe pentru a produce efectul de distragere. 2. Persoanele cu autostima redusa sunt, de regula, mai sugestibile decat cele cu nivc1 ridicat de autoapreciere. 3. Persoanc1c implicate afectiv, care joaca rolul de avocat sincer al unei cauze, care militeaza activ pentru 0 idee, ajung sa se impresioneze de proprii1c argumente, sa creada in ele §i acest proces pre vine confinnarea intern a a unui concept contrar. 4. 0 mai rapida schimbare a atitudinilor se produce atunci caud apare 0 mai mare discrepanta intre atitudinea originaJa §i cea pe care dorim s-o implantam. Discrepanla nu trebuie sa tie insa atilt de mare incat sa produca lipsa de credulitate sau atitudine negativa fata de comunicator. 5. Subiectii care au fost solicitati sa fie mai atenti la continutul comunidirii au putut fi mai u§or influentati pentru ca. ei §i-au deplasat atentia de la procesul confinnarii interne al constructe1or persona1e existente. 6. Pentru a ti mai u§or influentat subiectul trebuie sa devina pasiv pe plan interior, cu alte cuvinte sa reduca procesul confinnarii interne a propriilor constructe personale. Helen Crawford (1989) leaga sugestibilitatea de fenomenul de "flexibilitate cogniti va". Autoarea inlelege prin flexibilitate cognitiva capacitatea subiectilor de a utiliza unul dintre mai multe stiluri cognitive in rezolvarea diverselor sarcini (stilul cognitiv fiind adecvat sarcinii), cat §i capacitatea de a intra In diferite stari de con§tiinllL 16

Cercetarile experimentale ale autoarei au aratat ca subiectii mai }1jpnotizabili au 0 mai mare capacitate de a experimenta reveria diurna, o mai mare capacitate de a fi absorbiti de diverse situatii, §i 0 mai mare implicare afectiva, cilt §i 0 mai mare flexibilitate cognitiva §i fiziologica. (la subiectii inalt hipnotizabili se constata 0 cre§tere a fluxului de sauge la creier in urma inductiei hipnotice).

1.2. Raspunsul sugerat Reprezinta veriga finaUI. a demersului sugestiv, respectiv reactia subiectului in sensul celor sugerate. Acest dispuns nu este totdeauna vizibil §i controlabil, marea majoritate a influentelor sugestive ramanand ascunse. .Prin intermediul sugestiilor pot fi influentate in sens pozitiv sau negativ practic aproape toate procesele §i functiile psihice (atentie, memorie, decizie, afectivitate, atitudini, credinle, opinii etc.), dar §i functiile fiziologice ale organismului. Pe sugestii pozitive se bazeaza utilizarea terapeutica §i autoformativa a sugestiilor pentru vindecare §i optimizare a comportamentului. Gheorghiu (1982) se refera la termenul de sugestie negativll. nu numai sub aspectul u.nei mai slabe adaptari la mediu, ci §i in sensul di existii subiecli care reactioneaza invers la sugestii (astfel, de piIda, in cazul in care experimentatorulle sugereaza diderea spre spate ace§ti subiecti manifesrn. tendinla de a cadea in falli). Aceasta reprezinili tot o manifestare a receptivitalii la sugestie, comportamentul indiferent fiind caracterizat prin absenta oridirei reactii. Sugestibilitatea reprezinta capacitatea subiectului de a reactiona la sugestii. Ea reprezintii acea manifestare particulara a influentabilitatii care asigura transfom1area situaliei sugestie intr-un comportament sugeraL

1.3. CaracteristicHe

situatiei sugestie

Gheorghiu (1982) subliniaza ea situatia sugestie reprezintii 0 situatie provocativa care indica un drum de Uffilat (realizarea unui anu17

,II I I

mit tip de comportamenl), solicitand persoana sa se conformeze fadi a putea apela la instanle1e critice ale raliunii. In cazul In care provocarea sugestiva se impune, efectul ei este susceptibil sa influenleze aparilia, respectiv disparilia, accentuarea sau diminuarea, conservarea sau transformarea unor stari, procese sau functii psihice §i a unor funclii psihofiziologice ale organismului. Raspunsul sugestiv indus poate avea 0 semnificatie adaptiva (se poate realiza vindecarea, antrenarea unor disponihilitati de autoaparare ale organismului, oplimizarea unar procese §i functii psihice §i fiziologice), dezadaptativa (sugesliile pot provoca disfunctii, distorsionari, Imbolnaviri §i uneori chiar moartea - vezi "moartea Woodoo") sau 0 semnificalie neutra sub aspectul adaptarii. Dintre caracteristicile situaliei sugestie, autorul menlional subliniaza: a) Existenla, cel pulin teorctic, a altemativei de a nu reaqiona la sugestie, de§i, a§a cum am mai subliniat, rareori subiectul este con§tient de aceasta altemativa. In absenla altemativei de non-reactie nu este yorba de comportament sugerat ci de unul coercitiv. b) Anihilarea funcliilor discriminativ-reflexive §i de control ale psihicului uman. In cazul In care subiectul reaetioneaza la sugestii, aceasta reactie se realizeaza In afara instantelor critice ale gandirii. Cu toate acestea, o provocare sugestiva poate avea ca punct de plecare un element rational. Elementelc rationale §i cele sugestive se Intrepatrund adesea, dislinclia dintre ele nefiind totdeauna neta. Astfel, e1ementele ralionale pot intra In componenla unor situatii sugestii, dupa cum elementele sugestive se pol asocia cu cele rationale. c) Absenta autocontrolului con§tienl. In timpul demersului influentarii sugestive subiectul nu ajunge In general sa exercite un control con§tient asupra procesului declan§at de situalia sugestie. Uneori Insa acesta poate sa con§tientizeze consecintele actiunilor sugestive exercitate asupra sa.

18

1.4. Tipuri (forme) ale sugestiilor In functie de sursa care genereaza influenta sugestiva distingem: - heterosugestii - sugestii administrate de catre 0 alta persoana; - autosugestii - sugestii pe care §i Ie administreaza subiectul in cauza. Sub aspectul adaptarii la mediu se evidenliaza: - sugestii pozitive, care contribuie la vindecarea §i la optimizarea unor procese §i functii psihice §i psihofiziologice; - sugestii negative, care dezorgamzeaza §i chiar traumatizeaza individul; - sugestii indiferente, care nu au nici un efect sub raportul adaptilrii subiectului la mediu. Din punctul de vedere al intentiei de a influenta, sugcstiile pot fi: - directc, In cadrul carora este evidenta intcntia experimentatorului de a influenta; - indirecte, unde intenlia de influentare ramane ascunsa subiectului. Sub aspectul tonului utilizat de catre cel care sugestioneaza distingem: - sugestii dure, In cadrul carora experimentatorul utilizeaza un ton autoritar; - sugestii blande, administrate nuant.

pe un ton cald, protector §i insi-

In funetie de gradul de elaborare sugestiile se pot clasifica §i in: - sugestii spontane (astfel, de pilda, 0 personalitate carismatica poate sugestiona tara sa-§i prop una in mod special acest lucru); - sugestii elaborate, in cadrul carora se simte stradania de a influenta (ca, de pilda, in cazul reclamei sau afi§ului electoral). Practicienii domeniului au aratat ca, pentm a fi eficiente, in terapie sau in optimizarea comportamentului uman· sugestiile trebuie sa respecte urmatoarele conditii: sa fie acceptate de subiect; - sa, concorde cu sistemul de valori al persoanei; - sa serveasca scopului propus (aeasta presupune 0 buna cunoa§tere a problematicii celui care va fi influentat); - sa nu fie prea lung; 19

(1900), Ro§ca (1936) §i Bogdan (1972) eu privire la psihologia martorului. - sa tie exprimate in termeni pozitivi; - sa fie plastice (este reeomandabiJa utilizarea sugestiei verbaJe In acela§i timp eu imaginea adeevaili); - sa fie ritmice; -

sa sa sa sa

urmareasca, pe cat posibiJ, ciclurile respiratorii; tie realiste; fie simple; tie convingatoare.

1.5.. Factorii favorizanti ai aparitiei situatiei sugestie ~i ai inducerii raspunsului sugerat Gheorghiu (1982) ineercand sa descrie care sunt faetorii care favorizeaza sugestibilitatea se refera la unliatoarele aspecte:

• Conditia nedetcrminarii Automl subliniaza faptul ell fiinta umana nu este confruntata numai cu situalii clare, de tip detcnninist, ci §i cu situatii de tip probabilist. Pentru a dcpa§i ambiguitatea §i penlm a ie~i din situatiile ncdcfinile, greu de conlrolat, omul opteaza adesca pentru alternative care nu satisfac exigenlele raporilirH la un sistcm rational de criterii. In astfel de condilii intlucntarea sugestiva a dcciziilor, atitudinilor sau opiniiJor se poate produce cu mull mai multa u§urinta. Aceasta condilie a nedetenninani se refera 1a unnatoarc1e aspecte: a) Limitele sistemelor de verificare §i control de care dispune jiinla wnana Astfel, deoarece intelegerea unor informatii sau reconstituirile mnezice nu sunt totdeauna exacte, de multe ori subiectul nu este sigur daca deciziile luate de el sunt corecte. In aceste conditii multe din aceste decizii au un caractcr arbitrar, situatie in care acestea pot n influentate pc cale sugestiva. Astfel, de pildl1, un candidat care nu §tie la ce facultate sa dea admiterea se poate Ulsa influentat de pildl1, de aspectul cJl1dirii. Intercsante sub acest aspect sunt studiile lui Binet 20

b) Nedetenninari ale situaliei stimu/ In multe cazuri nedetenninarea rezultil din ambiguitatea situapei stimu1. Acest fenomen este foarte evident in eadrul experimente10r realizate de Sherif, eu privire la manipularea nonnei de grup. Sherif utilizeaza in cadrul acesto1' experimente a§a-numitul fenomen autokinetic: dadi se proiecteaza in intuneric un spot luminos de dimensiuni nu prea mari, pata de lumina de§i nu se mi~ca in mod obiectiv, va apare privitorului ca fiind intr-o mi§care care are lac in toate direcliile. In aceste condilii privito1'ul poate fi u§or influenlat sa pe1'ceapa deplasarea lumini ca produdindu-se int1'-o anumiill di1'e.cpe. Sherif §i Sherif (1969) subliniaza faptul di zvonurile apar in condilii de incertitudine, dind subiectul nu are elemente suficiente pentru a aprecia 0 situape. Fenomene de acest tip se intalnesc freevent §i in viata cotidiana. Astfel, de pilda, teama celui care merge noaptea printr-o pacture 11 po ate detenruna sa fie eonvins ca un trunchi de copac reprezinta un animal salbatic, iar 0 pcrsaana careia i-a disparut un obiect, va avea tendinta de a-§i suspecta toti cunosculii. c) Situaliile conflictuale Conditia incertitudinii, derutci ~i dezorientarii este intrepnuHl ~i de situatiile conflictuale rezultate din ciocnirea unor elemente cu valente pozitive ~i negative. Nu de putine ori 0 imprejurare intamplatoare face ca subiectul, aflat in conflict, sa se decida pentru una din alternative in defavoarea ceJeilalte. Astfel, de pilda, un absolvent care are de ales Intre mai multe oferte de serviciu poate alege una din ele, deoarece Ii place aspectul patronului.

•• Sugestia 'ii mecanismele de aparare ale eului . Aceste mecanisme Freud.

au fost puse in evidenta ~i descrise inca de 21

Gheorghiu (1982) se refera practic la acelea§i mecanisme §i la rolul lor in potentarea comportamentului sugerat, sistematizarea utilizata de acest autor fiind oarecum diferita de cea a psihanalizei. Mecanismele de aparare ale eului pot fi sistematizate astfel: a) Falsificarile pratectoare Acestea se refera la faptul ca In demersul de evitare a consecintelor neplacute ale un ora din gandurile sau actiunile sale, omul recurge la o gama variata de modalitati incon§tiente de a se autoln§ela pentru a-§i proteja imaginea de sine. Dintre acestea Gheorghiu (1982) mentioneaza: - Rationalizarea, care reprezinta tendinta subiectului de a oferi 0 justificare logica actiunilor sale care nu sunt nici logice, nici totdeauna acceptabile. - Protectia - reprezinta tendinta de a pune pe seama aItora intentiilc, tenditele sau scntimente1e inacceptabile ale subiectului (dupa modelul: am pierdut examenul, Inseamna ca m-a persecutat examinatoru]). - lntroectia, care reprezinta tendinta individului de a Incorpora In eul sau elemente strmne care Ii provoadi stan tensionale. Astfel, experimentele au pus In evidenta faptul ca dintre subiectii care au fost solicitati sa predice Impotriva fumatului multi s-au lasat de fumat pentru a-§i reduce disonanta cognitiva (Festinger). b) Mecanismele de evitare Intr-o serie de situatii omul Incearca sa-§i reduca stanle tensionale sau sa previna aparitia altora noi renuntand la trebuinte greu de indeplinit sau indezirabile, dupa formula traditionala "strugurii sunt acri". Fenomenul evitiirii are la baza urmatoarele mecanisme: - Reprimarea, care consta in uitarea unor informatii indezirabile pentru subiect. Uitarea se poate referi atat la continutul informatiilor, cat §i la sursa lor. Astfel, fiecaruia i s-a intiimplat macar 0 data in viata sa uite sa se dud la 0 intiilnire nedorita sau sa uite numarul de telefon al unei persoane dezagreabile. - Negarea reprezinta mecanismul defensiv prin interinediul caruia subiectul neaga adevaruri evidente care nu-i convin. 22

Acest fenomen atinge cote maxime la bolnavi afIati in stadiul terminal al unor bolj cronice care pur §i simplu nu cred ca sufera de boala respectiva §i ca vor muri. Lazarus (1969) spunea foarte sugestiv ca despre un lucru rau se poate spune fie di nu s-a petrecut, fie ca nu este rau. - Izolarea reprezinta mecanismul de aparare prin care subiectul are tendinta de a se deta§a excesiv de evenimentele existentei. Astfel, de pilda, am intiilnit persoanc care, fiind foarte stresate de evolutia evenimentelor care au avut loc imediat dupa revolutia din Decembrie 1989, rcfuzau sa mai citeasca ziarele, considerand ca daca nu au cuno§tinta des pre anumite evenimente, acestea nici nu s-au produs. - Regresia reprezinta mecanismul defensiv prin care subiectul se refugiaza In trecut, aparandu-se de factori stresanti ai existentei prin refugiere In conduitc dc tip infantil. - Escamotarca reprezinta tcndinta incon§tienta a subiectului, confruntat cu 0 problema dezagre:1bila, de a pIasa respectiva problema pe umerii altcuiva. c) Mecanismele de descarcare a tensiunilor Influentelc negative sunt mai puternice §i In conditiile In care individul reu§e§te sa fad fata unor situatii de supralncordare prin mecanisme de tipul abreaqiei. Acestea pot 1mbraca diverse forme dintre care mentionam: riposta (hlamare, ridiculizare, molestare etc.), contesarea sau solicitarca ajutorului. Ciind se dec1an§caza astfel de mecanisme este destul de dificil ca suhiectul sa exercite un control con§tient asupra situatiei, ceea ce spore§te §anselc influentarii sugestive. Astfel, de pi Ida, acest adcvar este foarte bine ilustrat de intelepciunea populara care, Incerciind sa arate faptul ca riposta nu este justificata, spune "s-a suparat vacarul pe sat". • Mecanismele compensatorii Gheorghiu (1982) subliniaza ca In sens mai larg toate mecanismele defensive au un rol compensator. In sens restriins prin compensare se Intelege preocuparea persoanei de a masca unele din deficientele sale prin accentuarea unor caracteristici de7jrabile sau tendinla subiectului 23

de a lupta pentru depa§irea unor slabiciuni §i pentru activarea unor disponibilitati latente. In situatia in care subiectul pune in actiune mecanisme compensatorii, elementele sugestive pot sa ocupe un loc insemnat. Astfel, de piIda, complexele de inferioritate nu sunt totdeauna justificate, put1ind fi induse pe cale sugestiva. In ace1a§i timp mobilurile care intervin in alegerea partenerului, profesiei, a locului de munca, in stabilirea preferinte10r pentru diferite persoane sau grupuri sociale pot fi intelese mai bine sub aspect psihologic dadl se au in vedere mecanismele compensatorii §i influente1e sugestive pe care acestea Ie implidL Persoana care recurge prin mecanisme compensatorii la refugierea intr-o lume iluzorie specifica reveriei diume este evident supusa unor influente auto §i heterosugestive. Acest fenomen poate imbraca aspecte pozitive, astfel de mecanisme stand la baza rezistcntei psihice neobi§nuite de care au dat dovada unii oameni aflati in condili deosebit de gre1e (inchisOli, lagare de concentrare, izolare etc.). Subiectii respectivi §i-au inchipuit ca trebuie sa reziste §i chiar au rezistat cu adevarat. Aspectul negativ al fenomenului dcscris mai sus este ilustrat de faptul ell un subiect obscdat de boala se va imbolnavi mai repede §i va contracta 0 afcqiunc mai grava.

• Mecanismele de identiticare Este bine cunoscuili tendinla tireasca a oamenilor de a se identifica cu persoane, grupuri, situatii, institutii sau organizalii, fapt ce Ie confera un plus de stabilitate afectiva. Este evident ca odata prod usa idenlificarea Cll 0 persoana sau model comportamental, subiectul va incorpora prin mecanisme sugestive §i elemente specifice modelului respectiv (astfel, de pi Ida, nu de putine ori preluam necritic ideile §i comportamentele unei personalitati care ne place).

24

• Sugestia ~i dependcnlele umane Gheorghiu (1982) subliniaza faptul ca fiinta umana depinde de 0 serie de convingeri, obiceiuri, motivalii, de particulariilitile unor procese cognitive, de rolurile socia Ie pc care este silita sa Ie joace fata de persoane, institutii (familie, §coala, biserica, loc de munca), cat §i fata de colectivitatile dirora Ie apartine. Un loc aparte 11ocupa dependenta omului fala de sistemele verbale de comunicare. Astfel, cercetatoarea gem1ana Petra Netter (1989) a demonstrat experimental eli subiectii tratati cu tablete de nicotina §i cu preparate "placebo" reaqioneaza in functie de propriiIe lor reactii anticipative la preparat §i nu in functie de efectele reale ale acestuia. Evans (1989) rclateaza, la randul sau, faptul ca doi subiecti obi§nuiti sa consume L.SD. §i care au primit un preparat "placebo" au avut experienlc de tip halucinator, in timp ce aceia§i subiecti nu au raportat nimic atunci cand au prin1it cu adevarat L.SD., dar Ii s-a spus ca este yorba de un preparat "placebo".

• Dominapa elementelor concrete

o

serie de factori care explid1 atat constituirea situatiilor sugestie, Giit§i capacitatea subiectului de a reaqiona la aceste situati cu caracter provocativ i§i au originea in particularitali ale proceselor cognitive . Una din aceste particularitati 0 reprezinili forta cu care actioneaza §i se insinueaza in procesul cunoa§terii concretului intuitiv. Speciali§tii in psihologia rec1amei §tiu bine ca un produs frumos ambalat are mai multe §anse sa fie cumparat decat a11produs, chiar de calitate superioara, al caroi ambalaj nu satisface criteriile estetice.

" Persistenta in psihologia aduUului modern a unor clemente magice ~i mitice Int1uentarea sugestiva este facilitata §i de faptul ell. foarte multi oameni care se considera rationali nu s-au eliberat pe deplin de reprezentari mitice §i conduite magice, ei cazand victime unor prejudedili sau comportamente superstitioase. 25

Tinand searna de acest lucru nu trehuie sa ne mire interesul de care se bucura astazi profetiilc, zodiacele sau faptul di multi oamcni cu nive! cultural ridicat se cred victimele unor intluente malefice produse prin intermediul vrajilor. Credinta In astfel de influente nu prcsupune neaparat pierderea controlului rational, dar implica ~i l11ulteelemente nonrationaIe, de natura sugestiva.

Capitolul 2

SUGESTIA ~I FENOMENUL HIPNOTIC

Posibilitatilc hipnozei au fost cand exagerate, a~tept3.ndu-se de la cei care 0 practicau adevarate minuni, rezolvarea unor cazuri pe care nu Ie puteau realiza alte l11etode medicale sau psihologice, dind minimalizate sau chiar negate de calre sceptici, care Insa nu se straduisera suficient sa cunoasca metoda In detaliu. Se pare di un deserviciu Insemnat I-au tacut hipnozei apropierea exagerata a acesteia de fenomenele parapsihice, considerandu-se ca persoancIe care 0 practica trebuie sa dispuna neaparat de forte supranaturale, dit si performantele hipnotizatorilor de estrada care au Indepartat pe multi cercetatori serio~i de acest domeniu. De asemenea, l11ulte Iucran din cadrul literaturii ~tiinlifico-fantastice au accentuat ideea ca subiectul hipnotizat devine un fel de robot uman, controlat pe cai paranormale de catre eel care a indus hipnoza, fapt ce a generat tel11eri nejustificative din partea unor pacienli care ar fi putut beneficia de avantajele acestei tehnici. Hipnoza nu este un fenomen supranaturaI, ci doar 0 stare modificala de con~tiinla, asemanatoare cu relaxarea sau cu stan Ie meditative specifice unor culturi orientale. Fenol11ene asemanatoare cu eel hipnotic se Inmlnesc frecvcnt In viata cotidiana. Astfe1, cineva poate fi amt de absorbit de lectura unui roman sau de vizionarea unui film la televizor, Incat nu mai aude soncria de la u~a sau poate fi atat de cufundat in ganduri incat nu mai sesizeaza ce-i spune interIocutorul cu care tocmai discuta. Se apropie de hipnoza ~i fenol11enele de reverie, cand, furati de propriile constructii imaginative, parca ne transpunem in alte locuri ~i traim alte stan decat cele legate de realitatea imediata sau cele de extaz religios pe care Ie traiesc adevaratii credincio~i. ~oferul care conduce noaptea ~i este fascinat de dung a luminoasa a ~oselei care ii produce 0 ingustare a campului con~tiinlei ce se poate uneori soida cu accidente, este ~i eI victima unci swi ascmanatoarc

26

27

,.

11\

cu hipnoza. Aceste stari Ie denumim in limbaj comun cu ajutorul unor termeni ca: "a te Iasa furat", "a fi pc alta lume" etc. Cei care traiesc astfel de stari f~i orienteaza de fapt ganduri1e fn interiorul lor. Fenomene de tip hipnotic au fost descrise inca din antichitate ~i se inmlnesc inca 1'recvent fl1 practici1e magice specifiee culturi10r primitive. Putem vorbi de hipnoza modema odata cu experiente1e medicului austriac Franz Anton Mesmer (1734-1815), care a descris hipnoza §i starile specifice acestcia sub denumirea de "magnetism animal". Sistemul de tratament utilizat de Mesmer a 1'ostironizat de catre medicina din acea perioada din cauza manierei teatrale in care aborda el pacientii. (Pacicntul era introdus intr-un feI de butoi cu apa, fiind inconjurat de sarme ~i tot felul de magneti, care aveau menirca sa puna fn evidenta fluidul dcnumit "magnetism animal". Adesea pacientii sugestibili erau cuprin§i de convulsii).

o comisie instituita in anul 1784 de ditre rege1e Frantei, comisie din care a flicut parte §i Franklin, ambasadorul Statelor Unite, a prim it sarcina sa cerceteze cxperimentul "magnetismul animal". Cornisia respectiva a ajuns la conc1uzia eli aceasta nu era altceva dedit un rezultat al imaginatiei. J)e~i Mesmer a 1'ost discretitat, teoriile sale 1'iind ne1'ondate §tiintitic, l1ml1i pacienti continuau sa se vindece prin metode1e sale §i aeeasta a eonvins ea de§i teorii1e crau grc§ite, totu§i 1'enomenul respectiv exista cu adevarat. De hipnoza s-a folosit §i abatele Johann Joseph Gassner (17171799), cunoscut exorcist din Elvetia, care avea darul de a alunga "fortele negative" care puneau stapanire pe pacient. Medicul englez John Elliotson (1791-1863) a realizat primele interventii chirurgicaJe in stare de lransa hipnotica, iar James Esdaile, medic scotian (I 808- 1856) a relatat 345 operatii de chirurgie majora realizate in India, in somn hipnotic (cf. E. Hulgard §i J. Mildrad, 1975). Tennenul de hipnoza este introdus de eng1ezul James Braid (17951860), de la grecesul hipnos care inseamna 50mn, e1 considerand hipnoza ca pe un "somn nervos".

o alenVe

deosehita estc acordata hipnozei de clitre ce1e doua mari ~coli ale psihiatriei franceze, ~coala de 1a Sa1petriere, reprezentata de 28

Jean- Martin Charcot (1835-1893) §i §coala de la Nancy, a1 caroi reprezentant de seama a fost Hyppolyte Bernheim (1840-1919). Dad Charcot considera hipnoza ca pe un fenomen patologic, specific istericilor, dimpotriva, Bernheim era de parere ca hipnoza este un fenomen normal, rezultat al sugestiei. Acesta din urma a fost in mare masura int1uentat de rezultatele deosebite ale unlli medic de tara - Li6beault (1823-1904). Utilizarea In scopuri terapeutice a hipnozei a fost sustinuta §i de succesele cunoscutilor psihiatri Breuer §i Freud. Ulterior, Freud abandoneaza hipnoza in favoarea propriei sale teorii §i mctode - psihanaliza - ceea ce a tacut ca, pentru moment, interesul pentru hipnozii sa inregistreze un regres. In 1889 a avut loc primul Congres International de Hipnoza Terapeutidi §i Experimentala, §i cam in aceea§i perioada, marii teoreticieni in domeniul psiho10giei incep sa se intereseze de fenomenul hipnotic. Wilhelm Wundt a scris 0 lucrare despre hipnoza. William James include un capitol dedicat hipnozei in ce1ebra sa lucrare "Principiile psihologiei", iar Pierre Janet abordeaza §i el hipnoza din perspectiva disocierilor de personalitate. In timpul primului razboi mondial McDougal a tratat, cu ajutorul hipnozei, soldati atlati in stare de §oc. Un pas important in dezvoltarea hipnozei ~tiinpfice il reprezinta lucrarea lui Clark Hull (1933) - "Hipnoza §i sugestibilitatc". ~i in timpul celui de-a! doiIea razboi mondial hipnoza a 1'ost utillzata cu succes In tratamentul nevrozelor de razboi. Apoi, treptat, aplicatiile ei s-au ext ins in stomatologic §i obstretidL In anu1 1955 Asociatia Medicala Britanica §l in 1958 Asociatia Medicala Americana au hoHirat ca hipnoza sa fie inc1usa ca disciplina in Invatamfu1t, In §colile medicale, iar in anul 1960 Asociatia Psihologilor Americani a dat 0 recunoa§tere oficiaJa a utiliziirii terapeutice a hipnozei de catre psihologi. La ora actuala exista, in a1'ara de societaple nationale, Societatea europeana de hipnoza, Societatea Internationala de hipnoza §i Societatea de hipnoza "Milton Erickson", dupa numele fondatorului ei, unul dintre cei mai talentati §i mai creativi hipnoterapeuti ai lumi. 29

In vara anului 1993 a avut loc in Austria (Viena) cel de-al 6-lea Congres de hipnoza in psihoterapie §i medicina psihosomatica la care au luat parte peste 900 de medici §i psihologi din aproape toate tanle lumii, inc1uzand §i lara noastriL Hipnoza are 0 serie de aplicali practice, alat tn c1inica pentru psihoterapie, cat §i In alte domenii de activitate, unde se cere optimizarea perfonnanlelor umane. Astfel, ea patrunde tot mai mult in pregatirea psihologica a sportivilor de inalffi perfonnanla, dit §i a cosmonautilor pentru oblinerea unui echilibru emolional de nivel superior, pentru perfcqionarca capacitalii de concentrare a atenliei, a deprinderilor motrice, dit §i pentru 0 mai buna autoreglare a comportamentului in ansamblu. De tratanlent hipnotic pot beneficia §i arti§tii Cll trac de scena sau elevii §i studenlii hiperemotivi care au tendinla de a sc bloca la examenc §i de a obline rezultate sub posibilitalile lor reale. Cerceffirile din ultimi ani au demonstrat ca hipnoza poate contribui §i la cre§terea eficicnlei invalarii, cat §i la dezvoltarea unoI' disponibiliUili creative latente. In clinica hipnoza sc aplica tn foarte multe domenii. Astfcl, ea se folose§te cu succes in chirurgie, pentru realizarea unoI' operalii flira ancstezic sau cu 0 cantitate mai redusa de anestezie atunci cand subicctul prczinta intoleranta la astfe1 de substanle sau cand acestea lipsesc (in conditii de izolare, de lupta etc.). Hipnoza s-a dovedit utila §i pentru reducerea anxietalii pre-operatorii, precum §i pentru realizarea unei evolutii post-operatorii cat mai bune §i cat mai rapide. Un domeniu unde hipnoza poate face foarte mult II reprezinta combaterea durerii; cste yorba de durerile din boliIe cronice, de migrene, cat §i de celc ce apar in timpul na§terii sau In timpul unui tratament stomatologic. In medicina psihosomatica hipnoza se utilizeaza tn terapia unoI' afectiuni care vizeaza aparatele cardio-vascular, respirator, digestiv sau endocrin (tahicardie, hipertensiune arteriala, vlirsaturi, colici, colite, astm bron§ic, obezitate, tulburan sexuale etc.). Ea are, de asemenea, aplicati tn domeniul unoI' afectiuni demlatologice (prorit, psoriazis, reactii alergice, tratamentul negilor) §i tn recuperarea unoI' deficiente motorii produse de accidente vasculare sau traumatisme. 30

I

I~ I

Sfera cea mai larga de aplicatie 0 are tratamentul prin hipnoza tn cazul afectiunilor nevrotice (reactii de tip fobic, atacuri de panica, anxietate, tulburari ale atentiei §i memoriei). Cercetari recente au evidenliat faptul ca prin hipnoza s-ar putea influenta favorabil chiar evolutia unoI' boli grave, cum ar fi cancerol sau SIDA. Astfel, la penultimul congres european de hipnoza din 1990, Simonton din S.U.A. a elaborat de curand 0 lucrare denumiffi "Rolul psihoneuroimunologiei - consiliere §i factorul psihic in cancer". Specialistul german Lenk (1990) a condus un seminar practic dedicat utilizani hipnozei in cancer, iar un coleg al sau, tot geffi1an, Otremba (1990) a prezentat date clinice §i experimenta1e incurajatoare oblinute pe pacienli bolnavi de SIDA. Adeplii psihoterapiei, in care inc1udem hipnoterapeulii, au ajuns la concluzia ca daca prescriem medicamente pentru probleme de natura psihologica, nu facem decat sa mascam problema reala. Inleleplii orientali spuneau ca dllruind cuiva un pqte ii yom potoli foamea pentru ditva timp, dar daca 11invalam sa pescuiasca el va fi capabil sa-§i procure hrana pentru tot restul zi1elor. La fel, daca ii tnvalfun pe pacienli prin interrnediul hipnozei §i apoi ai autohipnozei (hipnoza realizata de pacient singur, in absenla terapeutului) cum sa se insanato§easca §i sa ramana sanato§i, cum sa-§i rezolve problemele de viala, Ie punem Ia dispozilie un mijIoc care ti va ajuta sa-§i menlina echilibrul sufletesc §i 0 stare buna tot restul vietii. Majoritatea oanlenilor nu sunt con§tienti de resursele interioare pe care Ie au la dispozitie, ei ignorand faptul ca' exista 0 cale dea intra in contact cu aceste resurse pentro a ameli ora §i menline sanatatea §i pentru a se autoperfecliona fizic §i psihic. Mentalul con§tient al omului 11ajuffi sa rezolve 0 serie de probleme, sa inleleaga diverse situatii doar la nivel logic. Trebuie deschise §i caile pentru cunoa§terea intuitiva care are loc prin mecanisme subcon§tiente §i aceasta se face mai u§or cu ajutorul relaxani, hipnozei §i autohipnozei. 31

2.l.Caracterizarca

genera Hi a fenomenului hipnotic

Marcuse (1959) subliniaza faptul ca hipnoza este 0 stare modificata a organismului produsa prin repetarea unor stimuli §i in care sugestia este mai eticienta dedt de obicei. Majoritatea speciali§tilor definesc hipnoza ca 0 stare indusa., de regula in mod artificial asernanatoare cu somnu1, dar in acela§i timp diferita de acesta din punct de vcdere fiziologic, stare caracterizata prin sugestibilitatc crescuta, ca rczultat al carcia pot fi induse subiectului, mai u§or decal in stare nonnaIa, 0 serie de modifidiri senzoriale, perceptive, mnezicc §i motori i (dupa Weitzenhoffer, 1963). Prin hipnoza se realizeaza deci 0 stare de hipersugestibilitate sclectiva produsa subiectului prin anumite proceduri specifice, de natura fiziologica sau/§i psihologica de catre 0 alta persoana (hipnotizator) sau de catre suhiectul insu§i (in cazul autohipnozei). In timpul hipnozei pot fi induse 0 serie de modifican spectaculoase ale procese1or psihice §i ale comportamentului, modificari ce pot imbraca aspecte pozitivc sau negative in functie de continutul sugestiilor administrate (Gheorghiu, 1(77). Astfel, pot ti realizate: A) Modificliri ale .~(ereisenzoriale, iluzii (perceperea distorsionata a unor obiecte existente In realiL'ltc), halucinati i (perceptii tara corespondent in realitate), precum §i moditicarca uoor praguri senzoria1e, hiperstezie - accentuarea sensibilitatii, anestezic - reducerea generala a sensibilitatii §i analgczie -- rcduc(~rea sensibilitatii dureroase. Datorita acestor afectc, este posibila utilizarea hipnozei in combaterea durerii. B) Mod(ficliri prosexice (ale atentiei): in hipnoza se produce 0 orientare selectiva a atenliei, care este indreptata predominant spre cele sugerate de terapcut §i intr-o mai mica masura spre stimulii arnbiantei. C) Modificari mnezice (ale memoriei): prin hipnoza sc poate obtine o anmezie (uitare) totala sau partiala a unor obiectc, evenimcnte, date, dupa cum se poate obline 0 hipemmezie sau accentuare a functiei mnezice, subicctul reliniind §i rediind mai u§or §i mai exact materialul memorat.

D) Modifidiri 'in sfera gandirii: in orma inductiei hipnotice poate sa functioneze la unii subiecti ceea ce speciali§tii numesc "logica transei", datorita careia ei accepHi ca fiind logice situatii pe care nu le-ar considera ca atare in stare normala. De pilda, subiectul, care, in urma sugerarii faptului ca este pre§colar, se comporta ca un copil de 6 ani, poate discuta in ace1a§i timp cu sotia sa, fadi ca acest lucru sa i se para ciudat sau nepotrivit. E) Modifidiri 'in domeniu/ activitaJii motorii: relaxare musculara, actiuni automate, rigiditatea corpului, mentinerea timp indelungat a unor pOLjtii incomode, cat §i modificarea comportamentului de ansamblu al subiectului. F) Modificliri 'in sfera afectivitliJii. Acestea capata conti nut specific in functie de cele sugerate de terapeut. De regula, majoritatea subiectilor care au fost hipnotizati, afin:nii in mod spontan ell au trait in timpul hipnozei 0 stare afectiva pozitiva, de calm, lini§te §i relaxare profunda. Frecvent hipnotizatorii profesioni§ti sugereaza subiectilor regresia de varsta. Ciind sugestiile au actionat, subiectul se compocta ca §i cum ar avea 0 varsta mai mica decat cea realli, el modificiindu-§i comportamentul astfel incat sa corespuncIa varstei sugerate. La subiectii foarte sugestibili se modifica vocea, mimica §i chiar scrisul, caracterele utilizate in scriere fiind specifice copilariei. Multi autori citeaza cazuri in care subiectii regresati pana 1a varsta copilanei §i-au amintit 0 limba pe care a vorbisera in copilarie §i pe care 0 uitasera in prezent, conversiind sau chiar scriind in limba respectiva. As (1962) relateaza cazul unui subiect care, regresat la varsta copilariei, utiliza un dialect suedez, iar Gheorghiu (1977) pe eel al altui subiect, care vorbea maghiara. Nici unul din ace§ti subiecti nu-§i mai amintesc de limbile respective in stare de veghe. Milard (1975), la riindul sau, citcaza cazu1 unui subiect care fusese crescut in China, in copilarie, §i care in unna regresiei de varsta §i-a scris numele cu caractere chineze, ceea ce nu a fast capabil sa faca in stare de veghe. 33

32

Regresia de varsHi este mult folosita de catre hipnotizatorii clinicieni pentru a "dezgropa" amintirile psihotraumatizante uitate, care au produs la subiecti tulburari de tip nevrotic. Sugerarea starilor descrise mai sus, cu exceptia regresiei de varsili, nu se utilizeaza decat rareori in clinica §i atunci mai mult in scopuri didactice, demonstrative sau pentru a verifica gradul de profunzime al hipnozei. Trebuie tacuili totu§i precizarea ca datoriili posibilitatilor neobi§nuite de modificare a comportamentului prin hipnoza, este posibila utilizarea tcrapeutica a acestei tehniei, prin hipnoza pu~dp-se reali?2. ';I'decm ee par de domeniul miraeolului.

2.2. Caracteristicile starii transei hipnotice Rezultat al inductiei hipnotiee, starea de transa hipnotica este eonsiderata astazi ca 0 stare modificata de con§tiinta. Hilgard §i Gheorghiu (1977) descriu starea hipnotica prin urmatoarele earacteristici: A) Reducerea funcfiei de planificare. Subiectul hipnotizat pierde initiativa §i nu mai are dorinta de a realiza actiuni planificate pe cont propriu. Aflat in hipnoza, subiectul actioneaza doar in conformitate cu ceIe sugerate de terapeut. EI poate actiona, dar de cele mai multe ori nu simte nevoia s-o faca. Aspectul exterior al persoanei hipnotizate este al unui individ pasiv, care reactioneaza doar la comenzi venite din afara. Acest fen omen este §i mai evident atunei cand terapeutul sugereaza subiectului sa mentina mai mult timp 0 pozitie ineomoda pe care nu 0 modifica decat atunci cand i se cere in mod expres s-o faca. Gill §i Brennman (1959) au intrebat ur subiect de ee ered:: e1 _1 se ana in hipnoza. (Autori au taeut diverse experimente cu respecti\ul subiect aflat in hipnoza: dad! era relaxat I-au activat, daea a afirmat ca-§i simte bratul insensibil, i-au comandat revenirea sensibilitatii etc.). Interogat asupra stani sale, subiectul raspunde: ,,~tiu ca ma aflu in hipnoza pentru ea fac ceea ce-mi spuneti dumneavoastra". 34

B) Redistribuirea atenfiei. tn hipnoza se accentueaza se1ectivitatea atentiei, atentia subiectului fiind orientaili in mod special spre ceea ee spune §i face hipnotizatorul. Aflati intr-o hipnoza profunda, acesta poate inregistra stimulii din mediulinconjurator sau proveniti de la alte persoane, dar nu reactioneaza decat la eomenzile date de hipnotizator (este cunoscut faptul ea 0 alili persoana nu poate anula hipnoza indusa de catre terapeut; dadl subieetul este Iasat singur, el poate reveni treptat la starea normaIa sau poate intra din hipnoza in somn natural). Hilgard afirma ea interpretarea conform eareia hipnoza reprezinili o concentrare maxima a atentiei, pe baza selectivitatii sale din stare obi§nuita de veghe, teorie sustinuta de Barber (1960) §i Leuba (1960), nu este sustinuili de date experimentale. Astfel, Amedeo §i Shagass (1963) au demonstrat di subieeti in stare de hipnoza au fost mai putin capablli sa rezolve probleme de aritmetica decat eei aflati in stare de veghe. Inregistrarea mi§Cmlor oeulare eorelate eu performantele cognitive indica mai curand 0 ere§tere a activitati difuze a creierului la subieeti hipnotizati. Robert (1964), utilizand 0 serie de teste de atentie, nu a gasit niei o corelatie intre capaeitatea de concentrare §i hipnotizabilitate, iar Das (1964) afirma ca subiecti cu atentia mai sustinuta sunt mai putin hip-· notizabili. Interpretand aceste date experiemntale, Hilgard este de parere ca in hipnoza avem de-a face cu 0 scad ere a atentiei generale, el denumind fenomenul "inatentie selectiva". (Subiectul aude doar vocea hipnotizatorului §i nu aude alte voci). C) Capacitatea crescuta a producfiei imaginative (vivacitatea reprezentanlor memoriei). Din relailirile subiectilor hipnotizati rezulili ea reprezentanle din timpul hipnozei sunt deosebit de vii. Adesea ei au adevarate stan halucinatorii, percepand obiecte, persoane sau situatii care nu exisili in realitate. De asemenea, este cunoscuili pregnanta §i vivacitatea viselor hipnotice. D) Reducerea controlului realiiliti §i toleranta crescuili pentru distorsionari ale acesteia. in viata eotidiana controa1eIe pc care Ie realizeaza omul asupra mediului ineonjuditor sunt foarte frecvente: omul prive§te in jur, se 35

IIII

I

uim la ccas, asculta, atinge obiectele. In timpul hipnozei aceasta reducere a controlului este produsa de sugestiile de relax are §i deta§are, ea condudind la randul sau la acceptarea mai facila a distorsiunilor perceptive. Astfel, subiectul hipnotizat accepta amintiri false, schimbari ale personalitatii, distorsionan ale perceptiei timpului (cercetarile au demonstrat ea intervale1e seurte sunt percepute ca mai lungi, iar ce1e lungi ca mai scurte), perce perea de tip halucinator a unor persoane sau obiecte care se afla in incapere. Aceste fenomene pun in evidentii 0 redueere sub influenta hipnozei a capacitatilor discriminatorii §i critice ale subiectului. De§i nu trebuie sa intelegem ca. toate capacitatile logiee sunt suspendate, se observa o anumita tendinta necritica de a lua lucrurile "ad literam". Caracterizand acest [enomen, Orne (1959) vorbe§te de a§a-numita "logica a transei", conform careia subiectul accepta ca fiind logice situatii pe care in stare naturaIa nu le-ar considera ca atare. E) Cre!jterea gradului de sugestiibilitate. In hipn071i receptivitatea la sugestii a subieetului crqtc foarte niult comparativ eu starea obi§nuiUL Stimuli sau incitati sugestive, care in afara hipnozei determini! reactii de intensitate foartc redusa sau nu produe niei 0 reactie, conduc la modifican de amploare dad sunt administrati in urma inductiei hipnotiee. Pe aceasta se bazeaza numeroase1e aplicati ale hipnozei in terapie san in optimi7Mea comportamentului. F) Accentuarea comportamentului de jucare a unor roluri. Subiectul aflat in hipnoza nu efeetueaza numai actiuni simple, sugerate de terapeut. EI poate intra intr-un rol care presupune desfa§urarea unor aetiuni complexe cerute de acesta. Subiecti prezinta in hipnoza 0 mai mare capacitate de transpunere in mlurile sugerate, comparati v cu starea obi§nuita. Astfel, de pilda, unui subiect caruia i se sugereaza ca are alta vinita decat cea reala sau di este 0 aWi persoana, va tinde sa interpreze cu muM autenticitate mlul sugerat. Exista chiar §i 0 teorie care tinde sa explice fenomenul hipnotic prin jucarea unui rol (Sarbin, 1956; Sarbin ~i Anderson, 1%7). 36

G) Apari[ia amneziei post-hipnotice. Amnezia sau uitarea celor ce s-au pdrecut in timpul hipnozei rcprezint1l una din particularita.!ile.k: baza ale starii hipnotice. Aceasta amnaie poate fi sugerata de terapeul dar ea se poate instala §i spontan mai ales in starile de trans~i mai profunda. H) Starea de relaxare psiho-jixidi. Majoritatea subiectilor care au fost hipnotizati §i s-au dovedit receptivi la hipnoza descriu starea pe care au resimtit-o ca fiind caracterizaHi prin relaxare tizica §i psihidi, lipsa de interes pentru ceea ce se petrece I'n jur, dorinta de a urma' eu exactitate instructiunile terapeutului, incapacitatea de a se opune acestora, dorinta §i satisfactia de a ramane vreme indelungata tara a intreprinde ceva. Multi subiecti relateaza §i prezenta unor senzatii de greutate §i uneori de caldura in membre, ca in cazul relaxarii dupa metoda antrenamentului autogen al lui Schultz. I) SdJderea acuitaJii perceptive. In stare hipnotica, stimulii ambiantei sunt perceputi mai estompat, cu mai putina c1aritate ~i precizie, unii dintre ace§tia nefiind perceputi deloc. Multi subiecti au descris starea traita I'n timpul hipnozei ca fiind o. stare intennediara intre starea de veghe §i cea de somn. Hilgard a aplicat asupra unor subiecti cunoscuia scala de lV-pnotizabilitate Stanford §i i-a solicitat apoi pe ace~tia sa relateze eu privire la efectele spontane, nesugerate ee aPar in timpul hipnozei. Majoritatea subiectilor hipnotizati relateaza ca au simlit: lipsa dorintei de a vorbi, de a se mi§ca ~i de a gandi, tendinta de a da curs celor sugerate de experimentator, schimbari in aparenta sau dimensiunea Ullor parti ale corpului, senzatie de zbor, de v3.rtej, ei descriind starea ca fiind asemanatoare cu somnul. Tart (1970) a interogat un subiect, foarte talentat pentro hipnoza, asupra starii traite de acesta in timpul unei transe profunde. Acesta a earacterizat starea sa astfel: - absenta senzatiei corpului propriu; - absenta senzatilor sau evenimentelor venite din afara, con§tientizeaza doar un feI de fluid sau flux de energie care n inconjoara; 37

IIII

- nu are con§tiinta lumii exterioare, cu exceplia voci depersonalizate a hipnotizatorului, care ii transmite mesaje agreabile §i amuzante, care parca ii vin din marea infinita a oceanului cosmic; - sentimentul ca se afla in afara timpului; - pierderea identitatii persona1e. Desigur, nu toti subiectii sunt capabili sa atinga 0 astfel de profunzime a transei hipnotice. Interesant esk ca stari similare ell ceie descrise de subiectul investigat de Tart au fost descrise de cei care au studiat diversele variante ale meditatiei de tip oriental (Govinde, 1%0; Phillipe, 1963).

- Somn ceva mai profund: insensibilitate, catalepsie, automatisme motorii. Subiectul nu mai poate interveni in desIa.§urarea mi§carilor automate (daca se imprirna 0 mi§care rotativa a bratului, subiectul nu mai este capabil s-o controleze). - Stare intermediara: la catalepsie §i automatisme se adauga faptul ca subiectul nu mai reaclioneaza la nimic in afara de comenzile date de hipnotizator §i nu-§i mai aminte§te dedit relatiile dintre el §i hipnotizator.

B) Stare somnambulidi profunda - Somn de tip somnambulic obi§nuit: se caracterizeaza prin amnezie totala la trezire §i halucinalii in timpul starii hipnotice care dispar la trezire. Subiectul se afla sub controlul hipnotizatorului. - Somn de tip somnambu1ic profund: amnezie totala la trezire. Halucinalii hipnotice §i posibile halucinalii post-hipnotice. Subiectu1 se afla sub controlul total al hipnotizatorului.

2.3. Profunzimea hipnozei Nu toti oamenii pot fi hipnotizali in aceea§i masura. Unii nu reaclioneaza de fel la induclia hipnotica, altii reaclioneaza moderat, iar allii se dovedesc deosebit de receptivi. Susceptibilitatea hipnotica reprezinta capacitatea individului de a fi hipnotizat. Oamenii difera in privinla acestei susceptibilitlili a§a cum difera in ceea ce prive§te inteligenta sau aptitudinile sporti ve. Speciali§tii au ajuns la conc1uzia ca performanta hipnotica depinde amt de susceptibilitatea hipnotica a individului, dit §i de atitudinea acestuia fata de hipnoza (0 persoana inalt hipnotizabiUi poate rezista la hipnoza daca i§i propune acest lucru). Pentru masurarea susceptibilitatii hipnotice au fost a1catuite, inca de la sfar§itul secolului trecut, scale de evaluare a gradului de pro funzime al hipnozei pe care poate sa-l atingi'i un indi\'id. Profunzimea hipnozei, dupa Liebeault (1889) (cf. Hilgard. Weitzenhoffer, Lande §i Moore, 1961):

Cotarea susceptibilitiltii hip notice dupa Davis ~i Husband (1931) Profunzimea hipnozei

Punctul acordat

- Non susceptibil - Stare hipnotica

(scor)t ~ 3 45

- Transa u§oara

i

.- Relaxare musculara 1- Tremurul pleoapelor 1--

6 7 10

II

- Somn u§or: semne1e de mai sus, la care se adauga catatepsie (greutate, inertie musculadi), dar cu capacitatea de a-§i modifica pozilia membrelor. 38

:iT" ransa m edi e

13 1

_______

Ii ~

-

1-

17

is IS

Inchiderea fizicii ochilor Relaxare totala

- Catalepsia pleoapelor - Catalepsia membrelor - Catalepsia rigida Anestezie in manu§a (anularea sensibilitatii numai in anumite zone ale mainilor)

I

A) Somnul superficial - Ameleali'i: toropeala, senzatie de greutate in cap, dificultati de a deschide ochii.

Manifestiiri obiective

!

Amnezie (uitare) partiala

I

- Modificiiri in sfera personalitalii

- Oistorsioniiri Reactioneaza la sugestii perceptive Anestezie post-hipnoticii

111-

post-hipnotice (iluzii)

simple _

39

-,-------------------r-------

~21-T

Capacitate de a deschide ochii- tara a afecta transa Sugestii post-hipnotice bizare care sunt accept ate de subiect

£I

23

1-

I

!

L__

26 27 28 29

-

25

1-

5. Blocarea degetelor

!

Halucinatii vizuale pozitive* post-hipnotice Halucinatii auditive post-hipnotice Amnezie post-hipnoticii sistematica Halucinatii auditive negative

: I

J

de tip somnambulic (='""= ","mhili"'tii)

!-

~__ ~ Ciiderea capului

,

!-

2. Inchiderea ochilor

,

,

,

--

---l

scala Harvard __ Capul subiectului se apleacii in

6. Rigiditatea bratului

17. I

I-

pi ,

,

I

i ~

I

-i

1•

"4.ImobiIizarea - ide~-------[3. COborarea,;;,:;bra_tul_uiil= idd;em bratului ______________

40

.....l~

I

~

i s~ ciauadministrate sugestii cii -- Subiectului :r~:a bratuJ nusugestiilor se poate ridica; ridicii bratul mai mult de eJ 2-3nucm.

~L

'

I

~

_

1- 1 se sugereaza di palmele se apropie; se coteaza atunei cand ~_m_u_lt de ciiteva palmele nu suntgrade. mai departate de _ 10 cm la terminare-a probei. !

1: i

i-

i

eomuniciirii (i se sugereaza cii nu poate sa rni§te eapul In

!

semn de NUl)

I

i

I

I

'I

I

i

--------j---:---------r---------:---------:--~----------l

I

1- Senme eVldente cu pnVlre la efeet ' (face rni§ciiri ca §i cum ar dori sa alLmge musca).

'- Idem

; o.n-;,-l~~~-ps-ia-----Ii pleoapelor '1 , 11. Sugestia

nu reu§e§te sa indoaie bratu1 mai I se sugereaza cii bratul esle rigid;

------i---------+-----------------------1 1- Inhibarea Nu poate mi§ca capul

9. Halucmatle pozitiva (i se sugereaza ca aude bilzilitul unei

--Li- -Oci,-i-I-r-am-iln sugereazii sa 11l~~i Incerce chia-r-c-~d--i-s--e-~ sa-i deschida.

- ;;;,;--

I

C -i -~~-~~ereazii

I

I

- ----j----------

post-hipnotica

post-hipnotica

L12. Amnezie !

---.--.---t----------------------i

i

---4

I

I

. .

idem

- idem

i

adrninistriirii indllcpei Inainte ca cxperimentatorul sa ceara In mod expres acest lucru.

I

-

I

8. Inhibarea eomunidirii

urma sllgestiilor macar cu 10 cm. ~ 1- Ochii subiectului se Inchid In urma

idem

I

Apropierea palmelor

I

i -- -------------------~----------------------------

I

I

'I

~ : I---------~--

!

1- Face macar unele rni§ciiri

.,

1

1

~

,

I se sugereaza cii degete1e sunt Incle§tate unele In altele. Nu reu§e§te sa desfacii degelele atunci cand i se cere.

I

Comportament H ipero;le"i

!term (~robe) aplica~ 1- - Sc~la-t"ia~~d-r----criteriul-de Scala Standford I a rezultalelor ~~~~~ dupa (Forma A) 1. Oseilatia corpului

1

,------------J-----------+-------------

La ora actuaH1.,in domeniu1 hipnozei c1inice §i experimentale se utilizeaza eel mai frecvent scalele de hipnotizabilitate Stanford (autori Weitzenhoffer §i Hilgard, 1957; 1959; 1962) §i Harvard (autori Shor §i Orne, 1962) . Redam in tabelul de mai .ios itemii (probele) comparativi aj susceptibilitatii hipnotice ale scale lor Standford (fonna A) §i Harvard (Hilgard, 1971):

i

1-

1

!

* Halucinatiile pozitive se refera la perceperea unor obiecte, persoane, situatii inexistente In realitate, In timp ce halucinatiile negative caracterizeaza situatia In care obiectele §i situatii1e prezente nu sunt percepute de catre subiect.

iI

1- idem

1

Transa profunda (de tip . somnambulic)

I'-

1-

~I ' i

I

l

glema)

atinga glema.

tl-----------------------1 observabile ca §i cum ar dori

cii atinge

i

:- idem

m

~

1

sa

putin) de care i§i arninte§te cii ar fi Reproduce fost realizatecelInmult timpul 3 probe hipnozei. (sau mai

Sca1e1e de testare a gradului de hipnotizabi1itate se utilizeaza, de regula, mai mult in scopuri experimentale. Clinicienii se mu1tumesc sa testeze receptivitatea la hipnozil a pacientilor lor utilizand probe izo1ate (teste de sugestibilitate) din cadrul acestor scale, probe de tipul ce10r descrise 1a capitolul consacrat inductiei hipnotice. o problema care a preocupat mu1t pe speciali§ti a fost ih ce miisura susceptibilitatea hipnotica este antrenabilil prin experienle repetate. 41

Rezultatele experimentale referitoare la aceasta problema sunt contradictorii. Astfe1, Shor, Orne, 0' Conell (1962) §i Gill §i Brennman (1959) au ajuns la concluzia ca susceptibilitatea hipnotica este modificabila in mica masura. As, Hilgard §i Weitzenhoffer (1963) au ales un e§antion cu scoruri medii la scala de hipnotizabilitate Standford, fonna A §i au incercat prin diverse metode sa Ie creasca gradul de hipnotizabilitate (disculii psihoterapeutice menite sa modifice atitudinea fala de hipnoza a subieclilor, utilizarea unor diferite tehnici de induclie hipnotica). Rezultatele obtinute de ace§ti autori au fost slabe, ei ajungand la concluzia ca susceptibilitatea hipnotica, a§a cum este ea masurata cu ajutorul scalelor Standford, are 0 stabilitate relativa.

2.4. Teorii explicative ale hipnozei A) Teoria fluidului vital. Cea mai veche incercare de explicare a hipnozei apartine lui Mesmer care sustine ca la baza hipnozei se afla "magnetismul animal", un fel de fluid care curge din corpul hipnotizatorului in eel al subiectului. Medicina timpului respectiv a infinnat aceasta ipoteza, de§i a fost nevoita sa accepte realitatea clinica a fenomenului hipnotic. Cercetarile mod erne de laborator, realizate cu ajutorul metodei electronografice, au pus in evidenta existenla unui biodimp ce inconjoara organisme1e vii §i pe care speciali§tii 11explidi printr-o concentrare masiva de microparticule de apa de la nive1ul pielii modificand prin prezenla sa unele caracteristici ale organismului. Nu a putut fi insa pusa in evidenta pana in prezent vreo legatura directa dintre existenta acestui biocamp §i producerea fenomenului hipnotic. B) Hipnoza - fenomen psihopatologic - specific isteriei. Cunoscutul psihiatru francez Charcot considera receptivitatea hipnotidi fiind caracteristica doar persoanele isterice, Clecica pe un fenomen patologic. EI presupune ca atunci cand indivizii i§i recapata echilibrul, ei nu mai pot fi hipnotizali. Studiile ulterioare au aratat insa ca subiecti normali sunt de cele mai multe ori mai hipnotizabili decat bolnavi psihici. 42

C) Hipnoza ~i somnul. Multi autori au sustinut ideea asemanan dintre hipnoza §i somn (chiar termenul de hipnoza provine de la termenul grecesc Hypnos = Somn). Aceasta teorie se bazeaza pe faptul ca persoana hipnotizata parea ca §i adormita (relaxata, inactiva, de ceIe mai multe ori cu ochi 1nchi§i). Cunoscutul fiziolog rus Pavlov considera ca inhibitia, somnul §i hipnoza fac parte din aceea§i categorie de fenomene. Dupa opinia sa, in timpul hipnozei, pe scoaqa cerebraHi aflata in inhibitie se mentin unele focare de veghe, pe baza carora este posibila legatura dintre subiect §i hipnotizator, subiectul fiind capabil sa execute comenzile date de acesta. Dar nici datele clinice, nici cele experimentale nu au confirmat ipoteza conform careia hipnoza ar fi tot una cu somnul. Astfel, s-a demonstrat ca un individ aflat in stare de hipnoza mai profunda poate fi activ in functie de conlinutul sugestiilor care i se administreaza (tine ochii deschi§i, se mi§ca, executa diferite actiuni complexe). Nici din punct fiziologic reactile din timpul hipnozei nu searnana cu cele din timpul somnului. Unde1e cerebrale din timpul hipnozei sunt specifice starii de veghe relaxata (unde alfa), in timp ce pentru somn sunt specifice unde mai lente. Studiile E.E.G. au demonstrat ca un individ este cu atilt mai hipnotizabil cu dit are unde alfa mai bine reprezentate. Pe aceste date se bazeaza cei care considera hipnoza ca find 0 relaxare mai profunda. D) Hipnoza ~i teoria rolului. Aceasta teorie apaqine lui Sarbin (cl. Marcuse, 1959), care considera fenomenul lfipnotic ca interpretarea unui rol (acela de persoana hipnotizata). Se accentueaza ideea ca individul hipnotizat se comporta a§a cum crede el ell trebuie sa se comporte 0 persoana aflata in hipnoza; in conformitate cu propriile sale idei despre hipnoza §i cu indicaliile hipnotizatorului, abandonandu-se pe sine in rol. Aceasta incercare de explicare psihosociala a hipnozei se bazeaza in mare masura pe faptul ca a fost gasita 0 corelatie semnificativa illtre hipnotizabilitate §i aptitudinile actorice§ti. Gheorghiu (1977) arata insa ca teoria rolului inlocuic§te 0 metafora - cea de "transa hipnotica", cu 0 alta metafora - cea de "rol", tara 43

i::i:ll

ea prin aeeasta sa expliee esenta fenomenului investigat. Nu pot fi explicate mai ales diferenteIe interindividuale in ceea ce prive§te hipnotizabilitatea si anume de ce unii subiecti se transpun pana la uitare de sine in rolul de persoana hipnotizata, iar altii nu reu§esc dedit foarte putin sau deloc acest lucru. Teoria rolului nu poate explica nici modul in care se poate realiza o operatic de chirurgie majora in stare de hipnoza, in absenta unor substante anestezice §i nici modul in care se realizeaza transpunerea in rol in cadrul fenomenelor de autohipnoza. De asemenea, cu ajutorul acestei teorii nu se poate explica nici faptul ell unii subiecti care doresc din tot sunetul sa fie hipnotizati §i cunosc foarte bine rolul dc persoana hipnotizaHi, nu raspund totu§i la hipnoza. ill' 'I

~II\ ,,\

E) Hipnoz.a fji teoriile fnvaJarii (Hall, 1933; Weitzenhoffer, 1953). Aceasta teorie epxlica posibilitatea comportamentului hipnotic pe baza invatarii (condilionarii unor deprinderi de a intra in transa). Autorii ei suslin d deprinderile hipnotice seamana cu cele de tipul absorbtiei in lectura sau cu deprinderile de a trai intens aventuri imaginare, insistand mult asupra importantei imitatiei in cadrul comportarnentului hipnotic. Dupa cum se poate 1esne observa §i aceasta teorie este insuficienm, ea nllirginandu-se mai curand sa descrie modul in care se structureaza comportamentu) hipnotic decat S3 explice mecanismeIe profunde ale acestuia. F) llipnoza fji psihanaliza. Au existat incercari de a explica ceea ce se intampla cu subiectul aflat in hipnoza §i prin intermediul concepte10r specifice psihanalizei. Astfel, multi autori considera transa hipnotica un fenomen regresiv, de intoarcere a subiectului ]a trairi specifice varstelor copilariei. In stare de transa hipnotica subiectul paate obtine 0 serie de beneficii secundare, pe care nu Ie-ar obtine in stare de veghe (l§i pennite libertati pe care altfel nu §i le-ar putea penrute). Se subliniaza importanta raporturilor de subordonare dintre subiect §i hipnotizator, pe care psihanali§tii Ie aseamana eu cele dintre parinte §i copi!. Astfel, conform acestei teorii in cadrul hipnozei paterne, h.ipnotizatorul este identificat cu figura autoritarll a tatalui in timp ce in cadrul hipnozei mateme hipnotizatorul preia rolul protector al marnei. 44

Toti psihanali§tii incearea sa stabileasca 0 analogie intre fenomenul hipnotic §i dragostea de tip erotic, insistandu-se pc fenomenele de tip transferential care apar intre subiect §i hipnotizator. Astfel~ de pilda, Gill §i Brenman (1947) explidi. hipnoza prin intermediul regresiei §i transferului. Psihanaliza modema eonsidera hipnoza ca 0 regresie paqiaHI. in slujba egoului (Kris, 1952). Hilgard este de parere ca §i aceasta explicatie a manifestanlor hipnotice este insuficienta, neacoperand toata aria de manifestan specifice acestora. Dificil de explicat prin prisma conceptelor psihanalitice ar fi §i fenomenele de autohipnoza. Daca in ceea ce prive§te explicatia teoretid psihanaliza pare sa nu fi adus prea multe lucruri noi, imbinarea practid dintre hipnoza §i psihanaliza - hipnoanaliza - s-a dovedit metoda utila in terapie. G) Teorii eclectice ale hipnoz,ei. Aceste teorii combina, in explicarea hipnozei, e1emente apartinand unor teorii diverse. Astfel, Shor (cf. Gheorghiu, 1977), autorul teonei tridimensionale a hipnozei, COllsidera ca hipnoza ca stare modit1cata de con§tiinta, trebuie illteleasa linandu-se searna de trei clemente: - tendinta subiectului de a juea rolul de persoana hipnotizata (conform teoriei rolului); - profunzimea transei hipnotice; - actualizarea unor aspecte arhaice, regresive, implicate in condui13 hipnotica. De§i elementele apartinand mai multor orientan se completeaza reciproe, nid in cadru] teoriei tridimensiona1e nu se poate spune precis cum se explica diferentele individuale in ceea ce privc§te profunzimea transei atinse de subiect. H) Teoria comportamentalCi In problema hipnozei. Aceasta teorie, apartinand lui Barber ~i colaboratorilor sai, pune accentul, in explicarea hipnozei, pe comportarnentul subiectului in situatia experimentaUi, insistand asupra rolului factorilor: motivatie, atitudine, expectatie in producerea unor reaqii concordante cu cele sugerate. EI sustine d 45

subiectii traiesc fenomene asemanatoare cu cele de tip hipnotic §i in urmatoare1e situatii: - dnd au atitudini, motivatii §i expectatii favorabile fata de situatia test; - dnd Ii se spune sa-§i imagineze ce1e sugerate de experimentator. Deci, atitudinile pozitive ar fi ce1e care fac subiectul sa raspunda bine la sugestiile hipnotizatorului. Barber §i Hahn (1962) au demonstrat experimental ca anlgezia sugerata prin imagini administrate in stare de veghe a produs 0 cre§tere a rezistentei la durere (in situatii experimenta1e) asemanatoare cu cea produsa prin hipnoza, evidentiindu-se acelea§i reactii la masuratorile tiziologice concomitente. Experimentatorii sustin, pe baza unor date de acest tip, faptul ca notiunile de transa §i hipnoza nu mai sunt necesare in explicarea hipersugestibilitil.tii §i performantelar a§a-zisului "comportament hipnotic". Raspunsuri1e la sugestii1e directe §i perforrnantele asociate in mod traditional cu termenul de hipnoza pot ti inc1use in cadrul unui concept mai general pe care autorii 11denumesc "motivatia pentru indeplinirea sarcinii" (Barber §i Calverley, 1962). Deci, ceea ce se intelege in mod traditional prin hipnoza nu constituie, conform acestei teorii, decat 0 manifestare mai accentuatil. a receptivita.tii la sugestii. obiectie la aceasta interpretare ar putea-o reprezenta faptul ca, dad lara utilizarea unei inductii hipnotice se obtin fenomene asemanatoare cu ce1e hipnotice, nu inseamna obligatoriu ca avem de-a face cu situatii identice, motivarea pentru sarcina produdind un comportament complezent care mimeaza pe cel hipnotic, dar nu se identifid cu cel hipnotic (Gheorghiu, 1977). Deasemenea, este greu de presupus ca 0 operatie de chirurgie majora ar putea fi realizata lara anestezice doar creind motivatii §i atitudini pozitive pacientului.

o

nozei, durerea dispare din punct de vedere subiecti v, dar corelatele ei fiziologice persista; in acela§i timp subiectul inregistreaza durerea la nivelul de care este responsabil "observatorul ascuns". (Subiectului aflat in hipnoza i se cere sa introduca mana in apa cu gheata §i sa spuna daca simte sau nu durerea. Experimentatorul constata cu surpriza ca acesta relateaza verbal ca nu simte durerea, in timp ce, cu cealaltil. mana, el scrie automat ca 0 simte). explicatie posibila pentru acest fen omen ar fi aceea a disocierii psihologice intre diversele substructuri ale personalitatii. Strans legata de aceastil. ipoteza a disocierii psihice ar putea fi §i interpretarea care leaga fenomenele hipnotice de diferentele funqionale existente intre cele doua emisfere cerebrale.

o

In ultimii ani hipnoza a fost definita §i ca 0 comutare la nivelul emisferelor cerebrale, ea constand in activarea emisferei drepte §i dezactivarea celei stangi. Aceastil. definire pare sa aiba la baza argumente valide, deoarece starea hipnotica este caracterizata prin modificari ale perceptiei spatiului §i timpului, a proceselor cognitive (logica §i capacitate de testare a realitatii mai reduse, mai multil. sugestibilitate, creativitate, toleranta la ambiguitate), prezenta altar forme de prelucrare a informatiei (procesare simultana §i paralela in loc de procesare lineara), toate aceste fenomene fiind caracteristice functionarii priori tare a emisferei cerebrale drepte. Totu§i, deoarece localizarea cerebralil. exactil. a muhar funqii psihice este inca discutabila, Unestahl (1987) considera ca este inca prematur sa definim hipnoza ca 0 comutare la nivel emisferic. Autorul citat propune in schimb, utilizarea a doua modalitati distincte de functionare a con§tiintei: modul dominant (D) §i modul altemativ (A), acesta din urma fiind responsabil de fenomene §i manifestil.ri printre care se pot include §i cele de tip hipnotic (§i de care pare sa fie mai curand responsabila funqionarea emisferei cerebra1e drepte).

I) Teoria disocierii personalitaJii §i tearia funqionarii diferentiate a celor doua emisfere cerebrale. In anul 1973 Hilgard se referea pentru prima oara la conceptul de "observator ascuns", discutand unele fenomene care se petrec in timpul hipnozei. Temlenul a izvorat din interpretarea unar date experimentale referitoare la controlul durerii prin hipnoza, experimente in urma carora a rezultat ca, in timpul hip46

47

Modurile

con~tiintei

(dupii UnesUihl, 1987) Modlll dominant (A) INSIGHT

Modul dominant (D) LOGICA Gilndire analitica T estarea realitiitii Tacticii, planificare Strategii

II'

I

!

i

trecute ~i

Procese seriale Determinarea verbalii a eOlllcnzilor Incereiiri Eforturi Stare normalii de con~tiinta

Controllli prin autoprograrnarea scopurilor Triiire in prezent Procese cognitive parale\e Intelegere nonverbalii Metafore Modelare Stare altematiya de con~tiinta

Se constata faptul ca aceasta intcrpretare plaseaza fenomene1e hipnotice aUHuri de celc de crcatie, intuitic sau meditatic.

48

INDUCTIA

HIPNOTICA

i

Evalllare Spirit critic Analiza detaliilor Instrucyuni verbale Controlul voluntar Gilndirea evenimentelor viitoare Linearitate temporalii

Sintezii ,Automatism Sugestibilitate Sensibilitate Intuitic •Evaluarea libera a infomlatiei ! Feed-back pozitiv Apreciere globaJa Vizualizare Irnagini kinestezice

Capitolul 3

Inductia hipnotidi reprezinta procedeul prin care se realizeaza transa hipnotica. Aceasta presupune concentrarea asupra unui obiect de dimensiuni mici, de regula stralucitor, asupra unei anumite zone a corpului (de exemplu, punctul dintre sprancene), asociata cu administrarea de catre terapeut a unor formule sugestive de calm, relaxare, somnolenla. Hartland (1971) enumera trei faze ale inducliei hipnotice: A) faza de pregatire; b) inductia hipnotica propriu-zisa; c) faza de adiincire a. transei (v. § 3.:2.). a) In faza de pregatire a inductiei hipnotice, terapeutul trebuie sa explice subiectului in ce consta hipnoza, ce se a§teapta de la el §i ce efecte poate avea aplicarea hipnozei. Se insista mai ales asupra avantajelor pe care Ie are hipnoza in eliminarea unor simptome de care subiectul vrea sa scape. Este necesar ca terapeutul sa-l asigure pe pacient ca nu are de ce sa-i fie frica §i ca. va trai experienle agreabile. Subiectii anxio§i trebuie interogali de catre terapeut asupra fricii lor §i incurajali. De exemplu, in cazul unui subiect care se teme ca ar putea fi manipulat de terapeut, este necesar sa i se explice di el nu-§i va pierde starea de con§tienla §i ca, dad dore§te, va putea ie§i oriciind din starea de hipnoza. In aceasta faza de pregatire i se cere pacientului sa fie cat mai pasiv §i sa nu incerce sa-l ajute sau sa se opuna terapeutului. Se precizeaza ca este in interesullui sa beneficieze de avantajele hipnozei §i ca dad totu§i nu vrea sa fie hipnotizat, ar fi mult mai bine sa se adreseze altui specialist. In continuare i se da subiectului indicalia de a nu-§i analiza slarea, de a nu incerca sa afle ce e cu el. El trebuie doar sa respecte instruqiunile terapeutului. b) faza de induclie hipnotidi propriu-zisa cuprinde comportamentele impuse de terapeut subiectului, la care se adauga ceea ce spune §i face terapeutul. Induqia hipnotidl. presupune distragerea de la stimulii perturbatori extemi, concentrarea asupra unui obiect de dimen49

siuni mici §i asupra spusclor terapeutului, sugerarea relaxarii §i somno1entei, stimularea jocului tiber §i a imaginatiei. Dupa Kubie §i Margolin (cit. Hartland, 1971), idnuqia hipnotica ar avea trei componente: 1) sugerarea imobilitalii; :2) tixarea privirii; 3) administrarea de stimuli monotoni. Dupa Gil §i Brenman, in astfel de situatii terapeutul: 1) contribuie la saracirea stimularilor senzoria1e ale subieetului prin limitarea mi§carilor corporaIe; :2) incearca sa aItereze imaginea rezultata ca urmare a eon§tientizarii corporale a subiectului; 3) sugereaza un fel de proces de disociere focalizand atenlia subiectului asupra mi§carilor proprii, astJcI incat uncle rni§cari care, de regula, se produc in mod voluntar devin involuntare; 4) sparge tiparul relaliilor adaptative normaIe ale subiectului, creind un fel de atmosfera magica. In induqia hipnotica, terapeutul are la dispozitie doua strategii speciale: 1) 0 strategie de deprivare senzoriala; 2) 0 strategie care dezvoIta un tip de relalie interumana specifica intre terapeut §i pacient, relatie eu un profund conlinut transfcrehtiaL

3.]. Testarea gradului de hipnotizabilitate Inainte de a trece la faza de inductie hipnotica propriu-zisa, terapeutul testeaza gradul de sugestibilitate prin teste aplicate in stare de veghe. Menlionam diteva din aceste teste: a) testul oscilatiei eorpului; b) testul catalepsiei pleoapelor; c) testulincle§tarii degetelor; d) testul rigiditatii bralului. a) Testul oscilaJiei corpului. Subiectului i se cere sa stea cu spate Ie la experimentator §i sa re1axeze toti mu§chii (este indicat ca subieetul sa poarte pantofi cu tocuri joase). Instructajul care se administreaza este urmatorul: 50

"Dorese sa stai in picioare eu vtirfurile apropiate. Inehide ochii §i relaxeaza-te. In cateva momente iti voi cere sa-v imaginezi di vii pe spate. Eu voi pune mmnile pc spatele tau §i vei sim1i cum mmnile me1e te trag tot mai mult, vii tot mai mult pe spate. Nu-ti fie tearna. Lasa-te dus, eu voi sta in spatele tau ~i te voi prinde ... etc." Se considera sugestibil ace! subiect care are tendinta de a eadea in directia sugerata. b) Testul catalepsiei pleoapelor. Subiectului, a§ezat intr-o pozitie comoda, i se administreaza uffilatoarelc sugestii: "Doresc sa inchizi ochii §i sa te relaxezi. Nu te teme, nu te voi hipnotiza inca. Fii atent la vocea mea §i relaxeaza-te. Pc masura ce te reIaxezi, pleoapeIe tale devin tot mai grele, din ce in ee mai grele, gre1c ea de plumb. Curand vei eonstata ca li-e foartc greu sa dcschizi ochii, deoareee pIeoapele tale sunt grele, foartc grele, grcle ca de plumb. Ili va fi foarte grcu sa deschizi oehii dnd it;i voi spune s-o facio Pleoape1e tale sunt foaI1e grele. Foarte gre1e §i strans lipite. Ochii su~t atat de bine inchi§i, incat nu-i poli deschide. Incearca sa deschizi oehii. " Daca subiectul are ditieultali in desehiderea oehilor, terapcutul II poatc considera un bun subiect pcntru hipnoza. c) Testul fncle§tarii degetelor. I se cere subieetului sa-§i scoata inelele §i i se administreaza unnatorul instructaj: "Doresc sa-ti inc1e§tezi degeteIc (se demonstreaza). Acum uita-te in ochii mei §i strange bine degetele unele intr-altele. Strange degete1e cat poti de tare. Pe masura ce strangi degetelc unele intr-altele vei eonstata ca degete1e devin tot mai incle§tate, tot mai bine stranse unele in altele, ca §i cum ar fi sudate. Degetele sunt tot mai incle§tate, tot rnai stranse, tot mai incle§tate, incat nu poti sa Ie desfaci. Ti-e imposibil sa Ie desfaei. Incearca sa··li desfaci degetele, eu dit incerci mai muIt eu atiit reu§e§ti mai pUlin... Ineearca! Oar nu poti!" Cu subiectii care nu pot desface degete1e sau Ie desfac doar partial se po ate treee la inductia hipnotica. g) Testul ridigitalii bra{ului. Subiectului a§ezat pe un scaun i se dau uffilatoarele instructiuni: "Intinde bralul dreptinainte, la Ina!tip1ea umarului (se demonstreaza). Strange pumnul, uita-te in ochii mei §i imagineaza-li ca bratul tau 51

drept devine rigid, tot mai rigid, ca 0 bara de ote!. Bratul tau devine rigid, teapan, parca ar fi 0 bara de otel §i §tii ca este imposibil sa indoi 0 badi de otel a§a cum este bratul tau. Eratul tau este rigid, tot mai rigid. Incearca, dar nu poti!". Ca §i in cazul celorlalte teste de sugestibilitate, daca subiectul nu poatc indoi bratul, terapeutul 11 poate considera potrivit pentm hipnoza. Inainte de inductia hipnotidl., terapeutul trebuie sa-i spuna subiectului ca inchiderea ochilor nu este obligatorie pentm hipnoza. Mai ales in hipnoza profunda subiectul poate ramane cu ochii deschi§i. Uneori, subiectul aflat in hipnoza poate deschide spontan ochii fara un motiv special, dar el se afla totu§i in trans a, iar pentm inchiderea ochilor se da 0 simpla comanda: "Inchide ochii!" Se descriu subiectului experientele pe care acesta trebuie sa Ie traiasca, apoi sugestiile se dau la timpul prezent, ca §i cum s-ar petrece chiar atunci, pe un ton monoton, repetitiv, bland. Cand este evident ea subiectul se afla inca in hipnoza, se pot da sugestii intr-o maniera mai autoritara. Marlene Hunter (1988) subliniaza faptul ca pentm insu§irea unei tehnici de inductie hipnotica este tot atat de important ce spui §i cum spui. Regulile de care tinem seama sunt urmatoarele: a) Terapeutul trebuie sa se asigure ca cxista 0 C(jficordanta intre cuvinte §i tonul vocii. De pilda, cand dam sugestii de genul: "te rclaxezi tot mai adanc, tot mai adiinc, mai profund ... etc., vocca trcbuie sa reflecte sugestiilc verbale. b) In masura posibilitatilor se recomanda evitarea negapilor. Daca spunem "nu vei mai simti panica" mai mult ca sigur ca subiectul nostru va trm respectiva stare. 0 sugestie de tipul "te vei sim1i comfombil, in sigurant~L.." are mult mai multe §anse de succes. Adesea, chiar §i cei mai experimentati terapeuti par sa uite ca limbajul subcon§tientului este format din imagini, logica §i cuvintele reprezentand modul de lucm al nivelului con§tient. c) este mai indicata utilizarea unor sugestii cu caracter permisiv, securizant, ca de pilda: "simte- te cat de relaxat dore§ti", sau "poate 1i se va parea interesant sa explorezi starlIe tale psihice" etc. 52

d) Evitati, pc cat posibiI, utilizarea cuvantului "inceardi" deoareee acest tennen evoca ideea ca subieetul ar putea sa nu reu§easdi; este mai bine sa utilizam tenneni ea "exploreaza", "descopera", "invata" etc. c) Amintiti-va ca unele momente de taeere plasate din eand in eand dupa afinnatii seeurizante de tipul "e bine a§a" sunt bine venite. f) 0 regula de baza 0 constituie atitudinea degajata a terapeutului deoarece, in acest caz §i pacientul se va simti in largul sau. Exista diferite tehnici de inductie hipnotica, din care vom enumera ciiteva: tehnica fixarii cu privirea (este foarte obositoare pentru tel'apeut); tehnica fixarli pe un obiect exterior. Astfel, pot fi folosite obiecte stdUucitoare de dimensiuni mici, de exemplu: 0 bila metalica fixata pc 0 tijil., 0 bila de cristal pe care terapeutul 0 tine in mana, un capac de stilou. De asemenea, se poate folosi 0 tinta, ca de pilda, 0 bucata de carton cenu§iu sau verde estompat, pe care se prinde un nasture metalic stralueitor, argintiu sau auriu. 0 alHi tehniea are in vedere coneentrarea pe degetele terapeutului pnute in pozitie de V, terapeutul coborand degetele §i spunandu-i subieetului ca pleoapele acestuia coboara. Se mai folosc§te §i coneentrarea pe punetul dintre sprancene, pe un punct aflat pe perete sau pe tavan. La eopii se folose§te free vent concentrarea pc unghia degetului pe care se deseneaza un cap de papu§a. Tehnicile de inductie constau deci in cocnentrarea pe un obieet de dimensiuni miei (de prcferinta stdHucitor), pe un stimul monoton (pendul, metronom, pe 0 anumita zona a corpului) asociate cu administrarea de catre terapeut a unor fonnule sugestive de calm, relaxare, somnolentil·

o

tehnica de inductie hipnotica cunoscuta este metoda de inductie hipnotica prin fixarea privirii, preeonizata de Hartland (1971). I se cere subieetului sa se a§eze comod pe un scaun sau fotoliu §i i se dau urmatoarele instructiuni: "Doresc sa prive§ti un punet din tavan, sa-p fixezi atentia asupra lui. Oriee punet este potrivit. Alege un punet pe care ti-e eomod sa-l prive§ti. Nu-ti face probleme daca privirea se abate de la punctul respecti\'. sau daea ai tendinta de a clipi. Daca ti se intampla acest lueru, readu incet privirea la punctul fixat. Fixeaza-I cat poti de bine. Stai relax at. Relaxeaza-te §i fii atent doar la voeea 53

mea, la ceea ce iti voi spune. Corpul tau se relaxcaza din ce in ce mai mult, tot mai mull. Relaxeaza labek picioarelor, g1eznele, gambele, coapsele, bratelc, mainile. Intregul tau corp devine tot mai rclaxat §i 0 stare de toropeala pHicutil te cuprinde tot mai mull. Simti 0 greutate placuta care iti cuprinde tot eorpul. Corpul devine greu, tot mai greu, [oarte greu. Bratele devin grele, foarte grcle, tot mai grele. Pieioarele devin gre1e, foarte grelc, din ce in cc mai grcle. E§ti tot mai relaxat, toropit, de pard ai fi pe punctul de a adormi. 0 senzatie de dldura placuta, adormitoare iti cuprinde Intregul corp. Curand tc ve cufunda Intr-o stare de reIaxarc adanca, 0 stare care seamana cu un somn placut, odihnitor. P1eoapele devin grelc, tot mai grelc, din ce In ce mai grele, foarte grele. Gandqte-te la toropeala §i sonmo1enta care tc cuprind. V ocea mea te adoanne, te rclaxeaza, te face tot mai relax at. Vocea mea te face sa dorqti sa te re1axczi. Ti-e imposibil sa menlii ochii desehi§i, ochii se 111ehid,clipc§ti tot mai des pentru ca nu mai poti tine oehii deschi§i. Clipc§ti tot mai des §i In curand nu vei mai putea tine ochii desehi§i, pentru ca plcoapelc devin grele, foarte grele, ca de plumb (ar fi utila eoordonarea acestor sugestii eu mi§carile reale de clipire). Devii tot mai toropit, mai relaxat §i in eurand nu vei mai putea desehide oehii. Pleoape1e devin tot mai gre1c, tot mai gre1e §i mai strans lipite. (Dad subicetul nu Inehide oehii In mod spontan, i se spune pe un ton fenn: "Aeumlnchide ochii §i fii atent In eontinuare la ceca ee-ti voi spune). Ochii sunt inehi§i acum §i te relaxezi pro fund, tot mai profund. Vei fi atent numai la vocea mea. Iti vei reveni doar atunci eand iti voi spune eu sa-ti revil. Te vci simti foarte lini§tit §i relaxat. Nimic nu te va tulbura. Te vei re1axa pro fund, foarte profund. Pc viitor, ori de cate ori vci pronunta euvintele rclaxare, toropeala, te vci rclaxa rapid. Dad se va Intfunpla eeva ee-ti poate pune viata sau sanatata in perieol, te vei trezi imediat, spontan §i vei putea faee fata situatiel." I se mai poate sugerea subieetului ca se va trezi spontan dupa un anumit timp. S-a observat d unii subiecti men tin ochii intredeschi§i §i au un tremor al pleoapclor. Aceste fenomene nu trebuie considerate rezistcnte, deoarece frecvent subiectii respectivi se afla in transa. In stare de hipnoza, comportamentul subiectilor difera de la un individ la altul. Unii par foarte relaxati, ca adormiti, iar allii par rigizi muscular (deci 54

nici mentinerea ochilor Inehi§i nu este 0 conditie obligatorie). Pot fi evidentiate 0 serie de tdisaturi ale celor hipnotizati cu specificarea ca manifestari1e aparente dcpind §i de cele sugerate in inductia hipnotidi §i pc expeetatie subiectilor. Trasaturile celor hipnotizati sunt: imobilitatea posturala in absenta sugestiilor de mi§eare; lipsa dorintei de a eomunica, subiectii trebuind sa fie intrebati de mai multe ori inainte de a se decide sa raspunda, folosirea unui limbaj sarae, adcsea §optit; lentoare psihomotorie §i pasivitate; Ingustarea campului con§tiintei hipersugestibili tate.

3.2. Adancirea transei Hartland (1971), dupa instructajul mentionat anterior, continua cu urmatorul procedeu de adancire a transei: "V oi inceta sa-ti vorbesc pehtru un timp, iar tu vei continua sa raruai pro fund relax at. Vei intra treptat Intr-o stare de rclaxare tot mai profunda, tot mai adanca, tot mai adanea. Cand voi incepe sa-ti vorbesc, vei fi mult mai relaxat, mult mai profund relaxat decat e§ti acum. Te simli foarte bine, nimic nu te mai tulbura. Te vei relaxa tot mai mult, §i mai mult, cu fiecare expiratie devii tot mai relaxat" (terapeutul va face 0 pauza de 10 secunde; daca intervalul se prelunge§te, subiectul poate trece in sonm natural). Se observa ca, pc masura ce subiectul raspunde mai bine la primele sugestii, e1 devine tot mai receptiv §i transa se adance§te spontan. Se pot administra sugestii pentru cata1epsia pleoapelor (vezi cele mentionate la testul catalepsiei p1eoape1or). Cand ne indoim ca subiectul este in transa, nu trebuie sa-l provocam sa deschida ochii, ci sa-i adancim starea: "P1eoape1e tale sunt gre1e, atat de gre1e Incat daca vei Incerca sa desehizi ochii nu vei putea. Dar nu vei Incerea sa desehizi ochii, nu simti doriota de a deschide oehii, ci dore§ti doar sa te relaxezi cat mai pro fund " . Pentru a veri fica in ce masura inductia hipnotica a avut efect se recomanda realizarea testului rigiditatii bratului. Daca subiectul ou-l realizeaza, se reeomanda sa fie trezit §i rehipnotizat dupa aIta metoda. 55

Dadl subiectul este recepti v pot fi folosite sugestii provocative de tipul "Incearca sa Indoi bralul, Incearca!". In cazul subieqilor a diror stare de induclia hipnotica a fost confirmata prin ridigitatea bralului ~i nedeschiderea ochilor se poate trece la adancirea transei dupa unnatorul instructaj realizat tot de Hartland: "E§ti pro fund relaxat, dar poli intra Intr-o stare de relaxare §i mai adanca dedit cea In care te afli acum. Dore§ti foarte mult sa atingi 0 stare de rclaxare cat mai profunda, pentru ca aceasta este 0 experienla agreabila care Ili face foarte bine. Te vei relaxa dit mai profund §i toate sugestiile pe care ti Ie voi da vor fi foarte eficientc. Eu voi numara acum pana la 5 (se poate numara pana la 10, 20 etc.) §i pe masura ce numar te vei cufunda Intr-o stare de relaxare tot mai profunda, mai adanca, mai placuta. Cand voi ajunge cu numariHoarea pana la 5, vei fi profund relaxat, toropit, atat de toropit eli atunci cand Ili voi spune sa rcvii, nu Ili vei mai reaminti nimic din cele spuse sau tacute In timpul hipnozei. Acum Incep sa numar: I - reIaxarea devine tot mai profunda din ce In ce mai profunda; 2. - relaxarea devine §i mai profunda §i mai adanca, cu fiecarc cuvant spus de mine, cu fiecare expiralie te reIaxezi tot mai mult, din ce In cc mai muIt; 3 - rclaxare adanca, vocea mea te relaxcaza tot mai mult, tot mai muIt, din ce In ce mai mult; te cufunzi intr-o stare de relaxare foarte adanca, foarte profunda, auzi doar vocea mea care pardi. vine de undeva de departe; 4 - continua sa te relaxezi tot mai profund pc masura ce numar. Toate sugestiile pe care li Ie dau sau li Ie voi da In viitor vor fi eficiente §i in avanatajul sanatalii tale. Vei indeplini tot ceea ce Ili spun sa Indepline§ti. Nu te teme de hipnoza pentru dI. Ili va face numai bine. E~ti convins ca nu ti se poate intampla nimic rau. Vei raspunde tot mai bine la sugestiile mek. Chiar daca Ili vorbesc, e~ti tot mai relaxat, tot mai profund relaxat. Ori dc cate ori Iti voi spune sa auzi, sa vezi, sau sa simti ceva, vei trai experienle vii, ca §i cum ar fi realc. Vei auzi, vei vedea ~i vei simli ca In realitate. Ori de cate ori ili voi spune sa simli sau sa fad ceva, vci indeplini imediat cerinleIe meIe pentru di sunt in avantajul tau. Eu voi putea sa inlatur sau sa modific orice comanda pe care li-o dau. Continua sa te relaxezi. Cand voi ajunge eu numaratoarea la 5 vci fi foartc pro fund, foarte profund rclaxat, adanc relaxat ~i toropit; 5 - profund relaxat, adanc relaxat. Nu vei 56

reveni din relaxare dedit atunci cand Ili voi spune sa revii sau dad mi se intampla ceva mie, ori te an1eninta ceva. Altfel vei ramane foarte relaxat, adanc relaxat ~i vei face tot ceea ce Ili voi spune eu sa facio Cand ili voi spune sa revii, nu-li vei mai aminti nimic decat de faptul di te-ai relaxat ~i te-ai odihnit." Dupa adancirea starii de relaxare hipnotizatorul va incepe sa administreze sugestiiIe terapeutice specifice pentru care a fost indusa hipnoza. La subieclii prea pasivi, cu tendinla de a intra Intr-o stare letargidi, trebuie avut In vedere ca adancirea transei sa nu accentueze pasivitatea, somnul, ci tendinla subiectului de a coopera cu terapeutul. Adullii au 0 teama incon~tienta de hipnoza, §i acest fapt ii Impiedica sa adanceasca transa. Terapeutul trebuie sa Ie fumizeze informalii §i explicalii suplimcntare, sa acorde 0 mare atentie fonnulelor sugestive pentru a evita interpretarea lor eronata de catre subiect. De asemenea, nu se reocmanda sa foloseasdi drept semnal de inducere a hipnozei un gest sau un cuvant cu care subiectul se poate intalni spontan in viata cotidiana. MuIte efecte secundare ale hipnozei se datoreaza mai ales sugestiilor administrate gre§it.

3.3. Dehipnotizarea In cazul unui mare numar de subiecti este suficient sa comand1'im pe un ton placut, dar fem1: "revino! Trezc§te-te!" sau "Cand voi lovi cu degeteIe, vei fi pc deplin treaz, treze~te-te!" Pentru pacienlii aflati intr-o transii mai profunda este indicat ca revenirea sa se faca gradat, ca in instructajul um1ator (Hartland, 1971): "Imediat voi Incepe sa numar de la 5 la 1. Cand voi ajunge eu numariHoarea la I, vei fi compIet treaz, Iti vei reveni complet; te vei simli bine, Inviorat, odihnit, ea dupa un somn bun. 5 - vei reveni eurand din relazare; 4 - revii incet la normal; 3 - revii tot mai mu1t; 2. - cand voi ajunge la I vei reveni complet, te ve simti foarte bine; I - ai revenit complet, e§ti pe deplin freaz, ai mintea clara, limpede, e§ti compIet treaz, vioi, alert!". Daca subiectul se simte totu§i amelit, nu se line bine pe picioare, are un aer nauc, terapeutul poate lovi palmele una de alta comandand 57

11"11

'li·1

'I[ili

II

'II

!,ll IIIII ",1

III "I'

pe un ton fenn: "E§ti'pe deplin treaz~" sau poate repeta procesul de dehipnotizare. In nici un eaz terapeutul nu trebuie sa lase subiectul sa piece pana cand nu este sigur ca a revenit complet la starea nonnaUi. Se recomanda ca subiectii care au intrat Intr-o transa mai profunda sa tie ]asati sa mai a§tepte putin Intr-o camera, Inainte de a pIeca, terapeutu] unnand sa mai verifiee 0 data starea acestora. ExisHi cazuri foarte rare cand subieqii pot acuza ccfalee, confuzie, amele]i sau stan de voma ]a revenirea din hipnoza. Acest fenomen aparc mai ales cand pacienlii nu sunt de acord sa Indeplineasd. sugestiile administrate de terapeut (de exemplu, In mod incon§tient ei pot sa nu doreasca sa sc lase de fumat). Acest fenomen cstc interpretat ca 0 rezistenla la psihoterapie. Dar In practid. pot aparea ~i aIte tipuri de rezistenle: stare a hipnotica sa se transfonne Intr-o fuga sau coma isterid., sau Intr-o stare catatonici:l. la un pacient psihotic; In aparenla subiectu] se trcze§te dar po ate mcnline In stare de veghc comportamentu] de tip hipnotic; subiectu] se trezqtc, apoi reintra spontan In transa. Toate aceste rezistenle ]a revenire se pot datora fic unor erori de tehnica cand, tara sa-§i dea seama, terapeutu] i-a sugerat sa nu se trezeasca, dar pot aparea §i din a]te cauze: existenla unor scntimcnte de ostilitate fata de terapeut, sugestii posthipnotice pe care subiectu] nu vrea sa Ie Indep]incasca, cxistcnla unor tu]burari In sfera persona]italii (nevoia de a fi dominat, de a se supunc, de a evita un conflict, dc a fugi de rea]itate). Williams (cit. lIart]and, 1971) afinna ca subiectu] poate dori sa testezc capacitatea terapeutu]ui de a-I contro]a, sau dl. aceste rezistente ]a revenire pot fi exprcsia unor crori §i ambiguitati de instructaj. De regula, aceste dificuItiili de revenire nu apar din prima §cdinta de hipnoza, ci atunci dind subicctu] ana In ce fe] transa poate sa fo]oseasca scopuri]or ]ui. Pot exista diferite metodc de rezo]vare a aces tor rezistenlc ]a revenire. 0 metoda frecvcnt fo]osiill este intcrogarea subiectu]ui afIat In hipnoza In legatura cu motivu] refuzu]ui sau. Raspunsu] subiectu]ui poate sugera terapeutu]ui ce sugestii trebuie sa administreze In astfel de situatii. Rosen (cit. Hart]and, 1971) indica metoda scrisului automat, metoda privirii In bila de crista] sau cea a visu]ui hipnotic ca solutii pentru aceste situalii. 0 aIta metoda este ignorarea pacientu]ui. Su58

biectu]ui i se dau urmatoareIe instructiuni: "Daca nu dore§ti sa te treze§ti trebuie sa te las a§a cum e§ti!" Apoi, terapeutu] ignora subiectul §i se ocupa de alte probleme. De cele mai muIte ori, subiectu] trece In somn natura] §i se treze§te spontan. Terapeutul trebuie sa-l observe pe subiect §i sa-] lasc sa piece din cabinet numai atunci cand acesta c complet treaz. Williams (Hartland, I 971) este de parere ca tcrapeutu] trebuie sa foloseasca aceIe metode care, dupa parerea subiectului II pot trezi, sa corectczc sugestiiIc ambigue date In induclia hipnotica, sa induca 0 transa sccundara, sa sugcreze experienla care sa duca firesc la terminarea transei, sa acceptc uncle conditii stabi]ite de subiect pentru a eoopera §i sa fo]oseasca sofismele pentru a evita opozilia subiectu]ui. Folosirea mijloacelor fizice (a paImuirii) nu este indicata decat In cazul stan lor extreme de tip isteric. Pc langa tehnica de inductie expusa anterior, Hartland prezinta §i o aItii tehnica de inductie hipnotica rapid:L Subiectul sill In pieioare In fata terapeutului, iar acesta Ii pune mainile pe umeri §i fixeaza eu privire radaeina nasului subiectului. Instructajul este unnatorul: "Uiillte In oehii mei §i imagineaza-li ea vei adom1i repede. Imediat vei intra intr-un sonm adane, profund, odihnitor. Continua sa te uili In ochii mei §i vei simli 0 greutate care cuprinde tot corpul Corpul devine tot mai greu. Picioarele sunt grcle, f~arte grele. BralcIe devin ~i eIe grele, foarte grele. Corpul este greu, tot mai greu, ea de plumb. Pleoapele devin grele, tot mai grelc. Te cuprinde 0 stare de toropeaIa, de somnolenla. Te simti obosit, corpul este greu, greu ca de plumb. Simti nevoia sa dom1i. PIeoapeIe sunt atat de grele ca nu poti line oehii deseh:i~i. Ochii se inchid, se Inehid, nu poli sa-i mai lii deschi§i. Adormi, adonni. Ochii se ineh:id, dormi, dormi, somn profund." In utilizarea tehnicilor de induelie tcrapeutul trcbuie sa lina seama de urmatoarcle recomandari: 1) dad! nu e necesara 0 transa profunda, 0 metoda de induclie rapida este adesea suficienta. Daca insa e nevoie de 0 transa mai profunda, se reeomanda utilizarea unci metodc mai lungi, eu mai multe detalii; 2) mctodcle rapide fac impresie mult mai putemica asupra spectatorului; 3) uneori se poate e§ua eu 0 metoda, dar se poate reu§i eu alta. De regula, eu metode mai lungi se reu~e~te mai bine; 4) scopul

59

terapeutic scontat se obtine mai u~or prin utilizarea metodelor mai lungi pentru di. accstca pcnnit cxercitarca unui control mai bun asupra pacicntului.

3.4. Tehnici uzuale de inductie hipnotica • Tehnica

de inductie elementara

(Hunter, 1988):

"A§ezati-va intr-o pozitie cat mai comoda. E bine a§a. Arnintiti-va ca va puteli oricand mi~ca, va puteli oricand schimba pozitia pentru a va simli cat mai eomod. Asigurati-va de faptul ca aveti spatele §i capul sprijinite. (Subieetului trebuie sa i se dea asigurari ca el detine controlul asupra situatiei; confortul fizic este important). Acum lasati ochii dunmeavoastra sa gaseasca un obiect (punct) agreabil asupra earuia unneaza sa se eoncentreze. Continuati sa priviti un anumit timp obieetul respectiv. Treptat-treptat yeti eonstata ca plcoapcle au tendinta de a deveni tot mai grele, din ce in ce mai grcle, astfel incat ar fi foarte pUicut sa inchideti ochii pentru diteva secunde. Deschideti din nou ochii, apoi inchideti-i iar. Yeti constata ca aveti tendinta de a clipi u§or. Accsta este un scmnal ca yeti avca acces la 0 zona placuHi. a mintii dumneavoastra, 0 zona in care timpul i§i pierdc senmificatia §i in care putcti pcrcepe lucruriIe intr-un mod diferit. (Aceste sugestii sunt mai putin anxiogcne decat cele direete de inchidere a ochilor. Dad1 obscrvati cu atentic subiectul yeti constata tendinta acestuia de a clipi. Atunci este momentul sa mentionati acest lucru cu voce tare). Imaginali-va aeum ca va al1ati intr-un loe foarte plaeut, unde toate luerurile sunt a§a cum ar trcbui sa tic. Introduceti 0 semnificalie personala a imagcrici dirijatc. Va plasati cu ochii mintii in locul respectiv §i yeti constata ea va simliti din ce in ce mai bine, mai relax at, mai lini§tit, mai confortabil, incordarea va disparea tot mai mult, din ce in ec mai mult. (Con~tientizati ideea reducerii incordarii mai ales la subiectii care nu au experienta In domeniul hipnozei). Imaginati-va toate detaliiIc reveriei dunmeavoastra interioare: ce vedeti eu ochii mintii, ce auziti cu urechiIe rnintii, ce senzatii percepeti in corpul dumneavoastra. Dad1 va imaginati ca sunteti lntins pe plaja marii, simtiti soarele fierbinte, nisipul moale ~i cald, simtiti mi§cariIe eorpului dum60

neavoastra, atund faccti un semn cu capul. (Faceti ca subiectul sa diferentieze experientele interne de ce1e exteme). Dadi. va imaginati ca sunteti in apa unui lac, simtiti rni~carile corpului care aluneca u~or in apa, simtiti apa racoroasa care va atinge pielea, faceti senmul de da, prin mi~carea capului. Cautati sa descoperili ce anume simte corpul dunmeavoastra in aceasta situatie. (Faceti apel la toate modalitatile scnzoriale: vizuala, auditiva, kinestezica, taetila, olfactiva, gustativa, la senzatiile de cald ~i rece). Poate ca in visul dumneavoastra in stare de veghe sunt lucruri pe care dorili sa Ie atingcti, sa Ie vedeti, sa Ie gustati sau sa Ie mirosili. Puteli simti arome minunate care se asociaza cu ceea ce vedeli. Descoperiti ~i bucurali-va de culori, observali dadi. este cald sau racoare, dad mai exista ~i alta prezcnla in visul dumneavoastra. (Este bine sa se sublinieze ca orice om se lasa purtat de reverii diurne, §i acesta cstc un lucru placut ~i odihnitor). Observati cu ochii mintii toate detaliile, culorile, sunetele §i bucurati-va de imaginile pe care le-ali creat. In timp ce va imaginati aceste lucruri frumoase, mintea dumneavoastra interioara va va purta spre 0 stare de hipnoza placuta, odihnitoare, 0 stare care va convine §i in care yeti putea realiza ceea ce v-ati propus." (Se subliniaza faptul di, indiferent ce face subiectul, este bine). • Tehnica inductiei (Hunter, 1988)

prin metoda imageriei

vizuale

"Stati comod pc fotoliu, cu ochii inehi§i §i spatele sprijinit. Imaginati-va un nor a1b ~i pufos care coboara din eer ~i vine alat de aproape de dunmeavoastra, lncat va puteti urca pc el ca pe 0 saltea moale. (Nu uitati ea unii subiccti nu au capacitatea de imaginare vizuala. Pentru ei, 0 astfel de tchnica este mai curand frustranta decat agreabila.) Lasandu-va purtat de norul pufos yeti putea trm experienle pHicute in mintea dunmeavoastra. (Subieetul este invitat sa participe la experienta psihologiea.) Simlili moliciunea §i atingerea placuta a norului care va sustine, va invaluie. Simtiti cum incepeti sa plutiti tot mai sus, din ce in ce mai sus, In timp ce va simtiti protejat, aparat, in siguranta. (Se adauga elementele kinestezice celor vizuale. Este importanta accentuarea sentimentului de siguranla.) Pc masura ce norul 61

se rididi ~i plute~te tot mai· sus, pc ccrul alhastru, ohscrvali cum 0 pasare alha aterizeaza langa nor ~i va privc~te cu ochi intrebatori. Parca ar vrea sa va spuna: "nu vrci sa te joci cu mine?" Apoi pasarea i~i intinde aripilc ~i zhoara lin in jurul norului pe care plutili, Uisandu-se in voia curcntului placut de aeer. Ea estc Iihera, compIet libera. (Terapcutul trehuie sa se asigure de faptul ca pacientul nu arc fobia pasarilor). Norul dunmcavoastra parca ar vrea sa urmeze pasarca alba ~i va intrebati oare incotro va va purta ea. Plutili pe norul alb ~i pufos, care aluneca lin ~i lini~tit. Puteli vedea varfuriIe copacilor, ciimpii1e verzi, lanurile galhcne de grau ~i panglica argintie a unui diu care curge printre campii. Inaintca dumneavoastra se zare~te arcul stralucitor al unui curcubeu. ~i pasarea alba care va calauze~te I-a vazut §i zboara spre el. Pe masura ce va apropiali de curcubeul colorat, va minunali tot mai mult de frumuselea lui. Fiecare culoare este stralucitoare ~i hrodata cu argintiu. CuloriIe sunt minunate, stralucitoare, cele mai frumoase culori pc care le-ali vazut vreodata. (Exercitiul nu este recomandabil subieclilor care nu pot vizualiza in culori). Pasarea alha va conduce spre 0 culoare roz delicatiL Va cufundali in ea §i aveli imprcsia ca atingeli un nou nivcl de con~ticntizare. (Sugestia "atingeli un nou nivel de con~tientizare" cste utila pcntru producerea schimharii.) Norul plute~tc mai departe ~i se cufunda in culoarea galhen-portocalie. E culoarea care aparc pc cer inainte de rasaritul soareIui. Culoarea aduce cu ea caldura, sanatate. Va cufundali in culoarea galbcn-portocalic ~i simlili cum procesul de vindecare incepe sa se desta§oare in interiorul organismului. (Culoarea galbcn-portocalie sugereaza promisiunea unui lucru bun care se va intimpla. Soarcle este adesea considerat simbolul vindecilrii. "Procesul de vindecare va incepe" reprezinta 0 prom.isiune §i 0 parte a noului nivel de con§tientizare.) Unnali in continuare pasarea alba care va conduce spre culoarea verde, simbolul cre~terii ~i reinnoirii. (Se utilizeaza metafora cre~terii ~i schimbarii.) Este 0 culoare minunata, 0 culoare a tuturor posibilitalilor, culoarea primaverii, a mugurilor care se desfac inainte de a incepe 0 viala noua. Verde1e este culoarea pe care 0 a~teptam, in zilele mohorate de iarna, culoare ce ne promite un nou inceput. (Se accentueaza ideea unor noi promisiuni.) Plutili in continuare spre albastrul ceresc ~i pard pasarii albe ii place mai mult aceas62

ta culoare, sau doar vi se pare. Culoarea albastra induce starea de lini§te §i pace intcrioara, va aduce racoare ~i confort. (Este simbolul acceptarii). Treptat, culoarca albastra se prcschimba in purpuriul apusului de soare. Estc timpul contemplarii, revedcrii intregii voastre vieli pentru a atinge un nou sens, un nou ni vel de inlelcgere a propriei persoane ~i a Universului. (Revederea lucrurilor presupune a vedea din nou, presupune 0 noua perspectiva). Pasarea alba zhoara liber incoace ~i incolo printre culoriIe curcuheului ~i pard va cheama spunandu-va: ,,§i dumneavoastra puteli fi 0 parte a intregului Univers." (Se sugereaza ideea ca subiectul nu e singur.) (Se pastreaza tacere pentru un timp). Acum a sosit timpul sa va reintoarceli acasa, sa cillatorili pc norul alb §i pufos la locul de unde ali pJecat. Pas area alba va urmeaza in calatorie, zburand in jurul norului dumneavoastra §i invitandu-va sa continuali jocul. ~tili insa d a venit timpul ca jocul sa se sfar~easd pentru un timp. Acum norul va va purta in deplina siguranla pana acasa ~i va va a~eza in fotoliul prefcrat. Veli reintra in corpul dumneavoastra §tiind ca veli putea urma din nou pasarea alha in alta zi." (Se ofera perspeetiva unor noi posibilitali.) Aceasta tehnicii de induqie a fost publicata pentru prima data in manualul Asocialiei de Hipnoza Clinicil, editat de Corydon Han1mond in 1988. • Tehnica fixarii privirii (Hunter, 1988) "A§ezati-va confortabil in fotoliu eu pricioarele sprijinite de podea. E bine a~a. Aveli vreo intrebare inainte de a incepe? Nu? Bine! (Se of era subiectului posibilitatea sa participe.) Acum privili degetul meu aratator pc care il voi apropia treptat de fruntea dumneavoastra. (Experimentatorultine mana dreapta la aproximativ 30 cm de fruntea subiectului, eu degetul aratator u~or flectat. Palma deschisa sau pumnul pot aparea oareeum an1eninlatoare pentru unii subieqi.) Dad veli fixa un timp suficient de lung degetul meu sau orice alt obiect, ochii dumneavoastra vor obosi treptat §i veti avea tendinla de a-i inchide. (Aduceli aratatorul u§or flectat in dreptul punctului dintre spranceneIe subiectului). Nu este nimic misterios in asta, doar cii atunci cand acest 63

lucru se va Intampla, acesta va fi un senmal pentru dunmeavoastra §i pentru mine ca sunteli gata sa intrali pana la un anumit nivel de hipnoza, atat cat este confortabil §i potrivit pentru dumneavoastra astazi. (Se stabile§te cu subiectul un contract implicit. Continuali sa privili degetul meu - e bine a§a - §i observali ca ochii Incep sa se umezeasca u§or §i foarte curand veli simli nevoia sa clipiti ... (In aceasta elapa, ochii se umezesc §i subiectul are tendinta de a clipi. Daca se Inchid ochii, contractul este acceptat).E bine a§a - lasali acum ochii sa se inchida u§or §i imaginali-va dl va alfati Intr-un loc foarte placut, un de totul este a§a cum ar trebui sa fie, un loc pc care l-ati ales anume pentru dumneavoastdi". (Locul ales are 0 semnificalie personala). U§orul tremor al pleoapelor este probabil cel mai obi§nuit fenomen care apare atunci cand cineva intra In hipnoza. Aceasta se Intampla datorita pozitiei In care ochii se odihnesc atunci cand intram In hipnoza. (Confirmarea faptului ca subiectul se ana In transa). Mai tarziu, atunei cand yeti Invata autohipnoza, veti utiliza tremorul pleoapelor ea semnal ca sunteti gata sa intrali Intr-o stare foarte pUicuHi§i odihnitoare. (Sc subliniaza faptul ca "aeeasta este instrumentul dunmeavoastra". lndifcrent ce se intampla, estc bine ca se intampla.) Acum, se poate trcce la programul terapeutie propriu-zis. Varialii ale tehnicii: 1. Subiectul fixcaza varful unui crcion pe carc 11 tine in mana. 2. Se poate cere subiectului sa tixeze eu privirea un punet de pe peretelc opus. 3. Unii terapeuli reeomanda fixarea flacarii unei lumanari sau a unui bcculct cu lumina slaba.

3.5. Tehnici avansate de inductie • Metoda levitatiei bratului Metoda a fost utilizata prima data de Milton Erickson, dar cea mai buna descriere a acesteia Ii apaqine lui Wolberg. Subieetul estc a§ezat in pozilie cat mai comoda, pe un scaun, §i primc§te urmatoarele instrucliuni: "Dorcse sa stai comod pc scaun §i sa tc relaxezi. Pune 64

bralcle pe coapse, cu palmele In jos. Observa cu atenlie bralele. Stai lini§tit §i relaxat. Vei constata di se ·petrec anurnite lucruri cu bratele §i cu palmele tale. Aceste lucruri se petrec Intotdeauna cand e§ti relaxat, dar de regula nu Ie dai atenlie. Te rog sa te concentrezi asupra palmelor tale, asupra tuturor senzapilor ce apar la acest nivel. Vei simli poate greutate In palme sau presiune, vei simli materialul din care sunt Ia.culi pantalonii (sau fusta) ori vei simli caldura sau rnici furnicaturi In degete. lndiferent despre ce fel de senzalii e yorba, doresc sa Ie observi cu atenlie. Atenpa ta poate sa fluctueze, sa se abata de la palme, dar readu-o cu calm Inapoi la palme. Continua sa te concentrezi asupra palmelor intrebandu-te cand va Incepe rni§carea din ele (cand terapeutul observa rni§carea unuia din degetele subiectului, cl mentioneaza acest lucru §i afirma ca mi§carea se va intensifica probabil. E interesant de vazut care din degetele tale se rni§ca mai intiii. Poate fi degetul rnijlociu sau araUitorul, sau inelarul etc. Unul dintre degete incepe sa zvaceasca, sa se rni§te. Nu §tii Inca ce deget se va mi§ca mai intm. Continua sa-Ii concentrezi Intreaga atenlie asupra degetelor. Vei constata 0 rni§care u§oara in degetul aratator al rnilinii drepte. De indaHi ce a Inceput rni§carea, vei observa ceva interesant. Foarte Incet, degetele se vor Indeparta unele de altele, spaliul dintre ele va deveni din ce In ce mai mare. Degetele se vor indeparta tot mai mult unele de altele. Se vor departa uncle de altele tot mai mult. (Aceasta este prima sugestie adevarata la care ne a§teptam sa raspunda subiectul.) Pe masura ce degetele se depirteaza, vei 6bserva ca ele au tendinta de a se arcui, de a se ridica. Observa cum aratatorul rnilinii drepte se arcuie§te, tinde sa se ridice. In acest moment §i celelalte degete tind sa-l urmeze, sa se arcuiasea, sa se ridiee, sa se ridiee. Pe masura ee degetele tind sa se ridiee, devii tot mai con§tient de faptul ca palma ar fi trasa In sus de un balon, tot mai sus, din ce in ce mai sus. Palma dreapta e u§oara ca un fulg §i tinde sa se ridiee tot mai mult. Pe masura ce palma se ridica, tot bralul se ridica tot mai mult; din ee in ce mai sus. Pe masura ee prive§ti palma §i bralul care se rididi tot maimult, observi ea devii tot mai relaxat, tot mai toropit. Ochii devin tot mai obosip, din ce In ce mai obositi. Pe nllisura ce bralele se ridica, devii tot mai relaxat, tot mai toropit, mai sonmolent. Pleoapele devin tot mai grele, din ee In ce mai grele, tind sa se 65

inehida. Voi numara aeum de la 1 la 10 ~i eu fieeare numar bralul tau se va ridica mai mult, tu te vei simli tot mai relaxat, tot mai toropit, vei simli nevoia sa inehizi oehii ~i sa te la~i in voia relaxarii plaeute, odihnitoare. 1 .- braiul se rididi u~or, atras ca de 0 forta, bralul se rididi tot mai mult, sus, tot mai sus. Devii tot mai relaxat, tot mai toropit, pleoape1e devin grele, foarte grele. Respiraiia devine rara, tot mai rara, regulata. Inspira ~i expira adanc. 2 - bralul se ridiea tot mai mult §i se apropie de fala ta. Te simli tot mai relaxat, tot mai toropit. 3-4 - pe masura ee bralul se apropie de 1'ata ta, intri intr-o de relaxare adiinea, tot mai adanca, din ce in ee mai mult, pana cand va atinge fala, iar tu devii tot mai toropit, din ce in ce mai toropit, dar nu trebuie sa adorrni inainte ca mana sa atinga obrazul. Cand palma a atins obrazul vei adorrni, vei adormi. 7 - bralul i§i schimba direqia §i sc rididi tot mai mull, tot mai mult, indrcptandu-se spre fala ta. Plcoapele devin grele, 1'oarte grele. Devii lot mai tnropit, tot mai toropit, tot mai som1101ent.Pleoapele devin grete, tot mai grele ~i palma se rididi tot mai mult, indreptandu-se spre fata. Te simli obosit ~i toropit, oehii se inchid, se inehid. 8 - cand palma va atinge fala, vei adomli, vei adonni profund. Devii tot mai relaxat, tot mai relaxat, tot mai relaxat. Pleoapele sunt grele, grele ca plumbul ~i bratul se ridica tot mai mult, tot mai sus, tot mai sus. 9 - cand bralul atinge fala vei adonni adane. (Dadl palma subiectului atinge fata.) 10 - domli, donni, dormi adanc. Te simli relaxat ~i loropit, te giinde~ti numai la somn ~i relaxare. Relaxare profunda, profunda, ea un sonm adane." Se observa ca este mult mai bine dad tehniea levitaliei bralului se combina cu tehnica numararii pentru ca levitalia este 0 metoda dificila la care subiectii reactioneaza mai putin ~i reprezinta 0 moda-litate de abordare la care pot recurge doar terapeutij experimentali. • Tehnica de inductie indirectli a hipnozci (Milton Erickson) Aceasta tehnica de inductie indirecta se poate ap1ica fara acordul pacientu1ui. Se discuta cu 0 persoana care estc dispusa sa coopereze, apoi i se cere subiectului sa asiste la 0 §edinla de hipnoza a persoanei inle1ese cu terapeutul. Se dau sugestii pentru persoana inleleasa cu terapeutul, dar aceste sugestii se adreseaza de fapl subiectului. Este 66

indicat ca eele doua persoane (pacientul ~i martorul) sa fie apropiate sub aspectul varstei, pregatirii, sexului §i sa aiba 0 a§ezare spaliala in pozilii simetrice. DatoriHi acestor aspectc §i contagiunii afective exista posibilitatea ca subiectul sa intre automat in hipnoza.

3.6. Metode de reducere a rezistente10r Hunter (l9~8) sublinia faptul ca rczistenIe1e reprezintil un fenomen perfect normal care se manifesta la aproape orice subiect normal care nu a mai practicat hipnoza, dar care poa1e aparea uneori §i la subiectii cu experientain domeniu, atunci cand ace~tia sunt confruntati cu experienle psihologice ineditc care pot avca loc in stare de hipnoza. Rezis1enlele nu sunt altccva decat exprcsia Door mecanisme de aparare de natura subcon§ticnta. Primul pas in direqia inIaturarii rczistentelor consta in lamurirea unui subiect lipsit de cxpcricnla ca aceste f(~nomene sunt noonale §i adesea dezirabile. Este, de asemenea, indicat sa se administreze subiectu1ui sugeslii pozitive de tipu1: "Imi dau searna ca e§ti motivat, §i acesta cste eel mai important 1ucru pentru ca hipnoza sa-ti reu§easca." Exista subiecti care vor spune terapeutului pc un ton agresiv: "Nu mil voi re1axa niciodata!" In astfel de cazuri se comandll. rapid: "Te rag sa nu te reIaxezi!" Incearca daar sa ascu1ti vocea mea §i sa te la§i purtat de ea. Faci parte din acea categoric de persoane care oblin maximum de profit atunci cand asculta cu atentie ~i se concentreaza asupra a ceea ce spun .. Trebuie subliniat faptul ell subcon§tientul inlerepreteaza invers afirmaliile cu caracter negativ. Astfe1, afirmatia: "va rag sa Nu ..." va fi interpretata sub forma "va rog Sa ..." Pentru subiectii care au tendinla de a ramane cu ochii deschi§i este bine sa se spun3.: ,,0, dumneavoastra facqi parte dintre acei subiecti care pretera sa ramana cu ochii deschi§i atunci cand intra in hipnoza." Ca urmare a unci afirmalie de accst tip, subiectul va inchide imediat ochii. Terapeutul trebuie sa piarda un amlmit timp pentru a ana care sunt preferinte1e subiectului, spre a conduce coreet procesul imaginatiei di67

rijate. Este indicat ca acesta sa cunoasca ce anume nu Ii place subiectului, eventualele sale fobii. Evident ca un subiect care se teme de apa va rezista sugestiilor de a inota in plan imaginar. In acela§i timp este important sa fie cunoscute experientele anterioare legate de hipnoza, mai ales cele care se refera la hipnoza de estrada. Acestuia trebuie sa i se dea asigurliri ca hipnoza clinica se deosebe§te foarte mult de cea de estrada, §i ca terapeutul i§i cunoa§te bine meseria. Se spune in mod repetat de mai multe ori faptul ca, indiferent ce anume se intampl3., este bine ceea ce se intfunpla. In acela§i timp e de dorit sa se precizeze faptul ca majoritatea subiectilor intra la inceput intr-o stare de transa u§oara §i ca ace§tia vor invata sa intre intr-o hipnoza mai profunda abia atunci ciind se vor farniliariza cu tehnica. In cazul in care subiectul dumneavoastra se dovede§te excesiv de re7istent este indicata aplicarea unei tehnici disociative dupa modelul: "Te rog ill sa intre in hipnoza doar subcon§tientul tau §i mentine con§tientul treaz." Reamintiti-va faptul ca cea mai buna tehnica de intrare in hipnoza este aceea prin care 'invaJam subiectul sa intre in aceasta stare §i nu-i ordonam s-o faca impotriva vointe sale. Aceasta afimlatie se bazeaza pe tendinta fireasdi a oamenilor de a se opune oricarei presiuni §i de a proceda invers dedit Ii se cere. Din acest motiv este bine sa se utilizeze 0 voce blanda §i calda, chiar daca ea ascunde 0 comanda deghizata sub fonna unei invitatii. Este bine sa se utilizeze expresii de tipul: "lasa sa se intample" , "va fi interesant sa observi ca..." Asemenea afirmatii asigura subicctul di decizia de a-§i explora propriile stari psoibile sau de a intra intr-o stare de hipnoza mai profunda ii apartine lui insu§i. Trebuie lasarn impresia ca experimentatorul nu are dedit sarcina de a ghida, nu de a presa sau de a impune ceva. Sub nici 0 forma experimentatorul nu trebuie sa blameze subiectul prin vorbe sau gesturi pentru di nu obtine 0 experienta satisillcatoare in domeniul hipnozeL Pentru succesul terapiei trebuie repetat permanent: "e bine ceea ce se intampla §i este exact lucrul potrivit care trebuie sa vi se intample acum."

68

Capitolu14

HIPNOTERAPIA

Hinoterapia poate sa imbrace trei forme: a) terapie centrata pe simptom (are ca obiectiv eliminarea simptomului; b) psihoterapie analitid'i - hipnoanaliza (combinatie a hipnozei cu psihanaliza); c) sisteme de psihoterapie in care hipnoza se combina cu foarte multe thnici de psihoterapie scurili de orientare comportamentala §i experiental3.. In plus, hipnoza poate fi aplicata §i in sustinerea oricarui pacient cu afectiuni organice, fiind utiIa in reducerea anxietatii. Se considera exagerata ideea di inlaturarea simptomului determina 0 subtitutie de simp tom, dar trebuie avut in vedere ca cu cat nevoia pacientului de a avea simptomul este mai mare (este yorba de un mecanism de aparare al egoului), cu atat mai rezistent va fi pacientulla psihoterapie. Deci, pacientul trebuie invatat sa fadi. fata simptomului sau §i sa nu recidiveze sub actiunea unui nou stres. Hartland (1971) este de parere ca la inceputul oricarei psihoterapii, terapeutul trebuie sa obtina informatii de la pacient conform unei scheme de anamneza. Aceasta schema cuprinde urmatoarele categQrii de informatii: a. Istoricul bolii - se urmaresc informatiile legate de debutul, durata bolii, detalii referitoare la tratamentul urmat. b. Istoria familiala - descrierea plirintilor, a fratilor, a modelului de rdatii farniliale actuale §i trecute, a atitudinilor din familie. c. Copilaria - sunt interesante informatiile referitoare la boJile copilariei, 0 atentie speciala fiind acordata episoadelor de enurezis sau somnambulism. Se cer informatii despre situatia §colara referitoare la integrarea in di verse §coli urmate, reactiile fata de ceilalti copii, fatli de succes §i e§ec etc. d. Istoria ocupationala - cuprinde informatiile referitoare la realizlirile §colare, locurile de munca, motivele schimblirii locului de mundi, reactiile fata de mediu, colegi etc. 69

e. Probleme psihosexuale - este vorba de infonnaliile date In legiHura cu cuno~tintele dobandite in copilarie despre problemele sexuaIe, in legatura eu deprinderile rele (de exemplu, masturbatie), dad aeeste deprinderi persista la varsta adulta, dad au survenit probIeme emotionale actuale ~i treeulc, care au fast relatiile eu partenerul, dad au existat dificult1lti maritale, plus informaliile legate de statutul finaneiar. f. Antecedente patologice -- se cer infonnalii referitoare la boli, operatii, accidente, tratamente de urma, menstra, sarcini ~i avorturi. g. Antecedente hercdocolatera.le - cstc vorba de eventua1elc psihoze, nevroze, epilepsii la rude apropiate. h. Starea psillld actuala - infom1atii rcfcritoare la simptomul dominant la care se adauga infonnalii legate de prezenla sau absenta depresiei, anxietatii, fobiilor, insomniei, tulburanlor mnezice ~i prosexice, a ideilor suicidare, a tcmerii de boli psihice. i. Informatii refcritoarc la cuno~tinte1e pacientului despre hipnoza ~i la expectatiile lui legate de aceasta. Dupa realizarea schemei de anamneza, lucrul cu pacientul este mult mai u~or, simptomul fiind inlaturat mult mai u~or daca i se dau subiectului ~i sugestii de intarire a eului, de reducere a anxietatii ~i de cre~tere a increderii in sine. In general, oamenii au doua reactii psihice la boala. 0 prima categorie este reprezentata de reactiile direete: anxietate, teama, tensiune, agitatie, di~pozitie depresiva. In cea de-a doua categorie intra reactii1econsecinte ale unor tulburari din sfera personalitatii: lipsa de incredere In sine, dependenta, dezadaptare, instabilitatc psihica. Avand in vedere aceste fapte se impune ca un principiu important al terapiei combinarea sugestiilor de intanre a eului cu sugestiilc terapeutice propriu-zise centrate pe simptom. De~i profunzimea transei nu conteaza, totu~i se observa ca cu cat este mai adanca, cu atat cre~te eficienta tratamentului. Prezentam spre exemplificare modelul de sugestii utilizate pentru intarirea eului elaborat de Hartland in 1971: "E~ti amt de destins, de relaxat, atat de profund relaxat, incat mintea ta devine tot mai receptiva la ceea ee Iti voi spune. Tot ceea ce ili voi spune va patrunde adanc in subcon~tientul tau, se va intipan aeolo ~i va Hisa 0 urma adanca pe care nimeni nu 0 va putea §terge. 70

Ceea ce se va inti pari in subcon§tientul tau va avea 0 mare influenta asupra modului in care gande~ti, simli ~i aclionezi. Aceste idei pe care ti Ie sugerez ~i care se vor i'ntipari l'n SUbcOll§tientultau var continua sa influenleze gandurile, sentimente1e ~i modul tau de a actiona ~i atunci ciind nu qti eu mine, cand e§ti acasa, la servieiu sau in alta parte. Aceste ganduri vor actiona tot aHit de puternic ea ~i aici. E~ti profund relaxat §i tot ceea ce iti spun se va i'nillmpla spre bine1e tau, in avantajul tau. In cursul acestei relaxari te vei simti tot mai putemic, tot mai eficient, tot mai stapan pe tine. Te vei simti tot mai vioi, tot mai alert, mai energic, mai putin obosit, tot mai putin descurajat, tot mai putin depresiv. Cu fiecare zi ce trece vei deveni tot mai interesat de ceea ce se i'ntfunpla in jur, astfe1 incat mintea ta va fi distrasa de la propria persoana §i de la problemele care te framanta. Te vei gandi tot mai putin la tine insuti, la dificultatile tale, vei fi tot mai putin preocupat de propriile trairi, vei deveni tot mai putin ingrijorat, tot mai putin agitat, tot mai putin anxios, tot mai putin deprimat, vei fi capabil sa gande~ti clar, sa te concentrezi tot mai bine. Iti vei concentra tot mai mult atentia asupra a ceea ce faci, iar memoria ta se va imbunatali. Vei deveni capabil sa vezi lucruri1e din perspectiva lor reala Lara a Ie pernute sa ia proportii. De la 0 zi la alta vei deveni tot mai relaxat, te vei enerva tot mai putin. Cu fjecare zi ce trece vei deveni §i vei ramane tot mai relaxat, tot mai putin i'ncordat amt fizic, cat ~i psihic. Devii §i ramai tot mai re1axat, tot mai putin incordat amt fizic, cat ~i psihic. Tot mai increzator in tine, in posibilitatile tale de a duce la bun srar~it ceea ce ai de Iacut. Vei avea tot mai multa incredere In forte Ie proprii, lara anxietate, fara incordare, lara teama de a gre§i. Zi dupa zi te vei simti tot mai independent, tot mai stapan pe tine, vei putea sa stai pe propriile picioare, vej fi indepedent, increzator in forte1e proprii, vei putea face fata cu bine oricarei dificultati. Zi dupa zi te vei simti tot mai bine, tot mai increzator in forlele proprii, cu un sentiment de bunastare ~i siguranta personala. Cu fiecare ~edintii de relaxare te vei simti tot mai fericit, tot maiincrezator, tot mai multumit, tot mai optimist. Vei fi tot mai capabil sa te bazezi pe tine insuti, sa-ti sustii parerile, judedtile, opiniile, sa stai pe propriile tale picioare. Vei simti tot mai putin nevoie sa te bazezi pc alii oameni, sa depinzi de altcineva." 71

Dupa incheierea acestui instructaj conlinaod sugestii de intarire a eului se poate trece la administrarea sugestiilor pentru inlaturarea simptomului. Sugestiile specifice adresate simptomului sunt elaborate dupa parcurgerea unor fraze: 1) terapeutul trebuie sa mareasca motivalia subiectului pentru tratament inainte de inceperea tratamentului. E1 trebuie sa discute cu subiectul simptomul in detaliu §i sa accentueze ideea ca simptomul este neconvenabil, perturbator, iar existenla subiectului ar fi mult mai placuta tara el; 2) in cea de-a doua faza i se explica subiectului cum 11poate ajuta hipnoza sa scape de acel simptom, terapeutul trebuind sa fie dit mai convingator in afirmaliile sale.

4.1. Producerea analgeziei prin hipnoza Analgezia se produce in mod diferit de la un subiect la altul In functie de profunzimea hipnozei §i de pragul individual al durerii. Este foarte important ca terapeutul sa ofere subiectului §i 0 motivape logica pentru disparitia durerii. Amt in stare de veghe, cat §i in hipnoza, terapeutul trebuie sa-i dea subiectului urmatoarea explicatie: "De cele mai multe ori, durerea este produsa §i agravata de supraincordare. Deci, cu di.t te relaxezi mai mult, cu atat devii mai destins, mai putin tensionat, cu atat te simti mai bine. Cu cat devine mai profunda relaxarea, cu atat durerea devine tot mai suportabila, descre§te tot mai mult. Te simp tot mai relaxat, din ce In ce mai relaxat. Cu cat te simti mai profund relaxat, cu atat durerea scade, scade tot mai mult paoa caod dispare complet. alta tehnica pentru combaterea durerilor 0 constituie tehnica substitutiei de simptom: se sugereaza pacientului 0 alta senzape care se substituie celei dureroase: amorteala, raceala, caldura. 0 alta varianta a tehnicii substitupei este mutarea durerii dintr-o zona in alta a corpului sau tehnica amaoarii durerii. Spre exemplificare prezentllm un model de inlaturare sugestiva a durerii prin sugerarea senzatiei de caldura In zona afectata: "Caod ip voi atinge fruntea vei simti 0 senzatie de caldura care cuprinde fruntea, fata, gatul. Senzatia de cladura se amplifica 0 data cu fiecare atingere

o

72

a milinii. Imediat ce vei simli aceasta senzatie de caldura ridica bratul drept. Bine, acum lasa bratul jos §i continua (daca pacientul a ridicat bralul). eu cat se amplifica aceasta senzape de ealdura 0 data cu fiecare atingere simti cum capul tau devine tot mai des tins, mai relaxat. Te simti tot mai bine. Pe masura ce dildura se amplifica, durerea seade mult, tot mai mult, paoa dispare total. Iti vei simp capul u§or, tot mai u§or §i eliberat de durere. De indata ce vei simli 0 u§oara caldura in zona capului, durerea va dispare. Voi numara de la 7 la 1. Te vei simti tot mai relaxat, te vei trezi cu capul limpede, tara cel mai mic semn de durere sau de disconfort. Exista unele afectiuni, mai ales cele dermatologice, unde este indicat sa se sugereze senzatia de rece, mai ales daca iritarea, pruritul deranjeaza foarte mult. Marlene Hunter (1988) sintetizeaza principalele tchnici de combatere a durerii, astfel: • Una din tehnici1e de combatere a durerii consta in utilizarea relaxarii pentru ca musculatura incordata creeaza 0 senzape de disconfort fizic. Orice durere, indiferent de originea ei, implica §i 0 anumita incordare musculata. (Eliberarea de durere este mai indicata decat controlul durerii pentru ca acesta din urma presupune existenta durerii pe care subiectul 0 controleaza. Prin relaxarea musculara se elimina acea componenta a durerii care se datoreaza incordarii §i este fncurajator sa §tim ca totdeauna putem face ceva pentm a obline 0 anumit.a u§urare. A fi capahil sa i'ntrcprinzi ceva cstc mai hinc dedit a Ii nea jutorat.) • 0 alta tehnicl1 sau grup de tchllid de cumhutero tl durtrll \1 refera la utilizarea mclodci disol'lf'rii. care con"ta tn dhHlUl~Il'Til (deta§area) subiectului de durere. Subieqii ell ill1Llglnu\lehop-utll ill I gasit multe solutii pentru a se deta§a: ne putCI11ilOagillu ell lultlll till rerea §i 0 a§ezilm undeva intr-un raft sau ell lasaI1l partett corp\! hll care ne doare sa stea In pat sau in fotoliu, in timp cc rcslul pcrsoanei noastre i§i vede de treaba; alti oameni l§i imagineaza ca a§azl1 un material izolator intre corp §i durere; eea mai eficient.a tehnica 0 constituie observarea durerii de undeva din afara, de la 0 anumita distantil. In aceasta situatie durerea face mai putin parte din noi, ea patrunzaod mai putin in con§tiinta. 73

• 0 categoric importanHi de tehnici de combatere a durerii sunt tehnicile substitutivc: a) Se pot substitui durerii aIle tipuri de senzatii cum ar fi: caldura, arnoI1eaIa, presiune etc. b) Se poate comuta durerea dintr-o parte in alta a corpului. Astfel, ne putem imagina ca mutam durerea diu iutcriorul organismului uudeva la suprafata, unde putem masa zona respectiva. Daca aveti 0 durere de cap care va impiedica sa terrninati 0 lucrare, va puteti imagina ca mutati durerea respeetiva in alta zona a eorpului pana cand terminati lucrarea. c) Se poate substitui perioada In carc subiectul simte durcrca. Multi oameni aplica spontan aceasta tehniciL Unii sportivi care se accidenteaza In timpul unci competitii, adesea nici nu-§i dau seama ca s-au accidentat pana dlnd nu se tcrmina competitia. 0 mama e capabila sa ignore propria durcre pana cand copilul se ana in sigurantiL astfel de tehnica poate ti utilizata In mod deli be rat. Astfel, dad ne spunem: "Nu am timp acum pentru durcrea asta de cap" s-ar putea sa constatam cu surprindere ca durerea de cap chiar a disparut. • Eficiente s-au dovedit §i tehnicilc care constau in modificarea imaginii durerii. Durerea poate avea 0 imagine; e posibil ca, in imaginatia subiectului, aceasta sa aiM marime, forma, culoare, densitate, temperatura etc. (Se face apel la imaginatia subicctului.) In primul rand, subiectul trebuie sa con§tientizezc imaginea respectiva a durerii, cu toate detaliile §i apoi s-o faca mai suportabiUL Astfel, ro§ul aprins sc poate transfoffi1a In rozpalid, caldura in senzatie de rece, iar furia Intr-un sentiment de seninatate. Cand se moditica imaginea durerii, Insa§i durerea se schimba.

o

Cea mai simpJa tehnica este aceea potrivit carcia se modifidi, pe rand, cate 0 caracteristica a imaginii durerii (tehnica N.L.P.): Transforrnati Intai culoarea, apoi tcmperatura, apoi starea afcetiva care insote§te durerea. • Respiratia controlata este 0 tehnica extrem de simpla care consta In aceea ca subiectul, in stare de relaxare musculara, i§i imagineaza ca acumuleaza 0 senzatie de confort, dintr-o parte a corpului care se 74

simte bine, In timpul unci inspiratii, §i 0 trimitc In zona dureroasa In timpul unci expiratii. Copii utilizeaza adesea tehniea cutiei cu butoane. Astfel, ei I§i pot imagina ca au in cap 0 cutie cu butoane de scoatere din functiune, prin manevrarea carora pot deconeeta diverse paI1i ale eorpului In care nu mai simt durerea. • Hipnoza §i controlul respiratiei (Hunter, 1988) Pentm a cre§te eficienla hipnozei, putem folosi 0 tehnica respiratone in fomtc multe feluri. Astfel, se poate utiliza respiratia pentru a transfera senzatiile de confort dintr-o zona a corpului care se simte mai bine intr-o alta zona care are nevoie sa se calmezc. Se proccdeaza in fclul urrnator: Se acumuleaza senzatia de con fort (imaginata ea 0 energie) pe inspiratie prin imaginarea unui proees de absorbtie §i apoi se trimite energia respectiva In zona unde este nevoie de ea pc expiratie. Respirati in ritm personal, inspirand senzatia de contort §i trimitand aceasta senzalie In acea parte a corpului care are nevoie de ea pe expiratie. Tot pe expiratie, imaginati-va di alungati senzatiile de disconfort §i tensiune. Tehnica este foarte simpla ~i se poate aplica atit in stare de hipnoza, cat §i In stare de veghe.

4.2. Hipnotcrapia fji nafjtcrca fara durcri I-lunter (1988) recomanda pacientci un11atorul instructaj: "De multe saptamini va pregatiti pentru na§terea copilului dumneavoastra. Aeum a sosit momentul ea el sa vina pe lume. Probabil, procesul de dilatare a inceput, iar contraetiile devin mai frecvente §i dureaza mai mult. Este 0 perioada cand trebuic sa va bucurati §i din aceasta bucurie yeti extrage energia necesara pentru procesul na§terii. A avea un copil este 0 experienla minunata. Pentru a-I aduce pe lume e nevoie de un mare con sum de energie. Va amintiti din cursul §edinlelor lrecute de hipnoza di procesul na§terii are loe in trei faze.

75

In prima faza se produce clilatarea zonei cervicale. Cand intelegeti modul in care se produc contrac1iile, yeti fi capabila sa va adaptati mai bine organismul acestui proces. Amintiti-va faptul ca organismul dunmeavoastra §tie exact ce are de rucut in cursul acestui proces fascinant de aducere pe lume a unci fiinte; sta in puterea dumneavoastra ca acest proces sa se desru§oare mai eficient daca va yeti deta§a de fiecare data dind se produce 0 contractie, astfel indit organismul sa-§i faca singur treaba. (Combaterea durerii prin mecanisme disociative.) Inceputul fiecarei contractii trebuie sa devina pentru dumneavoastra senmalul de dec1an§area procesului de deta§are. Corpul §i subcon§tientul dumneavoastra va recunoa§te acest semnal inainte de con§tientizarea lui. Pentru a fixa acest mecanism, voi pune mana pc abdomenul dumneavoastra pentru a simboliza producerea contractiei. Cand simtiti ca fac acest lucru deta§ati-va, imaginati-va ca merge1i tot mai departe. Atunci cand mana mea se ridica, reveniti in corpul dumneavoastrli. Puteti sa intrati in hipnoza 0 data cu fiecare contractie §i sa reveniti din hipnoza in perioada dintre contractii sau puteti decide sa ramaneti permanent in stare de hipnoza §i s-o adanciti 0 data cu fiecare contractie. Utilizati inceputul fiecarei contractii ca semnal pentru a intra in hipnoza sau pentru a adanci hipnoza §i pentru a va distanta de ceea ce se petrece, lasand corpul sa-§i faca datoria. Este ca §i cum v-ati privi din afara, fiind foarte interesata de ceea ce se petrece in corpul dumneavoastra: zona cervicala se deschide tot mai mult, contractiile devenind tot mai putemice. Uterul are 0 musculatura foarte putemica §i corpul dumneavoastra are nevoie de aceasta forta. Uterullucreaza din greu in procesul na§terii. Usati aceasta energie sa va ajute sa avansati in procesul na§terii §i reac1ionati din ce in ce mai eficient. La toate femeile care se afla la prima na§tere, zona cervicala se deschide cu un centimetru pe ora. Desigur, fiecare organism reactioneaza altfel, fiecare rut este diferit §i fiecare travaliu este destinat sa fie potrivit unor imprejurari specifice, dar, in general, la primipare zona cervicala se deschide cu un centimetru pc ora. Ea va fi complet 76

deschisa cand s-a ajuns la 10 cm. Acum uterul va actiona pentru a impinge rutul sa iasa la lumina. Acum aveti nevoie de 0 energie suplimentara, energie ce izvora§te din bucuria dunmeavoastra de a da na§tere unci fiinte omene§ti. Corpul dunmeavoastra i§i indepline§te misiunea din ce in ce mai bine atunci cand sunteti deta§ata §i va situati undeva in afara corpului. Concentrati-va aten1ia §i plasati-va in afara corpului la fiecare contractie pana cand v-a1i dilatat complet. Medicul sau asistenta medicala va va spune cand v-ati dilatat la maximum. Va aflati acum in stadiul al doilea. Acum, fiecare contractie are drept scop sa impinga copilul pe canal pana cand va fi expulzat. Acum yeti avea 0 alta misiune. Acum, de fiecare data cand simtiti ca incepe 0 contractie, intrati in propriul corp §i participati la procesul de impingere. Recurge1i la toata forta §i energia de care dispuneti pentru a ajuta contractia, bucurati-va ca sunteti 0 parte a acestei forte care impinge rutul la lumina. lntrati in corp §i fiti 0 parte a fortei de impingere. Apoi, dupa incheierea fiecarei contractii, relaxati-va. Acumulati forti! §i energie in timp ce va pregatiti pentru 0 noua contractie. Ave1i toata foqa §i energia necesara. In perioada dintre contractii odihniti-va §i refaceti-va fortele §i atunci cand se declan§eaza semnalul (incepe contractia), reintrati in corp §i adaugati forta §i energie noii contractii. Acum copilul a coborat tot mai mult §i estc gata sa se nasca. Ascultali cu atentie ce va spune medicul sau sora medicala, dar ascultaIi in acela§i timp glasul con§tientului §i subcon§tientului dumneavoastra. Toate aceste informatii va vor fi utile in finalizarea travaliului. lata, iese acum capul copilului. Nu mai impingeti acum; lasati capul copilului sa iasa incet la lumina. Faceli acum apel la tehnica respiratorie. lnspirati lent §i calm spre sfar§itul contractiei. Poate priviIi intr-o oglinda §i daca lucrurile stau a§a puteti vedea capul copilului. Asistenta medicala §terge fata copilului. Acum realizati 0 noua contraclie in care depuneti toata energia, pentru ca umerii §i trupul copilului sa iasa la lumina. lata, copilul d~nmevoastra s-a nascut. Luati in brate copilul, atingeti-l, priviti-l, simtiti-l, auzi1i-l. Recurgeti la toate simturile pentru a face cuno§tintii cu capilul dunmeavoastra- care a sosit pe lume. ~i copilul va face cuno§tinta cu dumneavoastra pentru ca §i el poate sim1i, auzi, atinge, mirosi §i poate 77

chiar distinge lumini §i umbre. Copilul simte rikoarea camerei, luminile, sunetele, dar mai mult decat orice vocea dumneavoastra, atingerea dunmea voastra. In cateva minute, medicul sau asistenta va va cere sa Impingeti din nou, sa realizati 0 noua contraqie, pentru ca a sosit timpul celei de-a treia faze. Acum va ie§i placenta. Suntcti atat de bucuroasa de copi]u] durrmea voastra Indit abia va mai dati seama de ceca ce se Inillmp]a, dar Impingeti u§or §i simtiti cum placenta iese fara cfort din corp. Medicul sutureaza (coase) partile rupte ale vaginului durrmeavoastra. ~titi ca totu] se va vindeca foarte repede pentm d sunteti sanatoasa. IJteru] se va contracta §i va reveni la dimensiunile sale norma]e. Sanii dumneavoastra sunt capabili sa produca ]apte chiar in primele momente dupa' na§tere. Lasati copilul sa suga ]a san, pentru ca alimentatia naturaIa este foarte utila §i ii ofera copi]u]ui mecanisme de aparare Impotri va unor posi bile Imbo Inaviri. Totu I s-a petrecut exact a§a cum a trehuit sa se petre ad atiit pentru dunmeavoastdi, cat §i pentru mica fiinta care tocmai a venit pe lume. Alte procedee pentru combaterea durerii In stare de hipnoza: • Imagerie specificcl. Subiectul poate sa-§i imagineze ca vasek de sange revin la dimensiuni1c lor normalc (mai mici dad sunt di]atate sau mai mad dad sunt contract ale produciind un spasm). Revenirea la dimensiuni]e normale a vaselor de sange reduce 0 migrena sau un spasm muscular. • Sugestii post-hipnotice. Un cuvant sau 0 fraza "cheie" pot fi condition ate (fixate) In stare de hipnoza, fiind apoi uti]izate ca serrmal pentru a obtine relaxarea atunci cand subiectu] e ocupat sau nu exista conditii optime pentru inducerea hipnozei. Este important ca pacientul sa fie ace]a care alege cuvantu] respectiv, cuvant care nu trebuie impus de terapeut. • Anestezia In manu~a. Prin intennediu] hipnozei se poate obtine anestezie Intr-o anumita zona a corpului, de regula In mana §i/sau brat, ca §i cum subiectului i s-ar fi injectat un anestezic. Se poate apoi sugera d bratul anestezist se p]aseaza Intr-o a]ta zona a corpu]ui careia 78

Ii provoadi 0 senzatie de confOrl, extinzand scnzatia de am0rteala (anestezie) de la brat ]a cea]alta parte a corpului.

4.3. Hipnoza in tulburarile

psihosomatice

Tulburan]e psihosomatice tin In acela§i timp §i de psihic §i de corp. Psihosomatic nu inseamna "Inchipuit", "imaginar" sau nevrotic. I. Sugestii pentru acest tip de parienli (Hunter, 1988) Pacientu]ui aflat deja in hipnoza i se dau urmatoarele instructiuni: "Peste eateva momcnte voi atinge eu degetul fruntea ta. Cind vei simti atingerea respectiva, voi cere subcon§tientu]ui tau sa se Intoarca In timp, ]a perioada de dinaintea aparitiei simptomuJui §i chiar Inainte ca factorii care au produs simptomuJ sa fi actional. Aceasta perioada poate fi mai ludepartata decat i~i inchipuie mintca ta con§tienta. Lasa mintea ta eon§ticnta sa proeedeze cum Jore§te. S-ar putea ca ea sa vrea sa ramana prezenta aici, sau sa se intoarca partial sprc treeut observand de la distanla ceca cc se petrece ori sa Insoteasca mentalul tau incon§tient pe parcursul intregii sale ci1latorii. ~i pentru ca menta]lI] eon§tient ~i mcntalul subcon§ticnt se pot situa In pelioade diferite de timp vei putea trai sentimente despre care nu §tii de unde provin. Daea aeest Iuem se Intampla, chine sa §tii di de i§i au originea In zonele in care te-a purtat subeon~tientul. Bucura-te ca retraie§ti perioada aeeea buna eand totulln organismul tau funqiona cum trebuie, cand te aflai intr-o stare de armonie interioara. Totu] in interiorul fiintei tale este atat de annonios, Incat aproastare de amlonie perfecta pe di Iti vine greu sa erezi ca e adevarat. dOllUle§te intre tine §i lumea Ineonjuriltoare. Totu] functioneazii bine, efieient, armonios. Traie~ti 0 stare de pace, de fericire ~i annonie In interior §i In exterior. (Se lasa subieetu]ui un timp pentru trairea swilor pozitive.)

0

Acurn lasa mentalul subcon§tient sa se intoarca In prezcnt (se precizeaza data) §i revino In timp aducand de aeoln sHirilc al'cctive confortabile pe care le-ai trait. 79

Ori de cate ori mentalul tau subcon§tient intalne§te vreunul din factorii care au contribuit la produce rea simptomelor, con§tientulimpreuna cu trupul tau vor face tot ce este necesar pentru a se ocupa de respectivul factor. ~tii d atunci cand se acumuleaza mai mulli factori de stress, se creaza 0 mare problema care ne depa§e§te posibilitalile; iata de ce este mult mai u§or sa ne ocupam de cate un singur factor. in fe1ul acesta, tiecare factor va fi identificat pe rand, se va lucra asupra lui astfel incat sa se asigure impacarea cu propria persoana, dupa modelul celei cxistente anterior. Nu putem §ti dinainte cat va dura caIatoria realizata de subcon§tientul tau. Se poatc intimpla ca ea sa se produca repede, pentru ca au fost relativ pUlin factori generatori de stres, astfel incat ne vine u§or sa ne ocupam de ei sau, dimpotriva, calatoria poate dura mult mai mult, pentru ca simptomele au fost produse de mai mulli factori sau pentru d ace§tia sunt mai complec§i. Vom cere unei par? a subcon§tientului tau sa se ocupe de aceasta calatorie, de factorii generatori de stress pe care i-a inmlnit in cale §i pe care trebuie sa-i identitice §i sa-§i rezolve. Peste cateva momente, cand vei ie§i din hipnoza, toate celelalte nivele ale psihicului tau (con§tiente §i subcon§tiente) vor reveni la timpul prezent §i la starea normala. 2. Metafora simfoniei (Hunter, 1988) Adesea ne place sa ne gandim la corpul nostru ca la 0 orchestra simfonica. 0 orchestra simfonicli canta frumos, dar ea este alcatuita din mai ml1lte seqiuni §i fiecare secliune cuprinde mai multe instrumente. Uneori, un instrument se dezacordeaza: de pilda, unei viori i se poate rupe 0 coarda sau un insturment de suflat trebuie sa fie curalat. Trebuie Ia.cut ceva pentru ca instrumentul respectiv sa poata canta la fel de frumos ca inainte. Alteori, cand se repeta 0 noua compozilie, 0 intreaga secliune a orchestrei poate avea dificultali in privinla ritmului sau a annonizarii. Dar, in ciuda faptului ell un instrument trebuie sa fie acordat sau ca o secliune a orchestrei are de lucrat asupra ritmului, totul este in regula 80

cu orchestra. (Prin analogie, totul este in ordine cu subiectul.) Orchestra e in continuare puternica §i vitala, a§a cum a fost intotdeauna. Ei bine, §i organismul uman reprezinta 0 orchestra. Acesta este compus din mai multe seqiuni cum ar ti: aparatul digestiv, respirator, reproductiv, cardiovascular, osos, muscular etc., care contribuie la realizarea simfoniei reprezentate de funclionarea organismului. ~i la nivelul fiecarui sistem aclioneaza diferite instrumente; astfe1, in cadrul sistemului digestiv lucreaza gura, stomacul, intestinul subtire, intestinul gros, precum §i organe auxiliare, cum ar fi, de pilda, ficatul. Toate aceste "instrumente" aldtuiesc 0 sectiune, la fel ca §i instrumentele ce intra in componenla unei orchestre. Astfel, de§i trebuie sa ne indreptam atentia asupra unei seqiuni sau a unui instrument, simfonia - adid organismulin ansamblu - este in continuare capabil sa produd 0 muzica buna. Spuneli-va in gand: "Corpul meu este ca 0 simfonie ..." §i cautati sa percepeli ritmul minunat al corpului care pulseaza u§or, cautfu1d sa restabiliti annonia din interiorul fiinlei dumneavoastra".

4.4. Hipnoza in tratamentul insomniilor Pentru subieqii cu insomnii Hunter (1988) recomanda urmatoarea strategie: "Va voi invata cum sa utilizati hipnoza pentru a va imbunatati calitatea somnului. Oamenii utilizeaza hipnoza in multe feluri pentru a adormi. Unii subiecti sunt amt de relaxati in hipnoza, lndit au tendinta spontana de a adormi. Altii utilizeaza hipnoza pentru a intra lntr-un loc foarte lini§tit, unde se simt bine §i In siguranta §i a§teapta ca somnul sa vina de la sine. Va prezentam una dintre cele mai eficiente tehnici pentru combaterea insomniei: "Imaginati-va ca priviti 0 tabla neagra, 0 creta §i un burete. Imaginali-va ca scrieti cifra I in mijlocul tablei. Priviti-o cateva minute eu ochii mintii. ~tergeti apoi cifra 1 §i undeva, intr-un colt al tablei (ma lntreb ce coIl veli alege?), scrieli cuvantul somn pe care 11 privili un moment §i apoi 11 §tergeli. Scrieli apoi In mijlocul tablei 81

cifra :2 §i bucurati-va de actiunea de a scrie. Privip cifra :2, apoi §tergeti-o §i scrieti in coltul tab lei cuvantul "somn" pe care, de asemenea, 11 privip §i apoi 11 §tergeti. Scrieti apoi in mijlocul tab lei cifra 3. Ma intreb cum 0 yeti scrie? a fi ea oare compusa din doua semicercuri sau va contine §i tinghiuri? Ma intreb daca semicercul de sus va fi mai mare sau mai mic decat cel de jos. Priviti cifra pe care ati scris-o, §tergeti-o §i scrieti cuvantul SOMN in coltul tablei, acordand 0 atentie speciala fiecarei litere. Apoi scriep faceti pe 4 din linii desthise sau desenap in mijlocul tab1ei cifra 4. in partea de sus un triunghi inchis. Exisili multe feluri de a scrie cifra 4. Continuati procesul de scriere a unei cifre pe care apoi 0 §tergeti §i scriep cuvantul somn in coltul tablei. Yeti avea surpriza sa va treziti dimineata dupa un somn bun. Este interesant sa va amintiti cate cifre ati reu§it sa scrieti. De regula, foarte putine persoane reu§esc sa scrie in gand mai mult de 10 cifre. alili tehnica consili in a va imagina numarul de cuvinte cordate cu somnul, la care va puteti gandi. Aflandu-va in stare de hipnoza incercati sa jucati acest joc. Amintiti-va cuvintele legate de cuvantul somn care va vin in minte, cum ar fi: a adonni, somnoros, adomlit, visator, pat, perna etc. Pentru unii subiecti este potriviili tehnica de a aduna coloane lungi de cifre sau jocuri de cuvinte, in timp ce altii prefera sa-§i imagineze ca se plimba intr-un loc plkut, toate caile care duc spre acelloc fiind core1ate cu somnul; astfel 0 carare poate duce spre un hamac, alta spre un co§ in care doarme un pisoi, alta sprc donnitorul in care dormeati cand erati mic. Cereti propriului subcon§tient sa va ajute sa gasiti cea mai buna tehnica pentru a va ameli ora somnul, tehnica ce vi se potrivc§te cel mai bine. ~i acum, cateva cuvinte despre persoanele care obi§nuiesc sa se trezeasca in toiul noptii. Cel mai bun lucru in astfel de cazuri este sa va sculati §i sa va indeletniciti cu ceva care va face placere: tricotap, scrieti versuri, dezlegati cuvinte incruci§ate. Luati-va in acela§i timp angajamentul ca vep afecta activiilitii preferate 0 jumatate de ora inainte de a adormi. Astfel, atunci cand va yeti scula §i va yeti reaminti cu placere ca v-ap acordat un anumit timp special pentru dumnea-

II

o

82

voastra. Puteti apoi sa adomliti lini§tit, amintindu-va cat de placuta a fost ultima jumatate de ora dinaititea somnului. alta tehnica de utilizare a hipnozei in cazul insomniilor consili in a va intoarce in timp in copilarie, cand somnul era pIacut, natural, ca de la sine.

o

Dupa cum vedeti, §titi multe lucruri despre somn. Corpul dumneavoastra §tie sa se odihneasca; el poseda acest program de somn coreel inca dinainte de na§tere. Permiteti corpului §i subcon§tientului sa regaseasca aceste informatii. Con§tientul dumneavoastra, mintea dumneavoastra lucid a poate face ceea ce dore§te in timp ce subcon§tientul §i corpul dumneavoastra reinnoiesc vechile cuno§tinte despre somn. Poate ca sunteti interesati de sentimentele placute §i familiare induse de accesul la vechi1e informatii referitoare la somnul natural. Lasap aceste sentimente sa pluteasca libere §i lini§tite. E bine a§a. Cunoa§teti acum mai multe metode de a adonni. Totu§i, pot exista unele motive care raman ascunse con§tientului dumnea voastra, pentru care subcon§tientul poate considera ca trebuie sa ramaneti treaz sau sa aveti un somn foarte superficial. E posibil ca subcon§tientul durnneavoastra sa considere ca mentinerea acestui model de somn deficitar va este inca necesara. Spuneti subcon§tientului §i corpului dumneavoastra ca a sosit momentul ca acest vechi model de somn sa .fie dat de-o parte pentru ca acum aveti nevoie de un nou model de somn confortabil, potrivit pentru prezent §i pentru viitor. Poate cu timpul subcon§tientul va considera ca trebuie sa va aduca la cuno§tinta §i motive1e pentru care a fost necesar acele vechi model de somn superficial. Acum insa, bucurati-va de noul model de somn odihnitor. Ganditi-va cu placere la somnul relaxant care va va odihni tot mai bine in fiecare noapte."

4.5. Antrenamentul mental pentru vindecarea incununata de'succes (Hunter, 1988) In ultimele saptamani ati invatat foarte multe despre modul cum lucreaza corpul §i mintea dumneavoastra. 83

Ali descoperit mai ales ce mult poate fi influenlata funclionarea organismului atunci dind exista 0 comunicare §i un schimb de informalii intre subcon§tient §i organism. Va este clar, de asemenea, cat de important este sa transmitep organismului mesajul referitor la refacerea sanlHalii. Yom transmite astazi impreuna diteva mesaje pozitive mtr-o maniera foarte simpla §i practica: A§ezati-va intr-o pozi1ie comoda §i intrali in hipnoza pana la acel nivel care este potrivit pentm dumnevoastra astazi. In §edinlele anterioare am afectat un anumit timp trecerii in revista a evenimentelor trecute care v-au adus in stare a actuala pentm a Incheia cu acest trecut §i a-I da la 0 parte. Am consumat un anumit timp §i pentru prezent: cum puteti aqiona §tiind ce trebuie sa faceti pentru a stimula mecanismele de refacere §i a reca§tiga sentimentul vitaliilitii §i starea de bine interior. lata ca astazi a sosit momentul sa ne ocupam de viitor, sa ne proiectam in viitor, in acea perioada caud 0 sa va sim1iti mult mai bine §i 0 sa va bucurali de Iucrurile bune care va a§teapta. Atund caud veli simti atingerea degetului meu pe frunte deplasapva in viitor, in perioada in care va veli sim1i bine, caud simptomele dumneavoastra vor disparea. V-ali atins scopul redl§tigand sentimentul de bine al corpului §i minlii. Bucurali-va sa traili senzalia de energie §i de vitalitate. Lasap con§tientul sa devina 0 parte a minlii, trupului §i sufletului, vedep-va §i auzili-va pc dumneavoastra in§iva. Simlili cum va bucurap de viala rcalizaud toate acele lucruri care va fac pHicere. Gauditi-va la hobby-ul dumneavoastdi., imaginali-va ca va plimbap pe fa1eza, pe 0 carare care trece printr-o padure sau ell dansali, di va aflap la 0 petrecere. Gandip-va ell v-ali intors la serviciu §i faceli 0 treaba buna pentru ca acum puteti sa va concentrali foarte bine, intrucat vechile simptome nu va mai deranjeaza. Traili senzapa minunata de bine. Petreceli mai mult timp proiect
Vizitati locul §i timpul acela din viitor de mai multe ori in urmatoarc1e zile §i saprnmfu1i atunci caud practicati autohipnoza acasi!. De fiecare data cand realizali acest lucru va reafinnali §i va rdntanli foqa care va face sa va simtiti bine. Atunci cand veti reveni in aceasta camera, vep ie§i din hipnoza in maniera dumneavoastra caracteristidL Hunter (1988) propune §i 0 alta tehnica de utilizare a imaginapei dirijate in scop de vindecare. lata instructajul administrat subiectilor: "Toate fiinlele vii, plante sau animale au in comun, printre altele, §i faptul ca poseda in interiorul lor 0 incredibila capacitate de autovindecare. Daca va amintili de un animal ranit sau de 0 planta lovita, veti fi convin§i de adevarul spuselor mele. Animalul i§i linge ranile §i se vindeca singur, iar plantei ii cresc noi crengule §i frunze. ~i dumneavoastra posedali aceasta uimitoare capacitate, aveli aceasta energie vindecatoare in interior. Intrali in hipnoza §i coborlili adanc in interiorul fiinlei dumneavoastra, unde se ana sursa acelei energii vindecatoare. Con§tientizali sursa energiei care vindeca §i care i§i are originea chiar in interiorul propriei fiinte. lmaginali-va ca adunali acea energie ~i 0 dirijali spre acea parte a corpului care va pune probleme. lntuilia este cea care trebuie sa va spuna unde este bine sa trimiteti energia respectiva. Fiecare om are noliunea sau imaginea sa personala in legatura cu energia vindecatoare. Pentru mine, de pi Ida, ea seamana cu 0 lumina, cu un fel de raza de soare pe care 0 pot dirija in orice parte a corpului doresc. Este 0 lumina galben-aurie care inconjoara §i scalda zona boInaV3 sau lovita. Descoperip propria imagine sau notiune cu privire la energia interna vindecatoare. Localizati-o In profunzimea fiinlei dumneavoastra ~i dirijali-o acolo unde corpul are nevoie de ea. Acum cautati sa simpv cum procesul de vindecare lncepe sa se produca in interiorul corpului. SimPli eu adevarat cum procesul de vindecare lucreaza in interiorul corpului. Dirijati energia vindecatoare in acele zone ale corpului care au nevoie de ea. Oneori veti fi suprin§i de faptul ca ali ales in mod intuitiv 0 parte a corpului la care nid nu v-ali gaudit pana acum. ~tiind insa ca subcon§tientul poseda mai multe informalii decat mentalul dumneavoastra con§tient, acordali-i increderea de a trimite energia in acea parte a corpului pe care 0 alegeti pe baze intuitive. 85

Acum lasali imaginatia dumneavoastra creatoare sa creeze 0 imagine asupra modului in care se prezinm partea bolnava sau ranita a corpului dumneavoastra. Creati imaginea ~i modalitatea sau modalimtile senzoriale care va convin: vizuaIa, kinestezica, auditiva etc. lmaginea trebuie sa fie plastica, a~a cum ar fi aparut ea intr-un atlas de anatomie. Desigur, la unele persoane, componenta vizuala va fi completata cu cea kinestezica §i/sau auditiva. Creati 0 imagine cat maiovie, cat mai detaliam. Plasati apoi imaginea undeva intr-o zona laterala a campului con§tiintei. Apoi incepe!i sa creati 0 aIm imagine - imaginea vindecarii, a convalescentei, a refacerii. Aceasta imagine va reprezenta modulin care se va prezenta corpul dumneavoastra atunci cand va yeti simti din nou bine. Creati imaginea propriei vindecari in culori cat mai vii, cu cat mai multe detalii. Pentru unii subiecti, imaginea va fi realism, pentru altii ea poate capata un caracter simbolic. Plasati noua imagine creata peste cea veche. Sarcina dumneavoastra consm in inlocuirea noii imagini cu cea veche. Unii subieqi i§i pot imagina ca suprapun pur §i simplu noua imagine peste cea veche de parca ar fi un alt diapozitiv care il inlocuie§te pe cel proiectat anterior. Alte persoane i§i pot imagina, de pi Ida, ca deseneaza 0 noua imagine care 0 inlocuie§te pe cea veche. Cand practicati autohipnoza acasa, lucrali permanent pentru a intari imaginea ce retlecm situatia in care vindecarea s-a produs deja. Cu cat yeti lucra mai mult, cu amt mesajul pe care 11yeti transmite subcon§tientului va fi mai putemic. Acest mesaj va suna astfel: Eu pot sa ma fac bine. Ma aflu deja pe calea vindecarii."

4.6. Hipnoza in enurezis a.

Enurezisul la copil

Inaintea incepet?i unei psihoterapii pentru lnlaturarea enurezisului, terapeutul trebuie sa se asigure mai intai daca enurezisul are 0 cauza organica §i/sau psihogena. Deci, abia dupa 0 examinare somatica §i urologica amanuntita ce inlatura 0 eventuala cauza organica, se poate 86

trece la diutarea cauzelor psihogene ale enurezisului. In acest context intra in actiune 0 multitudine de factori. Enurezisul la copil poate aparea surprinzator dupa 0 perioada in care copilul nu I-a avut ~i se poate datora unor deprinderi igienice gre~ite formate in perioada in care copilul a fost bolnav. Aparitia altui copilin familie poate favoriza enurezisul ca expresie a unei mari anxietati, copilul tacand eforturi sa atraga atentia ~i asupra lui tara a fi con~tient de acest mecanis. De asemenea, enurezisul poate aparea ~i ca 0 reaqie de aparare impotriva unui parinte hipergrijuliu. In aceste situatii, copilul trebuie mai curand compatimit decat blamat, iar prognosticul psihoterapiei urmeaza sa fie calculat in funqie de factorii din mediul care intretin simptomul. In primul rand, terapeutul trebuie sa ia legiitura cu parintii care sunt statuiti sa manifeste indiferenta fata de situatia cream. Mama este statuim sa nu-i dea copilului lichide seara, sa-l culce devreme ~i sa-l puna sa urineze inainte de culcare. Copilul mai trebuie trezit 0 data pentru a urina inainte ca mama sa se culce. In relatia cu copilul, terapeutul trebuie sa-i ca~tige increderea ~i cooperarea, pentru ca de cele mai multe ori copilul urineaza in pat atunci cand se teme ca 0 va face. Dupa inducerea hipnotica, terapeutul ii da copilului urmatorul instructaj: "Din cauza somnului pro fund in care te afli, vei deveni tot mai putemic de la 0 zi la alta. Vei deveni tot mai lini~tit, tot mai putin nervos, te vei supara tot mai rar §i mai putin. De la 0 zi al alta vei simti ca ai tot mai mare incredere, stapanire de sine, ca nu ai griji, incordare. Cand iti ating burtica (este foarte importanm adecvarea mesajului la nivelul de intelegere al copilului) vei simti ca vine acolo tot mai mulm caldura, burta ta devine calda, tot mai calda, foarte calda. Cand simti cald in burtidi rididi mana. Lasa mana in jos (daca copilul a ridicat mana). Pe masura ce continui sa-!i ating burta, ciildura se impra§tie in toam burta ta ~i la vezicii, acolo unde sta urina. Pe masura ce vine caldura acolo, vezica devine tot mai puternica §i poate tine urina toata noaptea. Cand te treze§ti dimineata, patul este uscat. Cu fiecare tratament pe care !i-I fac, vezica ta devine tot mai putemica, poate tine urina. Nu vei bea nimic inainte de culcare §i vei tine minte sa mergi la toalem. Nu te vei mai teme ca urinezi in pat pentru ca nu vei mai simti nevoie sa faci noaptea. Vei dormi foarte bine, dar nu foarte adanc, astfel incat chiar daca iti 87

apare 0 nevoie noaptea, burta ta se va simli amt de Incordatil, mdit vei avea destul timp sa te duci la baie. Cand vei reveni In pat vei adormi imediat." In continuarea acestui instructaj este utila includerea unor sugestii post-hipnotice: "In timpul zilei, cand vrei sa urinezi, te relii, sa te stapane§ti dit mai mult §i sa mergi la baie doar atunci cand nu mai polio Cu cat faci mai mult asta, vei vedea ca poli sa Iii apa cat mai mult In tine. Pe masura ce se vor Intimpla cele spuse de mine, vei deveni tot mai lini§tit, mai mullumit, tot mai pulin suparat. Acum voi numara de la 7 la 1 §i cand voi ajunge la I, vei deschide ochii §i vei fi pe deplin treaz. Te vei simli foarte bine, ca dupa un somn lung." b. Enurezisul la adulJi

Acest simptom este mult mai dificil de tratat. EI se asociaza frecvent cu 0 mare imaturitate emolionala §i determina stari depresive §i complexe de inferioritate. Wolberg (1969) considera ca acest simptom este menlinut de conflicte incon§tiente, de natura agresiva sau sexuala. De asemenea, el considera ca simptomul poate fi interpretat ca un cchivalent al masturbarii. Dupa parerea autorului, agresivitatea poate fi orientata spre parinli sau spre lume in general §i reprezinta un strigat incon§tient de ajutor din partea unei personalitilli pasive §i imaturc. In cazuriIe In care pre domina conflicte1e de natura incon§tienta, modalitatea cea mai bun a de abordare este hipnoanaliza, La cei cu personalitilli dependente §i pasive, un rol foarte important il au sugestii1e de Intanre a cului. In plus, aceste simptome sunt frecvent 0 piedica In calea disatoriei sau a carierei. Deci, pacientul va dori cu atat mai mult sa scape de simptom. Pe langa sugestiile de intilrire a eului se dau sugestii specifice de tipul: "Cu fiecare §edinla de relaxare vei Inceta sa te porti ca un copil si vei fi capabil sa faci fala dificultiililor ca un adult." Tot ca 0 modalitate de fuga, de aparare poate fi interpretatil §i starea de somn prea profund a acestor pacienli.

88

4.7. Hipnoza in astmul bron~ic Prognosticul acestei afeqiuni §i eficienla terapiei depind de etiologia psihogena a crizei. Cu cat crizele sunt mai favorizate de factorii psihici, cu atat prognosticul va fi mai bun, de§i astmul are In etiologia lui §i factori organici: bron§ite, alergii, tulburari vasculare. In cursul psihoterapiei astmului bron§ic prezintil 0 mare importanla scaderea anxietalii produse de senzalia de sufocare. a. Astmul bron~ic la copil Copilul astmatic are anumite caracteristici de care terapeutul trebuie sa lina seama. In general, acest copil este faarte receptiv la hipnoza, foarte inteligent, anxios, dependent, lipsit de incredere In sine, adesea fiind unic la parinli. Frecvent, accesul de astm apare consecutiv na§terii fratelui §i exprima senti mente incon§tiente de insecuritate §i agresivitate refulata. In plus, atitudinea anxioasa §i hipergrijulie a parinlilor exagereaza sentimentul de insecuritate al copilului, ceea ce determina crqterea anxieHilii §i tensiunii care provoadi §i prelunge§te atacul de astm. La polul opus, relaliile conflictuale din familie au frecvent acelea§i efecte. Se observa ca aceste atacuri au 0 intensitate mult mai mica daca copilul este spitalizat pentru ca adesea doar anxietatea anticipatorie provoaca criza. Adesea crizele pot aparea §i ca 0 scuza pentru un e§ec §colar, in ajunul unui examen sau al unei teze. In cazul copiilor, tratamentul astmului bron§ic prin hipnoterapie este mai eficient dupa v3.rsta de 6-7 ani. Dupa inducerea hipnozei, terapeutul administreaza urmatorul instructaj: "Datorita acestei relaxari profunde, saptamana viitoare te vei simli din ce In ce mai bine, tot mai bine in fiecare zi. De la 0 zi la alta, pieptul va deveni tot mai putemic, sufocarile tot mai rare, tot mai rare. Respiralia va deveni tot mai u§oara, tot mai placutil. Vei deveni mai lini§tit, mai calm, mai pulin nervos, mai pulin speriat, mai pulin necajit. Cu fiecare zi ce trece vei avea tot mai multil incredere In tine, te vei simli tot mai aparat, tot mai capabil sa stai pe propriile picioare, sa te descurci singur la §coala §i acasa tara teama, griji, nesiguranla." 89

Dupa ce afla cauzele crizei, terapeutul trece la administrarea unor sugestii adecvate (Hartland, 1979): "De la 0 zi la alta, pieptul tau va deveni §i mai puternic, respiralia tot mai u§oara, tot mai rclaxata. Mu§chii pieptului vor ramane relaxali astfel Indit aerul va putca patrunde cu u§urinla In plamanii w. Va dispare treptat Incrodarea din zona pieptului astfel Incat respiralia va deveni tot mai u§oara, din ce In ce mai u§oara. Daca vei simli cumva o cat de mica senzalie de sufocare sau vei avea respiralia mai scum, nu te vei speria sau Ingrijora ca va veni criza, pentru ca eu te voi ajuta s-o opre§ti. Chiar dad apare 0 u§oara senzalie de sufocare te vej a§eza pe un scaun §i vei lasa mu§chii bralelor §i picioarelor cat mai moi posibil. Vei Inchide ochii §i Ili vei imagina ca e§ti cu mine In cabinet §i ma asculli. Vei apasa u§or cu palme1e partea de jos a pieptului §i vei simli ca mu§chii pieptului se relaxeaza §i pennit aerului sa treaca liber, astfel Incat, In cateva minute respiralia va deveni tot mai u§oara, §i mai u§oara. b) Astmul bronfjic la adulJi Se instaleaza dupa 0 perioada de stress sau de Incordare. La femei, crizele de astm bron§ic apar In perioada premenstruaIa §i pot fi expresia unei frici incon§tiente de sarcina. AIteori, e1e pot aparea chiar la cic1u, iar psihanaliza Ie considera uneori expresia dezamagirii provocate de constatarea ca nu sunt Insarcinate. Deci, este foarte importanta interogarea pacientei pentru determinarea cauzei dec1an~atoare. In plus, datorita faptului ca majoritatea astmaticilor apaqin categoriei tipului dependent de personalitate, e necesar ca psihoterapia sa cuprinda sugestii de Intarire a eului §i de accentuare a independenlei. Tot In ideea accentuarii independenlei este foarte utiIa familiarizarea pacientului cu tehnici de autohipnoza; astfel, concOInitent cu eliminarea simptomului nedorit se accentueaza Increderea In sine prin simplul fapt ca pacienlii pot preveni singuri criza.

90

4.8. Hipnoterapia in tratamentul alcoolismului Consumul de alcool este 0 deprindere larg raspandita, dar pulini consumatori devin alcoolici. Alcoolismul nu trebuie vazut ca 0 boaIa, ci ca un simptom al unci personalitali dezorganizate care nu poate face fala situaliei §i alege alcoolul ca 0 modalitate de pseudoadaptare la stress. Alcoolul determina pe moment reducerea tensiunilor, cre§terea Increderii In foqele proprii §i creeaza 0 stare psihica pozitiva, adesea euforica. Toate acestea au drept consecinla scaderea anxietalii, reducerea reacliilor fobice, a fricilor obsesive, astfel fucat alcoolul ajunge sa fie folosit pentru e1iminarea suferinlei psihice. In aceasta situalie, persoaneIe cu probleme emolionale devin dependente de alcool. Dar aceste efecte favorabile descrise sunt tranzitorii §i adesea urmate de 0 accentuare a depresiei. Consecinla imediata este faptul ca pacientul tinde sa creasca progresiv doza de alcool. Unii oameni folosesc alcoolul pentru reducerea inhibiliei: timizii I§i depa§esc fricile §i au contacte interpersonaIe mai u§oare, pc alIi oameni alcoolul Ii ajuta sa-§i depa§easca sentimentele de ostilitate, de§i marirea dozei are drept consecinla cre§terea agresivitalii. Exista §i oameni care recurg ]a alcool pentru a depa§i sentimenteIc de inferioritate, izolare, inutilitate. Observaliile clinice au aratat ca alcoolicul este un tip hipersensibil, dependent, singuratic, cu 0 rezistenla scazuta la frustraIii §i 0 imagine de sine joasa. Sentimentele de autocompatimire §i ceIe incon§tiente de ostilitate sunt adesea prezente la alcoolic. In copilarie, a1coolicul a fost In majoritatea cazurilor hiperprotejat de parinli §i ca urmare, nu §i-a format capacitatea de a face fala responsabilitalilor. Ulterior, condiliile sociaIe nefavorabile, prob1emele de familie, grijile financiare §i profesionale II pot face sa caute consolarea In alta parte §i adesea e1 ajunge sa se refugieze In alcool. Daca subiectul continua sa bea §i nu gase§te modalitatea de a face fala situaliei, treptat acesta ajunge la degradare psihica §i sociaHL Inilial, individul are un autocontrol al dozelor §i al frecvenlei consumului de alcool, dar cu timpul el nu-§i mai poate controla tendinla de a bea. A1coolicul se adreseaza terapiei pentru a Invala sa bea moderat. Dar consumul de alcool trebuie eliminat complet §i pentru totdeauna (pentru un alcoolic, un pahar e prea muIt §i 30 de pahare prea pUIin). 91

Se observa ca tratamentul da rezultate daca pacientul dore~te acest lucru ~i nu daca este adus de familie, prieteni sau politie. Cel mai bun moment pentru inceperea tratamentului 11constituie revenirea din starea de ebrietate, cand pacientul are sentimente de culpabilitate ~i este motivat pentru schimbare. Exista 0 serie de obiective principaIe ale terapiei impotriva alcoolismului, dintre care enumeram: mai intm stabilirea unei re1atii simpatetice ~i de intelegere pentru pacient; incurajarea autostimei pacientului; stimularea pacientului pentru a dezvolta interese exterioare (mai ales legate de activitati in aer liber); sprijinirea pacientului astfel incat el sa poata face fata frustratiei - in aceasta categorie intra cultivarea gandirii pozitive ~i a atitudinii optimiste fata de existenta; incurajarea pacientului pentru stabilirea unor contacte sociale; adoptarea unei terapii centrate pe simptom - terapeutul trebuie sa-l ajute pe pacient sa abandoneze Mutura. Un element important al terapiei este atitudinea terapeutului fata de pacient ~i fata de deprinderea gre~itlL Sub nici un motiv terapeutul nu trebuie sa condamne deprinderea gre~ita a pacientului, dimpotriva e necesar sa manifeste 0 atitudine calda, de inteIegere ~i toleranta simpatetica. Chiar daca pacientul continua sa bea ~i dupa inceperea tratamentului, terapeutul nu trebuie sa-~i exprime dezamagirea, ci sa-l incurajeze in tralament, sa-i arate ca ii intelege problemeIe ~i motivele §i ca are incredere in capacitatea lui de a gasi 0 alta modalitate de a face fata situatiei. In acela~i limp, pacientului trebuie sa i se modifice gandul ca este un caz disperat, eviden1iindu-se trasaturile pozitive care au fost mascate de conduita de alcoolic. Din punct de vedere al abordarilor terapeutice posibile se observa ca abordarea psihanalitica nu da rezultate semnificative in principal pentru ca egoul aces tor pacienti este mult prea imatur. Hipnoterapia alcoolismului i~i propune urmatorul obiectiv; indrumarea pacientului sa se adapteze mai bine la mediu. La acestea se adauga modificarea atitudinii pacientului care crede ca nu va face fata existentei tara alcool ~i implcmentarea ideii ca dorinta de a bea va disparea daca el va invata sa faca fata situatiei. 92

Terapia trebuie sa inceapa de la cauzele de baza care 11determina pe pacient sa bea (de exemplu, depresivii beau pentru a scapa de tristete, altii pentru a se detensiona, a reduce anxielatea, pentru evitarea dificultatilor familiale sau socio-profesionale). Daca terapeutulll ajutil pe pacient sa se descurce in situatiile stresante ~i fara alcool, atunci cre~te mult ~ansa de succes a tratamentului. Una din metodele terapiei este realizarea de reflexe conditionate astfel incat subiectul sa aiM senzatie de greata dupa consumul de alcoo!. Aceasta conditionare se face prin administrare de disulfiram in asociere cu tranchilizante (diazepam sau meprobamat) ~i dupa 0 cura de vitamine apartinand complexului B: 81 - 4 13blete pe zi ~i B6 - 2 tablete pe zi. Cu pacientii care intra in hipnoza conditionarea se poate face prin sugestii post-hipnotice. Majoritatea alcoolicilor sunt subieqii hipnotizabili. Hipnotizabilitatea lor este restransa de doua situatii: cea in care pacientul fiind in stare de ebrietate nu are cum sa reaqioneze la hipnoza ~i situatia in care s-a produs deja dezintegrarea personalitatii, cand degradarea psihica ingrcuneaza considerabil aplicarea hipnozei. In cele1alte situatii, chiar cand se obtine 0 transa u~oara, pacientii pot sa fie ajutati cu sugestii de autostima, autoincredere combinate cu psihoterapii de suport, metode de reeducare, discutii cu pacientul. Wolberg (1969) vorbe~te de doua modele de tehnici de conditionare care se pot utiliza daca se atinge un nivel suficient de profunzime a transei. a) Dupa inductia hipnotica, terapeutul administreaza pacientului urmatorul instruc13j: "Indata ce vei 'feveni din s13rea de relaxare vei simti 0 dorintil irezistibla sa bei ceva. Dorinta ta va fi atat de puternica, incat iti va ocupa compIet mintea§i te va face incapabil sa te gande§ti la altceva. De§i iti vei da seama de faptul ca a1coolul este ca 0 otrava pentru tine, dorinla va deveni tot mai puternidi, tot mai irezistibiIa. Deodata vei observa langa tine 0 punga cu· bomboane. Pe masura ce sugi bomboane, dorinta de a bea ceva va disparea complet. Vei deveni treptat tot mai calm §i mai relaxat (precedeul reu~i?§te mai ales dadl terapeutul da sugestii de anmezie post-hipnotica totala). Vei dori sa te la§i de Mutura. Dorinta §i hotararea 13 vor deveni atat de puternice, atat de puternice, atat de intense, indit vor invinge dorinta 13de a bea. Vei capa13 0 puternica repulsie fata de alcool sub orice forma. Cu

93

fiecare zi ce trece, dorinta ta de a bea va sci1dca, va dl'Vl'ni 101 Illui slaba, tot mai slaba pana cand va disparea comple\. Vci dcvtni tot mai con~tint de faptul ca alcoolul este 0 otrava pentm tine. Ilad v<.:i simti dorinta de a bea, 0 bomboana ti-o va potoli imediat ~i tu Ie vei simti tot mai lini§tit, tot mai lini~tit, mai cahn." b) 0 a doua tehnica de conditionare are in vedere obtinerca unci senzatii de dezgust ~i greata ca urmare a consumului de alcool. "In momentul in care consumi alcool vei simti 0 jena puternica in stomal', ti se va face tot mai rau, din ce in ce mai rau. Iti va fi atat de rau ca nu vei mai fi capabil sa inghiti bautura pe care 0 vei VOrrlltaimediat... " Aceste conditionari au nevoie de un numar mare de intariri, initial chiar zilnice. Dupa ce aceste conditionari au inceput sa functioneze, numaml intaririlor se poate reduce la una pe saptilmanapana cand deprinderea proasta estc tinuta sub control cateva luni, apoi se poate trece la §edinte lunare. Este foarte important ca terapeutul sa nu accentueze exagerat in fata pacientului lui, defectul sau ci, dimpotriva, e necesar sa -1 ghideze spre un comportament mai matur ~i mai responsabil. Gindes (cil. Hartland, 1971) atrage atentia ca simptomul se poate reduce chiar §i atunci cand cauzele care I-au deterrrllnat raruan ascunse. In consecinta, chiar simplul fapt ca pacientul devine capabil sa-§i reia lucrul §i sa se reintegreze in familie §i societate justifidi tratamentul.

4.9. Hipnoterapia In dermatologie S-a observat ca multe afectiuni dermatologice pot fi tratate cu succes cu ajutorul hipnozei, iar tratamentul este mai u§or §i mai rapid in faza acuta, cand boala nu s-a cronicizat inca. Din pacate, majoritatea pacientilor care apeleaza la hipnoterapie au deja 0 afectiune dermatologica cronica. Rezultatele favorabile ale hipnoterapiei in afectiunile dermatologice s-ar explica prin relatia dintre piele §i sistemul nervos, datorita originii embrionare ectoderrrllce comune. In plus, pielea realizeaza contactul atat cu interiorul organismului, cat ~i cu mediul extern. Orice om se poate inro~i, albi sau poate avea prurit cand este irital. Se observa ca multi pacienti cu tendinte agresive §i masochiste reactio94

neaza cutanat. De asemenea, psoriazisul, eczemele sunt influentate de factori emotionali. Pornind de la celalalt pol se observa ca boli1e de pie1e produc reactii emotionale, ~i astfel se ajunge la un cerc vicios care prelunge§te durata bolii. Hipnoterapia se aplica in asociere cu tratamentul specific §i da rezultate cand aproape toate celelalte metode au e~uat. Un prim obiectiv al hipnoterapiei este reprezentat de terapia de suporl. Terapeutul va da sugestii de intarire a eului pacientului (directe in timpul hipnozei §i post-hipnotice); la acestea se adauga substitutia de simptom §i uneori, cand este cazul, hipnoanaliza. Sugestii1e directe date de terapeut au ca obiectiv reducerea simptomului (pmrit, arsuri, insomnii), ajutarea pacientului sa tina un anurrllt regim alimentar. Aceste sugestii sunt folosite frecvent in scop analgezic. In practica nu i se sugereaza direct pacientului ca nu va mai simti durerea, pruritul, ci i se tranSrrllt astfel de mesaje sugestive: "Indiferent ce senzatie ai, vei constata ca ea te supara tot mai putin"; "Chiar daca vei mai simti un u§or prurit, tendinta de a te scarpina va disparea treptat ~i complel." Cu cat profunzimea transei este mai mare, cu atat eficacitatea terapiei va cre§te. Oar uneori e necesara ~i 0 abordare globaIa §i de profunzime §i nu doar 0 concentrare pc simptom. De aceea se face apella hipnoanaliza. Pe langa aces tea, terapeutul trebuie sa tina seama §i de beneficiul secundar al simptomului §i sa nu-Ilipseasca pc pacient de mecanismul lui de aparare. Astfel, el nu-i va sugera ca simptomul dispare, ci ca se reduce treptat (e bine sa ramana un simptom rezidual de rrllca importanta). Se pot da diferite sugestii pentm atenuarea pruritului §i pentm reducerea tendintei subiectului de a se scarpina. Astfel, Scott vorbe§te de metoda anularii pruritului pe 0 portiune lirrlltata, apoi pe 0 portiune mai larga de pie1e, apoi de pe toata mana etc.; 0 aha metoda consta in sugestionarea pacientului ca distruge rrllci obiecte §i ca in felul acesta obtine aceea§i satisfactie ca atunci cand se scarpina. Pentru exemplificare va oferim un model de sugestii terapeutice (Hartland, 1971): "Ca rezultat al acestui tratament vei deveni tot mai puternic §i mai eficient. Circulatia sangelui la ni velul pielii se va imbunatati, se va imbunatati tot mai mult, mai ales activitatea capilarelor 95

din zona care iriga pielea de pe mana ta (localizarea pruritului). Inima ta va bate tot mai putemic §i va pompa tot mai mult sange care ajunge la nivelul capilarelor ce hranesc pielea. De aceea, pielea devine tot mai sanatoasa, nonnaIa, astfel 1ncat eruplia se va reduce treptat pana cand va disparea compIet, Iasand pielea curata, perfect sanatoasa sub toate aspectele. Pe masura ce se 1mbunatalqte circulalia §i nervii devin tot mai putemici, mai tari, astfel 1ncat ei devin tot mai pulin sensibili. Deci, pruritul se reduce treptat, se reduce treptat, pana cand va disparea complet. Pruritul §i iritalia devin tot mai rnici, devin tot mai rnici, astfel1ncat nu vei mai simli nevoia sa te scarpini. Daca vreodata vei mai avea tendinta sa te scarpini 11ivei da seama ce faci §i vei fi capabil sa exercili un autocontrol suficient pentru a opri scilrpinatul. Vei simti mai putina iritalie §i disconfort, iar iritalia va disparea mult mai rapid. Chiar dad vei avea tendinta sa te scarpini 1n sOlun, 1n momentul, in care degetele vor atinge pielea te vei trezi imediat §i-ti vei da seama imediat de ceea ce faci §i vei fi capabil sa te opre§ti. Datorita acestui tratament vei fi capabil sa exercili un control suficient pentru a opri sdi.rpinatul 1nainte de a-li rani pielea." La acest instructaj trebuie sa adaugam §i sugestii specifice fiedrei afectiuni elaborate 1n colaborare cu dennatologul. Tehnica substituliei de simptom are ca obiectiv recducarea incon§tientului pacicntului aflat in transa 1n sensu I inlocuirii unui model negativ de comportament cu unul dezirahil. Noul comportament sugerat trebuie sa fie suticient de motivat logic pentru a distruge patemul vechi de comportament. De asemenea, este necesar ca noul comportament sa aiba accea§i semnificalie simbolica ca §i simptomul. Dad simptomul reprezinta expresia unor tendinte agresive sau masochiste, noul comportament trebuie sa reprezinte 0 altemati va dezirabila pentru exprimarea acelora§i tendinte (de exemplu, scilrpinatul ofera satisfaclia unor tendinte agresive incon§tiente - in acest caz, terapeutul poate sugera unui pacient ca va obtine satisfactii mai mari jucand tenis). Pentru exemplificare va oferim un model de instructaj: "V oi interoga incon§tientul tau daca este dispus sa accepte un tip de exercitiu tizic, sau un alt tip de activitate ca fiind potrivit pentru a in1esni descarcarea tensiunilor tale. Dad subcon§tientul tau este de acord, vei 96

ridica degetul aratator drept daca el nu este de acord, vei ridica degetul aratator stang." Cand terapeutul considera ca sunt implicati factori incon§tienti mai profunzi in etiologia bolii, ace§tia trebuie analizali mai atent. Dar, de cele mai multe ori, in numeroase afectiuni dennatologice, conflictele sunt superficiale §i lin de conditiile din imediata apropiere a pacientului. Adeseori, prin simpla plasare a mainii terapeutului pe fruntea pacientului 1n timp ce acesta se afla in transa medie §i sugestionarea lui ca va fi capabil sa se intoardl in timp §i sa descopere ce s-a 1ntamplat acasa sau la serviciu dnd s-a dec1an§at boala, se oblin multe infonnalii utile referitoare la etiologia bolii. Wolberg (1969) descrie §i tehnica vizualizarii prin metoda teatrului interior. In afectiunile dermatologice severe §i cronice, terapia necesita 0 transa profunda §i multa dibdare, pentru ca aceste conflicte profunde sunt greu de identificat, ceea ce impune utilizarea cu predidere a tehnicilor hipnoanalitice. Afectiunile dennatologice posibile de a fi tratate prin hipnoterapie sunt: alopecia areata, eczemele, hiperhidroza, neurodennitele, psoriazisul, negii (s-au facut cercetari cu doua grupe de subiecti cu negi: prima grupa a beneficiat de tratament cu raze X, cea de-a doua grupa cu placebo instrumental. S-a observat ca la ambele grupe negii au disparut la tel de repede). In general, pentru hipnoterapia negilor sunt necesare doua-trei §edinle pe saptamana. Pentru exemplificare va oferim un model de instructaj: "Cand ili ating mana vei simti caldura, 0 dlldudi. placuta, care patrunde prin piek in mana ta. Pe masura ce eu continui sa-li ating mana cre§te senzalia de <;aldura astfel incat 0 poti percepe claro Cand ai senzatia de caldura ridid, te rog, cealalHi mana. Este bine a§a! Acum ili voi atinge negii. Pe masura ce ii atingi simli cum caldura se concentreaza 1n acel loc, iar ei devin mai calzi decat restul mainii. Cand simti dldura cuprinzand fiecare neg ridid cealalta mana. Acum lasa mana in jos. Pe masurii ce dldura cuprinde negii, ace§tia vor deveni rnici, tot mai rnici, se vor usca, se vor usca §i vor disparea treptat. Cu fiecare §edinla, pielea ta devine tot mai sanatoasa pentru d negii se usuca §i dispar treptat." 97

_----~-~-~.~------------------------

-.~_ •..

Este foarte important ca tratamcntul catie logica pentru disparilia negilor (de a administrat unui subiect unniHoarca dispar pentm ca nu mai sunt alimentati

sa-i ofere pacientului 0 expliexcmplu, Gheorghiu. In 1978, sugcstic: "Ncgii se usuca ~i cu sange.")

4.10 Hipnoterapia In tulburarilc menstrualc Se pome§tc de la premisa ca multe tulburari menstrua1e au adesea origine psihogena, iar accas(a 1e face abordabi1c prin hipnoza. llipnoterapia cstc mult mai eticienHi daca factorii emotionali sunt de data recenta. In majoritatea cazurilor sc pot obtine rezultate favorabile rnra hipnoanaliza prin simpJa combinare a tcrapici centrate pc simptom cu psihoterapia simpla de suport. Ccle mai frecvente tulburari menstruale sunt: hemoragia uterina funqionala, amenoreca ~i dismenorcea funclionala. Hemoragia uterina functionala poate ti rezultatul unui §oc, al anxietatii §i supraincordarii. Dar accste cauze psihicc (rcbuie suspcctatc dupa elirninarea cauze10r organice (dcci cxamenul medical preliminar este obligatoriu). Cauze1c psihice sunt multiple: 0 rcactie de aparare impotriva actului sexual, teama ineon~tienta dc sarcina etc. Majoritatea cazurilor sc rezolva doar prin administrarca unor sugcstii directe de lnlaturarc a simptomului, iar pcntru aceasta estc ncccsar un stadiu cel pulin mediu al hipnozci. Pe liinga sugestiilc directe dc inlaturare a simptomului, terapeutul va ofcri pacientci explieatii, incurajari - dcci o terapie suportiva. Un alt obicctiv important al tcrapici este evitarea anemierii, iar pentru aceasta terapeutul trebuie sa dea sugcstii de reducere a fluxului de sange la menstra normala. Cazuri1c severe de hemoragie uterina funqionala impun hipnoanaliza pentm idcntiticarea cauzclor emotion ale ce au dctenninat tulburarea. Amenoreea poate varia de la oprirca completa a menstrei pana 1a reducerea considerabila a Duxului de sange In menstra. Cauze1e psihogene ale amenoreei pot ti evidentiate, cu siguranla, numai dupa eliminarea eauzelor organicc. In categoria cauze10r psihogene pot fi evidentiate ~ocurile , anxietatca, teama de sarcina, atitudini gre§ite fala de viala sexuala, absenta unui partcner, schimbari de mcdiu, dctentia, 98

situalia de razboi. Hipnoterapia da rezultate favorabi1e prin sugestii directe adiministratc in hipnoza. In eadrul sugestiilor directe se vor face referiri la faptul ca ciclul menstrual se va rcstabili ~i functiona nonnal, tara dureri, ca menstra se va instala cu rcgularitate (la 28 de zi1e, rnra exceplie) (uneori c necesar sa se precizeze data §i durata menstrei). De cele mai mut1e ori estc suficient 0 singura §edinta de hipnoterapie sau 0 discutie lunga eu un terapeut cald ~i Intc1egator pentru rezolvarea prob1emei. Cazuri1e rcbele de amenoree nccesita intcrventie hipnoanalitid pentru rcalizarea insight-ului cu privire la situatia pacientei. Dismenoreea functionala are §i ea 0 origine psihogena: se instaleaza ca un raspuns conditionat pentru ca fctila afla de la allii faptul ca menstra cste In mod obligatoriu Insotita dc durerc §i disconfort. Alii factori psihogeni ar Ii: stress-ul, sentimentele ca culpabilitate legate de masturbatic, tcama dc viata sexuala, sarcina, conflicte in familic. Dismenorcca funqionala la fcmeile casatorite poatc fi semn de dizarmonie conjugala; la femei1e instabile emotional §i la fete, durerile menstruale pot fi atat de intense incat Ie afecteaza activitatea profesionaUL Terapia dismenoreei funqionale trebuie sa aiba in vcdere elirninarea eauzc10r organice pasibile de a produce tulburarca, abia ulterior tredindu-se la psihoterapic. Tcrapeutul trchuie sa admjnistreze sugestii directc de eliminare a durerii, asociate eu sugestii de reducere a anxietalii, supraincordarii, tensiunii §i a expectaliilor anticipatorii. In eazuri1e rebcle de dismenoree funqionala, hipnoanaliza este de un real folos, ea diagnosticand eonflicte emolioha1e nerezolvate ce i§i cautil 0 alta supapa §i realizeaza astfeJ substitulia de simp tom.

4.11. Hipnoterapia in logonevroze Subiectii eare sufera de logonevroza (ha1bism) trebuie tratali cat mai de timpuriu, pentru ca dad pattemul de vorbire deficitar s-a instalat, acesta estc dificil de rcstructural. Chiar §i tratanlentul prin hipnoza este mai eficient Ia copii §i adolesccnti comparativ cu adullii. 99

-------------------------

------~----------------------

Se observa ca pacientul traie§te tensional defectul lui §i devine timid, irascibil, anxios referitor la actul vorbirii. AceasHi tensiune determina incordarea suplimentara a mu§chilor laringclui, gatului, fetei, limbii, buzelor §i uneori chiar a mu§chilor antrenali in respiratie. Cu cat pacientul incearca mai mult sa-§i depa§easca tulburarea, el nu face decat §a-§i amplifice spasmele musculare, ceea ce creeaza noi dificulHili. Cercul acesta vicios se prelunge§tc, iar subicctul ajunge foarte curand sa dezvolte 0 logofobie (teama de a vorbi). Terapia logonevrozei la copiii mici parra la 9 ani consta doar in cxercilii logopedice: copilul rerilli versuri baHind masura, cite§te cu voce tare lungind vocalele §i face exercitii de gimnastica respiratorie. Psihoterapia logonevrozci arc drept obiective eliminarea simptomului §i reducerea anxietatii §i a unor tulburari de personalitate aparute ca 0 consecinta a 10gonevrozei. Hartland (1979) facc 0 serie de recomandiiri in terapia logonevrozei: - Carrd se biinuie§te prezenta unor traume emotionale in antecedente, acestea trebuie neaparat explorate. Conflictcle trebuie abordatc, explicate, rezolvate, iar pentru a ob1ine infonootii referitoare la acestea, terapeutul poate utiliza interviul clinic aprofundat §i uneori hipnoanaliza. - Stress-uri1e §i traurncle actuale trebuie eliminate, de exemplu, modificarea atitudinii parin1ilor rata de copilul balbic. Este obligatoriu ca terapeutul sa administreze sugestii cu caracter general de calm, relaxare, destindere fizica §i psihicii, cre§terea increderii in sine §i inHirirea egoului; in acest sens, un rol important il au sugestiile centrate pe inlaturarea sentimentului de inferioritate §i imbunaHitirea imaginii de sine a pacientului. Pacientului trebuie sa i se sugereze ca va fi atat de pro fund interesat de continutul propriei comunicari, indit nu va mai acorda aten1ie 010dului de exprimare. Este absolut necesara restructurarea atitudinii fata de propria deficienla: subiectului i se va spune ca ceilal1i acorda mult mai pulina atentie defectului decat 0 face e1. In viata cotidiana, subiectul trebuie sa-§i creeze deprinderea de a vorbi rar, clar, controlat ~i de a-§i construi un autocontrol al respiraliei. 100

In desta§urarca tratamentului, terapeutul trebuie sa urmareasca urmatoarele obiecti ve: fonnarea la pacient a unor deprinderi de relaxare: inHirirea eului §i cre§terea increderii in sine; reducerea anxietatii legate de actul decomunicare; eliminarea simptomului prin sugestii directe, antrenarea in stare de hipnoza a vorbirii rare, clare, cu respiratie corecta; minirnalizarea pe calc sugestiva a semnificatiei psihice a situatiei in care este solicitaHi comunicarea; modificarea atitudinii pacientului fala de defieienta luL In terapia logonevrozei se aplica cu succes: I) tehnica desensibilizarii; 2) tehnica imaginatiei dirijate. In primul eaz este neeesara 0 transa medie in care subiectului i se demonstreaza ca poate vorbi bine in stare de relaxare. Apoi se reduce treptat profunzimea hipnozei pana cand subiectul ajunge sa vorbeasdi bine in simpIa stare de relaxare. In tehnica imagina1iei dirijate, terapeutul cere subiectului aflat in hipnoza sa se iloogineze pe sinc vorbind in fala unui grup de persoane fala de care are de regula dificuWiti de exprimare §i sa asocieze aceasHi experienta cu 0 stare dc calm, lini§te, incredere. Pentru exemplificare va ofcrim urmatorul model de instructaj: "Devii §i ramai tot looi calm, destins, relaxat. E§ti tot mai relaxat ~i in prezenta altora, indiferent dad! sunt multi sau putini, straini sau cunoscu1i. Vei fi capabil sa comunici eu aceste persoane de pe pozitii de egalitate, lara urme de sentimente de inferioritate, tara sa te simli bulversat, intimidat, ridicol, tara s3.-1i pese de ce vor gandi ele. Vei deveni atat de preocupat ~i absorbit de cele ce ai de spus, incat nu vei mai acorda nici 0 atentie modului in care te exprimi. Vei deveni tot mai pu1in con§tient de prezen1a altora. Aee§tia vor lnceta sa te mai deranjeze. Vei ca§tiga tot mai mulHi incredere In capacitatea ta de a vorbi clar §i frumos. In fiecare zi vei exersa deprinderea de a vorbi tot mai controlat, raspicat, astfel lncat atunci eand incepi sa vorbe§ti te simti foarte relaxat, din ce In ce mai relaxat, atat fizic cat §i mental. Vei fi capabil sa vorbc§ti fiira cea mai midi ezitare."

o

aM tehnica de terapie este regresia de varsta cu hipnoanaliza. Se reali zeaza abreaqia (catharsisul) prin retrairea in stare de hipnoza a conflictelor care au stat la baza tulburarii. Pacientul este invalat sa practice independent 0 tehnica de relaxare museulara pentru ca aceasta 101

"Iiva accentua increderea in sine §i pentru ca in etiologia acestor tulburari sunt incriminali foarte mulli factori care dclennina contraqia musculara, asupra carora se poatc actiona specific. idee importanta a tcrapiei balbismului este cea care se refera la motivarea pacientului pentru terapie. eu cat paeientul este mai motivat cresc semnilicativ §ansele de sucees.

o

4.12. Hipnoterapia In tulburarilc de dinamica sexuala psihogcna la barbati Printre cele mai frecvente tulhurari de dinamica sexuala la barbali menlionam: ejacularea precoce, tulburarile de erectie sau pierderea erectiei, §i imposibilitatea ereqiei. Un prim pas in terapie 11constituie eliminarea cauzelor organice ale acestnr tulburari prin intem1ediul unui examen medical. Dupa eliminarea eauzei organice, terapeutul trebuie sa-l asigure pc pacient ca e yorba de 0 dcticienla treeatoare, remediabila. Prognosticul terapiei este eu atat mai favorbail, eu cat tulburarea e mai reeenta, iar individulmai tank Este dificil de luerat cu tulburari mai vechi de 15 ani, la barbati peste 45 de ani. Terapeutul trebuie sa realizeze 0 anamneza detaliata a bolii (eand, in ce condilii a aparut, care sunt ractoni care 0 agravcaza) pentru a contracara sugestiv faclorii care au determinat §i agraveaza tulburarea. Printre cauzele psihogene pot fi evidenliate: e~ecul actului sexual consecutiv stress-ului, eonsecutiv consumului de alcool, sau consecutiv actului sexual eu 0 partenera rejectanta. Terapeutul trcbuic sa stabileasca daca problema prezentata de pacient este un defect real sau constituie 0 tluctuatie a unui act sexual obiinuit. De rqinut faptul d. in cazul contactelor sexualc sporadicc, la intervale prea mari de timp poate aparea, mai ales la tineri, 0 ejaculare precoce. De aceea, pentru a construi sugestiile, terapeutul trebuie sa ~tie care cste tipul de dcficienVL In cursul terapiei accsta are in vedcre catcva aspecte importante: in primul rand coopcrarea partenerei, pentru ca tcrapia tulburilrii de dinan1icil sexuala, aillt la barbati, cat ~i la femei, se include in cadrul mai larg al tcrapiei cuplului; 0 a doua problema este investi102

garea regimului de viala al pacientului, pentru ca foarte frecvent se prezinta la terapie pacienli epuizali fizic sau psihic. aWl problema se refera la evaluarea personalitalii pacientului pentru diagnosticarea posibilclnr conllicte profunde, caz in care hipnoanaliza este ahsolut necesara. In cursul terapiei terapeutul pome§te de la 0 serie de ipoteze: 0 prima ipoteza este modificarea atitudinii pacientului fala de delicienla lui acesta considerand ca defieienla are un caracter treditor §i poate fi remediat,'"L Pentru aceasta, terapeutul poate da sugesti i de intarire a eului, poate face terapie de suport sau poate apela la tehnici de psihoterapie ralional- emotiva (Ellis) sau psihoterapie prin intervenlie paradoxala. 0 alta ipoteza de lueru a terapeutului 0 constituie deprinderea suhieetului de a practica 0 tehnica de autoreglare a starii psihice (antemament autogen Schultz, unele exercilii de Yoga etc.) ca 0 condilie a cre§terii capacitiitii acestuia de a face fala situatiei. In cursul terapiei, dupa inductia hipnotica, terapeutul administreaza sugestiile clasice de intarire a eului, apoi sugestii centrate pe simptom, sugestii legate de reducerea anxietiitii anticipatorii referitoare la e§ecul sexual. lata cateva exemp1e; - "Performanla mi-e indiferenta, ma straduicsc doar sa-i fac placere partenerei." "Grice teama legata de modul in care vei aparea in ochii partenerei dispare complet §i pentru totdeauna." Un alt tip de sugeslii centrale pe simplom sunt ce1e directe prin care lerapeutul sugereaza rigiditalea bralului §i face transferul rigiditalii la nivelul penisului. Terapeutul mai poate apela la tehnica imaginaliei dirijale punandu-l pe pacient sa-§i imagineze in detaliu un act sexual reu§it sau deterrninand ahreactia situaliei in care a aparut prima data tulburarea. Dadl aceasta tulburare este mai profunda, prin hipnoanaliza terapeutul interogheaza subcon§tientul pacientului referitor la momentul §i cauza instalarii tulburarii, precum §i la semnificatia acesteia pentru pacient. De remarcat ca demersul psihanalitic, cel putin in primele faze ale terapiei, nu e de dorit, pentru ca 0 tulburare de dinamica sexuala este o problema acuta care trebuie rezolvata rcpede, iar psihanaliza reprezinta 0 tehnid. de durata.

o

103

I 4.13. Hipnoterapia in tratamentul tulburarilor nevrotice Exista 0 serie de subieqi cenestopati care ajung sa invoce tot felul de acuze somatofonne lara acoperire organica. Ei merg din cabinet in cabinet, iar cei din jur ajung sa-i statuiasell sa tie tari pentru ca tulburarea lor poate disparea ca unnare a unui efort de vointa. Astfel de sfaturi nu fac dedit sa agra veze starea pacientului. Un autor - Ross (eiL Harlatnd, 1979) este de parere ca nu exista dureri irnaginare. In consecinta, subiectul ori sufera acea durere, ori minte. Oar exista dureri fizice care pot fi produse §i de cauze psihologice, ele fiind resimtite la tel de acut ca §i cclelalte. Pentru ilustrarea acestei situatii cste valabila urmatoarea butada: "Pacientul spune ca nu poatc, sora spune ca nu vrea, iar adevarul estc ca nu poatc sa vrea." In terapia tulburarilor nevrotice, un prim obiccti v 11constituie descoperirea cauzelor incon§tiente care stau la spatc1e simptomului. Se merge pc ideea insight-ului referitor la acestc cauze, care determina disparitia simptomului. Psihanaliza considera ell aceste simptome sunt rezultatul reprimarii unor situatii psihotraumatizante pe care subiectul nu §i Ie poate reaminti,iar acuzele apar ca 0 reactie de aparare impotriva anxietatii into1erabile. Daca aceste refulari ale situatiilor psihotraumatizante devin indiciente, apar simptomele. De aceea, demersuri1e de tip hipnoanalitic in terapia tulburarilor nevrotice sunt mai indicate deoarece fac posibila abreactia in stare de hipnoza a psihotraumei generatoare de simptome. Afecliunea nevrotiell este cieci 0 modalitatc incon§tienta de a scapa prin boala de dificultalile rcale sau imaginare ale viqii. In terapia nevroticului se impune evidenlierea catorva aspecte. In primul rand, nevroticul nu trebuie criticat §i blamat pentru modul cum i§i rezolva problemele. El are deja complexe de inferioritate, 0 imagine de sine scazuta §i i§i atinge foarte u§or punctul limita. De accca, el nu mai are nevoie §i de critica terapeutului. In al doilea rand, tulburarile nevrotice sunt greu de abordat pentru ca intotdcauna pacientul obline de pe unna lor beneticiu secundar. In al trcilea rand, tcrapeutul trebuie sa §tie ca cenestopatu] are impresia ca nimeni nu-l intelege §i cauta in pem1anenla 0 persoana care sa-i asigure sprijin. Daca terapeutul i§i asuma acestor rol cresc foartc mult §anse1e de succes ale terapiei. 104

Nevroticul trebuie incurajat pennanent §i interogat in detaliu cu privire la diticulUitilc vietii lui. Dc ascmcnea, nu e indicat sa lie intrerupt sau criticat, indiferent ce-ar spune. Tcrapeutul trebuie sa-i stimuleze respectul de sine, sa ia in considerare cu seriozitate durerile lui §i mai ales sa nu-j spuna "sa se ia de mana" sau ell vindecarea depinde de el. La aplicarea hipnozei, terapeutul trebuie sa lie foarte atent la selectia cazurilor pentru ca simptomul pacientului poate fi expresia unui conflict mai profund, iar reducerea lui tara hipnoanaliza poate determina 0 substitutie de simtpom. Hipnoza, pc ]anga tratamentul starilor somatofom1e, mai poate Ii utilizata §i in tratarnentul starilor anxioase, stmlor fobiee de intensitate medie (anxietate generalizata, atac de panica; tulburare fobica), starilor de hiperemotivitate, trae, lipsa de Incredere in fortele proprii etc. Pentn! starile anxioase severe, eu obsesii §i fobii multiple §i profunde, este necesar ca tratamentul sa fie tacut de 0 persoana cu cuno§tinte de psihiatrie, hipnoterapia fiind incJusa intr-o psiholcrapie mai complexa. Pentru simptomatologia isterica se recomanda abordarea pacientuIui de catre 0 persoana ell cuno§tinle de psihiatrie, la feI ca in cazul stmlor anxioase severe. Pentn! starile obscsivc, abordarea hipnoanalitiell este mai diticil de realizat. Ea poatc da unele rczultate, dar starile respective nu trt~buie abordate doar prin psihoterapia eentrata pe simptom. In cazul depresiilor nu este recomandata utilizarea hipnozei mai ales in depresiile Cll potential suicidar, cu exceplia pacienlilor internati §i in combinatie Cll alte metode de psihoterapie §i tratament psihiatric. In depresiilc nevrotice, tara impulsuri suicidare, hipnoza este utilizata in combinalie cu medicalia antidepresiva. In depresii1c reactive, hipnoza poate fi folosita aHHuri de restructurarea atitudinala, reorientarea moti vationala. Hipnoterapia la subieqii ncvrotici parcurge anumite etape: a. Descoperirea cauzelor care au determinat simptomul. Pentru atingerea acestui obiectiv, in afara interviului clinic, se recomanda aplicarea tehnicilor de hipnoanaliza, de interogare a suhiectului In stare de hipnoza la care se adauga tehnicile bazate pc asocialiile libere §i analiza viselor. 105

b. Ghidarea pacientului. Tratamentul se axeaza pc ghidarca pacientului pentru a face fata mai bine diliculta!ilor vietii. Pacicntul Catlta o autoritate care sa-i rc/Olvc prohlema. Are nevoic pcnnancnt de sfaturi (cum sa se comportc in fami lie, la ~coala). Aceste sfaturi date in stare de veghe trchuie transfonnate apoi in sugestii hipnotice ~i posthipnotice, la care se adauga ~i sugestii1c de intarire a eului. De remarcat ca ahordarea persuasiva a tulhurarilor nevrotice este muIt mai indicata dedit cea autoritara. c. fncurc{jarnl. Pacientul trehuie permanent incurajat in privinta simptomului lui, a evolutiei holii de care sufera. El are nevoie de ajutor pentru a-I depa~i temerile ca ar avea 0 hoala organica grava sau ca va inncbuni. d. Persuasiunea. Tcrapeutul trebuie sa corecleze ideilc grqite ale pacientului in legatura eu boala lui, meand apeI la inteligenta pacientului prin intermediul tehnicilor de psihoterapie cognitiv-rationala. Pacientul trehuie convins de natura rcala a simptomului lui ~i de modul in care acesta se fonneaza. Hipnotcrapeutul trcbuie sa-i inocuJeze sugestiv dorinta de a Ii sanatos ~i ideeea ca poate face fata dificultatilor. e. Decondilionarea. Terapeutul folose~te tehnica deeondilionarii pentru inlaturarea unor deprinderi gre~ite: consum ahuziv de aleool, mancat excesiv, fumat, onicofagie. Satisfaqia obtinuta de paeient de pe urma dcprinderii grqitc practicate se asociaza cu () cmotie negativa, iar terapeutul trcbuie sa-i inUireasca pacicntului motivatia de a se dcbarasa de prohlema lui. Insa, accasta tehnica da rezultate slahe eand simptoll1ul arc 0 valoare defcnsiva majora. In astfcl de cazuri trehuie ca mai intai pacientul sa realizeze insight-ul eu privire la problema lui ~i aceasta se poatc face doar prin ahordarc hipnoanalitica.

Capitolul 5

HIPNOAN ALIZA

5.1. Caracterizarca

gcncrala ~i metodelc hipnoanalizei

In multe afectiuni nevrotice sau psihosomatice, simptomul se ll1anifesta ca 0 reactic de aparare a cului pacientului ill1potriva unor contlicte mai profunde sau (reactiile mai superficiale. Di vcrsele simptome de voma, alergiilc, atacurile lie/ astm etc.) rcprczinta mesaje ale organismului prin care acesta comunica faptul ca ceva nu e in regula eu el, eerand in mod incon~tient ajutor. Anumitc expresii utiJizate de pacienti sunt de fapt indicatori-simboluri ai contlictelor psihologicc care stau la baza imbolnavirilor. Astfel, expresia "mi se face sila de pisalogcala ta" se poate traduce in plan somatic printr-o reaqic de voma. marc cantitate de agresivitate sau frustrare care nu e exprimata verbal sc poatc manifesta sub forma unor simptome. Medici au constatat ca persoane1c care nu se ccarta niciodata l~i cxprima free vent ncmultUlnirea prin simptome corporale. Este cunoscut faptul ca artitreIe reumatoide apar la persoanele care au acumulat 0 cantitate mare de nemullumire refulatii, In timp ce insomnia poate ascnnde 0 teama incon§tienta de moarte, iar in cazul colitclor u1ceroase, psihosomaticienii spun ca paeientul se "roade pc dinauntru" din cauza eforturilor pc care Ie face de a scapa de problema sa. Daca psihotraumelc §i conflicteIe mai rccente §i mai supcrficiale pot tl abordate prin simpla hipnoterapie centrata exc1usiv pe simptom, in cazul conflictelor mai severe este absolut necesara terapia de profunzime care vizcaza descoperirea aeestor contlicte, a reaqiiIor emotionale asociatc, terapia incheindu-se cu ajutarea pacientului sa Ie cunoasca ~i sa Ie faca faFt. astfel de abordarc se realizeaza prin intermediul hipnoanalizei care imbina tehnicile de hipnoza cu uncle mctode speeifice psihanalizei. Hipnoanaliza utilizeaza acelea~i tchnici de induqic §i adancire

o

o

106

107

-------------,,------------------

a transei hipnotice, dupa care recurge la proccdee specifice psihanalizei. Hipnoanaliza are, fata dc psihanaliza, avantajul ca reprezinta 0 psihoterapie de seurta durata. Ea II ajuta pe pacient sa se elibereze de simptomeIe de care dorqte sa scape, contribuind totodata ~i la restructurarea mai profunda In sfera personalitatii acestuia prin accesul la anumite zone ale incon~tientului, unde s-au structurat conHicteIe gcneratoare de simptome. Hipnoza, prin atenuarea rezistentelor la psihoterapie, scurtcaza durata tratamentului cornparativ cu psihanaliza cJasica. In medic, cura hipnoanalitica totalizeaza 20 de §cdintc, ceca ce Inscamna relativ putin comparativ cu 0 cura psihanalitica cc dureaza 2-3 ani. Difcrcnta csenliaHi fata de psihanaliza consta In aceca ca tcrapcutul hipnoanalist nu dimane pasiv pana cand rezistenlele pacicntului ccdeaza, ci Ie ataca frontal, Inainte ca acestea sa opreasca progresul psihoterapiei sau, In uneIe situatii, ignora aceasta rezistenta. Singurul critcriu de selectie a pacientilor pentru hipnoanaliza estc gradul lor de hipnotizabiJitate. Cu cat sc obtine 0 transa mai profunda, eu atat hipnoanaliza are ~ansc mai mari, paeicntul avand acces mai u~or la amintiri §i confliete uitate din trecutul sau, care Ii produc simptome nevroticc sau psihosomatiec. transa mai profunda faciliteaza §i producerca amneziei posthipnotice care II va proteja temporar pe pacicnt de amintiri prea penibiJc, ce vor fi aduse In planul con§tiintei abia atunei cand pacientul se va simti sulicient de putemic sa Jc raca fata. Wolberg considcra ca scopurile rezonabiIe ale unci psihotcrapii scurte de tip hipnoanalitic ar li: - reducerea simptomelor; - revenirea la nivclul de functionare psihidi dinainte de Imbolnavire; - Intelcgerea de catre pacient a naturii factorilor care au favorizat Imbolnavirea; - recunoa~terea de catre pacient a unor pcrturbari ale personalitatii care Il Impiedidi sa se adaptcze III mod eficient la mcdiu; - con~tientizarca modului In care se produc simptomeIe (psihice §i somatice), structurate pe baza expericntelor psihotraumatizante trecute §i a condilionarilor din copilane;

0

108

- recunoa~terea de catre pacient a legiHurii dintre confIictele trecute §i boala prezenta. Hartland (1975) considera ca hipnoanaliza prezinta doua etape principale: a) ahalitica - se refera la descoperirea de catre pacient a conflictelor incon§tiente care sunt generatoare de simptome; b) sintetica - prin intermediul "insight" -ului §i reeducarii, pacientul este ajutat sa-§i elaboreze noi deprinderi de gandire §i noi modele de In comportament capacitatea sa §i, In de consecinta, autocontrol sa-§i §i dereconstruiasca a face fala existcntei Increderea a§a In si_n2' Cj'l1 este ea. Hipnoanaliza reprezintil, deci, 0 modalitate prin care terapeutul se adreseaza ego-ului incon§tient al pacientului; acest dcmers se realizeaza mai direct §i mai rapid In comparatie cu psihanaliza. Psihanaliza clasica utilizcaza patru tehnid de descoperire a conflictelor incon§tiente, §i toate acestca pot fi utilizatc In cadrul hipnoanalizei: 1) tehnica asociatiilor libere; 2) interpretarea rezistenlelor §i a mecanismelor de aparare; 3) analiza transferului; 4) interpretarea viselor. • Asocia{iile lihere Tehnica este asemanatoare Cll cea a psihanalizei clasice, diferenla constiind In aceea ca In hipnoanaliza demersul are 10c In transa hipnotid, iar procesul asociativ apare mai frecvent sub fomla imaginarii. Pacientul e Incurajat sa ia act de diversele imagini, ganduri, asocialii care Ii trec prin minte, indiferent daca legaturile dintre ele i se par logier sau nu. Insa§i inductia hipnotica va InIatura unele rezistente la asociatia libera. Asocialiile se realizeaza mai u§or In hipnoza §i adesea 0 singura §edinta va fumiza mai multe infonnalii relevante dedit ciiteva §edinle In stare de veghe. Transa medie este, de regula, suficienta pentru ca pacientul sa produca un material semnificativ pentru psihoterapeut. Hipnoanalistul tre109

huie sa ascultc In mod pasiv ~i sa cvite Intreruperea lluxului normal al asociatiilor pacientului (care vorhe~te liher), not and ee ~i cum se exprima acesta. Daca el remarca ceva deosehit, trehuie sa-l intcrogheze pe pacient In Icgatura cu prohlema neclara, dircqionand lluxul asociatiilor acestuia pc canalul dorit. Daca pacientul sc blocheaza, terapeutul pune mana pc fruntea acestuia ~i comanda: " Voi numara pana la 5 ~i cand voi ajunge cu numaraloarea pana la 5, Iti va veni In minte cuvantul sau imaginca care are 1cgatura eu ceca ce ai spus Inainte" (llartland, 1(78). • Meconisllle/e de oparare

~yi rezistenle/e

In psihanaliza, terapeutul interpreteaza rezistenleJc pacientului. De piIda, eand pacientullntarzie, terapeutulll dezvaluie ce se ascunde in spatcle Intarzierii - un meeanism de aparare a cului: Inlarziind, pacientul cauta sa evite sa sc oeupe de problemele sale limp de 50 de minute sau, eand inlarzie frecvent, cl poate dori In mod ineon~tient sa-§i provoace terapeutul sa-I dea afara. Psihanalistul interpreteaza aceste 1'enomene pentru pacient. Ilipnoanalistul intcrprcteaza aceste mecanisme In acela~i 1'eI.Dar, in hipnoza pacientul este mai vulncrabil, ~i accste rczistenlc trebuic manevrate eu rnai multil grija, bliindetc §i respect fata de pacient. I:ste interzisa atacarea lor prea rapida. De pilda, un student la arte plastice a venit la hipnoanaliza pentru ca nu era capabil sa-§i tennine lucrarea de diploma ~i nu ~tia daca este sau nu homosexual, neavand curajul sa se arropie nici de barbati, nici de femei. Cand a 1'ostaplicata pentru prima data tehnica teatrului interior, paeientul a spus In hipnoza ca s-a defeelat 1'ranghia earl' trehuia sa traga cortina (de doua ori). Apoi a vazut 0 noua cortina metalica ee bloca vederea pc seena imaginara. In aceasta situatie, terapeutul a sistat temporar incerearea, reJuand-o abia dupa 0 luna de tcrapie. Aeum tehniea a putut fi aplicata, paeientul vazand pe seena imaginara un batran earc agresa sexual un haiat. Aceasta seena a readus in eon§tientul subiectului amintirea terilianta din eopilaric cand aeesta dormise in pat eu bunieul sau, §i acesta a incereat sa abuzeze sexual de e1. Astfel, pacientul a ajuns sa con§tientizeze sursa temerilor sale de natura homosexuala (Erika Fromm, 1984). 110

In hipnoanaliza, intcrpretarea rezistenlclor nu cste neaparat atat de riguroasa ea In psihanaliza. Uneori, hipnoanalistul interpreteaza rezistentcle, dar sunt ~i sitmqii In care terapeutul ohscrva rezistenlele ~i Ie treee sub tacere. EI cauta aceIc strategii terapeuticc menite sa faca rezistcnlc Ie inutile. Numai atunci ciind accstc strategii dau gre~, terapeutul atrage atenlia pacicntului asupra cxistcnlci rezistenlclor. Analiza rezistentelor nu mai reprezinta 0 piatra unghiulara ca in psihanaliza, mai ales datorita faptului ea una din caracteristicile subiectului hipnotic estc aceea de a coopcra cu tcrapeutul, ceca cc face ca rczistenlele sa se manifeste mai pulin decat In stare de veghc . • Tran~feru/ In psihanaliza, Iransferul se refera la 1'aptu] ca paeientul arc sentimente nerealiste 1'ata de tcrapeut pe eare II identitica cu 0 tigura semnificativa din copilaria sa. (IJ vede pe terapeut prin ochelarii treeutului, oehelari ee pot Ii roz sau intunecali). AstfcI, pacientul eauta sa reediteze eu terapcutul 0 rdatie importanta din cxistenta sa timpurie. Cand pacientul realizeaza un transfer pozitiv, eJ i§i iubc§te §i I~i idealizeaza terapeutuJ. Cand transferul e negativ -ll ura§tc. Ambcle tipuri de transfer trebuic prelucrate de catre terapcut. Transferul estc §i mai putemie In hipnoanaliza comparativ eu psihanaliza clasica, pentm ca in hipnoza pacientul are aeees lllai rapid la contlictcle §i afcctele sale reprimate, el tiind Intr-un contact mai direct cu propriul sau subeon§tient. Exista trei mari categorii de transfer (Erika Fomm, 1984): 1) transferul care caractcrizeaza tipul infantil de dependenta; 2) transferul oedipian; 3) transferul fratern. • Dependen/a de tip infantil Situatia hipnotiea in sine tinde sa favorizeze trans1'cml de tip in1'antil, mai ales la ineeputurile sale. Pacientul vine la hipnoterapie §i a§teapta ca terapeutul sa aiba grija de el, sa-i rezolvc problemele in timp ce el "doanne". Dc fapt, pacientul vrea sa tic dependent, eonsidcrandu-l pe terapeut ca pe un parinte omniscient §i omnipotent.

III

Sentimentele legate de transfer sunt ncrcaliste si cxagcrate, el dorind ca terapeutul sa ia dccizii1e In locul pacientului, a§a cum au flkut parintii - tat a sau mama - In copilana sa. • Tran.~/pru! de tip oedipian A§a cum comp1exul Ocdip are doua laturi - dorinta de a Intretine relatii sexuale cu parintele de sex opus ~i dorinta de a di§tiga obiectul dragostei In competitie cu parintele de acela§i sex, de a carui razbunare subiectul se teme - §i In hipnoza, acest complex Imhraca doua forme: seductia §i compctitia cu dorinta de moarte a concurentului. In hipnoanaliza, acestc sentimcntc arhaice sunt transferate asupra persoanei hipnoterapeutului. Senti mente Ie respective pot Imbraca diverse forme: - pacienta (fcmcie) poate avea fantezii legate de faptul di hipnotizatorul 0 tine In brate, face dragoste cu ea; - 0 aIm pacienta poate acuza nejustitlcat terapeutul ca a agresat-o sexual In timp ce se ana in hipnoza (aceasta din urma se razbuna in mod incon§tient pe terapeut - tlgura ta11l.lui- pentru ca nu a sedus-o). • Transfau!

de tip fra/ern

Adesea, pacientul dezvo!til in hipnozil 0 traire de tip rivalitate fratema. Erika Fromm rclateaza cazul unei paciente care nu putea intra dedit lntr-o transa u§oara in cabinetul terapeutului. Aceasta pacienm a rugat-o s-o lnvete autohipnoza. Rezultatul a fost ca pacienta relata ca acasa, practidind autohipnoza, ea putea atinge 0 transa muIt mai profunda. La 0 analiza mai atenta a reiqit un sentiment de rivalitate fratema: "eu pot sa fac asta mai bine decat 0 faci tu." Problema se pune daca este util sa interpretam rivalitatea fratema a pacientului anat in hipnoza. Majoritatea terapeutilor considera ca e mai util sa nu 0 facem, pentru ca pacientul sc va simti jcnat §i culpabil. Daca In psihanaliza se analizcaza In dctaliu toate componentele transferului, In hipnoanaliza e mai bine sa nu con§tientizam chiar fiecare sentiment incon§tient care l§i face aparitia (FrOlmn, 1968).

Speciali§tii considera ca este mai constructiv sa utilizam senti mentele legate de situatia transferentiala dedit sa Ie analizam cu orice pre\. De pi Ida, Erika Fronml lauda pacienta aflam In heterohipnoza pentru succeseIe obtinute de ea In autohipnoza. Terapeutul Ii spune ca este foarte fericit ca ea a Invatat sa se ajute singura intrand In transa prin autoinduqie. Terapeutulli sugereaza, de asemenea, In heterohipnoza, ca ea va intra lntr-o transa din ce ill ce mai profunda prin autohipnoza §i ca, In aceasta situatie, Ii vor reveni In minte tot [elul de amintiri §i imagini care vor arunca 0 lumina noua asupra problemelor sale. Aceste imagini vor fumiza un material tot mai bogat pentru viitoarea §edinta de hipnoanalizlL • Analiza viselor Dupa cum am mai aratat, Freud (1953) a denumit visele nocturne "calea regala spre subcon§tient". Din punct de vedere psihanalitic, visul estc considerat ca 0 incercare a ego-ului de rezolvare a problcmelor incon§tiente ale subiectului. French §i Frorrun (1964) au aratat ca visul reprezinta 0 reactie la un conflict dit §i 0 expresie a unui conflict de natura subcon§tienm. Orice vis nu este altceva decat 0 Incercare mai mult sau mai putin izbutim de a rezolva conHictul. Psihanalistul sau hipnoanalistul care incearca sa interpreteze un vis se afla ill situatia unui cercetator care se straduiqte sa descifreze hieroglifelc dintr-un text. Acest mesaj trebuie tradus In codul specific starii con§tiente (de veghe). Demersul terapeutului se concretizeaza In decodificarea simbolurilor pentru a Ie face accesibile mentalului con§tient al pacientului. In ceea ce prive§te interpretarea viselor, hipnoanalistul are un mare avantaj fata de specialistul in psihanaliza cIasica. Psihanalistul trebuie sa a§tepte, uneori sapmmani, pentru ca pacientul sa relateze visele sale. In acela§i timp, psihanalistul clasic se confrunta mereu cu problema ca marea majoritate a continutului viselor - chjar §i a celor pe care pacientul §i Ie aminte§te - a fost refulat, uitat, reprimat.

112 113

.II

In schimh, hipnoza pune la dispozilie 0 serie de mijloace care faciliteaza ~i optimizeaza lucrul asupra vise1or. Astfcl: • Hipnoanalistul are posihilitatea sa invoce visele In timpul ~edinlei de hipnoza. Aceste vise pot ti relatate imediat de catre pacient. • Hipnoanalistul poate sugera pacientului faptul ca cl are "un vis legat de 0 problema anume sau de un conflict" pc care vor Incerca sa-l rezolve Impreuna. • Daca pacientul nu a ajuns la 0 solulie prin intennediul visului, hipnoanalistul Ii poate sugera faptul ca el reviseaza visuI §i Incearca sa se confrunte Inca 0 daUi cu prohlema sa Intr-o maniera diferita §i la un nivel diferit. Tcrapeutul poate sa-l Incurajeze pe pacient, sugerandu-i ca va gasi 0 solulie mai buna daca va Inccrca sa reviseze visul (Sacerdota, 1967). • De asemenea, terapeutul ii poate sugera pacicntului ca cste capabil sa inle1eaga semnificaliile §i simbolismul propriilor vise din ce In ce mai bine, pe masura ce trece timpuL IIipnoanalistul dispune §i de mecanismul sugestiei posthipnotice. Astfel, e1 poate sugera pacientului ca va visa 0 seric de vise importante, semnificative pentru problematica sa. Se poate sugera eli, de~i este posihil ca acestc vise sa fie uitate, ele vor reveni in con~tiinla pacientului imediat ce acesta va intra 'in cabinetul psihoterapeutului. Astfel, terapeutul poate explora ~i interpreta impreuna cu pacientul sau intrcg continutul visclor. In felul acesta se analizeaza vise complete §i nu doar fragmcnte pe care eventual §i Ie aminte~te pacientuL Adesea, in timpul ~edinlei de hipnoanaliza, cand i sc da pacientului sugestia sa viseze, acesta poate reproduce in mod spontan un vis nocturn senmiticativ, care fusese refulaL In acela~i timp, el poate produce un vis diurn care arc semniticalii psihologice cc pot .ti interpretate. Hipnoanaliza mai are ~i alte avantaje comparativ cu psihanaliza clasidLAstfel, atunci rand pacientul se ana in hipnoza, mai ales intr-o hipnoza profunda, terapeutul se poate adresa direct incon~tientului subiectului prin utilizarea unor tehnici specitice, dintre care arnintim tehnica imaginaliei dirijate sau regresia de varsta. In astfel de situalii, incon~tientul pacientului poate furniza raspunsuri nemijlocite. Datorita acestui fapt, hipnoza poate aduce imbunaililiri rapide in comportamentul pacienlilor. 114

Tehnica hipnoanalitica se utilizeaza pentru descoperirea §i interpretarea contlicte1or incon~tiente. Odaili ce terapeutul identifica un contlict de natura incon§tienUi, el trebuie sa-l ajute pe subiect sa-l rezolve. In acela§i timp, hipnoanalistul trehuie sa-l conduca pe pacient in a~a fel incat sa vada care este sursa luptelor sale interne ~i sa fie capahil sa-§i reorganizeze mecanismele personaliilitii sale astfelindit sa ajunga la 0 formula de viala productiva ~i placuta. Scopul tinal al hipnoanalizei este facilitarea maturizarii ~i cre~terii psihice a pacientului. In afara asocialiilor libere ~i a analizei vise1or, hipnoanaliza utilizeaza ~i alte tehnici cum ar fi: • Tehnica imaginatiei dirijate (Fromm, 1984) Psihanalistul Heinz Hartamann (1958) suhlinia faptul ca exisili doua feluri de imaginalie: a) imaginalia simbolica, reprezcntand 0 strategic cognitiva a egou- . lui incon~tient; b) imaginalia de testare a realiililii, meniili sa asigure planiticarea viitoare1or situalii cu care subiectul este confruntat (ce va face sau ce va spune suhiectulintr-o situalie dificila). Hipnoterapeutul utilizeaza amhele tipuri de imaginare. Astfel, el recurge la imaginarea de tip simbolic atunci cand, dore~te, de piIda, sa simholizeze pocesul evoluliei pacientului de la 0 boala spre starea de sanatate printr-un rau tumultos pc care pacientul trebuie sa-I traverseze sau printr-un munte pc care acesta unneaza sa-l urce. Imaginarea care are drept scop testarea realitalii poate fi utilizaili, de pilda, atunci dnd avem de-a face cu 0 fohie cum ar ti fobia zborului cu avionuL Hipnoterapeutul poate descrie pacientului treapta cu treapili drumul sau spre aeroport, intrarea in aeroport, predarea bagajelor, trecerea pc la organele de control ale aeroportului, imbarcarea, calatoria cu avionulin timpul careia subiectuli~i imagineaza ca cite§te 0 carte atilt de interesanta, incat ignora disconfortul zborului. Apeland la antrenamentul mental al unor situalii psihotraumatizante in stare de hipnoza, terapeutul 11poate ajuta pe pacient sa oblina un bun control asupra realitalii. 115

Prin hipnoterapie pacientul ajunge sa transfere sentimentul de succes din cadrul unor situalii imaginare asupra unor situalii reale (Frankl, 1976). Un alt concept utilizat in cadrul hipnoanalizei este cel de "ego ideal". Psihologia psihanalilica face diferenla dintre supraeu sau con~tiinla ~i eul ideal. Supraeul stabile~te nonne-granite-limite, in timp ce eul ideal stabi1e~te scopuri (Stolar §i Fromm, 1975). Ego-ul ideal reprezinta ceea ce un individ dore~tc sau viseaza sa devina. Daca cineva nu-~i atinge nivelul de aspiralii, el traie§te sentimente de jena §i culpabilitate pentru ca nu a ajuns atat de competent ~i atat de perfect cat ~i-ar 1'idont. Hipnoanalistul il poatc ajuta pe pacient sa aduca ego-ul ideal la ~edinla de terapie ca ~i cum acesta ar 1'i real. De pi Ida, poate sugera pacientului ca un indi vid care arata exact ca eI intra in incapere, se a~aza pe un alt fotoliu §i poveste§te cum a Hicut eI fala in mod eficient §i competent acelor situalii care 11prcocupa pe pacient. Apoi se poate sugera in continuare ca pacicntul se contope~tc, devine una cu acel personaj eficient.

5.2. Tehnici avansate ale hipnoanalizei (Hartland, 1979) • Tehnic'o scrisu/ui automat. Se plaseaza un crcion in mana pacientului anat in transa §i i se sugereaza ca mana §i hralul sau sunt complet deta§ate de corp §i llu-i mai apartin. 1 sc sugereaza apoi sa serie 1'ara sa-~i dea scama de ceea ce scrie. Produsul. este adesea indescifrabil (fraze incomplete, litere fragmcntatc etc.). Daca pacientul poate deschide ochii tara sa-§i intrerupa transa, cl poate fi solicitat sa scrie corect, utilizand tehnica scrisului automat. Daca acesta nu poate deschide ochii tara sa se trezeasdl., i se poate sugcra, posthipnotic, ca sensu 1 cuvintelor scnse de el i se va clarifica dupa ce se va trezi. Aceasta sugestie duce la e1iminarea dificultalilor de intrepretare a materialului. De§i primc1e illcercari pot e§ua, pnn antrenament subiectul ajunge sa sffipaneasca tehnica. Mulli pacienli 0 pot utiliza in transa u§oara, dezavantajul acestora con stand in aceea ca ei ll-au posibiIitatea 116

sa surpnnda senmificalia ascunsa a ceea ce au vrut sa cornu nice, a~a cum se inmmpla cu cei anali in transa profunda. Acest dezavantaj se explid prin accesul mai limitat la zonek profunde ale psihismului in transa u~oara. • Desenul hipnotic. Rezultate bune se oblin numai in masUfa in care pacientul atinge 0 stare de transa profunda, de tip somnambulic, tiind in stare sa deschida ochii fara sa se trezeasdL Pacientul poate fi instruit sa deseneze ce dorqte sau i se poate sugera ce sa deseneze (frecvent, tematica desenului poate izvorl din informaliile cupnnse in asocialiile libere). In desen, pacientul reflecta uneori atitudinea sa incon~tienta fata de familie ~i chiar fata de terapeut. In unele cazuri, el poate fi solicitat sa-~i ilustreze visele sau trairile care 11domina. Tehnica da rezultate dad este combinata cu regresia de varsta cand pacientul, regresat, i~i ilustreaza mai u§or decM la varsta adulta atitudinile §i sentimentele. • Terapia prin joe. ~i in acest caz, pacientul trebuie sa He capabil sa deschida ochii tara a ie~i din transa. Numeroase rezistenle manifestate de adulli fata de aceasta terapie sunt inIaturate in stare de hipnoza. De indata ce pacientul a11at in hipnoza i~i dil seama ca nu trebuie sa a~tepte pasiv indicalii1e terapeutului, el se joaca cu multa pIacere pentru a expnma agresivitatea ~i gelozia incon§tiente fala de parinli, frali sau alte persoane. Matenalul consta in papu~i ce reprezinta un barbat §i 0 femeie, un hatran §i 0 batrana, un baiat ~i 0 fetila de circa 10 ani, un haiat §i 0 fetila de 4 ani §i un bebe1u~. Sunt prezente, de asemenea, anima1e, mobilier, un pat mare, tren, ma§ini, arme, soldali, cat ~i hartie, creioane ~i plastelina. Pacientului i se spune sa construiasca ~i sa se joace cum 11place, dar sa povesteasca ceea ce face. Uneori, terapeutul alege ceea ce trebuie tacut pe baza matenalului oblinut din asociatiile libere. Daca terapeutul a sesizat conflictele esenliale din viala pacientului, ulterior el 11va regresa la acea varsta. It Tehnica dramaticil. In hipnoza profunda rezistenlele la dramatizare sunt inlaturate. Pacientul este instruit sa reprodudi, in stare de hipnoza, incidenteIe dramatice din cursu I existenlei sale ~i sa retraiasca pe plan emolional situaliile ~i experienlele anterioare. In transa pro-

117

funda el face acest lueru eu atata forta de sugeslie ea ~i cum ar retrai eu adevarat experienta rcspectiva. Adesea, cxpcricnta este atal de intensa §i puternica, incal se produce 0 adevaraHi abreactie. Cel mai dramatic exemplu de abrcactic apare in tratamentul nevroze1or de razboi, cand pacientul traic§te alat de putcmic siluatia, eI mimand chiar mitralierea inamicilor. Daca tehnica e combinam cu regrcsia de viirsm, ea devine §i mai cticienm. Terapeutul poate asista pasiv la scena, dar uneori este necesar ca el sa intervina accentuand una sau alta din caracteristicile situatiei respectivc. Tchnica se dovede§te deosebit de utila mai ales pentru exoprimarea deschisa a agresivitatii §i ostilitatii. • Regresia de varsta. Pacientului i se sugereaza ca are 0 alta viirsta decat cea reala, de regula mai mica. In timpul hipnozei pot fi induse doua tipuri de regresie (Hartland, 1979): a) In cadrul primului tip, pacientul actioneaza in conformitate cu propria reprezentare asupra modului cum era e1 la viirsta mai mica. EI se comporm a§a cum crede ca ar fi Ia.cut-0 in calitate de copil la varsta respectiva. Aceasta este un feI de simulare a unci perioade trecute (pseudoregresie). b) In al doilea tip de regresie se produce 0 intoarcere reala la 0 perioada timpurie de viirsta, eu 0 reactivare a mode1elor de eomportament existente la timpul respectiv. Chiar §i terapeutul prime§te ralul unci persoane din perioada respectiva de viata a pacientului: invatator, parinte, ruda. Aceasta este regresia de varsta in adevaratul sens al cuvantului, in care pacientul are acees la amintiri §i traie§te evenimente §i smri care au fast reprimate. Rcgresia de varsm se combina, de regula, cu celelalte tehnici de hipnoanaliza. Pentru regresia adevarata este necesara a transa de tip somnambulic (deci pacienti eu grad mare de hipnotizabilitate). Exism doua metode pentru a obtine regresia de varsm:

teasca §i sa retraiasca timpul §i locul eand a aparut pentru prima oara simptomul rcspectiv (cu cat mai multe detalii). 2) eu subiectii foarte buni se poate trece direclla sugerarea viirstei dorite tara dezorientarea prealabila. Se va folosi 0 tehnica de numarare §i i se va spune pacicntului ea e1 se va intoarce Inapoi in treeut §i se va simll ea §i cum ar trai din nou perioada sugeram. Pentru exemplifieare prezentam urmatorul instructaj: "E§ti foarte relaxat, calm, lini§til. Acum yom incerca sa adancim tot mai mult starea de relaxare. Pc masura ce ma asculti te vei intoarce tot mai mull in trecut §i vei trai "situatia X" (este yorba de situatia in care a aparut simptomul, problema, contlictuI). Eu voi numara pana la 10 §i, eand voi ajunge la 10, te vei rcinotaree in timp cand aveai varsta de 10 ani. Acum voi Incepe sa numar §i pc masura ce numar te intorei in timp, te intorei in timp tot mai mull. 1,2 - simti cum devii tot mai nue, din ee in ce mai nilc; 3,4 - miiini1e §i pieioare1e tale devin tot mai mici, din ce in ee mai miei, ea atunci eand aveai 10 ani; 5,6 - devii tot mai mie, §i mai mie, miiinile §i picioarele sunt tot mai mici; 7,8 - te intorci §i devii ca atunei cand aveai 10 ani; 9,10 - te intorci in timp §i e§ti ca atunei cand aveai 10 ani. E§ti imbracat ca atunci. III aminte§ti c1ar camera, lucrurile din jur. Le poti vedea eu mulm c1aritate, parca ar fi adevarate. Indata ce simti ell e§ti la varsta de 10 ani ridica bratul." Inainte de trezire, pacientului i se spune ca va uita tot ce s-a intiimplat §i ca atunci cand va fi suficient de puternic pentru a suporta adevarul, intiimplarile respective ii vor reveni treplat in memorie.

1) Tehnica confuziei: pacientul, af1at In stare de hipnoza, este treptat dezorientat cu privire la timpul §i locul in care se af1a (ziua, saptamana, luna §i in ce1e din urrna anuI). Cand ajunge intr-o stare de confuzie este reorientat spre perioada de viirsta dorim. Atunci cand se pune problema investigarii unui anumi! simptom, i se cere sa §i-l amin118

119

Capitolul 6

ORIENT ARI MODERNE IN HIPNOTERAPIE

6.1. Hipnoterapia de orientare cricksoriana Principii Ie terapiei lui Milton Erickson pot fi gasite mai ales In lucrarile discipolilor sai, Haley ~i Rossi (1973, 1980). Strategia terapeutica a lui Erickson are in vedere inlaturarea simptomului §i crearea 1a pacient a unor expectalii pozitive referitoare la vindecare. Ea contribuie la reducerea disonanlei cognitive §i favorizeaza evolulia pacientu1ui spre starea de sanatate. Erickson nu situcaza la baza psihoterapiei sale 0 teorie a personalitatii, ci este de parere ca teoriile asupra persona1italii ingradesc posibilitatea psihoterapeutului de a conceptua1iza mecanismele psihopatologice puse in aqiune de pacient. De aceea, Erikson elaboreaza 0 noua teone asupra personalitatii pentru fiecare din pacienlii sai. Aceasta noua teorie line seama de identitatea, starea psihica, nevoile, dorinlele, tendintele §i fortele psihice ale pacientului. Psihoterapia cricksoriana are 1a baza eateva principii derivate din teoria inf]uenlarii sociale a comportamentului: 1. Psihoterapia reprezinta 0 interaqiune intre pacient §i terapeut, in care terapeutul are ascendent §i putere asupra pacientului. 2. Terapeutul este cel care ghideaza pacientul sa-§i examineze problemele intr-o noua lumina. 3. Terapeutul trebuie sa-l convinga pe pacient di psihoterapia lucreaza chiar §i atunci cand nu se evidenliaza modificilri obiective in comportamentul acestuia. Gill §i Beahrs descriu modelul de interaqiune terapeut - pacient specific terapiei ericksoriene astfel: Terapeutu1 observa modul in care pacientul comunica la toate nivelurile. Deci, ullnare§te modul in care gande§te pacientul, ce constructe verbale folose§te, ce patternuri de comunicare nonverbaIa utilizeaza (auditive, vizualc, kinestezice). Terapeutul trebuie sa 1ucreze cu pacientul Iui atat la nivel con§tient, cat §i incon§tient. EI aduna infonnalii de la ambele niveluri §i incearcil 121

sa le sintetizezc. Terapcutul trebuie sa-l manipulezc pc pacient astfel incat moditicari1c suferite de acesta sa fie egosintonice §i sa produca schimbari pozitive sub aspect interaclionaL Terapeutul arc menirea de a utiliza forte1c latente de natura subcon§tiente care nu reprezinili doar un depozit de emolii, impulsuri, tendinle refulate §i experienle negative, ci mai curand 0 sur sa dc energie §i forta rczultata din expcrienla cu care a venit pacientul in contact. Subcon§tientul ar avea deci capacitatea de a crea modele de comportament, modele cognitive care depa§esc expectaliile obi§nuitc ale pacientului. In finalul psihoterapiei trcbuie sa se realizeze 0 structura unica ce imbina tipurile de cognilie con§tienili §i subcon§tienta, care sa reprezinte un tot unitar, specitic annoniei individului §i relaliilor lui eu mediul. Dupa r;;riekson, simptomul are rolul de a menline echilibrul psihie al paeientului, iar inlaturarea lui presupune 0 restructurarc profunda a psihieului pacientului. In transa terapeutiea, terapeutul trebuie sa pna seama de faptul ca subiectul nu va incorpora sugestii eu earacter of ensiv si distonic; de asemenea, terapeutul trebuie sa lina seama de modul in care s-a format simptomul, de scopul caruia ii scrvesc aceste motivalii, de stilul cognitiv §i de sistemul fundan1ental de reprezentare cu care opereaza paeient u1. Are loc un proces de invalare de natura incon§tienta, in cadrul careia ego-ul critic este estompat. Atenlia pacicntului trebuie ghidata spre realiililile interioare, unnarindu-se moditicarea unor patternuri habituale de control ale accstuia. Deei, se vizeaza schimbarea modului in care pacientul i§i acceptl tluxul propriilor asocialii interne. Transa terapeutica a lui Erickson are 0 anumita specificitate ce rezida in: - Utilizarea conversaliei uzua1e care conline sugestii indirecte de intrare in transa. - Folosirea confuzici ca tehnica ce sparge tiparele §i sistemul de referinla obi§nuit ale pacientului. Incerdind sa unnareasca instruqiunile ambigue date de terapeut, emisfera eerebrala dreapili se activeaza, ceea ce are drept rezultat modificarea sistemului de imagini §i a funqionarii diverse10r modalitali senzoriale. 122

- Folosirea surprizei - este asemanatoare cu folosirea confuziei §i produce 0 modi fcare brusca a modului obi§nuit de funqionare psihicii a pacientului. - Utilizarea unor intrebari care conlin in sine sugestii dirccte §i indirccte in legatura cu hipnoza. - Direclionarea atenlici asupra unor aspccte interne ale organismului (exemplu: "ma intreb cu cat este mai greu bralul drept fala de cel stang?"). - Utilizarea subcon§ticntului in scopul cxplorarii contlictelor interioare ale subiectului. Subcon§tientul estc implicat in demcrsul terapeutic in sensul ca el "da voie" pacientului sa intre in transa §i accepta modificarile in sfera cognitiva §i comportan1cntaUi (exemplu: "mintea ta subcon§tienta §tie mai bine cand §i de cc a aparut problema §i cand te vei schimba"). - Utilizarea acceptarii pasive de ditre pacient (exemplu: "nu este nevoie sa fii atent la vocea mea ..., sa acorzi atenlie senzaliei de greutate care ili cuprinde tot mai mult bralul"). - Utilizarea unor expericnle din copilaria pacientului - acesta este invitat sa-§i reaminteasca de perioada cand obi§nuia sa viseze cu ochii deschi§i. Erickson utilizeaza §i diferite tehnici de induqie hipnotica, dintre care enumeram: induqia prin fixarea privirii, tehnica 1evitapei bralului §i alte mecanisme nonverbale de induqie (modificari in tonul §i ritmul vocii, specularea efectului monotoniei: spune 0 poveste, inca 0 poveste §i inca 0 poveste pana cand subiectul intra in transa in mod spontan). El folose§te §i tehnica provocarii (exemplu; "preferi sa intri in transa acum sau peste cinci minute'?"), tehnica semnalului ideomotor, precul11 §i utilizarea unui set de intrebari la care pacientul nu poate sa raspunda decat prin DA; exemplu: "ili aduci aminte de perioada dnd aveai 10 ani §i 1i se intfunpla sa vezi cum plutesc norii pc cer?"; "au fost perioade in copilaria ta cand nu §tiai precis de ce ai llicut un anurnit lucru'?"; "ili anunte§ti drumul parcurs asilizi pana la cabinet?". Prin astfel de intrebari la care pacientul nu poate sa raspunda decat prin DA apare setul mental de raspunsuri pozitive pc care Ie va da §i in continuare, pacientul fiind astfel silit sa coopereze. 123

Obiectivul acestci psihoterapii consHl in incurajarea comportamentelor cent rate pe scop, care sunt in acord cu nevoile interne ale subiectului: hunastarea fizidl §i psihica, interaqiuni sociale henefice. Pe baza principijlor psihoterapiei ericksoriene a luat na§tere psihoterapia strategidl a \ui Haley. Psihoterapia strategidl include acele demersuri psihoterapeutice in cadrul carora terapcutul i§i asuma responsabilitatea de a dirija pacientul §i-i propune modalitali concrete de realizare a schimharii. Principiile psihoterapiei strategice au fost enunlate de Nixon in 1979: - Terapeutul are nevoie de un motiv pentru toate demersurile sale. e1 define§te prohlema, planifidi interventia, evalueaza consecinteIe, accepta responsabilitatea tratamentului - toate accstea in timp ce neaga ca ar avea vreo responsabilitate pcntru moditicariIe aparute in comportamcntul pacientului. - Terapeutul trebuie sa identifice stilul cognitiv al pacientului, modul \ui de percepere a realiililii §i ratiunile complexe care detennina mentincrea simptomului. -- Terapeutul trebuie sa fie con§tient de faptul ca un comportament simplomatic are un caracter circular §i repetitiv. - Se considera ca pacientii sunt motivali sa se schimbe, ca dovada venirea lor la psihoterapic, dar motivatia poatc sa nu fie cea pe care o atirma sau gandesc ei. - De§i pacientul a afacut incerdlri rcpetate de a-~i rezolva singur problema, acestea au c~uat. Terapcutul trcbuic sa manifcste inlclegere §i sa incurajczc accste eforturi. In plus, multi pacienli simt nevoia sa-§i spuna istoria vietii. Ascmenea manifestan trehuie incurajatc de terapeut pentru ca elc ofera posibilitatea familiarizarii cu simbolisitica verhala a pacientului, cu modul lui de a vedca luerurile §i eu eomportamentul sau.

o

prohlema importanta a acestor terapii 0 eonstituie depa§irea rezistentelor paeientului. Se observa ca terapiile prca directc pot determina activarea mecanismelor de aparare §i a rezistentelor. In schimb, o abordare indirecta vadc§te respect fata de problema pacientului, fata de simptom §i motivele mentinerii acestuia. Psihoterapia strategica este o terapie indirecta caracterizata prin faptul ca utilizcaza chiar simpto124

mul care funqioneaza atat la niveI con§tient, cat ~i subcon§tient ~i se exprima simbolic prin structurilc lingvistice utilizale de pacient. Tehnici concrete de in\aturare a simptomului ce apartin psihoterapiei strategice: - Utilizarea simptomului - aceasta tehnica nu neaga existcnta simptomului §i nici dreptul pacientului de a-I avea. Exemplu: in cazul unui pacient psihotic delirant ce se credea Isus, Erickson a recomandat o terapie ocupationala in meseria de dulgher; unui pacient cu dureri cronice i s-a recomandat angajarea In discutii §i prelegeri cu privire la durere. - Tehnica programului sau a orarului - prin intennediul acestei tehnici, pacientul primqte In mod indirect dreptul de a-§i controla simptomul; exemplu: "maine seara 1ntre 8 ~i 9, la alegerea ta, timp de 10 minute 0 sa ai 0 durere in tot capul ~i nu doar in zona cerei, a§a cum se intfunpIa de obicei." - Invatarea pacientului cum sa-~i foloseasea mai bine simptomul pentro a obline bcneficii secundare; exemplu: unui copil enuretic, terapeutul i-a spus ca nu trebuie sa urineze in pat decat atunci rand vrea sa-§i enerveze mama, atragandu-i atenlia asupra lui. - Tchnica programarii simptomului. In stare de hipnoza se poate programa timpul rand va disparea simptomul, se poate negocia intensitatea lui sau se poate mula un simp tom dintr-o parte a corpului 1n aha. Pacientul are posibilitatea sa comunice prin tehnica scrisului automat cat va dura simptomul §i cand va disparea. - Oferirea unei alternative mai rele decal simptomul. r sc propune pacientului sa-§i provoace declan§~U"easimptomului, ceea ce-i confera un anumit control asupra acestuia, cu menliunea ca subiectul trebuie sa fie pus in situatia de a-I abandona. Exemplu: unui pacient cu insomnie, terapeutul ii propune ca in noptile in care nu poate sa doarma sa ceruiasca parchetuL scopuri: a) simptomul poate fi trait la nivel comportamental rara {ecPrescrierea care simptomului sau indirecta) are unnat~ele teIc - psihologice il insotesc(directa de obicei (anxietate, - depresie, Jlpabilitate); b) simptomul poate fi experimentat 1n plan psihologic lara a ti realizat efectiv in plan comportamental. Prcscrierca directa a simptomului ii ofera pacientului posibilitatea de a-I controla: "poate ca 125

mai ai ceva de Invalat de la vcchea dumita1e depresie, a§a ca este bine sa 0 simli aceasta saptamana". - Tehnica reintrepretarii - psihoterapeutul abordeaza suportiv pacientul §i Ii ofera interpretari ale unor mecanisme subcon§tiente care stau la baza apariliei §i fonnarii simptomului. Exemplu: "Se pare ca durerea dumitaIe de la umar ascunde multa nemuI1U1nire. De§i pari fericita ca te casatore§ti, de fapt c§ti ambi valenta." - Tehnica c3§tigarii simpatiei pacientului. Erickson 0 denume§te tehnica flatarii si are drept scop de a-I face pe pacient sa-§i priveasca simptomullntr-o lumina noua. Exemplu: " Doamna, de§i ave1i 90 kg, modul de dispunere a grasimii va poate face sa pareli sexy." La aceasta se adauga §i tehnica sublinierii unor asemanari pacient - terapeut (,,§i mie mi s-a Intamplat acela§i lucru"). - Tehnica provocarii. Se aplica In cazulln care pacicntul vine la psihoterapie, dar nu pare destul de motivat pentru a se schimba (exemplu: "ma Intreb daca vei fi In stare sa faci cu adevarat acest lucru?"). - Tehnica similitudinii de cazuri. Se aplica In situa1ia In care paeientul este rezistent la psihoterapie. Se poate aranja cu un coleg terap cut ca acesta sa intre In cabinet sau sa sune la te1efon pentru a discuta un caz similar eu cel al pacientului. Astfel, pacientul prime§te feed-back-uri directe prezentate indirect, creindu-i-se iluzia ca ideile rcferitoare la schimbare §i noile solulii Ii apartin lui, nu terapeutului. - Strategia "terapeutul este foarte ocupat" - aceasta mare§te expectatiilc pacientului care I§i da sean1a de faptul ca terapeutul lui este foarte bun §i foarte solicitat. Terapeutul fixeaza Intiilniri la ore §i zile dificile (de exemplu: duminica la ora 7). - Tehnica temelor pentru acasa §i a exercitiilor diticile aplicabila mai ales pacientilor foarte rezistenti. Terapeutulli poate cere pacientului sa scrie istoria vietii cu multe detalii sau 11 poate supune la teste lungi §i plictisitoare de mai multe ori pe zi. - Incurajarea recaderilor - daca pacientul a progresat prea repede §i terapeutul banuie§te ca s-ar putea produce 0 recadere, el Ii da urmatoarelc instructiuni: "N-ai mai suferit de muM vreme de depresie. Poate ar fi bine ca saptamana viitoare sa fii deprimat timp de 0 ora pentru ca este posibil sa mai ai ceva de Invatat de la depresia ta."

_____

Terapeutul trebuie Insa sa fie atent ca aceasta tehnica sa nu conduca la 0 profectie autolmplinita. - Incurajarea reactiei prin frustrarea ci - se Incurajeaza un anumit comportamcnt prin fonnulari care contravin comportamcntului rcspectiv. Exemplu: "Mi-ai spus ll1ultc lucruri despre tinc, dar ll1i-ai ascuns ceva. Vreau sa nu-mi spui acel lucru decat atunci cand vei fi pregatit s-o faci." - Substitutia de simptom - se citeaza cazul unui candidat ce-§i pregiltea teza de doctorat §i a facut un blocaj sever (el nu putea sa citeasca nimic In legatura cu teza). Erikson In hipnoza a negociat cu subcon§tientul pacientului care a pem1is ca ori de dite ori acesta deschide 0 carte 1egata de teza sa-i an10rteasca degetul ll1ic de la mana stanga." - Utilizarea sill1bolurilor §i ritualilor In psihoterapie - sugerarea schimbarii lara diseutii deschise cu pacientul Ii da acestuia iluzia ca detine controlul asupra situatiei §i ca el estc cel care lucreaza asupra lui. Haley citeaza cazul unei paciente cu halucinatii chinestezice. In hipnoza, pacienta a relatat ca este convinsa de prezenta tatalui decedat. In acest caz, tcrapeutul a indicat practicarea unui ritual re1igios. Haley men1ioneaza §i cazul unci paeiente eu dureri mari §i erampe prell1enstruale, lara cauza organica. In acest caz, terapeutul care a intuit ca pacienta dore§te In mod incon§tient sa atraga atentia asupra sa, a recomandat pacientei urmatoare1e: "eu doua zile Inainte de ciclu sa-§i cumpere 0 rochic ro§ie foarte frumoasa pc care sa 0 poarte In prima zi a ciclului. Terapeutul i-a mai dat §i instruqiuni cu privire la maehiaj §i coafura. In mod surprin:zator, simptomele au disparut ca prin farmec."

6.2. Hipnoza 'in psihoterapia de familie Psihotcrapia de familie a debutat In 1950 ca mi§care terapeutica independenta. Unii autori II eonsidera ca precursor pc Freud (care I-a implicat pc lata In tratamentul fobiei rata de cai la un copil), altii pe Fluegel §i Adler (s-au ocupat de problemele neuropsihiatriei infantile, la §edintele de psihoterapie tiind prezenti §i parintii). Dar preocuparile lor s-au Indreptat mai ales asupra modului In care familia influenleaza

126

127

1

altul (bio-feed-back negativ) §i Ii Impiedica sa-§i exteriorizeze propriile conflicte (acestea presupune un bio-feed-back pozitiv potential). Utilizarea hipnozei in psihoterapia de familie po ate detennina 0 stare de calm in familie, eei implieati eon§tientiziind faptul ea 0 stare mai bun a poate fi atinsa prin explorarea meeanismelor ee stau la funetionarii sistemului §i prin solutionarea eonflietelor, prin ajutarea membrilor familiei sa formuleze noi optiuni in sfera eomportamentala §i sa intareasdi aeeste oPliuni. Toate acestea due la stabilirea unui nou eehilibru al sistemului familial. Kramer (1968) deserie patm stiluri de baza ale interaetiunii familiale: a) Familia care face front eomun, casatoria este armonioasa la nivel manifest, terapia fiind indicaili pentru ca unul din eopii este simptomatie. Freevent in eadrul aeestui tip de interaetiune familiala se urmare§te rezolvarea problemei eopilului rara sa se supuna §i restul familiei la terapie. b) Mariajul supraadeevat - subadeevat reprezinili tipul de relatie in eadrul careia unul din membrii euplului detine 0 pozitie superioara. partenerul eu pozitie inferioara are simptome, iar eel eu pozitie superioara este sanatos. Ciind eel dintai incepe sa s~ simta bine, relatia eu eelalalt partener devine ineordaili. c) Mariajul eonflietual, caraeterizat prin conflict §i lupta desehisa. Conflietul poate servi pentm mentinerea apropierii ~i interaetiunii in eadrul eareia membrii cuplului se simt eonfortabil. In plus, eonflietul mai poate fi utilizat pentru evitarea situatiilor caraeteristiee marlajului supraadeevat. d) Mariajul de tip mixt eombina doua sau mai multe din tipurile de interaetiune descrise anterior. Stilurile de baza functioneaza in direetia mentinerii homeostaziei sistemului familial, care manifesta rezistenta la sehimbare. Psihoterapia de familie i§i propune sa ajute familia prin membrii ei, sa ajunga la un nou mod de homeostazie care sa fie in aeo.rd eu scopurile de vialll §i nevoile membrilor familiei. Spre deosebire de grupul supus psihoterapiei, membrii familiei se afla aproape tot timpul impreuna. Deei este evident ea Ie vine greu sa inlature barierele, sa se ineurajeze reeiproe, sa-§i elimine inhibitiile §i apoi sa revina la eomportamentul de acasa. In aceste eonditii, sin-

individul §i nu asupra [amiliei ca sistem. Actuala psihoterapie de familie pledeaza pentru 0 abordare mai holistica, afinnilnd existenta unor influente reciproce intre membrii familiei. Bateson 1986 este de parere ca aceste interactiuni din familie sunt ilustrate §i de situatiile extreme (exemplu: canel un membru al familiei schizofren incepe sa sc simta mai bine, un alt membru al fami11ei va avea probleme). Psihoterapia de familie este putemic inllucntaili de teoria generala a sistemelor in sensul ca ea de1'ine§te familia ca pc un ansamblu de clemente (indivizi) at1ate In interactiune. Cilnd abordam familia trebuie sa avem in vedere unnatoarele subsisteme: 1. Intrapersonal somatic.

- subdivizat didactic In sistcme1e instrapsihic §i

2. Interpersonal - cuprinde amunite subcomponente: a) cuplul fiecare partener aduce i'n relatia interpesonala istoria vietii sale, nevrozele, prob1eme1e somatice. Toate acestea inlluenteaza modul de interactiunc dintre cei doi partencri care unnaresc aUlt mentinerea propriului echilibru, cat §i pc cel al cuplului; h) copiii - care au propriul lor sistem ce interaqioncaza cu ficcare parinte In parte si cu cupIul In ansamblu. La acestea sc adauga §i interactiul1ea cu ceilalti copiii §i cu sistemul intrapersona1. 3. Societatca - intcraqioneaza §i exercita presiuni asupra tuturor tipurilor de rdatii. Deci, fiecare sistem interactioneaza §i exercita presiuni asupra tuturor tipurilor de relatii. Astfel, fiecare sistem interaqioneaza cu cclelalte, la diverse l1iveluri, prin mecanisme de bio-feed-back ncgativ (care contribuie la mentinerea homeostaziei sistemului) §i bio-fced-back-ului pozitiv (actiuni de fuga din sistcm). Exemplu: un adolescent cc consuma droguri are 0 interrelatie bazata pe bio-feed-hack pozitiv ell parintii care 11face sa se izolele tot mai mult de ei. EI utilizeaza drogul pentru a se stabiliza intrapsihic. (bio-feed-back negativ) §i pentru a-§i consolida relatiile cu colegii. Comportamentul lui Ii face pe pannti sa se simta mai legati unu1 de

129

128

-----

I

.

gura modalitate de a face fala avalan§elor de stan afective 0 reprezinta disocierea celor doua situalii: cea de psihoterapie §i cea de viala cotidiana. Dupa Braun (1978, unul din scopurile principale ale hipnozei in terapia de fanlilie este acela de a oferi familiei posibilitatea unei experienle agreabile - relaxarea. Dupa Braun, experimenHind impreuna relaxarea, membrii familiei pot capata mai muM ineredere unii in allii. In plus, experienla hipnotica ii poate ajuta pe membrii familiei sa intre in acord eu ei §i cu ceilalti, sa devina mai reeeptivi fala de problemele partenerilor lor (daca un membru al familiei are dificultali de exprimare a sentimentelor, celalalt 11 poate ajuta exprimand ill locul lui sentimentele). Se constata ca nu exista contraindicalii absolute ale hipnozei in psihoterapia de familie, ci doar unele relative eare lin de abilitatea hipnoterapeutului §i de cuno§tinlele lui in domeniul psihoterapiei de familie. In acest sens, hipnoterapeutul trebuie sa fie gata sa faca fala unor informalii nea§teptate sau unor abreactii puternice pentru ca relaxarea conduce la sl3.birea barierelor §i cenzurii. EI trebuie sa §tie ca se pot produce regresii de varsta spontane la copii in prezenla parinlilor (panntii par sa devina un stimul care faciliteaza regresia). Terapeutul trebuie sa manevreze aceste fenomene §i sa ramana calm §i stapan pe sine. EI utilizeaza relalia hipnotidi pentru a-i face pe eeilalli sa··§i pastreze ealmul in timp ee el lucreaza eu un membru al familiei care prezinta simptomul principal. aM eontradielie relativa a hipnozei in psihoterapia de fanlilie are in vedere struetura de personalitate a paeientului. Nu se reeomanda utilizarea hipnozei la pacienlii isterici sau borderline. In aceasta situalie, prezenla fanliliei aecentueaza riseul §i po ate precipita dec1an§area unei crize. La pacienlii borderline riseul cel mai mare este dec1an§area de reactii psihotice atunci cand mecanismele de aparare ale ego-ului sHibesc iar materialul refulat iese la suprafal~L Un alt risc 11constituie abandonarea terapiei datorita interpretani eronate a unei reIalii hipnotiee mai apropiate, sau aparilia unor relalii transferentiale cu 0 intensitate prea mare. In afara aeestor eontraindieatii relative, hipnoza i§i demonstreaza utilitatea ajutand familia sa devina mai empatica §i sa-§i dinlinueze conflictele: spore§te increderea reciproca a membrilor familiei; imbu-

o

130

natale§te dispozilia acestora; ii face ca deseopere noi informalii refe~ ritoare la sine §i ceilalli §i sa-§i rezolve mai bine problemele. Hipnoza ca fenomen regresiv detern1ina activarea meeanismelor empatice, ceea ce duce la cre§terea §anselor de transfer §i contratransfer. Grupul fanlilial 11 vede pe terapeut ca pe un tata omnipotent §i detestat, ceea ce duce la reactivarea rezistenlelor la hipnoza. Adesea aceasta activare apare prin rotatie la toli membrii fanliliei. In cazul unui transfer pozitiv, normele interne ale fanliliei referitoare la apropierea afectiva pot fi destructurate. De aceea, de regula trebuie sa se mearga pe linia oblinerii alianlei psihoterapeutice in triunghi: T = terapeut MI, M2 = membrii familiei In cursul inductiei hipnotiee, adesea chiar terapeutul intra In hipnoza ceea ce Ii mare§te receptivitatea, tendinlele de tip regresiv §i duce la crqterea §anse1or contratrasferului. Inaime de a realiza inductia hipnotiea terapeutul, cu ajutorul interviului prehipnotic, obline date detaliate asupra problemei-simptom, inlatura anxietatea pacienlilor in raport cu hipnoza (mai ales a fricii de pierdere a autocontrolului). In cursu I interviului prehipnotie, terapeutul trebuie sa inleleaga tipul de contact psihic dintre membrii familiei §i tipul de contract dintre fiecare membru §i terapeut. Contactul psihic este un tip de interactiune psihologica asemanator celui din analiza tranzaelional3.. Terapeutul trebuie sa furnizeze familiei informatii referitoare la hipnoza, la modul cum actioneaza ea §i la posibilitalile de aplicare in psihoterapia de farnilie. Este necesar ca terapeutul sa ia anunlite masuri de precaulie: persoanele aflate in confliet sa stea cat mai departe una de aha, iar cele mai anxioase sa fie a§ezate langa terapeut. Etapele hipnoterapiei sunt: - Induclia hipnotidi - focalizarea atentiei §i intrarea terapeutului in rezonanla cu paeientii, mai ales cu cel eu probleme. - Adancirea transei. - Faza terapeutica propriu-zisa - se folose§te de regula tehnica imaginaliei dirijate pentru a detern1ina aparilia unor informalii sau pen131

tru a obtine anumite modifidri de eomportament (exemplu: imaginatia dirijata pentru exersarea autoafirmarii In eadrul interaetiunilor din familie). - Faza finaHi - euprinde de regula sugestii posthipnotice care pot fi diferite pentru fieeare membru al familiei sau pot fi identice pentru toata familia. - Faza de proeesare psihoterapeutiea - de§i indirect legata de hipnoza este 0 etapa importanta pentru di In eadrul ei se diseuta eu pacientul §i eu familia lui. Pacientul afla ee anume s-a obtinut m hipnoza §i ee sehimbari se a§teapta de la el pentru §edinta viitoare. Terapeutul 11 ajuta pe pacient sa integreze informatia din hipnoza In realitatea eotidiana. Exista mai multe modalitati de abordare: a) se poate luera individual eu unul din membrii familiei (eel eu probleme); se induce transa §i i se sugereaza paeientului sa luereze asupra propriei probleme §i sa interactioneze ell eeilalti membri ai familiei aflati In cabinet; b) se poate luera eu toata familia odata, dar demersul este difieil pentru ea terapeutul trebuie sa fie eapabil sa eontroleze simultan reaetiile mai multor persoane (deci sa controleze niveluri §i moduri diferite de interactiune) . Tehnica eea mai potrivita penfru luerul eu toaHi familia este inductia prin relaxare progresiva. Dupa inducere se utilizeaza tehnica imaginatiei dirijate. E neeesar ea toti ceiprezenti sa se concentreze asupra aceluia§i lucru. Se poate sugera eoneentrarea pe un cer albastru pe care plutesc nori (pentru pacientii copii) sau sugestia cli ur:maresc programul TV preferat. 0 alta tehnica utila este eea a regresiei de varsta pentru aducerea la suprafata a psihotraumelor trecutului. Aceasta tehnica da posibilitatea celorlalti sa trliiasdi plenar experienta celui regresat. Tehnica imaginatiei dirijate aplicata familiei ca Intreg poate contribui la 0 h1ai profunda trliire a unor experiente comune §i la realizarea unei mai marl apropieri §i mcrederi Intre membrii familiei. Aceasta poate fi utilizata pentru a putea lucra asupra problemei unui membru al familiei §i pentru a-i ajuta pe ceilalti sa seidentifice cu celln cauza (exemplu: pacientul fobic respins de familie). Tehnica imaginatiei dirijate se poate utiliza pentru problema sa concomitent cu ceilalti. 132

Pentru familia care face front comun se recomanda utilizarea unei tehnici de relaxare care Ii va determina pe membrii familiei sa se relationeze mai bine §i va reduce reactia de aparare. Un asemenea tip de familie va deveni mai capabila sa-§i exprime ostilitatea mascata. De exemplu, acestei familii i se poate cere sa-§i imagineze In hipnoza ca se aflli pe 0 nava spatiaHi care are 0 anumita misiune. Nava intra Intr-un nor de meteoriti, calculatorul se defecteaza, astfel ca echipajul este nevoit sa se mtoarca fua sa-§i fi mdeplinit misiunea. In aceste conditii, capitanul trebuie sa explice cine este de vina. La aceste imagini, membrii familiei pot oferi fantezii referitoare la modul In care familia face fata stress-ului, cum se realizeaza cooperarea, asumarea responsabilitatii, cine este culpabilizat. Pentru mariajul supraadecvaUsubadeevat pot fi folosite sugestii direete sau indireete de Intarire a ego-ului partenerului subadeevat. In aeela§i timp, partenerului supraadeevat i se va da de Inteles ea §i el poate deveni vulnerabil. In cazul partenerului subadecvat se poate recurge §i la psihoterapie asertiva In hipnoza. Prin tehnica imaginatiei dirijate, rolurile celor doi parteneri pot fi inversate astfellndl.t fiecare sa trliiasca starile §i sentimentele celuilalt. 0 alta tehnica utila In psihoterapie 0 reprezinta antrenarea In stare de hipnoza a ego-ului ideal. De Indata ce pacientull§i elaboreaza propria imagine, a§a cum dore§te sa fie, i se sugereaza ca aceasta imagine, i se va Intipari m memorie pentru mai tarziu. Apoi i se cere sa-§i creeze propria imagine reala. Se observa ca, de regula, pacientul se situeaza mtre cele doua imagini. EI poate fi Invatat sa priveascli mental ambele imagini §i sa se identifice alternativ cu fiecare dintre ele. Prin acest joc al identificarii, pacientul poate sa ca§tige un sentiment de autocontrol §i libertate interioarll.. Un alt factor important In psihoterapie sunt feed-back-urile care vin din partea familiei. Prin imaginatie dirijata se determina cre§terea empatiei familiei fata de membrul considerat ••tapul ispa§itor". Pentm familia de tipul mariajului conflictual, hipnoza poate servi la spargerea cercului vicios, membrii familiei fiind Invatati sa traiasca o stare de lini§te interioara In prezenta celorlalti. Tehnica imaginatiei dirijate este utila sub doua aspecte: a) familiei i se cere sa-§i imagineze cum ar fi dadi nu ar exista conflictul §i b) dimpotriva, terapeutul poate 133

crea in stare de hipnoza contlicte atat de puternice, indit membrii farniliei sa se sperie sau sa se plictiseasca de cleo Hipnoterapia in situatiile de criza familiala: - La moartea unui membru al familiei - reactiile emotionale ale celorlalti membri inregistreaza doua faze: a) faza acuta - dominata de sentimentul negarii realiti'ilii.In aceastll.situatie familia are nevoie de ajutor pentru a putea avea acces la sentimente1e legate de pierdere. Experienla hipnotidi poate reprezenta un factor unificator, iar uncori simpla inductie hipnotica este suficienta (tehnica imaginatiei dirijate este mult prea stressanta); b) faza cronica - terapeutul poate interveni cu sugestii directe de reducere a reactiilor depresive ~i reconstruirea unor obiective de viata. _ Pensionarea - aceste eveniment poate ~i trebuie sa fie trait afectiv. EI determinll un dezechilibru in functionarea sistemului familiaL Cuplurile ce functionau bine anterior sunt acum puse in stiuatia de a interactio~a mai mult. Hipnoza poatefi utilizata pentru a-I face pe cei doi parteneri sa accepte piederea, modificarea stilului de viata ~i sa devinll mai receptivi la comunicare. Un rol important are ~i modificarea ierarhiei de valori a pacientului prin sugestii de tipul: "vei descopen 0 mare placerein planificarea unei call1toriiimpreunll cu solia ta"; "ai meritat dreptul ce a te odihni, drept pentru care ai muncit toata viata" .. - Situatiile de divort - Framo (1977) susline cll scopul terapiei. rezidli in sprijinirea partenerilor pentru a se desprinde de vechea lor relatie cu demnitate ~i a ca~tiga libertatea de a se angaja in noi relatii cu minimum de daune pentru ego-ul propriu, partener ~icopii. Hipnoza poate contibui la atingerea acestui obiectiv prin mecanisme de proiectare in viitor ~i prin actiuni sugestive asupra situatiei de pierdere.

6.3. Psihoterapia cognitiv-experientiala in stare de hipnoza Terapia cognitiv-experientiaHi,denumita ~iterapia rationala in trepte, a fost pusll la punct la Tossi ~i Marzlla in 1975. Aceasta terapie acordll prioritate controlului cognitiv asupra functiilor afective, comportamentale ~i fiziolggice ale organismului. Ea pleaca de la ideea 134

necesitatii restructurarii functiei cognitive, restructurarea realizata prin antrenarea unor abilitati cognitive care sunt formate, dezvoltate, implementate in stare de relaxare profunda sau hipnoza. In conformitate cu modelul teoretic al terapiei cognitiv-experientiale, functionarea sistemului psihic uman (SPU) este in acela~i timp dinamica §i integrativa. Modelelor lui Mooney, care postuleaza interactiunea in prototip organism-mediu ~i a lui Elis, care leaga cognitia de emotie, Tossi le-a adaugat inca doua trepte: raspunsurile fiziologice ~i cele de tip comportarnentaL Deci, persoana apare ca un sistem deschis in interactiune cu mediul, eul constand dintr-un set de operatii cognitive, afective, fiziologice ~i comportamentale raportate la mediul natural ~i social cat ~i la obiecte realc sau imaginare. Autorii acestui sistem terapeutic sunt de parere ca oamenii interactioneaza atat cu conditiile interne (reactii corporale, senzatii sau imagini proprii), cat ~i cu cele externe. Modelul sugereaza ideea ca un raspuns emotional nu are sens decat daca este legat de evenimente externe, evaluan cognitive ~i modifican produse in functionarea psihofiziologidi a organismului. Operatiile cognitive sunt reprezentate de interpretari, aprecieri, atitudini ~i credinte ale subiectului referitoare la evenimentele externe. Acestea formeaza un set cognitiv care include 0 serie de strategii cognitiv-simbolice (exemplu: disoeiere-asociere; atenlie se1eetiva-neatentie, negare, reprimare, proiectie, giindire logic critica, giindire- divergenta, imaginare, distorsionare, abordare destruetiva-abordare constructiva, evitare). Acest set de raspunsuri este asociat eu un set de raspunsuri afective traind anxietate, frustratie, vinovatie, depresie. Activarea emotionala determina reactii fiziologice: hipertensiune arteriala, vasoconstrictie, hipersecretie gastrica, oscilatii ale ritmului respirator, hiperhidroza etc. Ciind aceste raspunsuri fiziologice dureaza prea mult se produc perturbari ale sistemului de aparare a organismului ~i are loc scaderea rezistentei generale cu posibilitatea producerii de tulburari nevrotice sau boli psihosomatice. Reactiile afective, cognitive, fiziologice se exprima in raspunsuri comp011amentaledeschise sau implicite. Aceste raspunsuri vor influenta comportamentul viitor al su·· bieetului (deci, aceasta terapie are 0 clara tenta behaviorista). 135

Un concept important al terapiei cognitiv-experientale este acela de restructurare cognitiva. Autorii arata ca restructurarea cognitiva este mai u§oara in stare de hipnoza pentru ell hipnoza reprezinta urmatoarele avantaje: - maximizeaza posibilitatile subiectului de a-§i orienta atentia asupra unor procese desta§unite in afara pragului con§tiintei; - atenueaza influenta factorilor de distragere §i faciliteaza invatarea; - asigura posibilitatea integrarii functiilor corticale §i subcorticale. In cadrul terapiei cognitiv-experientiale, restructurarea cognitiva are loc in §ase etape: 1. Con§tientizarea - presupune discriminarea pe care 0 face subiectul intre comportamentele dezadaptative §i cele adaptative. 2. Explorarea - pacientul este invatat sa experimenteze ideile sugerate de catre psihoterapeut. 3. Acceptarea schimbarii. 4. Implementarea schimbarii - presupune utilizarea deliberata §i constructiva de catre pacient a noilor abilitati cognitiv-comportamentale achizitionate in timpul psihoterapiei. 5. Intemalizarea - presupune integrarea ideilor constructive a sentimentelor pozitive §i a raspunsurilor fiziologice §i comportamentale adecvate in sistemul ego-ului pacientului. 6. Stabilizarea comportamentului - survine atunci cand modificarile obtinute in timpul psihoterapiei devin 0 constanta a comportamentului de fiecare zi al pacientului. Restructurarea cognitiva are loc mai ales prin tehnica imageriei de tip hipnotic. Pacientul folose§te hipnoza pentru a identifica modurile sale negative de a gandi §i de a percepe realitatea. Deci, pacientul identifica de fapt ideile irationale §i tipurile de distorsionare cognitiva. Ulterior, subiectul imagineaza la nivel mental secvente cognitive, emotionale, comportamentaIe §i fiziologice, pozitive. Inainte de a incepe terapia, psihoterapeutul trebuie sa identifice aspecte1e psihice §i sociale esentiale ale comportamentului subiectului inc1uzand modelele de gandire, simtire §iraspunsuri sanatoase, dar §i pe cele dezadaptative patologice. 136

Mooney, Rudy §i Lewis (1975) propun un model de terapie cognitiv-experientiala in tratamentul hipertensiunii arteriale. Inductia hipnotica prop usa de autori presupune utilizarea unei tehnici de relaxare musculara pornind de sus in jos, de la mu§chii fruntii, obraji, maxilare, gat, ceata, brate pana la picioare. Ca adjuvant autorii recomanda folosirea unei tehnici respiratorii cu sugestii de tipul: "Inspiri relaxare, expiri tensiune, incordare". Dupa inducerea relaxarii, transa se aprofundeaza prin numarare de la I la 25, iar dupa adancirea transei i se dau subiectului urmatoarele instructiuni: "In relaxare oamenii pot gandi mai bine unele aspecte legate de propria lor existenta. In aceasta stare ei sunt capabili sa vada imagini vii §i sa traiasca sentimente mai putemice cu pri vire la evenimentele prezente, trecute §i viitoare. In relaxare sau in hipnoza putem lua contact cu ganduri §i experiente de care altfel nici nu ne dam seama. Starea hipnotica e 0 stare de concentrare care ne ajuta sa ne extindem autocontrolul mental. Pentru ell hipnoza determina 0 stare de concentrare §i de con§tientizare de nivel superior, ea poate ajuta mintea noastra sa functioneze mai bine §i sa obtina un autocontrol mai bun asupra gandurilor, sentimentelor, reactiilor fiziologice §i comportamentale, astfel incat este bine sa continuati sa va relaxati. Pe masura ce dispare starea de tensiune yeti observa cum mintea §i trupul opereaza ca un intreg la un nivel mai mare de integrare." Acest instructaj §i inductia se realizeaza dupa interviul clinic in timpul ellruia terapeutul a aflat care sunt aspectele esentiale ale pacientului. Urmeaza apoi etapa de con§tientizare (aproximativ trei §edinte de terapie). Dupa atingerea transei se cere subiectului sa se concentreze asupra propriilor probleme. EI este instruit sa vizualizeze pe un ecran interior toate evenimentele care reprezinta 0 sursa de disconfort personal. Subiectul trebuie sa-§i imagineze, de asemenea, raspunsuri emotionale de orice fel la 0 serie de evenimente: amenintare, frustrare, anxietate etc. Aceste raspunsuri pot sa fie inhibate de regula datorita sanctiunii sociale. Apoi subiectii sunt invatati sa se concentreze asupra tuturor gandurilor negative pe care Ie au cu privire la ei in§i§i atunci cand se comporta defensiv, neasertiv, agresiv sau anxios. De asemenea, subiectii sunt invatati sa se concentrze asupra simptomelor psihosomatice sau psihice care. se pot instala. In concluzie, 137

obiectivul central al terapiei 11constituie concentrarea §i vizualizarea secvente10r negative de comportament. Deci i se sugereaza subiectului sa se concentreze asupra ideilor irationale care produc patternuri psihosomatice de instalare a tulburani (a hipertensiunii arteriale). Autorii prezinta urrnatorul instructaj: "observatii1e au aratat ca atunci cand oamenii traiesc stan afective perturbatoare (furie, ostilitate, anxietate, culpabilitate) se produce simptomul: hipertensiune arteriaHl (HTA) care este generat de ganduri1e negative de tipul "Trebuie sa fiu alert §i in garda", "trebuie sa fiu gata pentru orice", "nu trebuie sa las pe nimeni sa mi-o ia inainte", "nu trebuie sa e§uez", "sunt incapabil sa suport e§ecul"; "daca voi e§ua, ceilalti vor spune ca nu sunt bun de nimic §i nu pot suporta idee a de a fi pus Intr-o astfel de situatie". lmi este interzis sa-mi exprim furia." "trebuie sa fiu foarte competitiv, dar oamenii ma sperie". "am nevoie de oameni pe care sa ma hazez, dar aceasta nevoie ma face sa ma simt slab §i inferior, astfel incat ma cuprinde furia pc care Insa n-o voi exprima niciodata." Apoi subiectului i se dau sugestii ca va deveni tot mai con§tient de influenta exercitata de idei1e de acest fel asupra propriei gandiri. Treptat, subiectul va fi ghidat sa se accepte Intr-o masura tot mai mare §i sa exploreze modalitatile de depa§ire a acestor stan. Subiectul este invatat sa retraiasca secvente negative de comportament, sa simta disconfortul §i chiar sa perceapa mecanismul de forrnare al simptomului (HT A), simptom care reprezinta 0 consecinta a gandirii irationa1c. Pacientii sunt instruiti sa opreasca experimentarea §i sa se re1axezc. Intr-o etapa viitoare i se cere pacientului sa-§i imagineze modele alternative de gandire care sa conduca la modifican observabi1c in sfera afectiva, fiziologica §i comportamentala. Pacientului i se cere sa se concentreze asupra ace1ora§i tipuri de probleme, sa incetineasca fluxul mental §i sa formulcze un set de ganduri mai rationale §i mai mobilizatoare. Spre exemplificare va oferim urmatorul model de instructaj: "Nu imi place ce se petrece cu mine In situalia aceasta §i este important sa vad elar ce se intiimpla exact pentru a putea face fata mai bine situaliei. Rareori este yorba de 0 situatie de viata sau de moarte. Situatia nu este chiar atat de grava §i trebuie sa-i fac fata cu calm §i deta§are. Chiar daca nu voi reu§i pe deplin acest lucru nu Insearnna ca sunt un ratat, un om lara valoare. Am dreptul sa-mi ex138

prim sentimente1e indiferent ce vor spune ceilalti. Voi fi preocupat sa gasesc 0 solutie cat mai buna la problema mea lara ca aceasta sa ma cople§easca. De fapt, ce catastrofli se va produce daca voi e§ua in aceasta situalie? Cum pot ceilalti sa ma perturbe atat de tare de vreme ce eu nu Ie dau voie? Pana acum am depins de altii care ma aprobau sau nu, dar nu voi mai fi dependent de ei in ceea ce prive§te sentimentele §i valorile mele personale. Am valoare pentru mine insumi macar §i pentru faptul ca exist. Am dreptul sa ma simt din cand in cand frustrat §i am dreptul sa-mi manifest deschis sentimentele lara sa ma autoblamez, sa simt teama sau culpabilitate. Chiar daca unii ma dezaproba, aceasta nu inseamna ca ma resping pe toate planurile ca om." Pe masura ce subiectul ia cuno§tinla de posihilitatea elaborani unui stH de gandire mai rational, el este ghidat sa observe consecinlele acestui nou stil, concretizate in reducerea tensiunii psihice, irascibilitalii, anxietalii, depresiei cu modifidlri fiziologice §i comportamentale corespunzatoare: "Observi cum aceste ganduri mai rationale se asociaza cu sentimente pozitive care la randul lor fac ca trupul tau sa functioneze tot mai bine. Observi cum corpul se relaxeaza, cum fruntea devine tot mai rece §i cum ai 0 senzatie de con fort psihic. Observi cum mintea devine tot mai limpede §i mai elara, observi cum gandurile pozitive, sentimentele mai bune §i raspunsurile organismului pun bazele unei metode mai bune de abordare a situatiilor neplacute. Daca e§ti suficient de concentrat spre interior, vei remarca chiar procesul prin care tensiunea arteriala scade pc masura ce gandirea devine mai rationaUL Observi diferenlele dintre secventele irationale §i cele ralionale de gandire, simlire §i comportament." Urmeaza apoi 0 faza de explorare (aproximativ trei §edinle de terapie) in care procedee1e de restructurare cognitiva sunt aplicate §i in alte situalii relevante din viata subiectului. Se pune accent pe direclionarea atentiei subiectului asupra conlinuturilor psihice aflate sub pragul de con§tientizare (conlinuturi amt din trecut, dit §i din prezent). Pacientul este Incurajat sa intre Intr-o stare de rc1axare sau hipnoza tot mai profunda In timp ce exploreaza diverse secvente cognitive, afective, comportamentale §i fiziologice la nivel de antrenament mental. Apoi i se dau subiectului sarcini pentru comportamentul real, prezentate sub forma de sugestii posthipnotice. Urmatorii pa§i ai terapiei 139

se refera la decizia de schimbare, la implementarea, internalizarea §i stabilizarea noilor strategii cognitive elaborate (aproximativ doua sap~ tamani). Terapeutul reaminte§te subiectului noul mod de a gandi, fe1ul in care gandurile afecteaza starile emotionale, reactiilc corpora1e, comportamentul §i modul in care demersul psihoterapeutic a adancit con§tientizarea avanatajelor unui mod raponal de a gandi. La fiecare §edinlli, terapeutul ofera pacientului noi exemp1e referitoare la modalitatile rationale de a-§i analiza problema, cu privire la avantajele acestui mod pentru intarirea patternurilor de gandire pozitiva. Aceasta intarire a patternurilor de gandire pozitiva se poate face §i in stare de veghe. Pentru exemplificare va oferim urmatorul model de instructaj: "Pe masura ce va concentrap asupra unor idei tot mai raponale, acestea vor deveni intr-o masura din ce in ce mai mare modul dumneavoastra obi§nuit de a gandi §i reactiona. Transformarea gandurilor iraponale de tipul "nu trebuie'sa las pe nimeni sa mi-o ia inainte" in ganduri mai rationale de tipul "pot ajunge la 0 formula mai eficienta de viata, e§ecul nu este un lucru chiar atat de groaznic pentru ca nu exista e§ec pe toate planurile; chiar daca e§uez intr-un domeniu nu voi deveni neaparat un rataL" Observati ca, pe masura ce va concentrap asupra unor idei mai rationale §i mai constructive, aveti tot mai mult tendinta de Ie aplica in viata in rezolvarea problemelor zilnice, de a Ie interioriza. Incepeti sa va vedeti pe dumneavoastra gandind mai rational, avand sentimente mai constructive, fiind mai calm §i mai eficienl. Aceste ganduri rationale vor atrage dupa sine §i sentimentul de bine psihic. Vep continua sa practicap acasa autohipnoza §i yeti observa ell noile modele de gandire invatate va vor deveni tot mai familiare §i se vor dec1an§a automat in noile situapi de viata. In orice situatie stressanta va yeti adresa intrebari de tipul: "ee imi spun mie insumi; cum evaluez situatia; cum ma autoapreeiez." Vep observa ell abilitatea de a discerne situatiile §i de a oferi raspunsuri adaptative s-a automatizal.' ,

140

6.4. Utilizarea terapeutidi a hipnozei la copii Grady §i Hoffman (1984 (cil. Wester §i Wester, 1984) sunt de parere di in raport eu adultii, copiii manifesta 0 mai mare receptivitate la hipno~a. Acest lucru este ilustrat de utilizarea spontana sau deliberata a hipnozei la sugari §i eopiii mici. Ace§tia se concentreaza pe acpuni cu caracter repetitiv, monoton: leganatul, suptul degetelor, reveria. Gardner, Hinton, Olnes (1981) au demonstrat experimental ca, copii sunt mai receptivi la hipnoza decat adultii. Acest fenomen se explica prin faptul ca frecvent, copiii sunt angajati in activitati care au legiHura cu fenomenul hipnotic (exemplu: atenpa focalizata, gandirea concreta, limitarea testarii realitatii §i alunecarea in fantezie). La toate acestea se adauga §i interesul copilului pentru noi experiente, intensitatea mare a trairilor lui afective §i tendinta de refugiere in situatii regresive care, impreuna cu cele mentionate anterior, contribuie la cre§terea hipnotizabilitatii la copii. La nivel interpersonal se observa dl. toti copiii aceepta mai u§or autoritatea §i exprima mai deschis nevoia de ajutor. Majoritatea studiilor experimentale au relevat ca exista un nive1 mai ridicat de susceptibilitate hipnotidl. situata intre 7 §i 14 ani §i ca nu exista diferente importante de hipnotizabilitate Intre baieti §i fete. Multi autori considera ca §i copii de 4-6 ani sunt susceptibili la inductia hipnotica cu conditia sa fie utilizata 0 tehnica adecvata de inducpe bazata pe activare imaginativa. Psihoterapeutul care aplica hipnoza la copii are a §ansa mai mare de succes daca va primi raspunsuri afirmative la urmatoarele intrebari: - S-a stabilit 0 relatie afectiva pozitiva intre copil §i terapeut? - Are copilul un scor cel putin mediu la seale1e de susceptibilitate hipnotica pentru copii? - Este mai mare ca§tigul obtinut datoriHl. rezolvarii problemelor copilului in raport cu beneficiul secundar? - Nu are copilul tulburari psihice care ar putea fi agravate prin aplicarea hipnozei? (epilepsie, schizofrenie) - Este copilul motivat sa-§i rezolve propriile probleme §i sa participe activ la tratament? - S-a realizat 0 evaluare corecta a etiologiei simptome1or organice §i s-a instituit tratamentul corespunzator? 141

- Este hipnoza indieata ea tratament de baza sau ea tratament adjuvant? - Parintii eopilului sunt de aeord? Este favorabila atitudinea parintilor fata de hipnoza? o prima etapa a hipnoterapiei la eopii este aeeea de pregatire, care se refera mai ales la parinli. Dupa Gardner (1974) aceasili etapa se subimparte in trei faze: 1. Faza de explicare-educare - implica definirea hipnozei in termeni familiari parinlilor, distrugerea mitului referitor la pierderea controlului, inIaturarea temerilor referitoare la dehipnotizare. 2. Faza de observare - terapeutul ii incurajeaza pe parinli sa observe ce se petrece eu copilul in timpul inductiei hipnotice. In prima §edinla se lucreaza cu copilul singur pentru evitarea inhibiliilor fala de parinli. La §edinla urmatoare, copilul este intrebat daca este de acord ca parintii sa asiste la §edinta. Majoritatea oopiilor sunt bucuro§i sa arate ce au invatat, dar exisili §i copii care nu accepili separarea de parinti. De aceea, prima inductie se realizeaza in prezenta parintilor. De obicei, ace§ti copii accepta separarea de parinti la a doua §edintii· 3. Faza de experimentare personaIa de catre parinti a starii hipnotice. De§i aceasta etapa nu este neaparat necesara pentru succesul hipnozei la copil, In cazul In care parintele accepta, el traiqte 0 stare de relax are pIacuili. Aceasta stare de relaxare favorizeaza colaborarea dintre parinti, copil §i terapeut. Pregatirea copilului variaza in functie de varsili §i de conditia medicala a copilului. Intre 4 §i 6 ani se practica inductia hipnotiea prin joc. I se poate spune eopilului ca va Invaia 0 metoda prin care sa fuga de situaliile neplaeute §i sa devina §eful propriului sau corp. Pentru inductie se folosesc povestiri legate de programul TV favorit, de personaje de basm, de jocuri sau papu§i preferate. In cazul copiilor de 6-10 ani se insisili pe faptul ea hipnoza este 0 metoda care ii va ajuta sa se relaxeze; Ii se spune ea terapeutulli va invata sa utilizeze imaginile favorite pentru a se elibera de team a, durere, pentru a deveni stapani pe senzatiile §i trairile lor. Marea majoritate a copiilor de pcste 11 ani inteleg tara multe explicatii ce este relaxarea §i imaginatia. Josephine Hilgaard §i Morgan (1978) afirma ca la eopii inlre :\ §i 6 ani induetia hipnotica bazaili pe imaginatia dirijaH\ eslc, (~t'.U mai 142

eficienta. Dupa 6 ani s-au eonstatat diferente miei din punctul de vedere al eficientei diferitelor tehnici de inductie. Inductia prin antrenarea copilului In joc imaginativ poate lua diferite forme: "Sa mergem In excursie cu pesoanjul preferat"; "Jucariei favorite Ii este somn"; "Hipnotizarea papu§ii"; "Tehniea televizorului interior". Adancirea transei se poate face prin sugestii directe sau prin intermediul persoanjelor prieteni ai copilului. Se observa ca foarte multi copii nu Inchid ochii §i se mi§ca frecvent. Atunci apare Intrebarea daca ei se afla eu adevarat In hipnoza. Hilgaard §i Morgan sunt de parere ca ace§ti copii se afla In hipnoza §i au denumit aceasta stare pratohipnoza. Dupa varsta de 6 ani pot fi folosite §i tehnicile c1asice de induclie hipnotidi: fixarea privirii, coborarea bralului. Aceste tehnici faeiliteaza Inchiderea ochilor §i utilizarea imagieriei vizuale cu conlinut relaxant (vizionarea programului TV favont, deplasarea la locul preferat). Apliealiile hipnozei la eopii au In vedere urmatoarele: - reducerea durerii §i anexieilitii; in afectiunile acute sau cronice, pentru a u§ura suferintele In fazele terminale ale unor boli, in boli psihomatice (astm), in ehirurgie, stomatologie; - In tratamentul unor deprinderi gre§ite: tieuri, balbism, onicofagie, enurezis, encomprezis. Terapeutul trebuie sa verifice gradul de hipnotizabilitate al copilului (se poate face eu ajutorul scalei Standford pentru eopii) §i sa se convinga daca copilul Intelege termenul de relaxare. In caz contrar, i se explica termenul cu ajutorul unor expresii ca: "lasa-te dus", "te simti ca 0 papu§a de dl.ri'a". Pentru exemplificare va oferim urrnatorul model de instructaj (dupa Arlene Morgan §i Josephine Hilgaard): "Te voi Invata astazi ni§te lucruri interesante despre imaginatie. Multi eopii spun ea un joe plaeut. Iti voi cere sa te gande§ti la diferite lueruri §i yom vedea cum functioneaza imaginatia ta. Unii copii I§i imagineaza mai u§or anumite lueruri dedt aJtii. Asculili-ma cu atentie §i lasa lucrurile sa se Intample de la sine. Stai comod pe fotoliu §i hai sa ne inchipuim diferite lucruri. Te rag inchide ochii pentru ca a§a iti vei putea Inchipui mai bine ceea ce ili spun. Acum a§ vrea sa-ti Inchipui ca faci pluta intr-un colac, . intr-un bazin cu apa ealdula. Ei, cum e? Acum Inehipuie-ti ea plute§ti 143

i"l

I

I

pe un nor alb, pufos, moale. Cum e? Deschide ochii! Te voi invata sa te simti tot mai bine, tot mai relaxat, pentru di a§a iti poti imagina mai bine diverse lucruri. Acum eu voi desena 0 papu§a pe unghia degetului meu mare. Hai sa facem una §i la tine! 0 desenezi tu sau eu? Vite ce draguta e! Acum ridica mana §i uita-te la papu§a de pe unghia ta ascultand cu atentie ce-ti spun. Incearca sa te gande§ti doar la ceea ce iti voi spune eu. Lasa corpul moale, relaxat, lini§til. ~i pleoapele se relaxeaza, devin tot mai grele, tot mai grele. Cu cat te uiti la papu§a de pe unghia degetului tau, cu atilt pleoapele devin grele, tot mai grele. Incepi sa clipe§ti, sa clipe§ti, clipe§ti tot mai mult §i asta e bine. Inseamna eli te relaxezi tot mai bine. Continua sa prive§ti papu§a §i sa asculti doar vocea mea. Pleoapele tale sunt gre1e, tot mai grele. Curand ele vor deveni atat de grele, incat nu vei mai putea tine ochii deschi§i. Lasa ochii sa se inchida daca simti ca trebuie sa 0 facio Dadi ochii s-au inchis lasa-i a§a! Te simti bine, relaxat, lini§til. Acum voi incepe sa numlir de la I la 10 §i vei simti cum corpul tau se relaxeaza tot mai mull. Te vei relaxa tot mai mult in timp ce ma asculti cum numar. I - e§ti tot mai relaxat, tot mai relaxat, te simti atat de bine; 2,3 - tot mai relaxat, tot mai lini§tit, 4, 5, 6 '--e§ti §i mai relaxat, §i mai relaxat, pleoapele tale sunt tot mai grele, §i mai grele. Te simti atat de bine, e atat de bine sa te la§i dus de vorbele mele §i sa te relaxezi comp1et; 7, 8, 9 - e§ti foarte relaxat, foarte relaxat, e bine sa te la§i dus de vorbele mele; 10 - (daca copilul tine inca mana sus, i se da urmatoarea comanda); "Acum lasa mana sa se odihneasca, lasa mana sa se odihneasca lini§tita pe fotoliu"; (daca copilul nu a inchis ochii i se da urmatoarea comanda): "Acum inchide ochii §i relaxeaza-te, lasa ochii sa ramana inchi§i." Pentru copii de 4-6-8 ani care nu se pot relaxa §i nu vor sa inchida ochii (copiii foarte mici sau anxio§i) recomandlim urmlitorul instructaj: "A§ vrea sa-V povestesc cum poate cineva sa-§i foloseasca imaginatia pentru a simti diverse lucruri. ~tii ce e aia imaginatie? ~tii ce inseamna sa te faci ca...? Nu ti se intampIa sa spui ca tu erai altcineva: zana, Fat-Frumos, Tom? Daca ai putea sa faci doar ceea ce iti place, cei ai prefera? Care sunt lucrurile pe care iti place sa Ie faci cel mai mult pe lumea asta? (se investigheaza interesele copilului, apoi se alege activitatea preferata §i i se cerecopilului, sa §i-o imagineze, de exem144

pIu: mersul la pic-nic). Hai sa ne inchipui ca suntem la pic-nic. In fata noastra e un co§ mare cu mancare. Cum arata co§ul? O'it· e de mare? Eu 0 sa intind fala de masa galbena pe iarba. De ce nu scoli ceva din co§ chiar acum? Spune-mi ce faci? Ce mai e in co§ acum? (se continua pana cand copilul se implica total in situalie) (...) Poli sa traie§ti muIte lucruri interesante daca gande§ti a§a cum li- am spus. Cand ili inchipui ceva foarte tare, lucrul acesta devine ca §i adevarat."

6.5. Hipnoterapia in tratamentul tulburarilor anxioase Barnet (1985) arata ca anxietatea este 0 teama difuza, lara obiect bine precizat, adesea insotita de acuze somatoforme: presiune toracica, tahicardie, transpiralie, cefaIee, tendinla imperioasa de a urina. Fobia reprezinta teama cu obiect bine precizat. Autorii disting: a. anxietatea situationala (se apropie mai mult de fobie; frica de examene, anxietate precompetilionala etc.); b. anxietate difuza, persistenta care este de fapt anxietate cronica. Gellhom (1965) considera ca aceasta anxietate cronica se datoreaza aCliunii repetate a unor stimuli anxiogeni care altereaza sistemul nervos autonom producand descarcliri masive de adrenalina. Stimulii care produc 0 astfel de anxietate se numesc stresori. Pentru ca un eveniment sa se dovedeasca stressant trebuie sa avem in vedere: natura evenimentului, resursele adaptative de a-i face fata §i gradul de adecvare al mecanismelor de aparare ale ego-ului. Daca aceste mecanisme adaptative sunt inadecvate, va apare anxietatea tative. care 11va determina pe subiect sa-§i mobilizeze resursele adapStressul psihic cronic rezulta dintr-un conflict permanent intre seturi de atitutidini §i convingeri contradictorii. De pi Ida, in cazul anxietatii de examen, convingerea incon§tienta este ca studentul va pierde examenul, ceea ce va atrage dupa sine dezaprobarea celorlalli. Aceasta convingere este in conflict cu cealalta convingere conform clireia studentul a studiat suficient §i are capacitatea de a promo va examenul. 145

Ace§ti stresori declan§eaza raspunsuri neuroendocrine mediate de hipotalamus §i glanda pituitara care, la randul lor, prin intermediul hormonului adrenocoritcotrop, stimuleaza activitatea glandelor suprarenale detenninandu-le sa secrete adrenalina §i cortizon. Ace§ti honnoni produc dectele fizice §i emotionale specifice anxietatii §i stresului cronic. Freud (1926) a considerat initial ca anxietatea reprezinta rezultatul refularii impulsurilor instinctive. Mai tarziu (1936) cl a inversat re1atia dintre anxietate §i refulare, considerand ca anxietatea este cauza refularii impulsurilor inacceptabile. Homey (1937) considera ca anxietatea se datoreaza reprimarii ostilitatii copilului care nu-§i poatc pennite sa exprime agresivitatea atata timp cat este neajutorat §i izolat intr-o lume du§manoasa. Rank (1952) considera ca originea anxictatii ar fi trauma suferita de copilla na§terc, anxietatca de separare fiind prima cxpcrienta afectiva a noului nascut. Sullivan (1953) considera ca anxietatea rezulta din teama copilului de dezaprobarea mamei. Rado (1962) a aratat ca starea psihica a mamei poate influenta stare a afectiva a ratului asHel incat fricile §i sentimentul de culpabilitate ale manlei pot constitui cauze primare ale tuturor disfunctiilor in sfera comportamentului copilului. Reaqia la stres are trei componente: a) stimulul; b) evaluarea acestuia; c) raspunsul emotional §i fizologic la acesta. Reactia la stresul cronic variaza, printre altele, §i in functie de varsta individului. Astfel, la copii apar mai mult tulburari in sfera conduitei ca: - onicofagie; - enurezis; - tulburari de comportament; - suptul degetului. La adolescenti anxietatea se manifesta prin: - lipsa increderii in sine; sentimentul inadecvarii personale; 146

- timiditate; - tendinta de retragere; - .inc1inatia spre masturbare. La adultii tineri anxietatea este asociata free vent cu nivele de aspiratie excesiv de inalte §i cu stabilirea unoI' scopuri imposibile. E§ecul este asociat cu scaderea autostimei, retragerea in sine §i susceptibilitate crescuta la stresori din mediu, care produc atat anxietate, cat §i reactii de tip depresiv. La varstnici anxietatea este free vent asociata cu: - nemultumire §i suparare refulata; - teama de a fi abandonati §i de a ramane singuri ii impiedica sa-§i exprime deschis nemultUlnirile. In anumite limite anxietatea este un fenomen normal pentru ca ea transmite ego-ului semnale ca trebuie sa declan§eze mecanismele de aparare. Anxietatea cronica este un fenomen patologic pentru ca ameninlarea este perceputa doar la nivel incon§tient. (Stimulul real anxiogen a disparut demult, dar individul pare sa nu fie con§tient de acest lucru.) Astfel, subiectul crede ca trebuie sa-§i menlina nive1ul subcon§tient de vigi lenta, ceca ce pc plan con§tient se traduce in anxietate. Laughlin (1967) este de parere ca anxietatea reprezintil 0 suma a tuturor problemelor psihologice ale individului, ea rcprezentand expresia unui conflict persistent intre tendinte1e incon§tiente §i solicitarile pe care i Ie pune in fala con§tiinta. Conflictul este reprimat, acesta cauzand, la randul sau, simptome emotionale, ceea ce produce un cere vicios. Anxietatea este un simptom prezent aproape in toate cazurile care se prezinta la psihoterapie: - a1coolicii cronici au un nivel de anxietate mai ridicat decat cei care beau in mod social (Brown, 1980); - fumatorii au un nivel mai ridicat de anxietate decM cel considerat normal (McCral, 1978); - Celucci (1978) a observat ca existil 0 stransa interrelatie dintre anxietate §i prezenla unoI' vise terifiante sau a altoI' dificultati de somn. Mai mult, Ishizvka (1979) a observat ca un element eomun in cadrul cuplurilor care ajung la divort il constituie anxietatea prea ridieatil, 147

iar Kupfer (1977) a dovedit existenta interrelatiei dintre anxietate ~i tulbudiri sexuale la ambe1e sexe; - ~i persoanele care au tendinta de a se imbolnavi de boli somatice au anxietate mai crescutl:i (inclusiv cancer, Labaw, 1977). particularitate interesanta sub aspect psihologic a anxietatii cronice consta in nivelul scazut al autostimei pe care il au subiecp.i anxio~i. Shahi (1978) a observat ca subiectii cu anxietate sdizuta au, de regula, 0 imagine de sine ridicata. Pestonjce (1979) a constatat ca pacientii cu afectiuni coronariene au un nivel de anxietate mai ridicat decat subiectii din lotul martor. Chiar ~i incidenta complicatiilor postoperatorii coreleaza pozitiv cu anxietatea preoperatorie (Lange, 1978).

o

• Terapia anxietalii (Principii): a) cerea -

Modificarea mediului (pe cat posibil) pentru a impiedica produunor noi evenimcntc stresante, respcctiv: schimbarca locului de munca; rcducerca Incarcaturii de efort etc.

b) Modificarea interpretarii !ji modului In care individul evalueaza situaliile. Accasta modificare de atitudine Ii va face pe oameni rnai putin vulncrabili la stres. c) AClionarea directa asupra raspunsului emolional !jifiziologic la stimulul anxiogen (aici se Inscrie §i medicatia anxiolitica), relaxarea progresiva, autohipnoza §i tehnicile meditative. d) Modificarea modului de interpretare a datelor mediului extern Desensibilizarea sau deconditionarea reprezinta 0 tehnica comportamentalista de a modifica modul in care cineva apreciaza situatiile, de la situatii non-anxiogene, putin anxiogene, pana la situatii puternice anxiogene. Aceasta orientare este bazata pe supozitia (Wolpe, 1958) conform careia anxietatea se datoreaza asocierii dintre stimuli nOffi1ali, neanxiogeni cu situatii amenintatoare. Psihoterapia este orientata spre 0 reasociere a respectivilor stimuli cu 0 stare de confort ~i destindere. 148

in practica se recomanda practicarea relaxarli §i asocierea practicarli acesteia cu stimuli progresiv tot mai anxiogeni (se incepe cu stimuli tot mai putin anxiogeni). Pentru reducerea anxietatii se mai utilizeaza ~i metode bazate pe "insight" . Ellis §i Harper (1975) considera ca anxietatea este bazata rnai ales pe ideea supraevaluarli ~i exagerarii situatiilor periculoase. in majoritatea cazurilor, situatia anxiogena pe care noi 0 apreciem ca "teribWi" nu mai cstc privita chiar a§a la 0 exanlinare mai atenta. Hipnoterapia In cazul tulburarilor anxioase implid'i: • Sugestii directe Sugestiile directe de reduccre a anxietatii sunt §i mai eficicnte dad'i se asociaza cu tchnica imaginap.ei dirijate . Lamb (1980) a dcmonstrat rolul psihoterapiei de relaxare pentru a reduce anxictatea pacicntilor care se adresau imui cabinet de stomalogic. Santon (1978) a demonstrat ca doar simpla relaxare obtinuHi In unna unci inductii hipnotice, rara nici 0 sugestie, relaxare in care suhiectul a ramas timp de 0 jumatate de ora, a avut efecte pozitive In reducerea anxietatii subiectilor. Sugestiile administrate In hipnoza pentru reducerea anxietatii sunt rnai eficiente atunci di.nd sunt administrate Intr-o maniera mai putin direcili, prin utilizarea imageriei dirijate: pacientului i se sugereaza sa se vizualizeze pe sine relaxat ~i lini§tit In diverse situatii care Ii creau anxietate In trecut. Simpla sugerare a relaxarii reduce adesea anxietatea Hira a solicita din partea terapeutului abilitati speciale. • Autohipnoza Aproape toate sugestiile care s-au dovedit eficiente In heterohipnoza se dovedesc utile ~i In autohipnoza. O'Connor (1978) a gasit ca dadi hetcrohipnoza este combinaili cu o tehnica de autohipnoza, rata vindecarii este de peste 82%. 149

Sodomsky (1974) a demonstrat exprimental ca. 0 mare parte a pacienlilor care au Invalat autohipnoza (dupa 1-3 §edinle de heterohipnoza), au renunlat la medicalia cu tranchilizante. • Hipnoanaliza

o mare parte a pacienlilor anxio§i beneticiaza doar partial §i temporar de pe urma sugestiilor directe administrate In stare de hipnoza. Se presupune ca la pacienlii care nu beneficiaza de pe urma sugestiilor directe anxietatea are un rol important In cadrul mecanismelor de aparare ale eului. Psihoterapia are drept obiective In aceste cazuri: _ sa descopere sursa de conflict care contribuie la perpetuarea anxietalii; - sa intre In comunicare cu acc1e instan Ie intrapsihice care pot rezolva conflictul §i care pot ajuta subiectul sa faca fala anxietalii. Astfe1: _ tehnica raspunsului ideomotor permite descoperirea unor amintiri semnificative cat §i identiticarea unor resurse subcon§tiente latente ale subiectului. Cand respective1e resurse latente sunt mobilizate, pacientul devine capabil sa faca fala ace10r prob1eme cu care se confrunta. Prezentare de caz (Barnet, 1985): femeie de 35 de ani s-a prezentat la psihoterapie pentru anxietate accentuata, cefalee, insomnie, atacuri de panica §i transpiralii reci aparute lara nici un motive evident.

o

Anxietatea aparea mai ales cand persoana se afla In compania unor straini, mai ales barbali. Pacienta nu se simlea bine la petreceri §i avea tendinla de a abuza de alcool §i tutun. In ciuda anxietalii ei, aceasta era 0 §era. eticienta In serviciul ei, dC§i nu era suficient de asertiva pentru a pune la punct 0 subalterna ineficienta. Incapacitatea ei de a-§i exprima sentimentele Ii crea dificultali de comunicare cu solul ei. Solul nu §tia niciodata ce gande§te ea pentru ca nu discuta niciodata des pre lucrurile care Ii creau problemc sau 0 preocupau.

Ambii soli erau de parcre ca pe plan sexual comunicarea era ineticienta. Pacienta afirma ca solul se puna rece cu ea, iar solul atirma ca ea niciodata nu a manifestat interes pentru a face dragoste cu el, ceea ce a creat la e1 0 aversiune de a Intretine re1alii sexua1e cu ea; la randul ei, ea se simlca jcnata sa-§i cxprime nevoile sexuale §i presupunea ca solul ar ti trebuit sa intuiasca dorinla ei, fara ca ea s-o expnme. Pacientei i s-a explicat rolul hipnoterapiei §i s-a subliniat ca ea va beneticia de aceasta terapie doar daca va dori sa coopereze. Is-au dat sugestii ca se va relaxa §i mai bine In §edinla viitoare de psihotcrapic. Peste 0 saptamana ea a relatat ca a donnit bine §i s-a simlit relaxata. Totu§i, anxietatea i-a dimas la feI de puternica. In aceste condilii terapeutul a fost de parere ca este necesar un demers hipnoanalitic. In hipnoza pacienta a [ost regresata In timp pana In perioada dinaintea apariliei anxietalii. Pacienta a zambit §i a evocat experienle agreabile. Apoi i s-a sugerat sa se deplaseze In timp spre perioada cand a aparut prima experienla producatoare de anxietate, sugerandu-i-se sa redea experienla respectiva cu detalii. Fragment din protocolul de psihoterapie (Barnet, 1985): Dr.: - Cali ani ai, Sarah? (Intrebarile au rolul de a Intari regresia de varsUi oblinuta). Unde te afli? - (soliciHi implicarea pacientei Intr-o experienla localizata) - :2 ani. P.: Dr.: - Unde te at1i? P.: - Sunt In bucatarie. Dr.: - In bucatarie? P.: - Eu gatesc la cuptor. Dr.: La cuptor? Cine face aceasta? (La Inceput pare ca ceva

P.: Dr.: P.:

nu e In regula cand se vorbe§te unei persoane In varsta de 2 ani) - Eu ga.tesc la cuptor. - Gate§ti la cuptor? Dar ai doar :2 ani! Este cuptorul tierbinte? (Sarah este adanc implicata In jocul imaginativ.) - Nu~ 151

150

Dr.: P.:

- Te prefaci ca gate~ti? - Da. (Deoarece aceasta experienta a creat anxietate, terapeutul intuie~t.e ca se ascunde ceva mai mult in spatele aeestei experiente) Dr.: - Bine. Ce se mai Intampla? (Intrebarea: ce se intampla? 0 determina pe Sarah sa vizualizeze evenimente1e eu ~i mai multe detalii. In cateva cuvinte este redata experienta terifianta) P.: - Ma~ina de gatit se rastoarna~ Dr.: - Ma~ina de gatit se rastoarna? ~i ee se mai Inrnmpla? P.: - Oala eu apa fierbinte se rastoarna. Dr.: - Peste tine? (Sarah, inehisa in cuptor, este speriata nu numai de situatia ei disperata, dar si de urletele surorii ei). P. (Pliingand): - Peste sora mea. Dr.: - ~i ee se Intfunpla P.: - 0 opare~te. Dr.: - Te opare~te pe tine?

Dr.: P.:

Dr.: P.:

Dr.: P.: Dr.:

~i tu ee simti? Mi-e frica! - Frica de ce? - Mama spune ca eu sunt vinovatii. (Intreaga panica a lui Sarah revine. Mama 0 cearta pentru toate. Ea trebuie sa tie un copil rau daca i-a facut un lucru atat de ingrozitor surorii sale. In ace1a~i timp, ceva din ca Ii spune ell. nu ea a facut aceasta. Numai ell.mama nu e de aeeea§i parere) - Tu ai facut? - Nu, oala cu apa fierbinte a facut-o. - Da, oala eu apa fierbine a taeut aeeasta faptii! Tu n-aJ vrut, nu-i a§a?

P.:

- Nu.

Dr.:

P.:

-

Dr.: P.: Dr.:

- Nu te atinge deloc? - Nu, pentru ca eu sunt in cuptor. - E~ti Inauntru ~i totulln jurul tau se rastoarna, nu-i a~a?

P.: Dr.:

- Ce-ai faeut tu? Te-ai urcat in cuptor? (Terapeutul revede impreuna cu pacienta tllmul evenimentului §i ajung la coneluzia ca aqiuni1e fetitei de 2 ani crau foarte rezonabile pentru acea perioada) - Da, §i e un buton care 11bloeheaza in spate. - Un huton? {lnul din acelea cu care ohi~nuie§ti sa te joci?

P.:

- Da.

P.:

- Da.

Dr.:

Dr.:

- E un mare zgomot?

P.:

P.:

- Da.

Dr.:

- Cine vine?

P.:

- Mama. (Mama vine In ajutor ~i neeazurile fetitei de :2 ani iau sfiir~i1. ) - Ce spune mama? - Doamne! Bine ea e~ti intreaga! (Mama este fericitii ca ea este bine §i aeest lueru este ineurajator) - $i eu surioara ta ce s-a intamplat? - Pare sa fie bine. (Surioara pare sa tie bine la prima vedere, dar de fapt nu este chiar a§a. Sora nu numai ca este foarte speriata, dar serios oparita) - Adica ce s-a intfu11plat? - Mama 0 sehimba pe eanapea. Are ba~iei pe pieioare.

- Cum ai reu~jt sa faci asta? - M-am jucat §i am umhlat la el. (Ea nu era In acel moment suticient de inte1igentli pentru a prevedea ce consceintear putca avea aqiunile, ce dezastru ar putea deelan~a. E elar eli mama credea ca fetila ar fi trehuit sa §tie. Mama es!e cxtrem dc suparata §i evident ca Sarah e de vina) - Da, §i tu a trebuit sa ajungi la d, nu-i a~a? - Da. (Sarah a deeis ca nu mai trebuie sa tie 0 fctita rea ~i singurul mod de a face aeeasta este sa retina panica paniea ee 0 impiedica sa aibii un comportament aventuros ~i independent. In locu] acestui comportament ea trebuie sa urmeze indiealiile altora pentru a evita riscul de a fi dezaprobatii) ~i nu te-ai giindit ell.aragazul ar putea sa cada?

Dr.: P.: Dr.: P.:

Dr.: P.: 152

Nu.

Dr.: P.:

Dr.: P.:

Nu. 153

Dr.: P.:

Dr.:

P.: Dr.:

P.:

Dr.:

P.:

Dr.:

154

- Bine, Sarah, femcie de 35 de ani, ai auzit aceasta afirmalic? - Da. (Terapia esle direqionala sprc descopcrirca resursclor ci actuale de intcligcnla, specifice unei pcrsoane adulte, aslfel incat s-o inlcleaga pc mama ei, dar §i pe Sarah cea de :2 ani §i sa inlcJeaga faptul ca nu mai trebuie sa lraiasca vechilc ci scnlimente de teama care au fosl menlinule in incon§ticnl penlru a 0 proteja de dezaprobarea materna). Sarah a avut la :2 ani 0 expericnla intrico§atoarc, poli s-o ajuli? Ei ii esle ingrozitor de tficlL Da-i loata inlelepciunea la, acorda-i inldegerea de care C§ti capabila §i alunci dind ai tacut asla, ta un senm cu capul ca sa §tiu §i cu. Mica Sarah e foarlc speriaili. Trebuic sa 0 iei in brale §i sa"i acorzi afecliunc. Da din cap. Ai tacul asla? E bine. Sarah cea de :2 ani, daca ai auzil asta, mai trebuie sa fii speriata? (Pacienta a menlinul acesle senlimenle un limp indelungal §i trebuie sa gaseasca un mod de a Ie lichida. Atata timp dit nu cxisla 0 nevoie ncexprimata de a Ie paslra, trebuie gasitii 0 modalitate de a scapa de de) - Nu. - Bine. Sarah eea de 35 de ani §i eea de :2 ani simt ca nu mai trebuie sa simta senlimenlelc de tcama care au dural 33 de ani. Te rog gase§te 0 solulie pentru a face ca toate senlimcnleJe de leama sa dispara §i cand ai gasil solulia, ta un scmn cu capul. - Da din cap. (Sarei i se sugereaza sa lase leama, sa pIece §i, spre surprinderea ei, ea descopera ca ii esle foarle u§or s-o faca. Ea simte cum stan afective mai conforlabile vin sa ia loco I anxieililii. Ea za.mbe§le lara voie) - Sarah de 35 de ani, exisili 0 call' de a sdipa de leama, senlimenlul vechi, nepliicut §i care nu e necesar. S-a lerminal cu el. Lasa-l sa pIece. Cand loaili kama le-a parasil §i e§li sigura de asla, ta un senm cu capul! (S-a observal

ca inlaturarea unor vechi tensiuni face pacientul sa zambeasca spontan, ceea ce confinna starea de eliberare) P.: Da din cap §i zfunbe§te. (Acum terapcutul trece la localizarea altar expcricnle care au contribuit la anxietatea generalizaili a Sarei) Dr.: A disparut totul? P.: - Da din cap §i zfunbe§te din nou. Dr.: - E bine a§a. Ia sa vedem acum daca mai este 0 Sarah inlauntrul tau care nu se simte bine. Daca este, da din cap in serrill de da! (Sarah descopera 0 experienla care s-a petre cut dupa mulli ani §i care seamana cu prima. Aparent, biiiatul cu care era prietena, era dragul dar ea simlea altfel. El 0 speria §i ea nu-l placea) P.: - Da din cap. Dr.: - Cali ani aveai atunci? P.: - 18, 19 ani. Dr.: - Ce s-a intamplat atunci? P.: - Aveam un prielcn! Dr.: - Era un baiat dragul? P.: - A§a parea. Dr.: - Trebuia sa le simli bine. Ce c rau in asta? P. (Cu 0 mimica lrisla): - Este un barbat. Dr.: - ~i ce dad esle? Ce face el? P.: - Sc bale cu latiil sau. Ii place lupla. Dr.: - ~i asta nu e bine, nu-i a§a? P.: - E egoist. (Sarah i§i ura§te pdetenul §i tolu§i sla cu el penlru a nu supara pe nimeni, mai ales pentru a nu supara figuriIe materne. Ea se simle neajularaili §i asta ii amplifica anxietalea) Dr.: - Cc simli de fapt? P.: - f1 urasc. Dr.: - Daell i1 uri1~ti; de cc stai cu c1? P.: Mama lui l1u-mi da vok sa ma intalnesc cu alli baieli. Dr.: - Dar cc umcslcl' arc mama lui in asta? P.: - Eu locuicsl' In pl1rin\ii lui. Dr.: - Dc cc locuiqli aClllo'! 155

P.:

- Tatal meu m-a acuzat ell sunt 0 tarta. Atunci am pIecat de-acasa, mi-am luat serviciu ~i locuiesc cu ei. (Din nou Sarah a primit confirmarea ca e rea ~i nu trebuie sa se apere, nu trebuie sa Iina seama de propriiIe ei dorinle ~i nevoi)

Dr.:

- Te simii ca intr-o capcana? (Aceasta n-o Impiedica sa fie furioasa, dar furia trebuie reprimata ~i aceasta produce anxietatea) - Da. Larry se intalne~te cu alte fete, iar nu an1 voie s-o fac.

P.: Dr.:

P.:

Dr.: P.:

- Pariez ca asta te infurie! (Din nou terapeutul face apella ego-ul ei de adult pentru a vedea lucrurile a~a cum sunt de fapt) Da. - Sarah de 35 de ani, ai auzit ce am vorbit? - Da.

Dr.:

- Sarah de 18, 19 ani e prinsa In capcana ~i se simte groaznic. Poli s-o ajuIi? Ea este furioasa ~i neajutorata. A~ vrea sa inle1egi ce simte ea. Cand ai reu~it, da din cap. (Din nou Sarah e incurajaHi sa simta ca sentimenteIe ei din acea perioada erau fire~ti la timpul respectiv ~i acceptabile, dar ca acum ele nu mai sunt necesare) - Da. P. (Semn): Dr.: Bine. Sarah de 18, 19 ani, aeum ca ai auzit asta, mai trcbuie sa te simii speriatil, lovita, furioasa §i cu senti mentele de culpabilitate? (ea e Incurajatil sa gaseasca singura o modalitate de a se elibera de aceste trairi) P.:

- Nu.

Dr.:

- Bine. Sarah, eea de 35 de ani, doresc sa gasqti 0 calc pentru Sarah cca de 18 ani sa scape de sentimentele de disconfort de care nu mai are nevoie. Cand ai gasit soluIia, ta un semn cu capul! - Da (Semnal ideomotor) (Apoi, dupa ce s-au explorat toate conflictele trecute s-au administrat sugestii directe de intarire a ego-ului §i cre§terea autostimei)

P.:

156

Dr.:

- Deci, Sarah de 18 ani, exista 0 cale prin care poli scapa de vechea tensiune care nu mai este necesara. Folose§te-te de calea indicata §i cand ai scapat de teama, :fii semn. (Sugestiile au fast Inregistrate pe 0 caseta ~i ea trebuia sa Ie asculte zilnic) P. (Semn): - Da. Zambe~te. (Apoi pacienta a fost invalatil sa practice autohipnoza pentru cazurile cand s-ar simii tensionata) Dr.: - S-audus toate. E bine acum, nu-i a§a? (Cand Sarah a devenit mai re1axata s-a constat §i imbunatalirea re1aIiilor cu solul)

Hunter (1988) prezinta un set de sugestii utile pentru psihoterapia anxietalii ~i fobiilor: "Te voi invala 0 tehnica cu ajutorul careia sa poli scapa de atacurile de panica. Stai foarte relaxat in fotoliu §i intri intr-o stare de hipnoza profunda. Te afli cu mine in cabinet ~i e~ti in deplina siguranla. Cauta acum sa retraie~ti starile pe care Ie ai in timpul unui atac de panica. Retraie§ti doar atat din aceIe stan cat crezi sa ai posibilitatea sa controIezi. E bine a§a. Acum, daca totul e in regula, cauta sa retraie~ti stariIe respective la nivel maxim ~i incearca sa observi ce se intiimpla. Poate ca inima incepe sa bata mai repede, poate respiralia devine mai accelerata sau poate simii 0 incordare in stomac. Unii oameni au 0 senzalie de tensiune in zona capului ~i Ie transpira palmele. Cauta sa retraie§ti in minte starile pe care Ie ai tu In situalia cand e~ti cuprins de un atac de panica, tara a uita ca poli sa limitezi trairile pana la nivelul pe care il dore§ti, pentru ca te afli In siguranla. Dadi. totul este in regula, retraie~te stanle resepctive cat poli de intens. Cand ai ajuns la trairea maxima opre~te exerciliul §i apoi cauta sa inversezi tiecare simptom in parte. Incepe cu repsiratia, care este cel mai u§or de controlat. Concentreaza-te asupra respiraliei ~i :fiiin a§a felincat respiralia sa devina calma, lini§tita, agrcabila. 0 data ce respiratia s-a calmat, vei constata ca §i bataile inimii au tendinia de reveni la normal, pentru ca respiralia ~i inima lucreaza impreuna. Cand r~spiralia §i bawIe inimii s-au calmat a§teapta putin, apoi concentreaza-te asupra aItei senzaIii, poate asupra tremorului mainilor sau asupra 157

II'

senzatiei de nod in gat sau de incordare in zona abdominaUL Relaxeaza-te §i readu la nonnal fiecare simptom in parte. Cand totul s-a normalizat, inspira adanc §i continua sa te relaxezi. Acum ginde§te-te la ce ai invatat astazi. Ai invalat faptul ca !ftii exact la cc sa te concentrezi §i ce sa faci pentru a te cahna. Mai mult, ai invatat ca e!jti capabil sa faci asta. Ai reu§it singur sa inversezi fiecare simptom readucandu-l la normal. ~tiam ca e§ti capabil sa faci acest lucru §i ai dovedit-o cu prisosinta. Acum yom intm cele invatate. Retraie§ti din nou starile proaste pe care Ie ai in timpul atacului de panica pina la limita in care e§ti capabil sa Ie controlezi. Apoi cauta sa Ie retraiqti la nivc1 maximal, dupa care inverseaza fiecare simptom in parte, incepind eu respiratia. Cind ai terminat inspira adinc, apoi expira. Simti 0 mare u§urare, nu-i a§a? Feliciwi! Ai realizat acest lucru de doua ori §i ai reu§it foarte bine. Acum §tii ce ai de t3.cut cand e§ti cuprins de un atac de panica. eu aHa ocazie 0 sa vorbim §i de modalitatea de a preveni atacul pentru ca acesta sa nu se mai produca de fel. Este insa destul de reconfortant sa §tii ca ai un instrument care te poate seoate din situatie. Trebuie sa-ti dai seama ca atunci cind inversezi simptomul tu e!jti eel care controlez,i situalia. Acum este momentul sa mergem mai departe. (Instructajul urnilitor se da in eursul aItei §edinte de hipnoza). Stai a§czat eonfortabil pc fotoliu, intra in hipnoza §i apoi adincc§te transa. Imagineaza-ti aeum ca te deplasezi in viitor atunei cind vci realiza 0 calatorie eu avionul fara sa-ti mai fie teama. Mai este 0 jumatate de ora pana la aterizarc §i stai comod in fotoliu cu 0 cca§ca de ceai (cafea) §i eu un pahar dc bautura rkoritoare, simtindu-te eat se poate de binc. Este 0 expericnta deosebit de pIacuta, dcosebit de plkuta. Te simti foarte multmnit de tine, foarte satisfacut. E§ti satisfacut de propria persoana §i ai tot dreptul sa iii. Savureaza pentru un limp acest sentiment de satisfactie. Acum deplaseaza-te in timp spremomentulin care avionul tocmai a aterizat. Traie§ti un sentiment minunat de satisfactie. Victorie! Am reu§it. Am ramas calm §i lini§tit! Acum deplaseaza-te in timp la pe158

rioada cand mai ai de zburat earn un sfert din distanla. Te simti cat se poate de binc §i nu ai nici 0 indoiala ca zborul va fi incununat de sucees. Apoi deplaseaza-te in timp la perioada cand mai ai de zhurat aproximativ 0 jumiHate din distanta. Te simti foarte hine. Timpul treee repede §i pIkul. Traiqti intens senzalia de reu§iUL Te deplasezi in timp la perioada cand mai ai de pareurs trei sferturi din distanta de zbor. Ai mult curaj pentm ca totul deeurge foarte bine. Te simti lini§tit, calm, eu totul altfel decat eu oeazia altor zhoruri. Te deplasezi §i mai mult in timp la perioada cand tocmai te-ai imbareat in avion §i li-ai oeupat loeul pc fotoliu. Traie§ti un sentiment placut de calm. Ili spui in gand eu fcrmitate: "Voi reu§i cu hine!" Te reintorei §i mai mult in timp la pcrioada cind te indreptai spre aeroport. Te simti plin de euraj pentru ca totul va deeurge foarte hine. Te simti lini§tit, destins, eu totul altfel decat eu oeazia a1tor zhoruri. Totul va fi foartc hine. De fapt totul este foartc hine. Foarte repede, surprinzator de repede, te uili la eeas §i-ti dai seanm di a treeut mai muIt de jumatate din durata dc zbor. E nemaipomenit~ Cum de a trecut timpul atat de repede §i de plaeut! Este un mare succes pe care 11traie§ti in adancul fiintei tale. Putin mai tarziu observi ca a nmi ramas aproximativ un sfert din distanla de zbof. Te simti foarte hine, fiind ahsolut convins ca restul duratei de zhor va fi incununat dc sucees. lata, acum avionul a aterizat. Ce sentiment plaeut de satisfactie! Am facut-o! Am reu§it! Acum, cand ai ajuns la destinatie, stai eomod pe un fotoliu §i iti reanuntqti experienla pozitiva. Traiqti un putemic sentiment de satisfactie §i C§ti mindru ca c§ti pcrsoana care qti.

159

Capitolul 7

AUTOHIPNOZA

Dadl hipnoza reprezinta 0 stare modificata de con§tiinta indusa de catre 0 alta persoana (hipnotizatori, hipnoterapeut), autohipnoza este o stare asemanatoare pe care subiectulinvata sa §i-o induca singur. Pentru a Incuraja independenta §i autonomia pacientului se recomanda tot mai mult practicarea autohipnozei, mai ales dupa ce subiectul a realizat cateva §edinte de hipnoza sub Indrumarea unui terapeut calificat, care are §i menirea de a-I lnvata principiile §i tehnica autohipnozei. Totu§i, daca problemele nu sunt prea grave, puteti Incerca §i singuri sa aplicati 0 astfel de tehnica. Autohipnoza este considerata, alaturi de relaxare, 0 metoda de autoterapie, autoreglare a starilor psihice ale omului §i 0 modalitate de explorare creativa a eului, In care subiectul I§i poate cunoa§te mai bine propriile probleme, Ie poate rezolva supunandu-se propriilor autosugestii. In autohipnoza subiectul I§i investigheaza lumea sa subiectiva, gandurile, amintirile fanteziile pentru a afla mai precis Cine este el de fapt. Odata cunoscute dificultatile §i particularitatile individului, se poate trece la depa§irea acestora §i la auperfeqionarea propriilor posibilitati. Concret, ce putem realiza prin autohipnoza? - sa ne cunoa§tem mai bine ~i mai profund; - sa ne re1axam dupa 0 zi Incordata §i agitata; - sa realizam un inventar al propriilor noastre probleme §i sa stabilim 0 strategie de rezolvare a lor; - sa ne eliberam, prin utilizarea autosugestiilor, de anxietate, tristete, irascibilitate, insomnii, dureri de cap (de natura psihogena), de fluctuatii ale dispozitiei §i randamentului, de ganduri negative si compleze de inferioritate; , - sa ne Imbunatatim capacitatea de concentrare a atentiei, memoria, vointa, sa giindim mai lucid §i sa ne autoprogramam psihicul pentru 0 viata mai sanatoasa §i eficienta; 161

J

- sa ne debarasam de unele deprinderi negative cum ar fi fumatul, consumul abuziv de alcool sau mcdicamente. Psihicul omului nu se reduce doar la e1cmentele con~tiente, de care ne dam seama, ci e1 cuprinde §i zone incon~tiente la care nu avem acces cu ajutorul gandirii ralionale. Acestea conlin alaI resurse §i disponibilitali creative nebanuite, cat §i conflicte ~i psihotraume reprimate care se pot transfoffi1a in simptome nevrotice sau psihosomatice. lncon§tientul poate lucra in favoarea individului sau impotriva lui, n poate face un creator fericit §i eficient sau, dimpolriva, un om nefericit sau chiar bolnav. Observaliilc empirice ~i practica clinica au aratat di, de celt mai muIte ori, ca.nd apare un conflict intre con§tient ~i incon§tient, acesta din unna este eel care cii§liga batalia. Mulli psihologi spun ehiar ca incon§tientul este. un fel de ,,§ef" care ne conduce rara ca noi sa ne dam seama. In acela§i timp insa, la nivcl incon~tient nu se poate face deosebirea dintre adevarul sau falsul unei infoffi1alii, intrucal nu exista posibilitatea de testare a realitalii. Daca, dintr-un motiv oarecare, s-a fixat informalia "Cand Ana traverseaza 0 strada sau 0 piala larga i se face rau", atunci cand Ana se apropie de locul cu pricina, criza se dec1an§eaza ca §i cum ar fi apasat pe un buton de comanda; in mod incon§tient se activeaza programul §i se dec1an§eaza simptomul. Progran1area "incon§tientului" se poate realiza in stare de relaxare sau, §i mai eficient, in stare de autohipnoza prin autosugestii de tip afim1ativ, prin tehnica imaginaliei dirijate (vizualizate) §i prin practicarea gandirii pozitive. Autosugestiilc sunt afirmalii prin care subiectul i§i spune in gand cum dore§te cl sa fie sau ce dore§te sa realizeze.

7.1. Construirea autosugestiilor Pentru ca autosugestiile sa fie eficiente, se impune indeplinirea anumitor condilii: - sir se utilizeze doar afirmalii cu conlinut pozitiv (de exemplu in loc de "nu-mi va mai fi niciodata teama" trebuie sa spunem: "sunt deja calm, puternic, echilibrat!"); - autosugestiile se combina cu tehnica vizualizilrii; 162

- dupa ce am practicat un timp autohipnoza sau relaxarea, putem utiliza §i autosugestii in stare de veghe, atunci cand ne simlim nervo§i; - autosugestiile administrate in stare de relaxare trebuie sa fie utilizate anticipat, atunci cand ne pregatim sa facem fala unei situalii dificile sau care ne produce teama. Persoana care dore§te sa practice autohipnoza trebuie sa invele sa§i crceze propriile autosugestii pentru a-§i rezolva probleme1e personale. Acestea se construiesc pornind de la conlinutul problemelor §i gandurilor negative care ne vin in minte. De pilda, pentru 0 persoana cu ganduri suicidare se poate construi sugestia: "Viala mea contine muIte lucruri pozitive", "Vreau sa traiesc ca sa ma bucur de toate lucrurile pozitive din viata mea" etc. lata, pentru excmplificare, ditcva modele de autosugestii pentru imbunatalirea imaginii de sine (Handley §i Neff, 1985): - sunt 0 persoana echilibrala, eficicnta §i generoasa, care merita sa aiba succes; zi de zi, pe toate caile, eu devin pcrsoana care doresc sa fiu; - sunt perfect calm, fericit, increzator in propriile forte; corpul m~u este perfect sanatos §i normal; - mintea mea funqioneaza perfect §i gasesc in mine noi posibilitali creati ve de a trai.

7.2. Tehnica vizualizarii Vizualizarca ("a te vedea in minte"), 0 aIta tehnica de autoprogramarc a incon§tientului, consta in reprezentarea mentaIa a modului in care dorim sn filll sau a situatici pe care dorim sa 0 cream. Ea se deosehqle de Silllpill rt'vcril: salt visarc diurnl1 prin faptul di se realizeaza numai in stare d(~ rcluxl\I'c suu ulitohipnozl1 §i are un caracter dirijat §i plani lkat. Pentru ca vi~,ualil.llrCliNll ulh~ cf'oc.:luJ yoi'll, lrchuk stl rcspccll1m. de asemenea, ditcva regull CIClllcltllro. - imaginilc S~ aib~ un l,;ol1~lnut pUlJUVI - sa se foloscasl.:1iilllll!l,ini tlctulhLlo. viii

- imaginea sa fIe asociata cu autosugestia §i cu starea afectiva corespunzatoare; - sa se lucreze cu aeeasta tehnica suficient de mult limp (cel pulin 30 de 7ile pentru a rezolva ,,0 problema").

7.3. Gandirea pozitiva Unii oameni sunt stresati datorita personalitatii de baza. Ei fac, probabil, parte din cadrul tipului A de personalitate, care munce§te zi §i nuapte :tara odihna, tara sa-§i acorde timp de relax are sau distraclii. Pentru persoanele astfel structurale, perfeetioniste, orice mie e§ee este o catastrota. Alte persoane au 0 imagine negativa despre sine datorita psihotraumelor suferite in copiliirie, iar cei din categoria a treia s.e vad pe sine in culori negative pentru ea nu pot face fata a§teptarilor exagerate, irationale din pmiea celorlalti (de pilda, parinlii care nu concep ca fiul lor sa nu fIe premiant, 11 silesc sa fadi. pian §i matematica, de§i nu are aptitudini sau ar prefera altceva); Oamenii pot atinge performanle extraordinare cand aleg corect lentile1e prin care i§i observa propriilor limite. Acestea se realizeaza prin coneentrarea asupra calitati1or, §i nu asupra propriilor defecte. Incon§tientul persoanelor care au succes in viata e programat in mod spontan pe ideea ca ei pot face lucruri marL 0 astfel de programare se po ate realiza insa §i deliberat. De vreme ce am admis faptul ca. noi nu gandim cIar §i ca giindirea "negativa" este 0 parte a propriului psihie, putem ineerca sa 0 modifidim. Primul pas eonstain identifiearea manifestarilor gandirii negative, proees nurnit de psihologi con§tientizarea cognitiva. Urmeaza inloeuirea ei treptata eu gandirea p07itiva - restrueturarea cognitiva proces care lucreaza atat in stare de veghe, cat §i in reIaxare. lata cateva modele de gandire negativa care influenleaza multe persoane (dupa Handley §i Neff, 1985): • tendinta spre perfectionism, tendinla prin care individul i§i tixeaza standarde, exigente §i seopuri excesiv de inalte, nerationale; • concentrarea negativa consta In acordarea unci atentii exagerate aspectelor negative perrnitandu-i sa Ie intunece pe celelalte;

• refuzul pozitivului - este tendinla de a diuta §i descoperi aspecte negative chiar in situaliile pozitive (cand cineva imi face un compliment, imi inchipui di I§i bate joc de mine); • fenomenul transformiirii "albului in negru". Aceasta se manifesta atunci cand folosim fapte neutre sau chiar pozitive pentro a trage concluzii negative. Astfel, de multe ori se interpreteaza ca ostile actiunile unei persoane care de fapt se simte stanjenWi sau are 0 suparare personala; • modelul amplificare-reducere reprezinta deprinderea de a exagera un eveniment negativ §i de a minimaliza unul pozitiv; • crearea de fantasme prin care ne lasam in voia reveriei cu continut negativ ce ne invadeaza psihicul; • comportamentul "trebuie" care ne detemtina sa action am impotriva vointei noastre de parea un §ef imaginar §i sever ne-ar presa mereu. Aceasta gandire tiranica nu face decat sa produca eulpabilitate care mai mult franeaza decat ne ajuta sa aclionam; • eroarea de generalizare consta in a ne spune tot timpul ca suntem rai sub toate aspeetele daca am facut 0 grqeala oarecare. Adeviirul este ca toti oanlenii fac gre§eli §i ca nu sunteti 0 persoana mai putin valoroasa daea vi s-a intamplat sa gre§iti. alta varianta a aeeleia§i erori 0 constituie §i tendinla de a generaliza 0 respingere IntampIatoare asupra tuturor situatiilor de viala (ciind 0 fata s-a purtat distant cu tine la 0 petrecere, iti spui imediat di. "nu faci doua parale"); • asumarea unoI' responsabilitati care nu ne privesc inseanma a ne simti vinovati de erorile §i comportament~le negative ale altor petsoane (de exemplu, daca sotul bea prea !TIult, sotia pliinge §i-§i spune "e vina mea"). Cum putem opri eursul gandirii negative atunci dind am identificat-o?

o

() metoda simpla este sa rugam pe cineva apropiat sa ne atraga atentia ori de cate ori exprimam cu voce tare gandirea noastra negativa. Ciind aceasta se exprima in limbaj interior, putem utiliza metoda opririi bru§te (ne spunem in giind "opre§te!"), fie pe cea a incetinirii vocii interioare cu continut negativ (Unestilll, 1988). Aceasta consta in identificarea respectivei voei interioare §i ineerearea de a 0 face sa 165

164

----~_

•••••••••

_

••••

_

••-

•• ' .•.••••

__

••••••

;..£-;;=-

================~~~~~~---~~-------------------------------------------------

I

ne rasune in minte tot mai iucet, pana cand nu se mai aude aproape deloc. Actiunea cea mai eficienta 0 realizeaza gandirea pozitiva in stare a de relaxare sau autohipnoza. Pentru pacieuta care se teme sa iasa singura pc strada pentru ca va intra in panid., se recomanda ca in stare de relaxare sa i~i spuna: "Ori de cate ori voi ie~i pc strada corpul ~i mintea mea vor fi perfect relaxatc. Ma voi simti calma, eehilibrata, destinsa. Ma bucur sa ies pe strada ~i ma vad cu ochii mintii mergand peste tot, senina, eu 0 figura zambitoare, Taeand lucruri interesante, care imi fac plaeere." Cum sa inducem autohipnoza? Primul pas in induccrca autohipnozci este invalarca unci tehnici simple de relaxare. In prczenta lucrare nu nc propuncm dcscrierea mccanismelor relaxarii, ci doar prczentarea unor procedcc elementare care pot fi utilizate de catre oricine, Tara riscuri. Ii avertizam pc cititori ca, daca problemele lor sunt mai serioasc, este bine sa se adrcsczc cabinetelor de psihoterapie sau medicina psihosomatica. "Luali 0 pozitie comoda, cu1cat pc spate, cu capul ridicat (este indicat sa folositi 0 perna mica) ~i bratc1e u§or departc de corp, pahne1c in sus ~i picioare1e de asemenea u§or dcpartate. Puteli, la nevoie, sa va a§ezali §i intr-un fototiu, cu capul sprijinit §i bralele comod pc bratele fotoliului sau pc coapse. La inceput incordali de catcva ori toli mu~chii ~i apoi cautali sa-i destindeli, inchideti ochii §i imaginali-va ca destindeli mu~chii frunlii, obrajii, maxilarele. Cautali sa sim1i1i pleoapele grele, grele ca atunci cand sunteli pe calc sa adormiti. Relaxati apoi mu~chii cefei ~i gatului, apoi umerii ~i bralele de sus pana in varful degetelor. Destindeti musculatura pieptului, abdomenului, spatelui. Ci1utati sa va imaginati cum coloana vertebrala parca se destinde pc dinauntru, parca vertebrele se departeaza uncle de altele ca verigile unui lanl care se intinde. Relaxati picioarele cu coapse1e, gambeIe §i ajungand pana la degete. Expirati de cateva ori profund ~i lent; imaginati-va ca, 0 data cu fiecare expiratie, corpul devine tot mai moale, mai destins, mai lini§tit. Apoi spuneli-va ill gand ca brale1c devin grele, tot mai grelc, parca ar fi de plumb. Imaginali-va in acela§i timp ca doua greutali (caqi groase,

saculeti cu nisip) sunt a§ezatc pc brate §i Ie apasa, Hicandu-le tot mai grele, grele ca de plumb. Vizualizali greutati1e care apasa pc picioare §i Ie fac din ce in ce mai grele. Spuneti-va apoi ca tot corpul devine mai greu, tot mai greu, mai destins, mai lini~tit; incercali sa creali imagiuea propriului corp care sta intins, lini~tit, pc 0 paji~te insorita sau pc 0 plaja la mare. Cautati sa mentineli imaginea pHicuta §i odihnitoare in care va vedeli odihnindu-va in mijlocul naturii ~i spuneli-va ca va cuprinde 0 stare de calm, de lini~tc de pace interioara. Va simlili destin§i, lini§tili §i parea va vine greu sa ic§iti din starca pc care singuri ali creat-o§i acesta reprezinta cel mai bun indiciu in privinta reu§itci relaxarii. Cand doriti sa revenili, va spuneli in gand ca revenili la normal, vizualizali corpul care i§i recapata tonusul firesc, inspirali de diteva ori profund, expirati scurt, mi§cali degetele de la maini §i de la picioare, apoi bralele §i picioarele. Strangeti de cateva ori pumnii, inspirati §i expirali §i apoi va ridicali vioi, tara a brusca insa organismul. Daca relaxarea nu a reu§it, nu va demobilizali, incercati de multe ori, in zile §i ore diferite. Pan a la urma incon§tientul dumneavoastra va gasi singur soIulia de a intra in starea agreabila in care poate lucra atilt de bine." Oar relaxarea nu este decat prima faza a autohipnozei pc care multi autori au denumit-o relaxare profunda. Oupa ce subiectul a participat la catcva §edinle de hipnoza sub indrumarea unui specialist sau a' practicat cu succes relaxarea, modaIitalile de a intra in autohipnoza i se vor parea destul de simple. Hunter (1988) ne propune ciiteva tehnici de autohipnoza precum §i uncle strategii de utilizare terapeutica §i autoformativa a acestcia. "Este momentuI sa incepi sa practici singur hipnoza acasa, pentru a intari ceea ce facem noi aici (se solicita cooperarea subiectului). Trebuie sa cuno§ti faptuI ca, de§i exista unele reguli generale de practicare a autohipnozei, este de dorit sa-li gase§ti aceIe formule sau ritualuri de a intra in autohipnoza care li se potrivesc mai bine (Personalizarea tehnicii). Eu ili voi prezenta 0 tehnica de intrare in stare de autohipnoza care s-ar putea sa ti se para potrivita cu unele mici modificari: poate unele 167

166

----. --'''~-~~'P'',,,,=,,,,,,,,,,,,-~=====

~~~~~

_

_____________J

cuvinte ai dori sa fie altele, poate ai dori sa utilizezi alte imagini sail alte amintiri ori poate un ritm diferit al vorbirii sau poate ai dori sa-ti vorbqti in limba pe care 0 foloseai in copilarie. Poate ca ceea ce iti spun eu i'ti aminte§e de ceva din propria ta experienta, ceva ce ai dori sa-ti serveasca drept "cheie" pentru a intra in autohipnoza. (reamintirea §i retrairea pe plan imaginativ a unor experiente trecute reprezinta un fenomen regresiv). Tinand seama de ceea ce ti-mTIspus, vei ajunge sa-ti gase§ti calea proprie spre autohipnoza. Totul trebuie sa fie simplu. In hipnoza, cea mai buna tehnica este totdeauna cea mai simpla §i aceasta e tehnica numararii. (Evitati sa cereti subiectului sa stea culeat pentru ca astfel se induce mai curand sornnul dedit hipnoza.) A§ezati-va intr-o pozitie confortabila, cu capul sprijinit, inchidetii ochii §i incepeti sa numarati. Numarati lent pana cand ajungeti in starea de destindere dorita. Unii oameni au §i facut un fel de pact cu ei in§i§i, de tipul: "cand voi ajunge cu numaratoarea la 10 ma voi atla intr-o hipnoza u§oara, dind voi ajunge la 20 voi fi intr-o hipnoza modcrata, iar dind voi ajungc la 25 voi putea sa ma ocup de problemcle mele in stare de autohipnoza. Exista persoane care, in loc sa numerc, prefera sa repete mereu serii de numere: 1-2-3-4-5; 1-2-3-4-5 etc., sau sa rcpete in gand literele alfabetului §i accasta Ie aduce mninte de experiente1e din copilarie. alta modalitate (invitatia la regresie reprezinta 0 sugestie hipnotidi.) de a obtine starea darita estc sa va vede[i sau sa va simJili pe dumneavoastra in§i va coborand intr-o gradina in tcrase sau, dimpotriva, urcand 0 scara catre stele, plutind tot mai u§or de la 0 treapta la alta, fiecare treapta ducand sprc un nivel mai pro fund al hipnozei. Putep sa va imaginati oricate trepte sau oricate terase, cate credeti ca v-ar tl necesare pentru a atinge starea dorita. (Atentie! Exista persoane care au imaginatie mai curand kinestezicii decat vizuala. Cei care i§i imagineaza starea de autohipnoza ca un fel de zbor, pot sa nu agreeze imaginea de a zbura in jos. De asemcnea, conceptul de a cobor! sau de a se cufunda poate fi anxiogen pentru unii subiecti. Oferiti subiectului posibilitatea de a aIege intre imaginea urcarii §i coborarii.) Unii oaITIeni prefera sa foloseasca mai multe imagini: poate v-ar placea sa va imaginati ca plutiti intr-o barca pc apele unui rau, admi-

0

168

rl

rand raze1e soarelui ce se strecoara printre frunzele pomilor §i se retlecta in apa al carei clipocit placut va produce 0 stare de hipnoza. (Asigurati-va ca subiectul nu se teme de apa.) Sau poate v-ar placea sa va imaginati ca plutiti pe un nor sau sa explorati cu ochii mintii galaxiile. Puteti sa utilizati orice vis treaz care va face placere. Alp oameni prefera sa se joace cu culoriIe, imaginandu-§i un fel de caleidoscop interior sau un punct colorat pe care i'l privesc cu ochii minpi, imaginandu-§i ca se apropie tot mai mult §i devine tot mai mare, pana cand norul colorat ii invaluic complet, cufundandu-i In hipnoza. Altii prefed imagini §i sunete fmniliare cum ar fi tic-tacul ceasomicului, zgamotul valurilor marii, melodia preferata sau ritmul propriei respiratii. (Concentrarea asupra unor procese interiaare (respiralia) tinde sa accentueze hipnoza.) Alegeti acea metoda care vi se potrive§te mai bine §i concentrati-va asupra a ceea ce v-ati propus timp de. cateva minute. Repetap acest exercitiu de concentrare timp de cateva minute, imaginati-va ca intrati in autohipnoza prin metoda aleasa. A§ezap-va comod, cu capul sprijinit, Inchideti ochii cu intentia clara de a intra in autohipnoza. Simtiti tremorul u§or al pleoapelor ca atund cand vi s-a indus hipnoza in cabinet. (Treceti de la heterohipnoza la autohipnoza.) Bucurati-va de starea placuta de relaxare In care va puteti cufunda dupa voin/a. Repetati de cateva ori in gand intregul scenariu. Este autohipnoza dumneavoastra. Yeti invata sa controlati stare a de transa in felul urmator: Eu voi numara de la 5 la I. Inainte ca eu sa ajung cu numaratoarea la I va voi atinge fruntea cu degetul. Cand yeti simti atingerea degetului meu, utilizati tehnica personala care va va aduce inapoi in hipnoza, Intr-o stare putin mai profunda decat cea in care va aflati acum: ,,5-4, e bine a§a - 3 suntem la jumatatea drumului - 2 (terapeutul atinge cu degetul fruntea subiectului - acum intrati prin metoda personala in autohipnoza. Mergeti mai profund dedit ati facut-o prima oara. Bine. (Sugestiile sustin ideea ca subiectul va avea autocontrolul starii sale.) Atingerea degetului meu serve§te drept fntarire pentru faptul ca utilizati bine tehnica de autohipnoza. Acum observati daca ceca ce ati realizataici In cabinet impreuna cu mine seaITIana cu propria tehnica de autohipnoza utilizata. Daca 169

ililli

credeli dl sunt necesare uncle modifidiri, realizali-le acul11. (Se of era subiectului posibilitatea sa mai realizeze 0 repctitie, de data aceasta Intr-un mod diferit). Acum voi Intari din nou tchnica a§a cum am tacut Inainte: Eu voi Incepe sa numar de la 5 la I §i, Inaintc dc a ajungc cu numariHoarea la 1, yeti simli dcgctul mcu aratator atingandu-va fruntca. Cand ali simlit atingerea, utilizali tehnica personala de autohipnoza pentru a va aduce Inapoi la starea de rclaxare, dar Intr-o stare ceva mai profunda dedit cea In care va aOati acum. 5-4-3 (atingcrea fruntii) - reintoarceli-va acum Inapoi In rclaxarc, pc calc a propric. Atingerea degetului meu aratator nu cste decat 0 fntarirp pentru modul personal In care intrali In hipnoza. (Se accentueaza idcca ca subicctul arc controlul situaliei. Acesta cstc aprobat pentru ceca cc face.) Uisali-va dus spre o stare de rclaxare mai adanca §i mai placuUi, stare care cste potrivita pentru dumneavoastra In mOlnentul de fata. E foartp bine aia. Ati Invatat acum 0 tchnidi pc care 0 yeti putea rcaliza atunci cand, dintr-un motiv sau altul, vcti dori sa aprofundali starca dc autohipnoza. E bine sa §tili ca noi nu putcm forta In nici un fel subcon§ticntul sa realizcze ceva. ~u-I putcm deci nici forta sa intre Intr-o hipnoza mai profunda. Putem, In schimb, sa-l Incurajam, §i yom race acest lucru In tehnicile de adancire a autohipnozei. (Pcntru ca tehnica autohipnozei sa aiba succes este bine ca subiectul sa exersezc zilnic §i, pc cat posibil, la aceea§i ora). Va Ii 0 Intalnire eu dumneavoastra In§iva. Daca acordali autohipnozci 5 sau 15 minute arc mai putina importanta. Cu adevarat important este sa sc lucreze zilnic, pentru ca authipnoza reprezinili un reOex conditionat: cu cat 0 practici mai mult, cu atat reu§c§ti mai bine §i cu cat reu§e§ti mai bine, cu atat este mai folositoarc.

* Subiecfilor trpbuip sa Ii sp faea unele precbiri: • Frecvent tehnica aplicaili aeasa nu da rezultate la reI de bune ca eea realizata Impreuna cu terapeutul. Daca subicctul este prevenit, el nu va mai fi dezamagit. • Trebuic sa i sc atraga atcnlia pacientului ca nivelul de profunzime a autohipnozei estc rareori identic cu cel al helerohipnozei, mai ales la Incepatori. 170

• Subiectul trebuic sa §tie ca, atunci cand realizeaza autohipnoza a mica partc a con§tientului ramane In stare de alerta, pentru a conduce procesul, in timp ce In hcterohipnoza §i acea mica parte poate sa se re1axeze. • Trebuie mentionate §i faptul ca §i In cazulln care subiectul atinge doar 0 stare foarte u§oara, experienta este dczamagitoare, totu§i merita efortul de a continua, pentru ca orice noua experienla nu face dedit sa Intareasca tehnica. • Subiectul trebuie Invalat sa utilizeze proprozilii simple, afirmative, sa evile negaliile §i sa limiteze lucrul doar la una sau doua probleme pc care Ie are de rezolvat In cursul unci singure §edinle de autohipnoza.

Teme pentru aease! (Hunter, 1988): In cadrul acestor teme veli Invala sa conversati cu subcon§tientul dumneavoastra. $edinla I a. Prima tema pe care i-a yom da subcon§tientului se va referi la strangerea de inronnalii. Veli explora trecutul, prezentul §i poate chiar viitorul pentru a intra In posesia acclor informalii care va sunt utile In cursul psihoterapiei. Subcon§tientul va aduna pentro dunmeavoastra aceste infonnatii, Ie va organiza, Ie va filtra §i va fi gata sa Ie prezinte mentalului con§tient la timpul potrivit §i In fonna potrivita. Probabilnici nu va puteli da seama ca acest proces are loc deoarece el se desta§oara dincolo de pragul con§tiinlei. Din cand In cand poate ar fi bine sa aruncali 0 privire dincolo de acest prag §i atunci 0 amintire veche va poate veni In minte §i chiar va yeti Intreba: "oare de ce m-am gandit tocmai la asta'?". Se poate Intamp la ca un lucru care pana atunci parea confuz sa devina dintr-o data c1ar, tara sa §tili de ce, sau se poate Intiimpla sa privili din alt punct de vedere un lucru la care v-ali gandit pana acum de sute de ori, surprin§i de faptul ca nu I-ati examinat pana atunci din noua perspectiva. (Pacientii relateaza frecvent In cursul celei de-a doua §edinle ca §i-au amintit tot fclul de 171

lucruri din trecut.) Daca aceste lucruri se intfunpIa yeti remarca faptul di ele se desta~oara la un nivel foarte subtil. b. A doua tema pe care 0 dam subcon~tientului seamana cu prima ~i amandoua pot fi realizate simultan: Ii cerem subcon~tientului sa reevalueze vechi problcme care au legatura Cll perioada prezenta. (Sugestii pentru modificarea perspectivei.) De pilda, copilului care ali fost, casa parinteasca i se parea uria~a, in timp ce adultului de acum ea Ii poate parea nonnaIa, poate chiar mica. Nu cas a s-a schimbat, ci noi ne-am schimbat.

Sa dam decicon~tientului libertatea de a alege situatia ~i de a extrage acea informalie pe care 0 considera relevanta ~i sa procedeze a§a cum crede el de cuviinla. Veti avea astfel 0 saptiUnana interesanta pentru dl ceva in viata dumneavoastra se va schimba un pic In sens pozitiv ~i nu §tim inca exact despre ce e yorba. (Putin mister are un caracter incitant pentru subiect.) Va fi probabil un lucru minor: ceva vi se va parea mai u§or de facut, nu va va mai deranja in acea§i masura, yeti gasi 0 noua calc de a realiza acel lucru etc. Pentru di este yorba de un lucru neinsemnat, pastrati con~tiinta treaza pentru a fi capabili sa recunoa~teti mica schimbare §i, cand 0 gasiti, bucurati-va de ea. (Cautati un lucru bun §i cu siguranta n yeti gasi.) A doua tema este identidi cu cea pe care ati mai realizat-~ deja: Iasati subcon§tientul sa reevalueze vechi probleme, valabile la timpul respectiv, dar care acum au devenit piedici, sunt invechite §i ar trebui revizuite, modificate, Vindecate, astfel incat sa fie pe deplin incheiate §i puse de-o parte. In felul acesta, yeti face loc pentru lucruri Noi §i Bune care deja se intfunpla. Da, da! Ele se intfunpla deja. (Se accentueaza temlenul "Vindecate". Sugestia de vindecare este preluata direct.) Veti recunoa~te cu siguranta starea de autohipnoza dupa profunzimea ei, dupa senzatia placuta de plutire, de lini~te, pardi de pierdere a perceptiei propriului corp, dit §i dupa starea afectiva agreabila de lini~te, calm §i incredere. Odata starea instalata, putem, investiga incon~tientulln legatura cu propriile probleme §i apoi II putem reprograma schimbandu-ne Intreaga existenta, devenind mai sanato~i, mai echilibrati, mai fericiti, mai eficienti. Reprogramarea se realizeaza prin utilizarea autosugestiilor afirmative, a vizualizaii, a cultivani gandirii pozitive §i prin stabilirea unor scopuri precise legate de moduI In care doriti sa va transformati. A dori §i a spera nu atrag automat dupa sine nici 0 schimbare. In schimb, stabilirea unor scopuri 0 poate aduce, ele reprezentand trepteIe de Uffilat pentru a face ca 0 schimbare doriut sa devina realitate. Fie ca ne place, fie d1 nu, dorinte1e noastre devin scopuri pentru incon§tient, se fixeaza sub forma uoor programe care ne dirijeaza exis-

Deci, toate interpretarile de odinioara erau valabile, dar pentru timpul de atunci, pentru ca atunci erali 0 persoana diferita. Este bine sa lasarn subcon~tientul sa reevalueze vechile lucruri, perfect valabile si folositoare atunci, dar care nu mai sunt valabi1e ~i folositoare intr-o alta ctapa a existentei noastre. (Noua perspectiva poate modifica tabloul unui eveniment.) De aceea, este bine ca asemenea experienle sa fie reevaluate, moditlcate, aduse cumva la zi, astfelincat sa fie incheiate ~i puse de-o parte. Inlaturand vechile cxperiente care s-ar putea sa va dcranjeze ~i In prezent, faceti loc pentru noi lucruri bune care trcbuie sa se intil.mplc. (Se sugereaza ca sc vor Intampla noi evenimente pozitive). $edin(a a II-a A sosit deja timpul ca eu sa ma adrcsez mai direct subcon~tientului dumneavoastra, a~a ca lasati-va mintea con§tienta sa faca ceea ce dore~te. Dadi ea dore~te sa asculte, este foarte bine. Daca vrea sa-~i ia zborul este, de asemenea, foarte bine. Eu ma voi adresa direct subcon§tientului pentru ca a sosit timpul sa-i mai trasez 0 sarcina. Prima tema consta In a-i cere subcon~tientului sa aleaga din noianul de informatii culese exact acea infoffilatie care este re1evanta pentru o anumita situatie particulara. Lasati subcon~tientul sa aleaga el situatia respectiva. Noi putem sa credem ca 0 anumita situatie trebuie sa fie in atentia noastra, dar subcon§tientul detine mult mai muIte informatii despre situatia respectiva decat con§tientul. 172

173

J __

~_m~.

~~~~

tenta. Din pacate, adesea, aceste scopuri se exprima In sens negativ, blocandu-ne activitatea. Pentru ca scopurile propuse sa ne ajute sa ne dezvoltam trebuie sa tim animati de dorinta licrbine de a reu§i sa Ie atingem. Scopul propus trebuic sa fie sulicient de important pentru individ, astfel Incat sa-l fadl. sa-§i mobilizeze fortele pentru a-I atinge. In acela§i timp, scopurile trebuie sa tie realiste. Nu ne pUlem, transforma peste noapte dintr-o pcrsoana grasa Intr-una slaba, dar un scop stabilit pc tenncn lung poate sa ne ajutc sa slabim. Ca §i celelalte autosugestii, scopurile trebuie exprimate In tenneni pozitivi. Inlocuiti fonnulare "nu mai vreau sa fiu grasa" cu fonnularea "ma vad supIa". Unii autori considera ca ceca ce s-a prelucrat In stare de autohipnoza se va Intari In stare de veghe prin practicarea comportamentului "ca §i cum", ceca ce Inseamna "comportati-va ca §i cum ati fi deja persoana care doriti sa deveniti".

7.4. Autohipnoza ~i rezolvarea de probleme (Hunter, 1988) Rezolvarea de probleme in stare de hipnoza ofera subiectului posibilitatea sa fad ceva in mod diferit. Oamcnii sunt, de regula, alat de prin§i in cercul vicios al dilemclor lor, incat au impresia ca nu mai exista niei 0 solulie. Tehnicile propuse de Marlene Hunter nu sunt altceva decat modalitati de schimbare a sistemului de referinta prin prisma caruia este privita problema. Persoanele care se prezinta la psiholerapie a§teapta un feI de cura miraculoasa care sa le rezolve situatia, ei dorind mai curand sa-i schimbe pc ceilalti decat pc sine, ceca ce reprezinta 0 cerinta nerealista. Hipnoza of era subiec{ilor 0 modalitate neanxiogena de ie§ire din situatie - un nou mod de abordare a situatiei. Milton Erickson afim1i1d fiecare om are in el informalia necesara §i suficienta pentru schimbare, iar terapeutul nu face decat sa faciliteze aceasta schimbare. 174

• Tehnica cplor trei cutii (Hunter, 1988) Metoda pc care 0 yom Invata astazi est foarte simpla, pard ar fi un joc de copii §i, datorita simplitatii ei, se potrive§te oricarui fel de problema. Mai mult, tehnica iiind simpla, nu va trebui sa irositi enertie pentru reali7Area ei, ci doar pentru rezolvarea situatiei care va frilrnanta. Giinditi-va pentru inceput la 0 problema de mica importanta din viata dumneavoastra, la un lucru pe care ati dori sa-l faceti mai bine dedit 11 faceti la ora actuala. Analizati situalia problematica desprinziind clementele ei componente. hnginati-va apoi ca aveli trei cutii. Pe prima cutie se aOa 0 eticheta pc care scrie "Ceilalti oameni". Imaginali-va d a§ezali in aceasta cutic toatepilrlileproblcmei care sunt generate de alti oameni. Desigur, poate sa apara tentatia de a considera ca inlreaga problema este generata de ceilalti, dar, daca ne giindim mai bine, ne dam seama d nu este chiar a§a. Pc a doua cutie "lipili" eticheta "Faple" §i a§czali in ea datele realitalii obiective. De pilda, daca aveli un temlen pentru 0 lucrare, data respecli va va ti a§ezata in cutia imaginara pc care scrie "Fapte". Dadl. tennenul este stabilit dc 0 aWl.pcrsoana, aceasta pcrsoana va ti plasata in prima culie. A treia cutie se va rcferi la propria persoana §i va purta eticheta "Eu". Aici yeti "pIasa" reacliile personale §i trairile legate de situatia respectiva, cum ar fi, de pilda, reaqia la giindul d se apropie termenul de predare a lucrarii. I§i VOl' gasi locul aici teama, mania, miindria, tristclea, experienlele trecute, dorintele, a§teptarile. Luali apoi cutia pc care scrie "Ceilalti oameni" §i aruncati-o cat mai deparlc, pcntru dl. este limpede ca nu-i putem schimba pc ceilalti. Desigur, ccilalti sc pot schimba, dar ei 0 VOl' face sub imperiul nevoii lor intcrioan:. Atcntic, nu "aruncati" la co§ oamenii, care pot fi persoane scmniiicativc in viata dumncavoastra (soli, copii, parinti, prieteni), ci doar ceca cc rcprczinH1 contribulia lor la situatia care va face nefericiti. Luati acum a doua cutic pc cure scric "hlptc" ~i aruncali-o §i mai departe pentru di e limpcdl' l~l1nu PUll'1Il 111oditk'a datc1c rcalit~lii 175

obiective. Situalia se poate schimba, desigur, dar atunci avem de-a face cu un nou set de date obiective. Dad analizali acum problema dumneavoastra veliconstata ca ea are 0 configuralie diferita: in primul rand este mai midi §i in al doilea rand au dimas din ea acelc parli in privinla dlrora se poate face ceva. Sa desfacem acum cutia a treia. S-ar putea ca in interiorul ei sa existe anumite clemente care, intr-adevar, nu se pot schimba (de pilda, nu putem sa ne modificam varsta, in cazul in care pensionarea este problema care ne supara). Unele persoane ar decide sa puna acest clement in categoria " Fapte", de§i fiind un factor personal, poate fi plasat in cutia "Eu". In cutia a treia s-ar putea sa existe §i uncle clemente care se pot schimba, dar, pc care, dintr-un motiv sau altul, nu dorili sa Ie schim. bap. Nu are importanla care sunt motivcle acelea (egoiste, banale), trebuie doar sa recunoa~teti respectivele elemente §i sa Ie plasali in cutie intr-un loc accesibil, astfel indit sa Ie puteli reevalua atunci cand veli dori s-o faceti. Au mai dimas acum pUline clemente in cutia a treia, poate unul sau doua §i pe acestea sunteli gata sa Ie schimbali. Acesta reprezinta inceputul unei rezolvari constructive a problemei. Observali aceste mici paqi ale problemei, paqi pc care dorili sa Ie schimbali §i incepcli prin a da curs primei modificari. Curand veli fi surprin§i sa constatali ca lucrurile care va deranjau nu mai constituie o "problema", ci doar 0 situalie pe care 0 puteli stapani foarte bine. • Metafora "icebergului"

(Hunter, 1988)

Exista multe metafore care ne ajuta sa ne rezolvam problemele de vialii §i una dintre acestea este metafora "icebergului". Se §tie ell un iceberg este 0 bucata uria§a de gheala care plute§te in ocean, doar a noua parte din eafiind vizibila deasupra apei, restul fiind ascuns sub apa. Sa definim problema care va supara drept un " iceberg ", rezolvarea ei reprezentand topirea icebergului. Este foarte dificil sa topim un iceberg atat de mare §i de rece, dar e mult mai u§or sa topim un cub de gheala.

Deci pentru a topi icebergul nostru §i respectiv pentru a rezolva problema, imaginali-va ca rupeli 0 buellpca de gheala din marele iceberg. 0 puteli topi in multe feluri: linand-o in mana, expunand-o la soare sau sub un jet de apa. Dar ce se intampla cand topili cubul de gheala? Ei bine, nu mai avep gheala, ci doar apa, §i apa este 0 materie diferita. Priyili acum icebergul. Locul de unde ati desprins bucata de ghea1ll. straluce§te la lumina soarelui in culori minunate, albastru §i verde, culori pc care nu le-ali observat inainte pentru ca erau "ascunse" de suprafala plata a "icebergului". Icebergul are acum 0 forma diferita, are dimensiuni mai mici §i chiar mai mult, 0 bucata din el, care inainte era ascunsa sub apa, a ie§it acum la suprafa1ll. §i poate fi vazuta. (Cand se schimbll. 0 parte, se schimba §i restul problemei care capata un aspect diferit.) Continuali sa desprindeti mici bucali de gheala din iceberg §i sa Ie topip. §i veli observa ca treptat va aparea 0 situalie cu totul diferiHi: ap obpnut 0 rezerva insemnata de apa folositoare, iar icebergul - care parea atat de mare §i infrico§ator - are acum 0 cu totul aM forma §i dimensiune §i scanteiaza in culori stralucitoare pe care Ie admirali §i Ie apreciali. (Se subliniaza pentru pacient aspectul total nou al situapei, ca §i eventuale1e avantaje nea§teptate.) • Metafora punlii ~i a bolovanului (Hunter, 1988) Imaginali-va ell urcali cu greu carmIe unui munte inalt. Pe drumul stancos este foarte cald. In dreapta §i in stanga sunt stanci §i prapastii. Sunteli foarte obosit §i insetat §i nu se intrevede nici 0 u§urare. Din cate §tiu, acesta este singurul drum pe care puteli merge pentru a ajunge acolo unde dorili §i este forate important sa ajungeli acolo. Deci, urcali insetat §i obosit, l\lptand cu inallimile, treapta cu treapta. (Treapta cu treapta, pas cu pas, reprezinta sugestia de a nu sari peste etape.) Mai faceli un pas §i inca un pas. Deodata observap ca 0 bucata mare de stanca, rostogolita de undeva de sus, va bareaza calea. (Metafora dificultalii nea§teptate.) Ce este de tacut? Puteli daca dorili, sa va continuali elllatoria impingand bolovanul §i inaintand a§a. 177

176

Este foarte obositor §i va ia foarte muIt timp §i energie, dar 0 puteti face. Unii oameni sunt in stare s~o faca. (Unii subieqi nu-§i dau seama ca au posibilitatea de alegere §i continua sa lupte eu indpaVinare facand mereu acela§i lucru.) Oa, poate ati putea folosi putin din energia dumneavoastra §i, in loc sa impingeti bolovanulinainte, l-ati putea deplasa putin intr-o parte, doar putin, cat sa va streeurati pc langa el. Sau ati putea sa va calarati pc stanci §i sa oeolili drumul principal, dupa care uti reveni

la el. Ali ajuns cumva de parte a ccalalta a drumului §i va putcti continua calatoria. In acela§i timp va putcti intoarcc oricand inapoi §i puteti sa atacali obstacolul intr-un mod difcrit in viitor dad, bineintcles, dorili s-o faceli. (Pacientul nu a "distrus puntile" §i poate aborda obstacolul altadata.) Sa presupunem di ati procedat a§a. Va aflati de cealalta parte a bolovanului, continuandu-va diliHoria §i drumul devine tot mai ingust, tot mai abrupt, mai plin de praf. Stancile sunt tot mai colluroase, §i prapastiile tot mai adanci. Mergeti mcreu inainte §i nu vcdeti capatul drumului, dar continuali sa urcati. La un momcnt dat ajungeti la 0 prapastie adanca §i constatali ca podul pcste respcctiva prapastie s-a rupt. Vedeti cum drumul continua de partea cealaltiL (Se sugereaza ideea ca orice problema implica mai multe dificultclJi.) . Ce este de facut? Daca dori{i, va puteti continua calatoria calarandu-va cu dificuItate pe pcretele stancos din partca latcrala a prapastici. Este un drum dureros §i greu, dar unii oameni 11fac. (Metafora pentru depresie.) Ali putea insa sa va folositi toata imaginalia §i creativitatea pentru a gasi 0 modalitate de a realiza 0 punte provizorie peste prapastie. S-ar putea sa rasturnati un copac pcste prapastic, astfel incat crengi1e sale sa ajunga de cealalta parte a rapei, sau sa impletili 0 franghie din ierburi ori atiputea folosi cureubeul drept punte! (Pacientul detine in el informalia cu privire la ce are nevoie~) Trebuie sa treceti dincolo §i sa va continuali calatoria. Puteti oricand reveni pentru a cerceta prapastia daca acest lucru este important pentru dumneavoastra. (Poate altadata pacientul dorqte sa §tie ceva rnai mult despre acest obstacol.) 178

Oeci, daca uneori va simiiti blocat in actiunile pe care intentionaii sa intreprindeIi, solicitaii subcon§tientul sa gandeasca pentru dumneavoastra problema utilizand imaginile cu stanci §i punti, pentru ca totdeauna exista 0 solujie. aM abordare a unor situaIii problematice consta in a sugera subiectului sa imparta problema in capitole sau in domenii ca, de pilda, §coala, situaiia de acasa ctc. sau probleme dificile, probleme u§oare de rezolvat, dileme, dificultaii financiare etc. Se poate considera, de asemenea, ca fiecare capitol trebuie sa reprezinte 0 etapa in viala individului.

o

• Modificarea sistemului de referinja Modificarea sistemului de referintii insearnna abordarea situatiei dintr-un nou context. "Rescrierea " scenariului de viaja Pacicntul nu se afla in hipnoza cand incepe aplicarea acestei tehnici. I se adrninistreaza urmatorul instructaj: "Saptamana trecuta, cand te-ai aflat in hipnoza, Ii-ai amintit de 0 experienta foarte neplacuili pe care ai trait-o demult. (Unii terapeuti obi§nuiesc sa solicite mai muIte detalii cu privire la experienia respectiva. Marlene Hunter prefera sa cunoasca doar cadrul general §i sa lase subcon§tientul pacientului sa prelucreze infonnaliile in modul sau particular.) Am cazut an1andoi de acord ca yom cauta alinare suferinlei trecute. Adesea obi§nuiam sa ne spunem: "dadl a§ fi §tiut atunci ceea ce §tiu acum, a§ fi procedat cu totul altfel." Desigur, oricine ar fi procedat a§a. Oar sa nu uiilim ca atunci Nu am ~tiut ~i am procedat cat se poate de bine jinand seama de informajiile de atunci. (Validarea deciziilor anterioare.) Sunt sigur ca aji procedat fn modul eel mai corect la timpul respectiv. Oe asemenea, noi tindem sa credem ca, dad am fi procedat altfel, ar fi fost mai bine. Sa nu uitam fnsa ca nu aveam de unde sa ~tim acest lucru. (Oeculpabilizarea subiectului.) Ceea ce §tim sigur este ca, daca am fi procedat diferit, evenimentele uIterioare ar fi fost diferite, tara sa putem §ti dad ar fi fost mai bune sau mai rele. 179

sa nu va mai tulbure atunci cand Ie priviti cu ochii mintii dintr-un nou punct de vedere. Pentro ca subiectul sa-§i dea seama de ce trebuie sa-§i administreze doar sugestii pozitive i se da urmatorul exemplu: cauta sa Nu te gande§ti la pantera roz! Dupa diteva momcnte el este i'ntrebat: Nu-i a§a ca te-ai gandit la pantcra roz? Bineintelcs ell subiectul se va gandi exact la ceea ce i s-a cerut sa nu se gandeasca? Trebuie sa i se explice, de asemenea, ca logica §i cuvintele reprezinta modul de operare al con§tientului, i'n timp ce subcon§tientul ope- , reaza cu imagini, metafore, simboluri §i este foarte dificil de lucrat cu imagini negative pentru ca mentalul creeaza exact imaginea pe care prin cuvinte i'i cerem sa n-o creeze. Astfel, In loc sa ne spunem "nu mi-e teama" este bine sa ne spunem: mil simt calm". Subiectul trebuie sa con§tientizeze §i faptul ca exista cuvinte prin care el se autosaboteaza, cum ar fi cuvantul "lncearca", pentro ca ori de cate ori folosim acest cuvant, i'n el se afla posibilitatea implicita a e§ecului. (Undeva In gand parca suna 0 voce care ne spune: n-ai sa reu§e§ti!) In loc de "i'ncearca"se pot folosi alli termeni ca, de pilda, "cauta", "i'nvata" etc. Cel mai bine este i'nsa sa se utilizeze sugestii explicite atunci cand se unnare§te modificarca sistemului de referinta din care este privita problema. Astfel, afirmatia "totdeauna Incurc lucrurile" devine" viala m-a i'nvatat unele lucruri utile" sau "niciodata nu mil voi i'nsanato§i" devine: "sunt convins ca i'n viitor 0 sa mil simt din ce In ce mai bine".

Acum, cand ~tili mai multe, puteli vedea retrospectiv diverse alternative ale situaliei respective. In stare de hipnoza va ve~ i'ntoarce In timp §i veli retrai situalia respectiva a§a cum ali fi dorit sa fie. Desigur, mintea dumneavoastra con§tienta §tie foarte bine ce faceli, dar subcon§tientul poate folosi experienla hipnotidi pentru a vindeca vechile rani. A§ezati-va confortabilln fotoliu §i urmarili cu privirea degetul meu care coboara i'ncet pana cand va atinge fruntea. In timpul acesta ochii dumneavoastra se i'nchid, simlili un u§or tremor al pleoapelor §i intrali i'n hipnoza In modul dumneavoastra personal, pana la acel nivel care va este necesar pentru a obline ceea ce dorili sa obtineli astazi. E bine a§a. Cand credeli ca ati atins profunzimea dorita inspirali adanc ca sa §tiu §i eu ca va aflali In starca dorita. E binc a§a. Va simtiti In siguranla In stare de hipnoza i'n cabinetul meu. Cand veli simli atingerea degetului mcu pe fruntca dumneavoastra lasali subcon§ticntul sa se i'ntoarca In timp, atunci cand a avut loc acea experienla dureroasa. Simlindu-va aparat §i i'n sigurant:i la mine i'n cabinet, rctrmli pe plan mental expericnla respectiva. Daca va vine sa plangcli, plangeli. Lacrimilc vor spala vechea durerc. Daca 0 sa-mi dali voic va voi §tergc eu lacrimile. (Nu trebuie sa atingem subiectul tara sa-i cerem permisiunea.) Cand ap tcmunat de retrmt experienla nepIacuta In gand, faceli-mi UR> semn. (Pacientul da din cap.) Bine. Acum Uisati subcon§tientul sa se Intoarca din nou In timp §i retraiti de data aceasta experienla a§a cum ali fi dorit sa fie, scotand la iveaHi toatc informatiile, cuno§tintele §i nivelul de Intelegere pe care Ie aveti acum. Folositi tot ce ali i'nvalat de-a lungul timpului pentru a rea§eza vechea experienla i'ntr-un nou cadru. Plasali-o i'n alt sistem de referint:i. ~tili deja cum trebuie sa faceli asta. E bine a§a. Cand ali terminat modificarea cadrului din care priviti vechea experienta neplacuta, lasap din nou subcon§tientul s-o retraiasdi i'nca 0 data, ca §i cum ar fi prima oara.

Sa alintim copilul care se ascunde fn noi (Hunter, 1988) In fiecare dintre noi se afla un ego de copil, §i acestei paqi a psihicului nostru Ii vom acorda atenlie In cele ce urmeaza: "A§ezati-va comod §i intrali in hipnoza la acel mvel care considerati ca este potri vit. 12bine a§a. Acum acordati atenlie acelei situatii cand ... (se descrie situatia care 11preocupa pe pacient) Da, bine. Retraiti in rninte situatia respectiva a§a cum ati trait-o atunci. Fiti atenti la sentimentele care i'nsolesc experienla respectiva, sentimente care v-au cop1e§it candva. Cand veli simli atingerea degetului mcu pe frun-

Cand procedap astfel con§tientizati faptul ca sc produce un proces de vindecare. SimliJi cum are loc vindecarea. Cautati s-o traiti. Ramanep cat timp dorip i'n stare de hipnoza. Eu voi fi atent la ceas pentru dumneavoastra. Ui.sati procesul subcon§tient sa lucreze §i sa vindece toate arnintirile dureroase, astfel i'ncat acestea sa vi se para indepartate,

]l{ 1

180

_~

J

tea dumneavoastra lasati suhcon~tientul sa se intoarca in timp1a perioada dind aJi tnlit pentru prima oara aeele sentimentf'. Va imaginali ca sunteti in acea perioada, traind acele sentimente. Va simtiti copilul mic speriat ~i nefericit care se straduiqte, dupa puterile sale, sa inteleaga ce se intfunpla ~i sa procedeze cat mai hine posibil, dar el este speriat ~i nefericit ~i nu ~tie ce sa faca. Ati identificat copilul mic din interioru1 fiintei dumnea voastra care arc atiita nevoic de prezenta dumneavoastra pentru ca sunteti singurul care ~tie ce a simlit acel copi1 atunci, singurul care po ate intelege ~i singurul in care copilul poate avea incredere. Inffirirea ego-ului copilului va conduce la in13.rirea ego-ului adultului.) Adi.tati afectiune copilului din interiorul dumneavoastra, imaginaliva ca il cuprindeli in hrate §i il mangaiati. Spuneti-i ca este un Miat (0 fata) bun(a), ca ~titi di. este un Miat bun, ca totdeauna s-a straduit sa se poarte dit mai bine cu putinta. Spuneti-i cat de mult il respectati pentru asta, pentru ca s-a straduit din rasputeri sa se poarte bine. Spuneti-i ca §tiJi acest lucru. Acum yeti fi capahil (nu ~tiu exact cum yeti proceda, dar sunt sigur ca veli reu~i) sa-i explicali copilului din dunmeavoastra ceea ce el trebuie sa inteleaga pentru a se simli mai bine. (Divcr§i subiecti au modali13.li diferite de a comunica cu ei in~i~i). Explicali-i ca, de§i se simte derutat ~i nefericit acum, §titi ca el se va simli 'in curand foarte hine. Sunteti singurul in stare sa-i spuneti aceasta ~i singurul pc care el il va crede. E bine a§a. Acordati afectiunc §i sprijin copilului din interiorul fiintei dumneavoastra. Spuneti-i in acela§i timp ca ii yeti acorda de-acum inainte mai muM atentie, ca yeti cauta sa-I cunoa§teli mai bine. Ayeti atiit de multe sa-i oferiti §i cl are atat de multe sa va ofere la riindul sau: creativitatea, bucuria copilariei, curiozitatea, tendinta de a cerceta ~i capacitatea de a se mira. (Sugestii referitoare la explorarile viitoare in sfera propriei vieti psihice; se ofera subiectului posibilitatea de a-§i redobandi ceva din entuziasmul tineresc). Spuneli-i copilului din interiorul tiinlei dumneavoastra ca 11 veli vizita din nou §i daca el dore§te sa va viziteze 0 poate face "batand" la poarta subcon~tientului ~i cerandu-va permisiunea sa intre in comu-

nicare cu dumneavoastra. In ace I moment yeti simli dorinla de a intra pentru scurt timp in stare de hipnoza pentru a lua contact cu ego-ul dumneavoastra mai tanar. Astfe1 veli avea posibilitatea sa-l auzili cand va cheama. Acum luali-va ramas bun de la copilul din dunmeavoastra, spunandu-i ca 11veti vizita cat mai des. E bine a§a. Cand va luali ramas bun de la ego-ul de copil, ramaneli in hipnoza §i revenili la timpul prezent, la data de ..., in cabinetul meu. Sa adresam un cuvant de rnullwnire proteetorului (Hunter, 1988)

interior

(Pacientul se ana in hipnoza §i prezinta unele modele de comportament dezadaptive pe care, dintr-un motiv sau altul, nu reu~e§te sa §i Ie moditice.) "Amintili-va faptul ca orice comportament a fast declan~at cu un scop. Ne punem intrebarea care a fi fast motivul pentru care s-a declan§at respectivul comportament, motiv care poate ramane ascuns. Trebuie insa sa fim convin~i de faptul ca acest comportament a servit unui scop important stabilit de subcon§tient pentru acel moment deoarece acesta a facut §i face eforturi de a-I menline pana in ziua de azi. Va aflali acum in situalia de a fi prizonierul unui comportament de care vreti in mod sigur sa va debarasali. In cazul acesta trebuie sa adresali cu fermitate un mesaj subcon§tientului, in acela~i timp recunoscand §i respectand faptul ca ego-ul dumneavoastra interior a tacut ceea ce a considerat ca trebuie tacut. Spuneli-i ego-ului interior, cu cuvintele dunmeavoastra, ceva de genu 1 acesta: "Ili mullumesc pentru huncle intenlii. Mi-am dat seama ca ai tacut ceea ce ai crezut de cuviinla ca este mai bine, ceea ce ai crezut ca e de tacut. De ce ai considerat ca trebuie procedat astfel nu-mi este clar, dar am inleles ca acesta a fast ralionamentul tau. Oricum, motivcle care te-au determinat sa procedezi astfe1 apartin trecutu1ui. Acum am nevoie de un alt mod de comportament pentru viitor §i prezent. Te rog, ajuta-ma sa elaborez noul model de comportament ~i da la 0 parte motivcle trecute. Sarcina lor este incheia13..

Iln

182

mu.

J

Repetali acest text in gand de mai multe ori in zilele (saptarnanile) urmatoare. Subcon§tientul dunmeavoastra trebuie sa tie pe deplin asigurat ca aveli cu adevarat nevoie de noi modele de comportament inainte de a renunla la cele vechi pe care Ie apara animat de ce1e mai bune intenlii. Adresali un cuvant de mullumire protectorului dumneavoastra interior. Acesta a facut §i va continua sa faca ceea ce crede ca e mai bine pentru dumneavoastra. (Acest text implica urmatoarele aspecte: valoarea comportamentului inilial; ideea de respect pentru modulin care a actionat subcon~tientul in loc de a se autoblama; elemente de intarire a ego-ului.)

aceste informalii au fost oblinute din diferite experienle de viala ~i ele trebuie adunate ~i aplicate la noile condilii. In situalia noua in care te ani, cere subcon~ticntului tau sa adune toate informaliile care au vreo legiHura cu respecti va situalie ~i sa Ie grupeze intr-o noua slruclura care esle potriviHi pentru conjunclura prezenta. De fapt, §tii mult mai mull decal crezi ca ~tii. Bucura-te descoperind cat de mulle cuno§tinle ai. In cele ce urmeaza yom prezenta cateva strategii psihoterapeutice ~i autoformative in cadrul carora autohipnoza joadi un rol cenlral. Aceste stralegii pot fi utilizate de subiectul care stapane~te tehnica autohipnozei §i re1axiirii chiar in absenla unui terapeut califical (dupa Handley §i Neff, 1985) eIe putand servi drepl model pentru solulionarea unor probleme de alta natura.

• Metafora trenului (Hunter, 1988) Adesea cand sun tern confruntali cu 0 situalie noua care nu ne este familiara, sun tern anxio~i penlru ca nu ~tim nimic cu privire la situalia respectiva. Cand suntem pu~i intr-o astfe1 de situalie este util sa ne imaginam ca ea seamana cu imprejurarea in care cineva trebuie sa faca 0 ciilatorie cu trenul, dar este nervos pentru ca nu a mai calatorit pana atunci niciodata cu trenul (avionul). Sa presupunem ca persoana respectiva se nume§te doamna Ionescu. D-na Ionescu nu a mai calatorit pana acum niciodata cu trenul, dar a calatorit cu autobuzul. Ea a mers cu autobuzuI chiar in ora~e diferite, astfeI incat este familiarizata cu orarele de plccare ~i de sosire ale autobuzelor, ~tie ce trebuie sa faca pentru a-~i rezerva un loc §i un de se afla stalia de plecare. In autobuz, ea are conversalii pIacute cu persoanele a~ezate langa ea. La sosire ~tie cum trebuie sa procedeze pentru a-~i recupera bagajul, cum sa gaseasca stalia de taxi sau autobuze locale ori unde sa a~tepte ca prietenii ei sa vina sa 0 ia. D-na Ionescu, de§i nu a mai calatorit cu trenul, a fost de multe ori pIecata de-acasa la rude sau prieteni, a§a ca e obi~nuita sa doanna intr-un pat strain. Mai mult, cand era mica ii facea pIacere sa fie leganata inainte de a adomu. Daca stam bine §i ne gandim, d-na Ionescu deline toate infonnaliile care-i sunt necesare pentru a face 0 caIatorie cu trenul, numai ca pana acum nu a mai folosit niciodata un asemenea mijloc de transport. Toate

7.5. Strategie pentru 0 cura de slabire reu~itii Scopul pc care ~i-1 propune persoana: Voi cantiiri arntea kilograme cate sunt nonnale pentru structura ~i varsta mea. Vizualizarea (In stare de hipnoza): 1. Ma vad pe mine, pe plaja, in costum de baie, ariitand bine. 2. Ma vad adHand supla ~i gralioasa la 0 petrecere la care ma simt bine. 3. Cand inu vin in minte alimenteIe care ingra§a §i care ma tenteaza, imi imaginez ca trasez X peste ele. 4. II vad pe solul meu (sau oricare alta persoana) privindu-ma cu placere §i facandu-mi complimente ca arat bine. Sugestii cu caracler afmnativ (administrate in stare de autohipnoza): • Zi de zi devin tot mai supliL • Merita efortul sa fac exercitii §i sa tin regim. • Imi face placere sa mananc ralional pcntru a-mi mentine silueta §i a-mi pastra sanatatea. • Imi face placere hrana din cadrul regimului pe care I-am ales. • InIaturarea gandirii negative §i restructurarea cognitiva:

184

185

L

i i

I

- Evitarea tcndintei sprc pcrfectionism: "Nu c nimic dad mi s-a intamplat sa mananc ec nu trehuic. Cu toate aeestea pot sa-mi ating scopul" . - InliHurarea tendintei ~i a ideii ca mancatul ne ajuta sa suportam mai hine stresul. "V oi inecta sa eompensez eu ajutorul mancatului orice pierdere. Voi inlocui gandul ca voi manca aeeasta prajitura pentru a nu ma simti atat de nenorocita cu gandul i:mi lipse~te cu adevarat persoana X, dar mancand prea mult nu 0 voi aduee inapoi. Voi depa§i treptat aceasta pierdere. Pana atunci voi avea putina grija de mine. - Eliminarea concentrarii negative: "voi Inccta sa-mi spun mereu ca arat rau pentru d sunt prea grasa. Ma voi Imhraca eu gust ~i voi pune aecentul pe trasaturik me1e pozitivc". - Modificarea gandirii "alhul e negru": voi Inceta sa prevad ca nu pot sa slahese. Autorii mentionali sunt de parere d achizitiile ohlinute pe plan psihic trebuie i:ntarite la nivc1 eomprotamental: * Voi studia luerari despre regimurik alimentare. * Imi voi planitiea meselc astfcl incat sa nu depa~esc 1 500 de calorii. * Ori de catc ori refuz un aliment care ingra~a inri notez intr··un camet §i Imi acord 0 recompcnsa. * Voi accepta cu placcre complimentele pc care mi Ie fac allii pentru ea am sIahit ~i arat hinc. * Voi line un grafic zilnic al grcutalii mc1c. * Voi linc 0 evidenla a progresc1or din domeniul cxerciliilor tizice.

7.6. Program pentru reducerca anxietiitii 'in cazul unor afectiuni somatice grave Desigur, e normal ca orice persoana care afla dare 0 boaIa somatiell grava ce-i ameninla viala sa se simUl speriata ~i dezorientata. Teama excesiva Insa nu face decat sa accelereze evo!ulia bolii. Autorii mai sus mentionati citeaza cazul unui barbat de 6"2 de ani care, diagnosticat eu un cancer icipient, operahil a dccedat de alae de cord datorita fricii excesivc. In astfel de situatii este necesar sa reprogramam

subcon§ticntul pentru a pune In nu§care resurscle de vindecare ale organismului. Scopul propus: Ma voi vindcca total. Vizualblre in autohipnoza: I. Ma vad pc mine perfect calm, radiind de sanatate. 2. VizuaIizez ce1u1e1ecanceroase devenindtot mai slabe, tot mai lipsite de putere. Imi reprezint gIobu1e1e me1e albe ea pe ni§te cavaleri In annura care ucid cdu1e1e canceroas. 3. Mil vad ocupandu-ma de Iucruri1e care randu-ma de ele.

11m

fac placere §i hucu-

Sugestii afinnatice (in autohipnoza) - Zi de zi sanatatea mea se imbunatale§te. - Corpul meu are capacitatea naturala de a se autovindeca §i eu 11ajut sa 0 faca. - Ma simt bine §i capabil sa fac acele lucruri pe care doresc sa Ie fac. Restructurarea cognitiva: • Eliminarea tendinlei de a te simli respins de toata lumea: Voi Inceta sa-mi spun ca ceilalli nu ma plac §i de aceca nu ma vizitcaza. Voi fi rccunoscator acdor persoane care ma iuhese. • InIaturarea concentrarii negative: Voi inccta sa ma gandesc tot timpul doar la boala mea §i voi Inlocui ganduri1e negative eu ganduri pozitive despre ceea ce vreau sa fac In viitor. • Elinunarea modului de gandire "albul e negru": "Voi Inceta sa prevad ca se vor Intiirnpla doar Iucruri re1e §i ma voi antrena sa ma gandesc doar la lucruri hunc." • Inlaturarea fanteziilor imaginative cu conlinul negativ: Voi Inceta sa-mi spun ell hoala mea este ceva Ia care trcbuie sa ma adaptez §i care, in cele din uffi1a, ma va ucide §i voi cultiva 0 stare de sanatatc buna.

Modificarile pe plan comporta.mental manifest: * V oi practica autohipnoza de 6 ori pe zi timp de calc 5 minute Inainte de ma reprograma pentru 0 buna sanalate.

186

IH7

____

J

* Voi studia in amanunt boala mea astfe1 in cat autosugestiile §i vizualizari1e sa lie dit mai corecte. (Voi discuta cu medicul meu asupra acestor amanunte.) * Ma voi comporta amabil cu cel putin 5 persoane in tiecare zi pentru a evita sa liu respinsa de catre acestea §i ma voi mentine intr-o atitudinc extroversa §i deschisa. * Ma voi documenta mai mult §i voi practia hobby-ul meu preferat. * Voi lua medieamentele prescrise de medic. * Le voi spune ee10rlalti ca 0 sa ma fae bine. In astfel de cazuri, Ifandley ~i Neff (1985), recomanda ca vizualizarca sa lie racuta cu cat mai multe detalii, dit mai precise. De asemcnea, ei smtuiesc pacientul sa evite sa-~i activeze cat mai mult expectatiile legate de faptul d va mai trai inca mult timp pc pamiint, stabilindu-~i scopuri de lung a durata care presupun realizarca unor lucruri intercsante ~i folositoare cclorlalti. Sa nu uitam cunoscute1c cuvinte ale lui Iisus: "Credinta ta te-a vindccat", sau "dad ati avea crcdin1a cat un graunte de mu§tar, veti spune munte1ui aecsta sa se mi~tc ~i el se va mi~ca." 7.7. Pro~ram pcntru abandonarea consumului cxcesiv de alcool Scopul stabilit: Ma simt perfect rericit rara sa con sum bauturi alcoolice. Vizualizare (In aUlohipnoza): 1. Ma vad pc mine sanatos §i rclaxat. 2. Ma vad indepilrtiind ni§te catu§e care imi tin mainile §i picioarele legate. 3. Imi vizualizez artere1e §i vene1e pline de sange ro§u, curat, liber de chimicale. 4. 1mi vad crcierul ca §i cum ar li 0 ma§ina cu multe pistoanc care func1ioneaza in annonie perfecta. Fiecare piston luereaza la timpul potrivit, ajutiindu-ma sa giindesc clar §i eficicnt. 5. Ma vild la 0 petrecere deseniind un X peste paharcle cu bauturil care mi se ofera. 188

6. Ma vad la aM petree ere l11ullumit, vesel §i destins, rara sa beau mrrnc.

Sugestii afinnative (In autohipnoza): • Devin pe zi ce treee tot mai sanatos, tara a1cool sau droguri. • lmi place cum funclioneaza corpul §i mintea mea fara chimicalc. • Sunt liber de oriee dorinla de a consuma a1cool sau medicamente neprescrise de medic. • Ma bueur ca ma voi distra la petreceri tara sa beau alcoo!. Restructurare cognitiva: - Inlaturarea modului de giindire: "albul e negru": "V oi inceta sa-mi spun ca nu pot sa ma bueur de viata tara alcool sau droguri. Voi prevedea un succes total in incercarea mea de a nm lasa de bilutura. - Oprirea fanteziilor cu continut eognitiv: Imi voi aminti mereu ca sunt liber sa aleg calea pc care 0 doresc; de§i inainte am folosit alcoolul pentru a scapa de starile proaste, acum am decis sa fac fata acestor stan, sa Ie abordez intr-un mod constructiv. Modificari in plan comportamental: * Ori de cate ori m:i se ofera ceva de baul voi refuza. * Voi spune tuturor cunoscutilor §i rudelor ca m-am lasat de bautura.

* Voi Inloeui deprinderea gre§ita eu un program de exercilii tizicc care sa ma re1axeze §:isa ma menlina in forma. * 1mi voi planifica modulin care ma voi comporta la 0 petrecere tara sa depind de alcool. Voi cauta mai curiind sa fiu amabil §i interesat de altii dedit sa fae 0 impresie buna cu orice pre1. * imi voi nota cu regularitate succesele, Ie voi revedea frecvent §i ma voi recompensa pcntru ele. Pentru ca programelc propuse s11aibl1 decl, estc indical ca, dupa invatarea relaxarii §i autohipnozci, acestca s11fie practicatc zi Inie (sail chiar de mai multe ori pc zi in cazurilc llIai serioasc) pfllll1la elilllillan·;t problemei care ne deranjeaza.

189

_______ J

mhliog:rafie

selectiva

1. BANDLER R. Using Your Brain Ji;r a Change. Andreas, S: Andreas, Conirac (cds.). Real People Press, Moab Utah, 1985. 2. BARBER, Th. X; SPANOS, N; ('11/\ VES, J.F., Hypnosis, ill/agillfliwn and Human Potentialities. Perga Press, Inc., New York, Toronto. hankfurt, 1980. 3. ERICKSON, MILTON, ROSSI. E.I,. llypntotherapy - lln i~\plomtory Casebook. Ivington Publishers Inc; New-York, 1992. 4. FROMM, ERIKA, SIlOS, R.E., Hypnosis: Research i)n'l'inpll/ellls and Perspectives, Aldine, Atherton, Chicago, New York. 1')72 5. GRAHAM, G. How to Change Your Life. Real Option Prcss. 1(NO. 6. GHEORCHIU, VI. JJipnoza - realitate ~i fiefiune, Ed. ~tiin\ilicti. Bucllre~ti, 1977. 7. GHEORGHIU, VI. crOFU, 1. Sugestie ~i Sugestibilitate, Ed. Acadclllici R.S.R .. Bllcllre§ti, 1982. 8. HARTLAND, Y. Medical and Dental Hypnosis and its Clilllml IlpplimtlOlls, Bai.lliere, Tindall, London, sec. ed., 1979. 9. HAVENS, R.A; WALTERS, CATHERINE. llypnotherapv Smpls - II NeoEricksonianApproach 10 Persuasive Healing. Bruner Mazc!. Ncw York, 1989. lO. HILCARD, E.R., The Experience of Hypnotic Susceptibility. A llarbinger I1arcourt, Brace and Woraldn, Inc, New York, 1968.

Book,

11. HILGARD, E.R.; HILGARD JOSEPHINE. Hypnosis in the Relief o( Pail/. William Kaufmann, Inc.: Los Altos, California, 1')75. 12. I10LDEVICI IRINA, V ASILESCU, 1.1'. JJipnoza ~i forfele nelilllitale ale psihismului /lman, Ed. Aldomars, Bucure§ti, 1991. 13. HOLDEVICI IRINA. Psihoterapia - un tratament lara medicamente, Ed. Ceres, BllCllfqti, 1993. 14. HOLDEVICI IRINA. Autosugestie ~i rela.1Xlre, Ed. Ceres, Bllcure§ti, 1995. 15. HUNTER, MARLENE. Psych Yourself in Hypnosis and Health, Sea Walk Pr·css.

L.TD., 1987. 16. HUNTER, MARLENE. Daydreams for Discovery. A Manual(or Hypnotlli'f'IIl)l.I/.1 Sea Walk Press, Canada, 1988. 17. L/\NKTON, St. Practical magic. Meta Publications, ('UPCr1ill(),Cali IilIniu, I ')X!) 18. LF ('J~()N, L.M. SELF. - J/YflNoti.\'I/I thl' li'dllliqUl' IIlIti il.l· 1/.1'1' iN /111111' 1,/l'/lIg, l'rclllin: I Lill, IIlL hll'.lnvood (,!irrs, I ')7l( Pill/,.lIill 11,"\1,';, I')'l') 19. MAI« '11.'-;'·.I· III'f)1I01IS (,t, I
20. POWERS, M. Advanced Techniques' of Hypnosis, Wilshire Book Camp. Hollywood, California, 1965. 21. UNESTAHL, L.E. Self-Hypnosis in Sports and Life in Applied Sport Psychology, Williams, J.M (eds.) 1987. 22. WESTER, W, SMITH, A; (eds.). Clinical Hypnosis - A Multidisciplinary Approach; .LB. Lppincott Company, London, New York, Sao Paulo, Sydney, 1984. 23. WEITZENHOFFER, A.M. General Techniques og Hypnotism, Grune and Straton, Inc.; New York and London, 1957 24. WEITZENHOFFER, A.M. An Objective Study in Suggestibility, Science edition, John Wiley and Sons, Inc., New York, 1963.

192