Impozitul Pe Profit.docx

Comparaţie privind impozitarea profitului întrediferite state ale UE Studenta:Profesor : Tatu Lucian 1 CUPRINS 1.Impozitul pe profit………………………………pg.3 2. Tari membre UE si impozitele practicate de acestea 2.1. Romania…………………………………….pg.4 2.2. Franta……………………………………….pg.7 2.3. Bulgaria…………………………………….pg.8 2.4. Germania…………………………………...pg.9 2.5. Marea Britanie…………………………….pg. 103. Impozitul la nivelul Uniunii Europene………pg. 114. Concluzii………………………………………pg. 155. Bibliografie………………………………….pg. 16 2 1.Impozitul pe profit. Impozitul – este o prelevare obligatorie si gratuita efectuata de catre stat asupra resurselor sau bunurilor individuale sau ale colectivitatii si platita in bani. El constituie o sursa a finantariicheltuielilor de interes general al statului si al administratiei locale, fiind un instrument al politicii economice, prin care se redistribuie o parte a veniturilor, putand fi stimulate investitiilesi inviorarea conjuncturii economice. Impozitul reprezinta izvorul principal al formariiveniturilor bugetului de stat si al finantarii cheltuielilor publice. El este o functie crescatoare avenitului: la o rata de impunere fiscala data , el sporeste cand venitul creste.Din punct de vedere economic , impozitul imbraca diferite forme: direct, indirect; peconsum si pe venit; pe capital, pe dobanda etc. Nu este posibil si nici echitabil sa se practice unimpozit unic. Aceasta deoarece elementele impozabile – venitul, averea, produsele ce facobiectul schimbului, serviciile etc. – pot fi mai bine diferentiate si impuse prin aplicarea maimultor forme de impozite. Impozitul pe profit este un impozit direct si real.Impozitul pe profit se aplica urmatoarelor categorii de contribuabili, dupa cum urmeaza:a.) persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atât dinRomânia, cât si din strainatate; b.) persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanentîn România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;c.) persoanelor juridice straine si persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate înRomânia într-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil alasocierii atribuibile fiecarei persoane;d.) persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau în legatura cu proprietatiimobiliare situate în Romania sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica româna, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;e.) persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizeaza venituri atâtîn România, cât si în strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profitulimpozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente. Nu toti contribuabili ce realizeaza profit sunt obligati la plata acestuia, astfel sunt scutiti de de la 3 plata acestuia urmatorii :- trezoreria statului;- institutiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatilerealizate si utilizate, daca legea nu prevede altfel;- persoanele juridice române care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor,

înconformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV din Codul fiscal;- fundatiile române constituite ca urmare a unui legat;- cultele religioase pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentrusustinerea activitatilor cu scop caritabil;- institutiile de învatamânt particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturileutilizate, în anul curent sau în anii urmatori;- fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;- fondul de compensare a investitorilor, înfiintat potrivit legii;- Banca Nationala a României;- donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;- dividendele, dobânzile si veniturile realizate din vânzarea-cesionarea titlurilor de participare obtinute din plasarea veniturilor scutite;Organizatiile nonprofit, pentru veniturile din activitati economice realizate pâna lanivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% dinveniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit , precizate anterior.Începând cu 1 ianuarie 2007, din categoria contribuabililor scutiti de la plataimpozitului pe profit face parte ‘’fondul de garantare a pensiilor private, înfiintat potrivit legii.’’si ‘’dividendele si dobânzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituriscutite’’. 2.Tari membre UE si impozitele practicate de acestea 2.1. ROMANIA Romania are cea mai redusa cota de impozit pe venit si cele mai reduse incasari bugetaredin UE. Romania are cel mai redus nivel de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, de 16%, 4 precum si unul din cele mai mici impozite pentru profitul companiilor, tot de 16%, insa si ceamai scazuta pondere in PIB a incasarilor bugetare, arata raportul din 2008 "Taxation trends in theEuropean Union".Potrivit raportului realizat de Directoratul pentru Taxe si Uniune Vamala al ComisieiEuropene si de biroul european de statistica Eurostat, Romania aplica cel mai scazut impozitasupra veniturilor persoanelor fizice, de 16%, cele mai mari taxe asupra veniturilor populatiei -de 59% - fiind impuse in Danemarca. In 2006, veniturile din taxe si impozite ale Romaniei,inclusiv contributiile sociale, s-au cifrat la 28,6% din produsul intern brut (PIB), in crestere cu0,7 puncte procentuale fata de 2005. Potrivit raportului, Romania a avut cele mai mici venituridin taxe in PIB, in timp ce Danemarca a avut cele mai ridicate incasari bugetare, de 49,1% dinPIB. Jumatate din firmele din Romania nu platesc impozit pe profit Din cele 600.000 de firme din Romania, mai mult de jumatate ocolesc cu succesdarile lastat. Initiativa legislativa, de introducere a impozitului forfetar, va obliga acesti intreprinzatori sa plateasca o suma fixa.Ministerul Finantelor vrea sa introduca, in noul Cod Fiscal, un plafon minim pentruimpozitul pe profit platit de firme si pentru impozitul pe cifra de afaceri a microintreprinderilor,in valoare de 1.300 de euro. Masura va viza atat microintreprinderile si firmele careinregistreaza pierderi, mai ales restaurantele, hotelurile si firmele din domeniul transporturilor sau cel imobiliar, activitati greu de monitorizat de Fisc.De la 1 mai 2009, impozit forfetar Introducerea impozitului forfetar este necesară, deoarece peste o treime din numărulfirmelor româneşti declară pierderi, în condiţiile unei cifre de afaceri ridicate, iar statul nu trebuiesă permită firmelor un comportament de tip "free rider", în care acestea obţin un beneficiu fără plată, susţin oficialii guvernamentali. Aceştia spun că impozite minime pentru companii sunt percepute şi în alte state europene, printre care Franţa şi Ungaria. Potrivit unui documentguvernamental citat de Mediafax, analizele efectuate de Ministerul Finanţelor au scos la iveală 5

faptul că numărul firmelor care au declarat pierderi în 2007 a fost de 242.106, reprezentând39,2% din numărul total.Guvernul apreciază că introducerea sistemului de impozit minim va avea ca efect lărgirea bazei impozabile, incluzând şi companiile care înregistrează pierderi pentru mai mulţi aniconsecutiv. Impozitul forfetar variază între 500 şi 10.000 de euro, în funcţie de cifra de afaceri.Este clar, de la 1 mai firmele vor plăti un impozit forfetar, indiferent dacă realizează sau nu profit. Guvernul a aprobat, printr-o ordonanţă de urgenţă, introducerea impozitului forfetar înfuncţie de cifra de afaceri.În România, hotelurile, restaurantele, firmele imobiliare şi din comerţ, precum şi altecategorii vor plăti un impozit anual pe profit de 0,5% din veniturile înregistrate, în cazul în caresuma datorată statului nu depăşeşte această cotă, dar nu mai puţin de 6.500 de lei, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă.„Scopul introducerii acestui impozit forfetar nu a fost decât acela de a înlocui o bază deimpozitare volatilă cu una controlabilă. Ca atare, dorim să eliminăm sustragerile de la declarareadiferitelor venituri, iar acest lucru l-am făcut pe baza unei analize foarte serioase în ani de boomeconomic”, a declarat ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, la finalul şedinţei de sâmbătă aGuvernului. Acesta a adăugat că în anul 2007, în România din 617 mii de societăţi, 242 miideclară că înregistrează pierderi. Dintre acestea peste 80% sunt microintreprinderi. Rezultă căacestea înregistrează o cifră de afaceri medie puţin mai mare de 8.000, adică 2.500 euro pe an(200 euro/lună). „200 de euro pe lună nu reprezintă nici salariul minim pe economie pe unsalariat. Acesta este motivul pentru care în urma discuţiilor purtate cu oamenii de afaceri şi cu partenerii sociali - sindicatele - am preluat aproape în integralitate propunerile pe care dumnealor le-au făcut şi în urma analizei am introdus acest impozit minimal”, a subliniat Pogea.Grila de impozitare pentru impozitul forfetar Cel mai mic impozit forfetar - 500 de euro/an - îl vor plăti societăţile care înregistrează o cifră deafaceri de până la 12 mii de euro/an. Cea mai mare valoare a impozitului este de 10.000 deeuro/an şi se referă la societăţile care au cifra de afaceri mai mare de 30 de milioane de euro.„Am făcut acest lucru pentru că noi considerăm că este important ca toţi contribuabilii din 6 România care sunt înregistraţi, în mod onest, pe baza veniturilor pe care trebuie să le declare şisă le înregistreze corect în contabilitate, să poată plăti aceste sume, pentru că, în ultimă instanţă,ele sunt destinate fie investiţiilor, fie protecţiei sociale, fie dezvoltării”, a explicat Gh. Pogea.Ministrul speră, prin introducerea impozitului forfetar, atragerea suplimentar la bugetulstatului a peste 350 de milioane de lei în 2009. Până la introducerea impozitului forfetar, IMM-urile plăteeau un impozit de 3% din cifra de afaceri.Peste 9 miliarde de euro ISD, atrase de RomaniaImpactul mediului fiscal se vede cel mai bine in atragerea de investitii straine. De aceea siatatea critici atrase si asupra Romaniei pentru introducerea cotei unice de impozitare. Investitiilestraine in Romania au fost de asemenea stimulate de prezenta cotei unice de impozitare de 16%,aplicata impozitului pe venit si celui pe profit. Valoarea investitiilor straine directe (ISD) atrasede Romania in 2006 a fost cu 70% mai mare, comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent,depasind usor 9 miliarde Euro, potrivit ARIS. In prima luna a anului 2007, potrivit datelor ARIS,valoarea investitiilor straine directe atrase de Romania a depasit 390 milioane Euro, in scadere cu43% comparativ cu aceeasi perioada a anului 2006.Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania in lunaianuarie 2007 a fost "profit reinvestit" (191 milioane Euro reprezentand 48,2% din volumul totalde ISD), urmata de imprumuturi acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania(157 milioane Euro reprezentand 39,6% din volumul total de ISD), si componenta "participatii lacapital" (48 milioane Euro reprezentand 12,1% din volumul total de ISD). 2.2.

FRANTA Unul dintre statele membre ale Uniunii Europene care aplica sistemul impozitului forfetar este Franta. Totusi, guvernul francez a luat deja masuri in vederea eliminarii acestui impozit, insensul ca numai societatile comerciale a caror cifra de afaceri depaseste un anumit prag valoric,aflat in prezent la 1.500.000 de euro, sunt obligate la plata impozitului forfetar. Pragul valoric vafi majorat in fiecare an, urmand ca in 2011 impozitul forfetar sa fie eliminat. 7 Franta aplica un impozit forfetar anual, scutite fiind doar noile firme ale caror capitalconsta, in proportie de peste 50%, din aporturi in numerar (pentru primii trei ani de activitate), precum si organizatiile non-profit. In Franta, firmele platesc inca din 2007 impozit forfetar de1.300 euro si este vorba de acele companii care au o cifra de afaceri intre 750.000 euro si 1,5milioane euro. Insa guvernul (actual) vrea sa elimine aceasta taxa, in contextul actualei crizeieconomice, pentru a ajuta mediul de afaceri.Surse guvernamentale au declarat, ca Ministerul Finantelor a introdus introduca, in noul CodFiscal, un plafon minim pentru impozitul pe profit platit de firme si pentru impozitul pe cifra deafaceri a microintreprinderilor, in valoare de 1.300 de euro. Masura vizeaza atatmicrointreprinderile si firmele care inregistreaza pierderi, cat si restaurantele, hotelurile sifirmele din domeniul transporturilor sau cel imobiliar. In ceea ce priveste microintreprinderile, proiectul de Cod Fiscal prevede ca patronii microintreprinderilor sa plateasca anual la statdiferenta de pana la 1.300 de euro, daca suma rezultata din plata impozitului pe cifra de afaceride 3% este mai mica decat acest plafon. Spre exemplu, daca suma rezultata din aplicarea procentului de 3% este de echivalentul a 1.000 de euro, atunci patronul va plati diferenta de 300de euro. 2.3. BULGARIA De la începutul anului 2007, Bulgaria a devenit noul paradis fiscal al Europei. In timp ceautorităţile din România erau ocupate cu organizarea petrecerilor de Revelion, bulgarii plănuiauo mare „lovitură“. Parlamentarii din ţara vecină au votat reducerea impozitului pe profit de la15% la 10%, începând chiar cu data aderării. Legea transformă Bulgaria într-un aşa numit„paradis fiscal“ al Uniunii Europene. Impozitul este cel mai mic din UE, fiind la acelaşi nivel cucel din Cipru. Această modificare a fiscalităţii încearcă să stimuleze investiţiile pentru aimpulsiona şi mai mult creşterea economică din Bulgaria, care a ajuns pe primele trei trimestreale anului trecut la 6,3%.„Reducerea impozitului ar trebui să constituie un punct de atracţie pentru investitori şi maimult ca sigur aceştia vor fi foarte bucuroşi să investească în Bulgaria în aceste condiţii“,consideră Tsvetan Florov, avocat la firma Mărgărit, Florov şi Asociaţii. Florov adaugă că prinmicşorarea impozitului se urmăreşte şi îmbunătăţirea colectării taxelor la bugetul de stat, aşa cums-a întâmplat şi în România, începând cu ianuarie 2005, când impozitul a fost micşorat la 16%.Se preconizează că acţiunea bulgarilor va atrage multe firme din ţări ca Germania şi Italia,unde impozitul pe profit este de aproape patru ori mai mare. Oamenii de afaceri din ţările 8 dezvoltate au toate motivele să-şi extindă sau mute activităţile în estul Europei. În aceastăconjunctură, va mai rămâne România o ţintă atractivă pentru investiţiile firmelor occidentale, încondiţiile în care impozitul pe profit este cu şase puncte procentuale mai mare decât cel de pemalul drept al Dunării? Oficialii din ţara noastră cred că nu există pericolul ca investitorii străinisă aleagă Bulgaria în defavoarea României. Reprezentanţii Agenţiei Române

pentru InvestiţiiStrăine susţin că „politica fiscală competitivă a reprezentat pentru România un punct forte deatragere a investitorilor străini. Chiar dacă Bulgaria a redus la 10% taxa pe profit, asta nureprezintă un pericol semnificativ pentru ţara noastră“.Şi reprezentanţii oamenilor de afaceri cred că investitorii străini vor continua să vină înRomânia chiar dacă fiscalitatea este mai ridicată, întrucât aceştia sunt interesaţi de dimensiuneamare a pieţei autohtone şi de ritmul ridicat de creştere economică. „România atrage investitoriidatorită pieţei mari pe care o are. Cred că o diferenţă de şase procente în impozitarea profituluinu va produce deturnări semnificative ale investiţiilor străine către Bulgaria“, afirmă FlorinPogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. O reacţie de răspuns ar fimicşorarea cuantumului contribuţiilor sociale. „Dacă România vrea să fie mai competitivă,trebuie să reducă fiscalitatea pe muncă foarte mult, pentru că nivelul la noi este de 47,5%, iar media europeană este de 34,5%“, conchide Liviu Voinea. 2.4. GERMANIA La 1 ianuarie 2001 Germania avea un sistem dublu de impunere, clasic al veniturilor c o r p o r a t i i l o r . S i s t e m u l a n t e r i o r , c u r a t e d i f e r e n t i a t e , a f o s t î n întregime abolit din data de 1ianua rie 2002. Sub noul regim fiscal p r o f i t u r i l e s u n t i m p u s e l a n i v e l d e c o m p a n i e c u o r a t a redusa a impozitului pe profit, iar dividendele sunt taxate la nivelul actionarului individual.Dubla taxare economica este diminuata pentru actionarul individual de catre asa numitul half income system(sistemul înjumatatirii venitului), în care numai jumatate din dividende sunti n c l u s e î n v e n i t u l i n d i v i d u a l i m p u s . D i v i d e n d e l e intercorporatii, provenite atât de la firmerezidente, cât si de la cele n e r e z i d e n t e , s u n t s c u t i t e . I m p o z i t u l p e p r o f i t s i s u p r a t a x a d e solidaritate sunt asezate asupra veniturilor a variate tipuri de entitati, mentionate în Codul Fiscal.Cabinetul german a adoptat pe 5 mai 2005, proiectul de lege privind reducerea impozitelor pe profit aplicate firmelor de la 25 la suta la 19 la suta. In paralel, oficialii au anuntat ca taxele 9 percepute pentru dividende ar putea sa fie majorate, pentru a sustine aceasta masura. Proiectul delege nu mentioneaza posibilitatea majorarii impozitelor percepute pentru dividende, insa oficialiiau indicat ca ar putea surveni o crestere a acestora, dupa ce un partid de opozitie a readus indiscutie ideea de inlocuire a fondurilor reduse prin diminuarea impozitului aplicat mostenirilor.La randul sau, ministrul Finantelor, Hans Eichel, nu a exclus majorarea impozitului aplicatdividendelor pentru a compensa diminuarea fiscalitatii pentru companii. Rezulatul proiectului propus ramane, deocamdata, incert. Opozitia conservatoare din Germania a afirmat, in prealabil,ca Guvernul intentioneaza sa reduca impozitul corporatist doar pana la 22%.Pe data de 10 aprilie 2006 germania reduce impozitul pe profit inca o data, ajungand la12%. Aceasta masura face parte dintr-un amplu proces de reforma a sistemului fiscal corporatistin care s-a angajat coalitia condusa de Angela Merkel. Informatia, publicata de saptamanalulDer Spiegel, citeaza surse din Ministerul de Finante care insista asupra necesitatii reduceriiimpozitului pe profit cu aproape 50%. Cu toate acestea, reprezentanti ai ministerului au precizatca informatiile reprezinta doar pure speculatii, insusi ministrul Steinbrueck refuzand sa facadeclaratii referitoare la reforma fiscala. 2.5. MAREA BRITANIE

Companiile britanice platesc mai multe impozite in comparatie cu cele europeneMarile companii britanice platesc un numar mai mare de impozite pe profit decatconcurentii lor din Germania, Franta si Elvetia, releva un studiu realizat de Guvernul MariiBritanii. Conform unui clasament anual privind valoarea adaugata, 185 din companiile britanicede top care au realizat profituri in 2007 au platit impozite in valoare de 12 la suta din profitul pecare l-au realizat.Ca o comparatie, companiile germane care se numara printre cele 750 de firme europenecare au realizat profituri importante au platit doar 6 la suta impozit pe profit, in timp ce in cazulcompaniilor franceze si elvetiene procentul a fost de 8 la suta. Financial Times estimeaza ca a c e s t e rezultate vor alimenta nemultumirile sectorului de afaceri care, la prima r e u n i u n e a grupului de lucru instituit de ministrul britanic de finante, Alistair Darling, in scopul de a revizui 10 competitivitatea sistemului de impozitare, va reclama nivelul prea mare al impozitelor aplicatecompaniilor.Alistair Darling a infiintat acest grup de lucru, compus cu precadere din reprezentanti aiconducerii companiilor multinationale, ca urmare a solicitarilor privind reducerea nivelului de 28la suta a impozitelor aplicate profitului realizat de companii, nivel despre care s -a afirmat ca adeterminat un adevarat exod al firmelor britanice catre tari unde acest impozit este mai mic. Premierul Gordon Brown a promis ca va diminua nivelul impozitelor aplicate companiilor atuncicand acest lucru va fi posibil, iar ministrul finantelor a anuntat ca cel putin va amana crestereaaccizelor la carburanti.Ministerul britanic de finante sustine ca, la nivelul G7, Regatul Unit are cel mai redusnivel al impozitelor pentru companii, insa alte tari ofera adesea reduceri generoase de impozite,ceea ce in practica inseamna ca firmele platesc impozite mai mici.Clasamentul privind valoarea adaugata, intocmit de Departamentul pentru Inovatie,Universitati si Meserii, masoara profitul realizat de companii prin calcularea costului bunurilor sis e r v i c i i l o r a c h i z i t i o n a t e d i n v e n i t u r i l e r e a l i z a t e i n u r m a v a n z a r i l o r . C e l e m a i m a r i 8 0 0 d e companii britanice au realizat in 2007 o valoare adaugata de 646 miliarde de lire sterline, in crestere cu 9,6 la suta fata de anul 2006.Nivelul valorii adaugate a inregistrat in anul 2007 un nivel de crestere mai rapid in alte tarim a r i , i n s a c o m p a n i i l e i n r e g i s t r a t e i n R e g a t u l U n i t d o m i n a c l a s a m e n t u l c e l o r 7 5 0 d e f i r m e europene care au inregistrat profituri semnificative. Companiile britanice genereaza aproape un sfert din valoarea adaugata a Europei.Raportul realizat de guvernul britanic mai arata si ca marile companii din regatul Unit p l a t e s c a c t i o n a r i l o r o p r o p o r t i e m a i m a r e d i n p r o f i t s u b f o r m a d e d i v i d e n d e s i d o b a n z i i n comparatie cu alte firme europene. Cu toate acestea, proportia din profitul realizat pe care oinvestesc pen tru durabilitatea si dezvoltarea afacerilor lor este mai mica decat in Germania sau Franta. 3.Impozitul la nivelul Uniunii Europene Companiile care platesc cele mai ridicate impozite pe profit sunt cele din Malta, unde ratade impozitare este de 35%. Spre deosebire, cele mai mici cote de impozit pe profit le platesc 11 companiile care au activitati in Bulgaria si Cipru, de 10%. In Romania, impozitul pe profitulcompaniilor este de 16%, al saselea cel mai mic nivel din UE. In ce priveste impozitele aplicate p e p r o f i t u l c o m p a n i i l o r , t a r i l e d i n U E a u t e n d i n t a d e a l e r e d u c e , i n 2 0 0 8 i n r e g i s t r a n d u - s e o scadere de 0,9 puncte procentuale fata de anul anterior.

Media in cadrul UE este de 23,59%, intimp ce in zona euro aceasta se situeaza la 26,45%.Firmele din UE doresc o formula unica pentru calculul impozitului pe profitSpecialistii in materie de impozite si taxe din cele mai mari firme din Europa sustin propunerea Comisiei Europene pentru o formula unica de calcul al bazei impozabile a profituluiaplicata la nivel european, a reiesit dintr-un studiu recent realizat de KPMG International. Lastudiu au participat directori financiari, directori si manageri din domeniul fiscal din peste 400 decompanii, incluzand cateva dintre cele mai mari firme din toate cele 27 state membre UE si dinElvetia. Sistemul propus de Comisie, cunoscut sub denumirea de Baza Unica Consolidata aImpozitului pe Profit (Common Consolidated Corporate Tax Base „CCCTB”) urmeaza a seaplica in paralel cu metodele de calcul existente in fiecare stat membru, companiile putand alegesa adopte sistemul pan-european sau sa aplice in continuare regulile nationale. Comisia spera canoul sistem sa fie pus la punct pana in 2010.Companiile care vor folosi formula unica valabila in Europa vor calcula totalul profiturilor obtinute de pe intreg teritoriul Uniunii Europene si apoi le vor realoca tarilor in care companiileau activitate economica, pentru a fi impozitate cu cota de impozit pe profit aplicabila in tarilerespective. O asemenea modificare ar facilita administrarea platii impozitului pe profit datorat decatre companiile care opereaza in UE, deoarece baza de impozitare ar fi calculata folosindu-se ometoda unica si nu separat cum este calculata in prezent pentru fiecare tara. Niculae Done, TaxPartner la KPMG Romania este de parere ca “desi s-au inregistrat progrese in reforma coduluifiscal in ultimii ani, una din dificultatile cu care se confrunta investitorii in Romania este birocratia sistemului fiscal. Simplificarea acestui sistem este esentiala, astfel incat propunereaComisiei UE ar fi un important pas inainte. Aceasta ar permite investitorilor care opereaza in maimulte tari UE sa aplice aceleasi principii pentru calculul impozitului pe profit ca si in alte state,ceea ce ar insemna ca ar aloca mai putin timp administrarii fiscale si mai mult timp dezvoltariiafacerilor. 12 Propunerea Comisiei ar stimula investitiile in Romania, precum si investitiiletransfrontaliere in general in intreaga Europa, incurajandu-se astfel dezvoltarea economica. Ideease bucura de sprijinul profesionistilor fiscali din Romania, dintre care 90% au sustinut propunerea Comisiei Europene, comparativ cu 78% din totalul profesionistilor din UE.Respondentii din Republica Ceha, Danemarca si Spania au fost cei mai entuziasti, 100% din eisprijinind initiativa in Italia, 96% au fost in favoarea propunerii, in timp ce in Grecia,Luxemburg, Polonia, Slovenia si Suedia s-a inregistrat o sustinere de 90%. Propunerea a fostsustinuta de 84% dintre respondenti in Germania, si de 80% in Austria, Finlanda, Ungaria siPortugalia. Printre cele mai sceptice tari s-a aflat Marea Britanie, cu un sprijin de numai 62% pentru planurile Comisiei, in timp ce in Irlanda si Slovacia 50% dintre respondenti s-au opus.Comisia a subliniat ca nu propune o cota unica de impozit pe profit la nivelul UniuniiEuropene. Dar 69% dintre respondenti au spus ca in plus fata de o baza unica de impozit pe profit ar dori sa aiba si o cota unica de impozit pe profit pentru intreaga Europa. Doar in Anglia,Cipru, Irlanda, Polonia si Elvetia majoritatea respondentilor a fost impotriva unei cote unice deimpozit pe profit. In Danemarca raspunsurile pro si contra s-au distribuit in mod egal, dar in toatecelelalte tari s-a inregistrat o sustinere puternica a acestei idei. Totusi, introducerea unei coteunice de impozit pe profit la nivelul UE ar fi un eveniment controversat si probabil ar intimpinao opozitie serioasa din partea publicului larg din multe state membre UE. Ar fi de asemeneafoarte dificil de implementat din punct de vedere politic. O cota unica de impozit pe profit lanivelul UE ar avea de asemenea implicatii negative pentru multe noi state membre UE, printrecare si Romania, care au o fiscalitate mai relaxata la nivelul societatilor comerciale.Dupa cum explica Patrick Leonard, Tax Partner la KPMG Romania, “ investitorii

sunt in principal atrasi in Romania de nivelul redus de 16% al cotei impozitului pe profit. Armonizareacu alte state membre UE ar insemna cresterea semnificativa a acestei cote si posibil revenirea laun sistem progresiv, ceea ce ar genera o opozitie puternica din partea guvernului si ainvestitorilor. Prin urmare, introducerea unei cote unice de impozit pe profit la nivelul UE nueste realista. Totusi, propunerea Comisiei UE pentru o baza unica de profit impozabil la nivelulintregii UE, lasand in continuare guvernelor nationale libertatea de a-si stabili propria cota deimpozit pe profit, este pragmatica si rezonabila. Ar simplifica impozitarea profiturilor companiilor care desfasoara activitati pe teritoriul UE, fara a afecta concurenta sau a restrictiona 13 libertatea guvernelor nationale de a-si stabili cote de impozit pe care acestea le consideracorespunzatoare.”Numeroase companii din intreaga UE au fost atrase de posibilitatile oferite de un sistem deimpozitare mai clar si o mai buna planificare a afacerilor ce ar rezulta in urma aplicarii uneiastfel de formule la nivelul Uniunii Europene. Curentul de opinie puternic in favoarea propunerilor Comisiei a fost surprinzator si majoritatea respondentilor au fost de parere ca nu vaavea loc o crestere a costurilor companiilor. Daca va fi implementata in Romania, aceasta masurava reprezenta un pas important in procesul de imbunatatire a mediului de afaceri, consolidandPiata Unica si dand companiilor posibilitatea sa desfasoare activitati in mai multe state membre,crescand astfel concurenta. Avantajele acestei propuneri reies clar si din sustinerea puternica decare se bucura din partea profesionistilor fiscali romani.Impozitul forfetar in cadrul uniunii europene“Din experienta altor tari care au implementat masuri similare a reiesit ca impozitul forfetar nueste solutia ideala, cu atat mai putin in criza. In aceasta perioada, statele europene care aplicaimpozitul forfetar urmaresc eliminarea progresiva a acestuia (spre exemplu, Franta), tocmai invederea sustinerii economiei”, explica, Iuliana Craiciu, avocat asociat la Musat&Asociatii. “InUngaria exista o taxa de acest gen, care a fost numita taxa de solidaritate, dar a fost considerataneconstitutionala, si de la 1 ianuarie 2010 va fi abrogata”, afirma Dan Schwartz, managing partner la SCOT&Company. Taxa minima pe profit din Ungaria prevede ca, daca o firma obtineo marja de profit mai mica de 2% din cifra de afaceri, ea ar trebui sa plateasca impozitul pe profitde 20% pe cei 2%, adica o cota de 0,4% din cifra de afaceri. Firma poate refuza sa plateascataxa, caz in care trebuie sa completeze un formular justificativ. De altfel, Franta si Ungaria suntexact tarile din care s-a inspirat Ministerul roman de Finante cand a decis adoptarea forfetarului.Franţa aplică un impozit forfetar anual plătit de toate firmele, scutite fiind doar companiilenou-înfiinţate cu un capital care constă în proporţie de peste 50% din aporturi în numerar (pentru primii trei ani de activitate), precum şi organizaţiile non-profit. Impozitul forfetar anual este plătit indiferent dacă firmele obţin profit sau înregistrează pierderi şi este calculat în sumă fixă înfuncţie de cifra de afaceri anuală. Ungaria aplică un impozit minim alternativ care presupune 14

compararea bazei impozabile, determinată potrivit regulii generale pentru impozitul pe companii,cu o bază minimă impozabilă constând în diferenţa dintre veniturile totale şi costul bunurilor vândute sau al serviciilor prestate la care se aplică o cotă de 2%. 4 . C O N C L U Z I I

Exista state in lume care nu percep afaceristilor impozit pe profitul comercial. in UniuneaEuropeana avem patru astfel de exemple: Cipru, Luxemburg, Malta si Republica Ceha. StateleUE cu un impozit pe profit mic sunt: Bulgaria cu 10%, Irlanda cu 12,5%, Lituania, si Letonia cu15%. Trei state ale Uniunii Europene, Romania, Estonia si Bulgaria, practica un impozit pe profitde 16%. Urmatoarele sunt Slovacia si Polonia care percep 19%, conform unui studiu al BanciiMondiale.Un impozit pe profit de 25% este practicat de: Germania, Austria si Slovenia. UrmeazaFinlanda cu 26%, Portugalia cu 27,5%, iar Suedia si Danemarca practica un impozit pe profit de28%. Aceeasi taxa este in Regatul Unit de 30%. Celelalte sapte state membre au un impozit pe profit care depaseste 30%. Astfel, Olanda are 31,5%, Grecia 32% iar Italia 33%. Belgia percepe pe profit o taxa de 33,9% iar Franta se situeaza pe locul 2 in topul tarilor cu cel mai mare impozit pe profit. Pe primul loc in clasamentul tarilor cu cea mai mare taxa pe profit se afla Spania cu35%. Una peste alta, se pare ca statele dezvoltate economic practica o taxare mult mai mare aimpozitului, dublata insa de conditii de facilizare a ajungerii companiilor la acest rezultat final.In ceea ce priveste impozitarea profitului companiilor pe plaiurile mioritice, trebuie sa maimentionam faptul ca, in afara cotei standard de 16%, codul fiscal prevede posibilitatea pentrumicrointreprinzatori de a opta pentru un impozit pe cifra de afaceri. Pentru 2007 acesta a fost de2%, urmand ca el sa creasca in 2008 la 2,5% iar in 2009 sa ajunga la 3%. 15 BIBLIOGRAFIE 1. www.9am.ro 2. www.adevarul.ro 3. www.newschannel.ro 4. www.findnews.ro 5. www.sfin.ro 6. www.curerulfiscal.ro 7. www.impozitesitaxe.ro 16