Ideologie-si-semnificatii-semiotica.pdf

Ideologie și semnificații John Fiske

Ilustrația 16 din revista Seventeen are ca heatpoint „zona în care dispare copila și începe femeia”. Altfel spus, este ilustrată trecerea de la copilărie la maturitate a sexului feminin. Revista evidențiază însă aspecte nerealiste, care alimentează dorința unei perfecțiuni inexistente, toate acestea având scopul final de a servi intereselor bărbaților din clasa de mijloc. Acțiunea ideologiei prin intermediul „simțului comun” Se referă la acțiunea ideologiei prin intermediul simțului creat pe criterii de clasă. Un aspect important al acestei ilustrații este accentul care cade pe aspectul fizic și caracterul casnic al femeii în general, ele fiind prezentate nu ca entități individuale, ci prin prisma soților.

Ilustrația dirijează privirea în partea de jos, dintre reprezentarea ideală a familiei spre o tânără îmbrăcată în stil tradițional, care dă impresia de abandon sexual prin șuvițele rebele ale părului și prin mișcarea șoldurilor. Semnul-cheie al fotografiei îl reprezintă șorțul. Virgulele ezitante repreduc nesiguranța tinerelor femei; se încearcă astfel interpelarea cititoarei ca fiind o adolescentă. Șorțul reprezintă punctul cheie al fotografiei căci ilustrează trecerea de la fată la femeie. Funcția acestui accesoriu vestimentar este de a ajuta femeile să se păstreze curate. Munca femeii reprezintă lucrul care îl abilitează pe bărbat să se poziționeze drept capul familiei.

Aspectul de flirt din josul paginii este ilustrat grafic cu scopul de a atrage bărbatul, pe care femeia îl va servi pentru tot restul vieții ei. În coloana din stânga, cele trei femei se definesc prin aspectul fizic. Acest aspect este unul de pasivitate, copilăreală și supunere. Accentuarea ochilor și a gurii nu este întâmplătoare, se încearcă astfel infantilizarea subiectului. Postura corpului acționează în același modconform lui Goffman, acest lucru este caracterizat drept submissive body cant (înclinarea submisivă a corpului). Aceste posturi sunt adresate bărbatului puternic, care stă drept, dintr-o poziție de supunere.

Fotografia din centrul ilustrației de pe partea stângă este și ea infantilizată. Celălalte două modele reprezintă întruchiparea maturității sexuale. Aceste modele induc ideea de fuzionare dintre joaca fetei și munca femeii. Implicația este că moda/aspectul reprezintă ocupația principală a femeii. Coloana din dreapta - una dintre funcțiile sale ideologice este de a transfera semnificația cuvintelor din titlu (natural, conștient, adevărat, real) înspre semnificațiile feminității propuse de restul coloanelor. Preocuparea potențială a cititorilor este dislocată înspre o preocupare pentru mediul înconjurător. (disclocarea este un termen împrumutat din teoria freudiană a visului).

Această relație disclocată între machiaj și poluare se află în subtextul apectului gen „Eu nu mă machiez niciodată” al noilor farduri scumpe, căci ele sunt aproape invizibile și nu poluează fața. Un alt termen utilizat în analiza ideologică este acela de încorporare (se referă la procesul prin intermediul căruia clasele dominante iau elemntul de rezistență opusă de clasele subordonate și le utilizează pentru a-și menține statutul, în loc să încerce să-l schimbe). Legând mișcări sociale de grija pentru natură, încorporarea deghizează un fapt politic: capitalismul care cauzează poluarea. Capitalismul este însă sistemul care aduce și soluția, căci astfel se produc bunuri de care are nevoie o fată pentru a-și schimba înfățișarea în tranziția spre femeie.

O altă practică o reprezintă mercantilismul. Capitalismul produce mărfuri, astfel încât a face ca mărfurile să pară naturale reprezintă preopcuparea principală a majorității practicilor ideologice. Apar astfel produse prin care se încearcă întruchiparea soluției de rezolvare a problemelor. Șorțul, cartea de bucate, stilul de coafuri, machiajul, vestimentațiatoate acestea „rezolvă” problema tranziției de la fată la femeie.

Coperta revistei Seventeen (fotograma din serialul The Waltons) definește familia prin intermediul bunurilor de consum- masa imensă, scumpă (unitatea familiei). Casa încăpătoare, confortabilă, hainele, florile, argintăria alătuiesc tabloul prosperității clasei de mijloc. Restul revistei este plin re reclame, articole de modă, rubrici de sfaturi și pagini de ficțiune care promovează diverse produse. Corpurile femeilor și viețile lor sunt construite ca un set de probleme, pentru care unica soluție o reprezintă produsele promovate în paginile revistei Seventeen.

Rezistențe Această pagină de revistă este un bun exemplu de hegemonie în acțiune, însă hegemonia are nevoie de un mod de acțiune mai puternic, căci intră în contradicție cu multe dintre experiențele cotidiene ale tinerelor. Prin hegemonie se obține consimțământul tinerelor la sistemul care le dezavantajează. În consecință, analiza ideologică tinde să accentueze coerența textelor, felul în care toate elementele sunt legate într-un întreg pentru a da o semnificație poveștii capitalismului patriarhal al rasei albe.

Privirea care semnifică „nu port niciodată machiaj” reprezintă o strategie de încorporare a rezistenței multor tinere femei la practica ideologică de accentuare a trăsăturilor. Multe femei simt că machiajul reprezintă o trădare în favoarea sistemului și că, prin această practică, se vând ieftin, prin acceptarea unei identități sociale sa a unui sens al sinelui care nu mai este propriu. Concluzii: Teoria hegemoniei ia în calcul și semnificațiile mai puțin tradiționale ale femeii, cu scopul de a le provoca și poate chiar modifica personalitățile dominante.