Internetul

O cateva date disponibile in mod curent in WorldWide-Web. Observa,i sigla CERN (in partea de jos, in mijloc), laborat~rul de fizica a particulelor din Elve'ia, langa Geneva, unde i~i are originea WEB-ul.

O Tim Berners-Lee, om de ~tiin1a britanic, specializat in calculatoare, principal producator al World-Wide-Web in 1989. Berners-Lee a lucrat la CERN, dar in prezent lucreaza la MIT.

lnternetul

este o refea

internafionala

de computere

care este interconectatii

cu alte

refele de computere. L

a Inceputul anilor 90, lntemetul s-a extins foarte rapid, pe m:lsura ce tot mai multi oameni de afaceri, ~i nu numai ei, au Inceput sa descopere avantajele transrniterii po~tei.. ~tirilor, informa1;iilor, precum ~i a unor date din domeniul informaticii ~i computerelor, oriunde In lume, aproape instantaneu. Tehnologia pe care se bazeaza lntemetul a luat n~tere In anuI1969, sub forma unui proiect de cercetare numit ARP Anet, initiat de Departam~ntul American al Apararii. Scopul acestui proiect era acela de a Incerca sa construiasca o retea de computere capabilll sa reziste unui atac nuclear; daca o bomba ar fi cazut pe o parte a retelei, restul acesteia ar fi trebuit sa ramarul functionala. Aceasta "fllosofie" a ramas ~i astazi valabila pentru proieCtarea lntemetului. Datele sunt transrnise In "pachete", folosind tehnici de comunicatie standard nurnite "Protocoale lntemet" (TCP/IP). Atata timp cat "pachetele" sunt corect adresate, ele pot fi

transmise de la oricare computer de pe Internet c:ltre oricare alt computer de pe Internet, pe orice rota. Daca o parte a retelei "cade", fluxul de date pur $i simplu OCo1e$tedefectiunea aparota. Aceasta face ca sistemul sa fie foarte robust $i este $i motivul pentru care se crede ca j este imposibila impunerea pe Internet a unei ::;; cenzuri dorita de unii p01iticieni. ]"1!

Sprijin

pentru

cercetare

Una dintre cele rnai importante paI1i ale Internetului a foSt construita la rnijlocul anului 1980, cu sprijinul Fundatiei Nationale de $tiinta a Statelor Uriite (FNS), pentru a perrnite tuturor cercetatoril0r universitari din tam sa beneficieze de resursele costisitoare ale celor cinci centre de calcul regionale, pe care FNS le Construia simultan. La vremea aceea, f01osirea Internetului era limitata exclusiv la institutiile academice $i guvemamentale. Totu$i, la inceputul anului 1990, conectarile au devenit accesibile nu nurnai companiilor rnici, ci $i la nivel de individ, iar aceasta realitate, cumulata cu inten:tia guvernului Statelor Unite de a construi la nivel national '0 infrastructum inforrnationala, a declan,5at 0 exploZie a numarului persoanelor $i calculatoare10r conectate. in 1995, statisticile confInnaU conectarea in retea a peste 35 de milioane de oameni, din 135 de tari.

~ ~ ~ ~ ~ Intemetul este cea mai mare retea de calculatoare din lume, dar nu este singura. Mai sunt multe alte feluri de sisteme "online", care se pot accesa prin linii telefonice, folosind un modem (modulator/demodulator); acesta transfonrul datele pe care computerul le poate citi, in zgomote ce pot fi transmise ~i decodate la celalalt capa:t. Sistemele "online" ofera, in general, acel~i seIVicii ca ~i Intemetul. Acestea includ po~ta electronic:l, biblioteci de fi~iere ~i de alte informatii, conferinte electronice ~i acces la haze de date cuprinzand informatii despre anumite companii sau articole ale unor publicatii periodice. 113

INTERNETUL

O Doua pagini de pe World-Wide Web. In stanga imaginii este pagina principal a a NASA; in partea dreapta este aceea a Centrului Spa~ial Kennedy. Web-ul a fost proiectat ini~ial ca o re~ea globala de computere necesara schimbului liber de informa~ii. Totu~i, se pare ca in curand va aparea o schimbare in modul de accesare a acestor informa~ii. Datele din imagine au fost citite cu programul Mosaic.

O 0 imagine a server-ului principal pentru World-Wide Web de la CERN, laboratorul elvetian unde acesta a fost creat in 1989 impreuna cu primele

i:' ~ :3 o a 0.: Q. " ~ !1 .x ';, " ~ ~

programe specifice. Web-ul cuprinde o retea de peste 10000 de

1 o

computere

Multe sisteme de acest gen, cunoscute ca "bulletin board systems" (BBSs), sunt grntuite; allele, cum ar fi vechiul system "online" de informatii comerciale CompuServe, trebuie pl~tite de altre utilizator, plata f~candu-se 1n functie de timpul efectiv petrecut "online" $i 1n functie de serviciul folosit. Deoarece Internetul a fost construit din banii publici $i primii lui utilizatori au fost universitltile $i cercetltorii, informatiile de pe Internet erau grntuite. Situatia Ins~ 1ncepe s~ se schimbe, pe tm1surn ce fmantarea provine tot rnai mult din sectorul privat $i sunt dezvoltate sisteme de securitate tot rnai performante. Pe lang~ e-rnail, Usenet $i Web, cele rnai uzuale servicii Internet sunt Telnet $i F1'P. Fiecare din aceste servicii are o functie diferitl $i necesitl cate un software diferit, nurnit software "client", instalat pe server, dar care poate fi rulat pe calculatorul utilizatorului. Cu cat sistemele cornerciale sunt rnai rnari cu atat este rnai u$or pentru utilizatori, pentru c~ acestora le este furnizat un set complet de software sau de facilit~ti. Telnet, de exemplu, permite utilizatorului conectarea la calculatoare 1ndep~rtate, ca $i cum s-ar afla 1n fata unui terminal direct conectat la acel computer. FTP, adial File Transfer Protocol (protocol de transfer al f1$ierelor), pennite utilizatorului trirniterea sau recuperarea fi$ierelor spre sau de la computere 1ndep~rtate. ~ Aplica1ii Internet In general, ceea ce este pe larg ntimit "Internet", reprezint:l, de fapt, doar o parte a Internetultii, ca de exemplti World-Wide Web, Usenet sati po~ta electronic~. Toate acestea stint, In esen~, 114

"gazda".

aplica1;ii sau selVicii rulate pe Intemet, a$a cum un procesor de text este o aplica1;ie. Cele rnai multedintre aceste servicii sunt disponibile ~i In alte sisteme de calculatoare, altele decat Intemetul, a$a cum un procesor de text pentru PC poate ap:lrea In versiune pentru Apple Mac. Exist:l multe sisteme de e-rnail. Majoritatea pot fi conectate la Intemet, dar unele pot fi deliberat 1;inute lnchise, din motive de securitate sau de intimitate, a~a cum unele companii folosesc propriile retele private de telefoane. Usenet Usenet este o modalitate de a face schimb de ~tiri cli alte persoane din lntreaga lume. Spre deosebire de e-rnail, care este secret, Usenet este un seryiciu public. Cea rnai buro asern:lnare ar fi aceea cu un panou de mic:l publicitate, ca acelea lnta1nite In supermagazine, pe care oamenii las:l mici anunturi cand vor s:l-~i g:lseasc:l un coleg de camern sau cand vor s:1 doneze un pui de pisial. Diferenta este aceea c:l anunturile de pe panou pot fi din orice dorneniu ~i c:l cei interesa1;i 'i5i pun rnspunsurile acolo unde le poate vedea toat:llumea. Aproape toate tipurile de retele online au ceva din acest mod de comunicare, cunoscut sub numele de conferint:l electronial. Usenet este 1mp:lrtit In peste 10000 de ternatici, cunoscute ca "newsgroups". Acestea au denumiri specifice, astfel lncat ele s:l poat:l fi u~or sortate de altre un computer. De exemplu: In numele "alt.fan.letterrnan" prirna parte -"alt"se num~te "ierarhi~". Exist:l opt domenii principale care includ: alt, bio, biz, comp, rec ~i sci, dar exist:l ~i altele, adilugate In functie de regiuni sau servicii speciale. Acestea din urm:l

pot include newsgroup-uri specifice Marii Britanii (UK), sub forma "uk.politics" sau newsgroup-uri, definite iiI functie de selVicii, cum ar fi Demon Internet, sub forma "demon.announce". Celelalte paIii ale numelui unui newsgroup nu sunt detenninate de reguli striae. Numele "alt.fan.letterman", de exemplu, este pentru discutiile despre showul de noapte al comicului american de televiziune David I..etterman. Exist! multe newsgroup-uri "alt.fan", a~a cl I..etterman se mcadreaza mtre @@~i alt.fan.jay-leno.

OODeschis in 1994, Cyberia este prima ..cyber -cafenea", unde clien1ii pot servi o cafea ~i o prajitura in timp ce navigheaza pe Internet in cautarea unor materiale interesante dintr-o gama aproape nelimitata de subiecte. Acest gen de localuri apar din ce in ce mai des in lumea dezvoltata.

~ ~ ~ ~ " ~

Multa lume crede a1 Usenet ~i Intemet 1nsemrul ace1a.5ilucru, dar de fapt nu este a$a. Intemetul este numai unul dintre modurile in care Usenet este trimis -"propagat" -in jurul lumii. Alte metode includ transferul direct de pe un computer pe altul prin reteaua telefonica.

/1 Newsgroup-uri Oricine este conectat la Internet poate citi newsgroup-uri Usenet sau mesajepo~tale.Dar estefoarte nepl~cut dac~ mesajelesunt plasate In newsgroup-uri gre~ite, sau dac~ mesajele repet~ informatii deja cunoscute de cei care citesc frecvent acel newsgroup. Cel mai bun mod de a observa regulile unui newsgroup, cunoscut ca "Netiquette", este de a citi fj~ierul cu informatii ale newsgroup-ului, numit "FAQ" (Frequently Asked Questions, adic~ Intreb~ri freC'\lente) . EXisiliti:ei moduri de a obtine acestefj~iere. Unul dintre ele este de a citi un newsgroup cateva s~ptlmani: f~ierele FAQ sunt plasate regulat, astfel Incat dup~ o perioad~ de aproximativ dou~ s~ptlmani ele apar singure, ca ni-5temesajeregulate. Un al doilea mod de a obtine fj~ierele FAQ este valabil pentru cei cu tipul de conectare care le permite folosirea FTP, pentru c~ cele mai multe fj~iere FAQ sunt g~zduite In site-ul ftp rtfm.mit.edu. A treia posibilitate este obtinerea fj~ierelor FAQ

O in Washington DC, Pentagonul este "centrul nervos" a! Departamentu!ui de Aparare a! Statelor Unite. Aici s-a desfa~urat o mare parte a muncii de pionierat care a dus mai apoi la dezvoltarea Internet-ului.

disponibile pe site-urile de pe World-Wide Web. Exist~ ~i o a patra cale, mai putin obi~nuit~: intrn in newsgroup ~i spune ceva lipsit de sens. Cea mai dezvoltat~ parte a Internetului in 1994 ~i 1995 a fost World-Wide Web. Web-ul a fost inventat de c~tre Tim Berners-Lee,care lucra pe vremea aceea la laboratoarele CERN din Elvetia ~i care acum lucreaz~ la MassachusettsInstitute of Technology (MIT). Web-ul se bazeaz~ pe o idee, care plutea in aer de ceva vreme, numita "Hypertext". Orice PC pe care este instalat Windows are o versiune .simpl~ de Hypertext: cuvintele colorate asupra c~rora se poate actiona cu mouse-ul, pentru a deschide un nou meniu. World-Wide Web functioneaz~ in acela~i fel: fad click cu mouse-ul pe un cuvint activ ~i vei fi dus direct la pagina sau documentuL care contine mai multa informatie referitoare la subiectul re$pectiv, numai c~ documentul poate s~ nu fie pe acela~icalculator. Un singur click cu mouse-ul te poate duce pe un computer din Australia, care contine exact informatia de care ai nevoie. /'

INTERNETUL

Browser software La Inceput, Web-ul era .numai text. in lac s:l folose~ti un mouse, ap:lsai pe o s:lgeat:l. Acest sistem mai poate fi Intalnit la unele selVicii online care folosesc interfete sau conexiuni cu Intemettil bazate pe text ("gateways"). La lnceputul anilor '90, o echip:l a Universit:ltii din Illinois, de la ChampagneUrbana, condus:l de un sttident, pe nume Marc Andreesen, a inventat un nou tip de software, O Internet-ul a schimbat multe aspecte ale vie'ii zilnice. Aici avem o campanie de lobby pentru oprirea execu'iei condamnatului la moarte Girvies L. Davis, campanie dusa prin e-mail de catre un om politic influent. Inainte, astfel de proteste trebuiau facute prin scrisori ~i demersuri invechite. Pre~edintele Clinton este cel mai important lider politic care poate ti contactat prin e-mail.

116

care face Web-ul mai u~or de utilizat. Acest software,nurnit Mosaic,era pentru World-Wide Web ceea ce este Windows-ul pentru un PC care folose~te sisternul de operare DOS: transfonna textul in imagini ~i folose~tegrafica pentru a face sisternul mai u~or de utilizat. La Inceputul anilor '90, Mosaic avea sa devina un produs commercial~i au fost create ~i cateva produse concurente cufi ar fi: Cello, WinWeb ~i Netscape. Netscape a fost sernnat de

O Centrul re1elei interna1ionale AT&T, aflat in Bedminster, New Jersey, SUA. Panoul de monitoare d3 o idee despre domeniul de date disponibile acum pe Super-autostrada Informa1ional3.

majoritateamembrilor echipei originale Mosaic, printre care Andreesen1nsu~i. Avand la dispozitie browsere grafice, Webul a schimbat considerabil1n bine felul1n care erau folosite retelele de computere. Nu este necesarao pregatire tehnica pentru utilizarea Web-ului. Acesta poate suporta orice fel de date, de la text ~[ grafica parulla clipuri video ~i audio, chiar ~i emisiuni de radio ~i televiziune. Calitatea acestor:1d;fl unn~ este mai slaba decat cea obtinuta mai ieftin ~i mai u~or prin mediile conventionale de difuzare, i dar marele ca~tig datorat Internet-ului este ! acela ca ascultatori din Europa sau Asia, de ~ exemplu, pot asculta pe Internet programele §. unui post de radio studentescdin Carolina de ~ Nord, care nu ar avea niciodata posibilitatea .;: sa emita la asemeneadistante, prin mijloace conventionale. Totodata, Web-ul da posibilitatea chiar ~i unei firme mici sa-~ifaca reclama In 1ntreaga lume prin intermediul retelei. Codarea mesajelor Codarea mesajelor este o tehnologie care face ca Intemet-ul s;{ fie cu adev;{rat folositor ~1 ~ pentru transmiterea unor date confidentiale ~ sau secrete. Exista tehnici de codare foarte ~ performante, dar frica justificata c;{acestea ar 8. putea fi folosite de c;{tre unii cu intentii ~ necurate, a lmpiedicat r:lspandirea lor pe .t scar;{ larg;{.

$tiinta ~i tehnologie 31 ~ CALCULATOARE

$tiinta ~i tehnologie 34- MULTIMEDIA