Etica Virtutii.pdf

Capitolul 12

INTRODUCE?:E it eTlcA

Etica virtutii

Ar trebui sa renunfam Ja concepte preclim "obligatie ~i "datorie ", rna; exact "obligatie morala " $; "datorie mora/a ", ca ~j J;; eel de "coreet/ incoreet din punct de vedere moral" sau la sensu! moral a/lui Arebuie .... ... Ar fi mult rna ; bine daca, in loc de ... incoreet din punct de vedere mora/", am (a/os; termeni precum "nesincer, "desfranat ", "nedrept", N

G.E.M. Anscombe, Modem Moral Philosophy (t 958)

12.1. Etica virtutii $i etica actiunii corecte cand reflectam asupra unui subiect, este foarte important sa vedem ell ce intrebari incepem. In Etica nicomahica a lui AristoteJ (cca 325 i. Hr.).intrebante centrale sunt despre caracter. Aristotet incepe prin intrebarea "Ce este bineie omului?", ~i raspunsullui este cit "binele omului este 0 activitate a 5ufletului in conformitate eu virtutea". Pentru a in\elege etica, decL trebuie sa intetegem ce anume face ca 0 persoana sa fie virtuoasa, iar Aristotel. pasionat de detalii, acorda mult spatiu pentru a discuta virtuti particulare precl;lm curajul, stapanirea de sine, generozitatea ~i sinceritatea. Omul bun este omul cu un caracter virtuos ~L astfel, virtutile sunt considerate a fI obiectul eticii. D~i acest mod de gandire este asociat frecvent cu numele lui Aristotel. totu~i el nu ii apartine doar lui - este, de asemenea, tipul de abordare al lui Socrate, Platon ~i al multor altor g;mditori antici. Toti abordau subiectul prin intrebarea: Ce lrasaluri de earacler fae ea 0 persoana sa fie buna? ~L ca atare, "vi rtutile" ocupau un Joc central in toate discutiile lor. eu timpul insa, acest mod de a gandi morala a ajuns sa fie neglijat. Un nou set de idei a fost introdus 0 data CU aparitia cr~tinismului. Cr~tinii, ca !';Ii evreiL erau monotei~ti care vedeau in Dumnezeu un

lSS

legiuitor, ~i pentru ei conduita ecr:ecta insEmna supunerea in fata poruncilor divine. Grecii concepea.-t ~ati,!lne:a ca sursa inteJepciunii practice - v iata virtuogjsa era inse~l~rE.bilit p -entru eL de ratiune. Dar Sf. Augustin, ganditorul cr~tin din sE.eolul c.l patruJea, Care avea sa fie extrem de influent.. s-a indoit dE.: ra~iune ~i a sustinut ea bunatatea morala depinde de supunerea in f2ta "oin~ei ]ui Dumnezeu. Ca atare, aunci cand gimditorii medievaH ctl:3cutau despre virtutL 0 faceau in contextut Legii Divine. "Virtu~i1e -;eotogice" - credinta, speranta, milostenie !';Ii, bineinteles, supune/e - ajung in centrul diseutiei. Dupa Rena!';ltere , filosona rtl:>r3la a inceput din nou sa fie secularizat<\, dar filosofii nu s-au reb tors la rr.odul grecilor de a gandi. in schimb, Legea Divina a fost inlocL ita. eu eebivalentul sau seeularizat Lumit Legea Horala. Legea Moraia, c.espre ea:-e se spunea ea izvora~te cin ra~iunea umana mai degraba decal din su:-sa. divina, era conceputa ca fiind un sistem de reguli care sjJ~c ncau care aetiuni sunt corecte. Datoria noastra ca agenti morali, s<: s?unea , era aceea de a respecta oirectivele ei. Astfel , filosofii mc-r"li ai rnoderniUitii au abordat subiectul punanp 0 intrebare fundam~ntai diferita de cea pe care ;;i~o puneau antiCii. in loc sa intrebe: ::€. trasaturi de earacter fae ea 0 persoana sa fie buna?, ei incepem. 0..1 intre:)area: Ce este corect sa faeem? Aeeasta j-a condus intr-o d:rectie diferita. Ei au ajuns sa dezvolte teorii nu ale virtutiL ci a.c corcctitJdinii ;;i o~ligatiei : Fiecare persoana trebuie sa :.:lca ceea ce promovea za cel mai bine propriile sale interese (E£oismul e:ic). Trebuie sa facem ceea ee prorr.oveaza ce3 mai mare fericire pentru eel mal mare numar de oame:1~ (Utilitarlsmui). Datoria noastra este aceea de c urma reguli despre care putem In mod consistent sa vrem sa fie I~gi uni-,ersale - adica reguii pe care am accepta sa Ie respecte bti oamer.ii. in toate circumstantele (Teoria lui Kant). Este coreet sa respectam ace:e reguli pe care oameni rationali care l~i iau in cor.siderare propjil~ interE·se pot eadea de aeord sa Ie stabileasca in avantajul lor rcciproc (Teoria contractului social). Acestea sunt cur,oseutele teo~J care au dominat filosofia moraia moderna incepimd eu seeoiul ai X\':II~lea.

12.2. Ar trebui

sa

ne intoarc:em la elica virtutii?

in ultimii ani. unii filosofi au sU.3ti:1ut 0 icee radical a: ei au sugerat ca filosofia moraJa moderna este ir sLare de faliment 9i ca, pentru a 0 salva, trebuie sa ne intoarcem la nodul de gandire aristotelic. .

Aceasta idee a fost sus\inuta pentru prima data in 1958, atund cand distinsa filosoafa engleza G.E.M. Anscombe a publicat in revista academica Philosophy un articol intitulat "filosofia morala moderna". in acel articaL ea sugereaza ca fiJosona moraia moderna se ana in eroare, deoarece ea se bazeaza pe notiunea incoerenta a unei "Jegi" care nu ar fi opera vreunui iegiuitor. Chiar conceptele de obligatie, datorie -?i corectitudine, asupra carora filosofla modern a morala [.<;ii concentreaza atentia, sunt inextricabiliegate de aceasta idee absurda. Ca atare, conchide ea, trebuie sa incetam a ne mal con centra atentia asupra obligatieL dato!iei ~i corectitudinii. Trebuie sa abandom3.m intregul proiect pe care filosofla morala modern a l-~a urmat -?i sa ne intoarcern, mai degraba, la abordarea lui Aristotel. Aceasta inseamna ca notiunea de virtute ar trebui sa ocupe iara-?i locul central. In urma articolului lui Anscombe, au aparut 0 'multime de carti -?i de eseuri care discuta virtu tile, iar "teo ria virtutii" a devenit curand o optiune importanta in filosofia morala contemporana. Totu-?i. nu exista un nucieu doctrinar asupra caruia toti ac~ti filosofi sa fi cazut de acord. In comparatie cu teorii precum utilitarismu(' teo ria virtutti se afla inca intr-o stare incipienta. Totw;>L teoreticienii virtutii sunt uniti prin credinta ca fitosofia morala moderna se afla pe un drum gr~it -?i ca se impunea 0 reorientare radicala. in cele ce urmeaza, Yom vedea mai intai cum anume se prezinta teoria virtutii. ApoL Yom discuta cateva dintre argumentele ce au fost aduse In favoarea ideii ca etica virtutii este superioara altor mOduri mai modeme de abordare a subiectului. ~i, in finaL yom discuta daca ,,0 intoarcere la etica virtutii" este realmente 0 optiune viabila.

12.3. Virtu/ile

o teorie a virtutii trebuie sa aiba cateva componente. Mai intai, trebuie sa contina 0 explicatie a ceea ce este virtu tea. Apoi, trebuie sa contina 0 Iista care sa specifice care trasaturi de caracter sunt virtuti. Apoi, trebuie sa contina 0 explicatie care sa arate de ce este bine ca 0 persoana sa aiba aceste calitati. ~i, in final, teo ria trebuie sa ne spuna daca virtutile sunt acelea-?i pentru toti oameniL sau daca difera de la persoana la persoana sau de la cultura Ja cultura. Ce este virtutea? Prima intrebare care trebuie pusa este: Ce este o virtute? Aristotel a sugerat un raspuns posibil. EI spunea ca 0 virtute este 0 trasatura de caracter care se manifesta in actiunile bazate p.e deprinderi. Virtutea sinceritatii nu este detinuta de cineva care spune

157

INTRODUCERE IN ETlcA

James Rachels

156

adevarui doar ocazional sau atunci cane. este in avantajul sau. Persoana sincera spune adevarul ca 0 chestiune de principiu; actiunile sale "izvorasc dintr-un caracter statornic ~i neschimbator". Acesta este un inceput, dar nu este de ajuns. Nu sunt distinse astfel virtutile de vicii, deoarece ~i viciile sunt trasaturi de caracter manifestate tot in aqiuni bazate pe deprinderi. Edmund L. Pincoffs. un mosof de la Univ.yrsitatea statului Texas, a facut 0 sugestie care ar rezolva aceasta problema. Pincoffs sugereaza ca virtutile ~i viciile sunt trasaturi la care ne referim atunci c.and decidem daca sa cautam sau sa evitam compania unei anumite persoane. "Preferam anumite genuri de oameni :;i evitam altele", spune el. "Proprietatile de pe lista noastra (de virtuti vicii) ?ot folosi drept temeiuri pentru a prefera sau a evita pe cineva." cautam companla oamenilor pentru scopuri diverse, ~i acest lucru marcheaza 0 diferenta in privinta virtuti10r care sunt relevante. Cand cautam un mecanic auto, dorim pe cineva priceput, cinstit ~i con.;;tiincios; cand cautam un profesoL d'Jrim pe cineva care este cunoscator, se exprima cJar ~i are rabdare. Astfel, virtut ile asociate cu repararea ma-?inilor sunt diferite de cele asociate cu predarea. Dar noi evaluam, de asemenea, oamenii ca oameni intr-un sens mai general: ~L astfeL avem conceptul nu fh.imai al unui mecanic bun sau al unui profesor bun, ci ~l al unui om bun. Virtutile morale sunt

ii'

virtu tile unui astfel de om. Preluand indiciul lui Plncoffs, putem deci defini 0 virtute ca 0 tnlsatura de caracter, manlfestata in actiunile intrate in deprinderi, pe care 0 persoana este bine sa 0 aiba. Care sun! vir!ulila? Care sunt deci virtutile7 Ce trasaturi de caracter trebuie incurajate la fiinte1e umane7 Nu exista un raspuns concis, dar iata 0 lista par\iala: buntttate

clnste

chlbzuinta

polltete

bunttvolnta

incredere in sine

mila

generozltate

autocontrol

con~tilnclozitate

~Incerltate

autodlsclpJlna

spirit de cooperare

httrnicie

independent a

curaJ

dreptate

tact

amabilltate

loialitate

preca ut 1e

devotament

cumpatare

tolerant<'

159

James Rachels

INTRODUCERf: IN ETlcA

Lista po ate n, bineinteles, extinsa prin adaugarea altar trasaturi. Dar acesta este un inceput rezonabil.

Mai degraba am fj preferat ca el sa se fj purtat altfeJ. Dar totu~i nu prea pare foarte corect nici sa spunem ca e) nu este eurajos - la urma urmelor. priviti cum se comporta in fata perieolului. Pentru a seapa de aceasta problema, probabil ca ar trebui sa spunem pur ~i simplu ca el da dovada de doua trasaturi de caracter, una care este admirabila (tenacitate in fata pericolului) ~i alta care I1U este astfel (consim\amantul de a apara un regim vrednic de dispret). EI este. intr-adevar. curajos, -5i curajul este un lucru admirabil; dar pentru ca eJ i9i manifesta eurajul pentru 0 cauz.a rea, comportamentul sau este per ansamblu rau . 2. Generozitatea. Generozitatea reprezinta eonsimtamantul cuiva de a·~i cheltui resursele pentru a·i ajuta pe altii. Aristotel spune ca. la fel ca ~i curajuJ . ~i aceasta este 0 medie intre extreme: se ana undeva intre avaritie ~i risipa. Avarul da prea putin. risipitorul da prea mull. Dar care este masura corecta? Raspunsul depinde pana la un anumit punct de conceptia etica generala pe care 0 adoptam. lisus. un alt invatator antiC important. spunea ca trebuie sa dam tot ee avem pentru a-i ajuta pe saraci. Detinerea de bogatii. in conditiiJe in eare saraeii mor de foame. era pentru el inacceptabila. Aceasta a fost privita de catre cei care I-au auzit ca 0 invatatura mult prea asprit. ~i a fost in genere respinsa. ~i astazi ea este respinsa de majoritatea oamenilor, chiar ~j de eei care se considera sustinatorii lui. Utilitari~tii moderni sunt, cel putin in aceasta privinta. descendentij morali ai lui Jisus. Ei sustin ca, in oriee cireumstante, trebuie sa faeem Ceea ce produce cele mai bllne eonseeinte pentru toti cei implicatL Aceasta inseamn;; ca trebuie sa rim genero~i pima cand se atinge punctul in care a da in continuare bani aJtora inseamm) a ne face mai mult rau noua in~ine decat bine altora. De ce resping oamenii aceasta idee? Partial. este 0 chesUune de egoism: nu vrem sa devenirn saraci dandu-Ie altora tot ee avem. Dar mai exista in plus problema ca. adoptand 0 asemenea politica. am fi impiedicati sa traim 0 viata normala. Aici nu sunt implicati doar banii. oj ~i timpu\. Vietile noastre cons tau in proiecte ~i relatii care necesita o investi\ie considerabila din ambele resurse. Un ideal de ..generozitate" eare Cere sa ne cheltuim banii ~i timpul, a.~a eum all recomandat utilitari~tii ~i lis us. ar necesita sa ne abandonam vietile noastre obi~nuite ~i sa traim foarte diferit. o interpretare rezonabila a cererilor pe care Ie ridica generozitatea ar putea c1ed suna in felu] urmator: ar trebui sa fim genero~i eu resursele noastre in masura in Care aceasta ne-ar permite sa ne trrum viata de zi eu zi lntr-o maniera cat de cat satisfacatoare. Totu~i. ehiar ~i aeeasta interpretare las a loe unor intrebari ciudate. "Vie~ile de zi ell zi" ale unora sunt destul de extravagante - sa ne gandim la un bogata~ a carui viata

158

in " ce constau aceste virtu Ii? Una este a spline, jntr-un sens general. cil trebuie sa fim con~tiincio~i ~i milo~j; ~i ell lolul altceva este a incerca sa spui exact in ce (Dnstau aceste trasaturi. Fiecare dintre virtuti are caracteristicile ei specifice ~i ridica problemespecifice. Nu este aiei Joeu) potrivit sa analizam taate virtutile indicate in lista noastni, dar vom examina pe scurt patru dintre ele. I. Curaju/. Pentru AristoteL virtu tile sunt ni~te medii aflate in echilibru intre extreme: 0 virtute este "media prin raportare la doua vicii: eel al excesului ~i eel al insuficientei". Curajul este 0 medie intre extremele la~itatii ~i temerita\ii - este 0 la~itate sa fugi din fa\a tuturor pericolelor; insa este 0 temeritate sa ri~ti prea mult. Despre curaj se spune uneori ca este 0 virtute militara, deoarece este evident necesara realizarii misiunii soldatului. Soldatii iau parte la batillii ; in batalii pericolul este la tot pasul; ~i. astfel. fara curaj bataliile ar fi pierdute. Dar nu numai soldatii au nevoie de curaj. Curajul este necesar oncui intampina pericole - in diferite momente, toti Je Yom intampina. Un carturar care duce 0 viata retrasa ~i Iipsita de pericole studiind literatura medievala poate parea chiar opusul unui soldat. Totu~i, eJ se poate imbolnavi ~i poate avea nevoie de curaj pentru a suporta 0 operatie periculoasa. Dupa cum spune Peter Geach (un filosof englez contemporan): "Curajul este eeva de care avem eu totii nevoie pana la unna ~l ceva de care este nevoie in mod constant in viata obi~nuita: au nevoie de el femeile care au eopii. toti oarnenii, deoareee au corpuri vulnerablle, minerii ~i pescarii. ~i otelani ~i ~orerii de camioane." Atata vreme cat luam in considerare doar "cursuJ obi~nuit aJ vietii". natura curajului pare neproblematica. Dar circumstantele exlraordinare prezinta tipuri de cazuri mai problematice. Sa luam in considerare, de exemplu, un sold at nazist care lupta viteje~te: el infrunta fara sa tremure situatii riscante. dar face acest lucru pentrll 0 cauza rea. Este el curajos? Geach sustine ca, in ciuda aparentelor, soldatul nazist nu poseda deloc virtutea curajului. "Curajul pentru 0 cauza nedemna", spune el, " nu este 0 virtute; ~i inca ~i mai putin este curajul pentru 0 cauza rea. Prefer, intr-adevar, sa nu numesc "curaj" aceasta infruntare nevirtuoasa a pericolului." Ideea lui Geach este u~or de inteles. Numind soldatul nazist ..curajos", parem sa·j iaudam actiuniie. ~i noi nu am dori sa-Ilaudam.

160

James Rachels

zilniai include consumul unor bunun de lu x rara de care el s-ar simti fJ1Jstrat. Se pare deci ca virtutea generozita\ii nu poate exista in contextul unei vie\i prea somptuoase, mal 31es cand a1\ii nu-~i pot satisface nici macar nevoile de ba z8.. Pentru a fc.-.ce " re zonabila" aceasta interpretare a pretentUlor pe care Ie ridica generczitatea. avem nevoie de 0 conceptie despre viata de zi eu zi care sa nu fie ea insa~i prea extravaganta. 3. 5incen"tatea. 0 persoana sincera es te. mai intai de teate, 0 persoana care nu minte. Dar est"! acest lucru suficient? Exista ~j alte modalitati de a induce oamenii in eroare. Geach ne spune povestea Sfantului Athanasiu5, care "in timp ce vas lea pe un rilu a fast Intrebat d e persecutorii care vasleau in directia opusa: ~U nd e este tradatorul Athanasius?" KNu foart e departe". a raspuns voios Sfantul ~ i a trecut mai d eparte nebimuit", Geach aproba trucul lui Athznasius, chiar daca el crede Cill ar fi fost incorect sa spuna 0 min ci una fati~a, Minciuna, crede Geach, es te intotdeauna interzisa: 0 persoana care poseda virtutea sinceritatii nu o va lua niciodata in caicul. Intr-adevar, in viziunea lui virtu tile sunt dispo zi\ii de caracter Care pur ~ simplu elimimi din caic lii aqiunile care sunt incompatibile CU ele. ;'ii~te oameni sinceri nu vor minti. a~a incat ei vo r fi nevoi\i sa gaseasca alte modalita\i de a face fa\a situatiilor dHicile. Athanasius era suficient. de inteligent pentru a se descurca astfel. El a spus un · ad~a.r, chiar daca un adevar in~ei a tor. Evident, este greu de inteles dE. Ce trucullui Athanasius nu reprezinta ~i 0 dovada de n esinceritate. ~~principiu care sa nu fie arbitrar ar aproba inducerea oamenil or in eroan~ printr-un mUloc, dar nu prin altul? Dar, indiferent de ceea ce cred€ l n despre asta, problema mal importanta este daca virtutea necesita respe:tarea regulilor absolute. in pri vi nta sincerita~ii. putem distinge doua .::onceptH asupra chestiunii:

1. Aceea ca 0 persoana sincerz. nu va minti niciodata.

~i ' (

2. Aceea ca 0 persoa na sincerE nu va minti niciodata, cu excePtia unOr circumstante , rar intainit e In care exista temeiuri constrangatoare pentru a rrJnti. Nu exista un temei evident pentru a al.\..epta pnma conceptie. Dlmpotriva, exista temeiuri p entru a 0 prefera pe a doua. Pentru a intelege de ce, trebuie doar sa vo!dem de ce minciuna este un Jucru n3.u. Explicatia poate Suna in felul urmator: AbiUtatea noastra de a trai kmpreUna i n comunitati depinde de capacitatile noastre de comunicare. Vorbim unul cu altul, citim scrierile altora, schimbam informatii ~i opinii, ne exprimam unuJ

INTRO DUCERE i N l.:.TIeA

."',

altuia dorinteJe, facem promisiuni. punem ~i raspunde.m ta La ' ~ i multe altele, Fara toate aees te schimburi, via~'a SO" - Ij imposibilil. Dar pentru ca aceste schimburi sa reu~easca. ~ putem presupune ea exista anumite reguli care se aplica: bel ­ ne putem bizui pe faptul ca vom fi sinceri unul cu altul. Mai mult, atunci cand eredem pe cinev~ pe cuvant. dt;.\'EIIIIliiII=o vulnerabili intr-un anume sens. Acc eptand eee~ ce spun c~ modificandu-ne opiniile in conformitate eu ceea ce spun ac~ ooi n e lilsam bunas tarea noastra in mainile lor. Daea ei spun adevMul. totul este In regula. Dar. daea. mint. noi ne yom aiege eu ni~te opinn false; daca actionam pe baza aeelor opinii, yom f~ee lueruri prost~. Aceasta este din ilina lor: noi am avut incredere in ei ~i ei ne-au dezamagit. Aceasta expliea de ce a fi mintit de cine va este un lucru, categorie,jignitor. Minciuna este in esenta 0 violare ~ increderii. (Aces t lucru ex pliea , printre altele, ~i de ce minelunile ~i "ade varurile in~elatoare" sunt indistincte din punct de vedere moraL .$i unele, ~ i celelalte pot viola .l iKrederea in acela~i feJ.) Totu;;i, nimie din toate acestea nu implica f~ptul ca sinceritatea este singura valoar.e importanta sau ca avem obligatia de a fi sinceri cu orkin e, indiferent cine ar fi .!li ce ar pune la cale. Autoapararea noastra este de. asemenea 0 ehestiune importanta, In special protecti~ noastra impotriva celor care ar putea sa ne faea rau pe nedrept. Cand acest fapt intra in cO Il.~ict" cu regula care interziee minciuna, este rezonabil sa credem ca ei are priorit~te. sa presupunem ea Sf. Athanasius ar fi s pus persecutorilor "Nu 11 cun osc" , ~i ca rezultat ac~tia ar fi plecat mai departe intr-o eautare inutil a. Mal tarziu , ar fi putut ei sa se plimga cu indrept.atire ca el Ie-a violat increderea? Oare nu au pierdut ei orice drept de a obtine ~devarul de l~ el atunei cimd au pornit pe nedrept perseeutiile lmpotriva lui? 4. Loialitatea fa(a de familie $i prieteru. La inceputul dialogului platonician Euthyphron, Socrate ana ca Eutbypbron , pe care il intalnise la intrarea in tribunaL venis€: acoio pentru a·j intenta tataiui sau un proces de crima. Socrate i~i exprima uimirea in fata acestui fapt ~i se intreaba daca se euvine ca un fiu sa aduca acuzatii impotriva tatalui sau . ELlthyphron insa nu vede niei 0 neeuvii nta in asta: pentru eL 0 crima este 0 crima. D in pacate, problema nu este solutionata, deoarece disc u\ia lor se indreapta catre alte subiecte. ldeea ca, 'lin punct de ved ere m oral, avem 0 rela\ie speciala cu familia ~i priFtenii este, binein\eles. cu noscuta. Noi nu ne purtam fa\a de famiJie ~i de prleteni a~a cum ne purtam fala de straini. Suntem lega\i de ei prin dragoste ~i afec\iune, ~i ceea ce facem pentru ei nu am fa ce pentr u oricine. Dar aiei nu e yorba doar de a fi mal binevoitor

162

I NTR(IDUCERE i N ETlcA

James Rachels

ra ~a

d e cei pe ca re ii placi. Natura relatiei n02stre eu familia ~i eu prietenii este dife rita d e cea a re latiei noastre eu alti oameni. iar 0 parte a diferen \ei consta in aceea ca responsabilitali/e §i datoriile noastre sunt diferite. Aceasta pare a fi 0 parte integranta a ceea ce inseamna prietenia. Cum a!? putea sa. fiu prietenu\ tau

rara

sa am

datoria de a rna purta rata de tine cu 0 considera\ie speciala? Daca am dori 0 d::wada a faptului ca o3rl?enii sunt in mod esential ni§te mnte social e, el(ist enta prieteniei ne-ar of~ri exact acest lucru. Dupa cum spune Aristotei. .. ntm eni nu aT ale.ge sa traiasca raTa prieteni, chiar daca aT avea taale ceielalte bunuri": "Cum ar putea fi protejata $i men~inuta prosperitatea rara prieten!? Cu cat este mai mare aceas ta prosperitate. cu at:itt sunt mai maTi ~i riscurile pe care ac€asta Ie aduee cu sine. De asem~nea, in saraeie sau in cazul altor necazJri oamenli ered ca singui-ullor adapost este oferit de prieteni. Plietenii ii ajutil pe eei tineri sa evite gr~elile: iar eelor batrani Ie o fera ingrijirea $i aj uto rul n ecesa r, data fiind pute rea seazuta de actiune ad usa d e babi mete. N

Desigur, prietenH ofe ra aju tor, dar beneficUe prieteniei co nstau in mult mai mult decilt simplul ajutor material. Din punct de vedere pSihologic. fara prieteni am Ii pierdu\i. Triumfurile noastre par goale daca nu avem prieteoi cu care sa Ie imparta!iiim, ~i e~ecuril e noastre devin suportabil e datorita in\elegerii lor. Chiar ~i stima de sine depinde de asigurarile date d e prieteni: intorcandu-ne afeqiunea, ei confirma valoarea noastra ca flinte lImane. Daca avem nevo-i e de prieteni, trebuie sa 2vem !iii trasaturil e de caracter care ne permit sa fim prieteni. in fruntea Iistei de trasaturi sta !iii loialitatea. Pe prieteni te poti bizui. Prietenii raman impreuna chiar ~i atunci cand situa\ia este grea, ~i chiar ~i atunci cand, obiectiv vorbind, prieten ul ar pLitea merita sa fie abandonat. Ei i~i gas esc scuze unii altora; iarta jignirile ~i se ab\in de la judec2\i prea aspre. Exista, bineinteies, ~ i limite : un eori, un prieten es te singurul care ne poate spune adevaruri dUTE: d espre noi in ~ ine . Dar critica este acceptabila daca vine din partea }:rieteniior, deoarece!iitim ca,!iii daca ne dOjenesc in particular, ei nu ne vor face d e ru~ in e in prezenta altora. Nimic din toa te acestea nu inseammi ca nor nu avem datorii fata, de aJ~i oameni, fi e €i ~ i strai ni. Dar exista diferite datorii care se asociaza cu diferite ',irtuti. Marinimia generalizata este 0 virtute ~ i poate cere multa osteneal;~, d'ar nu cere pentru Etraini acela!iii grad de grija pe care il avem pentni prieteni. Dreptatea este 0 alta virtute; ea cere un tratarnent impartial aplicat tuturor. Dar, deoarece prietenii

163

sunt loiali unul altuia, cererilc dreptatii sunt ~)(.tse in pra·:.tica intre ei intr-o mai mica masura. Din acest motiv este surprins Socrate ca-.::I audc co Euthyphron ii intenteaza proces tatalui sau. Relatia pe caJe .J a\·em cu membrii familiei poate fi inca ~i mai stransa decat ce3 CL prizLerii; !ii i, as tfeL oricat de mult am admira pa8unea pentru drr::~Lc.te E lui Euthyphron, putem fi totu~i uimiti de faptcl ca Euthyphror, a putL>l: sa a.ibil fa\a de tatal sau aceea~ i atitudine pe ca re ar fi avut-o bt3 dealtcilnev a care ar fi".comis aceea~i crima. Ace(Js ta atitudine p.:rr3 a fi nconsistenta cu respectul pe care un fiu iI datoreaza tatalui Astazi acest fapt este recunoscut ~i de catre lege. In StateIe Unite, ::tar ~i 1L alte cateva tan, so\ia nu poate fi obligata s2 depuna martuc", La tct·ural impotriva sotul'Ji, ~i viceversa. De ce su~t imp o rtante virtutile ? Anl spus ·:a virtut ile su nt trasaturi de caracter pe car~ este bine ca ':-3.meni sa Ie ai ba. Dar aceasta ridica iiltreba rea : d~ ce sunt virtuti1::. dczirc.bile? De ce este bine pentru 0 p~rsoana sa fi e c urajoasa, gene--::>at.a, sinccn't sau lo iala? Raspunsul poafe varia, bine-nteles , in funcl"' d;: virtutEa particulara anata in discutie. Astfel: Curajul este un lucru bLn deoarece viata este plln,; de primejdii !?L fara curaj, nu am [i in stetre sa Ie invingeJl. Generozitatea este dezirroila deoarece, jnE.;~·itabiL Jnii ,)ameni se vor afla intr-o situatie mill proasta decat altii. !?i ei "..-'Or avec ne\·oie de ajutor. Sinceritatea este necesara deoarece fart za relct~ile intre oameni ar decurge prost in n enum z-rate feluri. Loialitatea este ese n~jai a in cadruJ unE·_ prietE.nii - priete nii se sust in reciproc chiar ~i atur.ci cand sunt in: inati Ea dea inapoi. Aceasta !ista sugereaza ca fiecare virtu~ e~.te \ ·aloroasa dintr·un alt motiv. Totu~i, Arist otei:redea ca se Pi: 3.t€. da un rasp uns mai generalla intrebarea noastra: el credea ca OTrrll .....irtuos s.e. va descurca mai bine in viat a . Ideea nu €ste aceea ca. .orr J\ \irtLOS '.':1 fi mai bogat _ evident acest lucru nu se tntampl a, sau nu ::e intampl:=' intotdeauna. Ideea este ca virtutile sunt oecesare pe ntru 5 n ~ cc ndlJlCe bine viat a. Pentru a intelege ce vr ea sa spuna Aristotel. sa ne gandim ce fel de fiinte suntem no i ~i ·:e fel de vieti dJCem. !.-a m ,'elul cel m ai gen~raL ~untem fii nte ration ale ~i sociale .::are dcresc ~ i au nevoie de campania altor oameili, AstfeL t rai m in cc:munitati, printre prieteni, familie ~i conceUlteni. in acest medit,:, cElitat i precum loialitatea, cinstea ~i sincer tatea sunt nece.san::· pe."1lru a interactiona

164

lNTRODUCCRF- iN ETICA

James Rachels

eorespunzator eu eeilalti. (Imaginali-va dirieultil\ile pe care le- ar intampina cineva care. in mod obi~nuit. ar manifesta in viata 58 sociala. tr asat uril e o pus e acestora.) La un nivel mai individual. \' i e~i1e noast re separate pot pres upun e mu nca intr-o anumita slujba ~i manifeslarea anumitor interese. Pentru a ind e plini corespunzator acea rnunca. sau pentru a urmari acele interese. pot fi nece:sare alte: virtuti - ar putea fi importante: perseverenta .$i harnicia. in p lus. face parte d i n natura n oas tra umana. ca uneori sa intamp inam pericolu l ~i tentatia:.$1. astfel. sunt necesare curajul ~i autocontrolu\. Co nclu zia es te acee a Ca, in ciu da difere:n~e:lor dintre ele, virtu tile (1U toate acela~i gen de valoare: e le sunt , toate, calitati necesare unei vieti omene ~ ti implinite. Sunt virtutile aceJea~i pentr u oricine? in final . ne p utem intreba daca. exista un singur s et de trasaturi care este dezirabil pentru loti oamenii. Putem macar sa vorbim de persoana buna ca ~i Cum toti oamenii buni ar proveni din acela!?i tipar? Aceasta presupunere a fost deseo ri pusa la indo iala.. Friedrich Nietzsche. de exemplu . nu c red ea ca ex ista doar un singu r fel de oame ni buni. in stilu l sau extravagant, Nietzsche observa : Heat de naiv este sa arirmi: -Omul trebuiesit rie a.$a·~i·a~a! ·. RealHatea ne arattl 0 boga tie incitn latoare de tipuri. abundenta unuijoc generos !?i a unei schimbiu; de fonne - iar un oarecare moralistjalnic ~i trimd(lv comenteaza : -Nu! Omul trebuie sa fie altre\-' EI. acest j alni c bigot marginit. chiZir ~ tje cu m (lr lreblli sa rie acest am: Se deseneaza pe sine pe percte.$i exclamtl ~Ecce homo!~."

AiCi este ceva adeva. rat. Carturarul care i~i dedica viata 1nte1egerii literaturii m ed ievale ~i soldatu l profesi o nist sunt doua genuri foarte difente de oamenL 0 femeie victoriana. care nu ~i-ar expune niciodata genunchiu l in public, ~ i 0 femei e moderna. aflata. pe 0 p laj a au standarde foarte diferite eu privire la ce inseamna decenta. ~i totu-?L toti ace-? tia pot fi demni de admirat. fi ecare in felul sau. Exista deci un sens evident in care vi rtut i1e pot fi gandite ca fiind diferite de la 0 persoana la alta. Deoarece oamenii au vieti diferite. au persanalita\i diferite ~i ocupa diferite po zitii sociale. trasaturile de caracter pe care ei Ie manifesta. pot diferi. Este tentant sa. mergem mai dep8rte ~i sa. sus~inem pur ~i Simplu ca virtutile d ifera in funqie de societate. La urma urmelar. tipu J de v i Cl~a posibil pentru un individ va depinde de societatea in care eJ tra ie ~ te . Viata unui carturar este posibila. doar intr-o societate care

165

are institutii precum universitatile. care defincse ~i f".r: Dosibila vi a~a lInui carturar. Acel a~i lucru poate fi spus despre lin jU ( i\~o r de fotbal, un preol sau un decorator de interioClre. So(" ie l j~ ilp. fllrnizeaza sisteme de valori, institutii ~i mod uri de Vifl~~ in end!',,! (jlrorCl sunt formate vieti le individuate . Tnasaturile de Ci'lr(lct~ r 11 "'('r."r'lre. penlru a ocupa aceste pozitii var n diferite, ~i tot ;::c:;tJel ",.-., 1' f; -:;i 1rflsaturile neeesare pentru a duce 0 via~a impli niLa. Astf ~ t , virlll !;il'" '!I)r n di re rile . De ce nl! am afirma ca. in lumina acesto r ~IIC Tliri r.~ Gllil('lti vor fi virtuti va depinde de tipuril.e de viata create $i sustiJ1ulc d e socictati particulare? La aceasta se poate raspu nd e ca existrJ ~numit ... lIirt liti Cc1re sun t n ecesare tuturor oamenifor din [oate timpuri'e. Ac easl. C1 era co ncep~i() lui Aristotel, ~i. probabil , el avea dreptate. Aristotel cre.
•

N

Oricine are n evoie de cu raj, deoarece nimeni (nici mac ar carturarul) nu pcrate fi atat de sigur ca pericc lul nl.l se va ivi n iciodaLa. in orice societat e, va trebui administrata proprie.tatea ~i vor trebui luate decizii in privinta distributiei $i . in arlee socic:tate, vcr exisLa oameni cu 0 situa~ie mai grea; astfel, gene ~ozitate.::l : re ~li!e pret uita intotdeauna. Sinceritatea in vorbire esle intotdeaun..:l 0 virtute, d €: oarece niei o societate nu po ate exista rara comunicare intre membrii saL Fiecare are nevoie d e prieteni . ~i pentru a avea prieteni t rebuie sa fii prieten ; astrel. fiecare are nevoie de loialita te. Acest gen de !ista ar putea

n mult

mai -:1etaliata -. ~a cum ap8re

ea , de exemplu , la AristoteL Rezumand. se poatespune ca este ade\·arat ca in diferite societat i virtutilor Ii se dau interpretari oarecum diferile ~i ca aqiunile interpretate ca satis facand aces te virluti s unt diferite; ~i este adevarat ca unii oamen i. deoarece due vieti diferite in circumstan~e di feri te, var fi pu~i in situa~ia de a avea nevoie de unele virtu t i mai l1lul t decal altH. Dar nu poate n adevarat ca este pur fji simplu 0 chestiune de can ventie socialtl daca 0 trasatura de cara:ter es te 0 virtute sau nu . Virtut ile esent ia1e sun t imputernicite nu d~ conventio soc iala, ci de conditia noastra umana com una.

16 6

James Rachels 12.4. C a teva ava ntaje ale eticii virtu!;;

Dupa c um a m re marca t mai inainte. lInii filosofi conside ra ca un acce nt pe virtlt\i est e superi o r altor modalita\i de a a borda e ti ca. De ce? Au fcst sugerate cateva temeiuri . lata trei dintre ele, I . Motivatia mora/a. in primul rand, etica virt utii at rage deoarece eel ofera 0 descriere naturala !?i interesanta a mo tiv a~ie i morale. Sd JUclrn in discutie urmatorul exemplu: Te ani in s~ita J !?i ~ti in curs de illsanalo~ ir e dllpa 0 lunga perioada de boala. ~t i plictisit ,i agitat, astfel co atunci cand vin e s~ te vi ziteze Smith e~ti inc.antat. Petreci un timp placut discutand eu el; vizita lui es te exact tonicul de care aveai nevoie. Dupa un lim p, ii sp ui lui Smith cat de mult apreciezi vizita lui: este ell adevarat un bun coleg ~i prieten, de vre rn e ce a traversat intreg ora-?ul pentrll a veni sa te vadil.. Dar Smi th neaga; el s us~ine ca nu 19i face decat datoria. La inceput. crezi ca es te modest. dar. pe ma.sura ce vorb~ti cu eL devine din ce in ce mai clar ca el spune adeva rul. EI nu te viziteaza deoarece vrea acest lucru sau te place, ci doar lntrucat crede ca es te de datoria lui "sa faca ceea ce este corect", iar in aceasta situati e a decis ca era de datoria lui sa te viziteze - poate pentru ca nu 9tie pe nimeni care sa aiba m ai multa nevoie de a fi in vesetit sau pe nim eni la care sa ajunga mai u~or. Aces t exemplu a fos t s ugerat de ::""Jichael Stocker intr-un articol influ ent c are a aparut in Journal of Philosophy in 1976. Stocl<er co m enleaza ca, in m o d sigur, vei fi fo arte dezamagit sa ani m o ti vatia lui Smith ; ac um vi zita lui iti p are rece ~ i ca lc ulata ~ i i9i pi erde loala valoarea pe care 0 avea p entru tine. Tu c red eai ea e l este prielenul tau, dar acum ani ca nu t::s te. a9a, Stocker spune despre eo m porta· mentu l llii Sm ith : "eu sigurantd. lips e--?te ceva oid - este vorba de IipSCl meritului moral sau a valorii", Bin ei n ~eles, nu este nimic in neregula cu ceea ce a rttcut Smith. Problema este motivatia lui. Noi apreciem prieteni a, dragosteo ~ i respectul; ~ i dorim ca relatiile noastre Cll oamenii sa se ba zeze p e stim a reciproca. Aceasta nu este acela-?i lueru eu aqi un ea f acu ta dintr·un simt abstract al datoriei sau cu dorinta de "a face ceea Ce este corec t". Nu n e·am dori sa traim [ntr·o eomunitate de oameni care sa aqio n eze doar din aceste motive, 9i niei nu n e·am dori ea noi in~ in e sa Om as tfei de p ersoane. Ca atare, continua argum entul, teoriile etice care pun accent doar pe actiunea corecta nu vor oferi nic iodata o descriere pe dep lin satisfacatoare a vietii moral e. Pentru asta, aVem nevoie de 0 teorie care pune accent pe calitatile persol1ale precum priete nia, dragoste a ~ i loia litatea - cu alte cuvinte, avem nevoie de 0 teorie a v irtu~ilor.

LNTRODUCf..R(, i N

CTIcA

167

2. indoie/ife eu prlvlre fa ,.,;'dea!':J/" . mpart ialila fi i, 0 t ern a dominanta a filoso fi ei morale modern e a fo~t impar~ialitatea - ideea ea toate persoan ele sunt egale din r:uncl de ved ere moral ~,i ca, atunci cand decidern ee sa facem, tre bu ie sa consijenll11 i nt eresele tu t uror ca fiind la fel de importante. (Din ce le patru t"orii ale "actilln ii corecte" expuse in aceastil carte, dOClr e!Joism'JI ~dc, 0 teorie cu pu~ ini sustinatori, neaga Zlcest lucru.) Joi1n Stua rt !"-.ill a subliniat fomL e bine aceasta id ee atunci cand a scris ca ,..utilitarismul cere (agen tului moral) sa fie tot atat de impar~iZlI precu m un .3pectZltor bine vo itor ~i dezinLeresat" , Chiar cartea de fa~a considera impZlr~ialitateZl ca fiind 0 cerint a rnoral a fund amentaltJ.: in pr1mul cap~o\, impartialitatea a fo st considerZlta 0 parte a "co n cep~ i ei minim-e." .jespre moraJitZlte. Totu,i, po ate fi pus la indoi"ia faptu ca impartialitatea este realmente 0 trasa tura atil t de importar.ta a vie~ii morale. Sa luam in considerar e relatia un ei persoan e : u familia 9i prietenii. Suntem noi eu adevara t impart;iali acolo unde 3unt impicaLe interesele lor? ;>i ar trebui oare sa fi m astfel? 0 mama i9i iub e~e copiii ~i eire grija de ei [ntr-un fel in ca re nu are grija cle a ti c.o~ ii. Ea este part i nitoare cu eL rara disc uti e, Dar este aces t lucru ceva JaU '" Nu exact a~a trebuie sa fi e 0 mama? La fel, ne iubim pridenii ~ i $untem dispu~i sa face rn pentru ei (lnumite lucruri p e car e nu Ie-a m fac e pentru oricine . Es te aeesta un luc ru rau? Dimpotri va., se pare ct. :ubirea fat a de fam ilie ~i prieteni este 0 trasa tura de n einla.rura.t a un ~i vi e~j bune din punct de vedere m o ral. O rice l eori e care pune acc~ ntlll pe impar~iali tate va avea dificulta\i in a da seam a d e zcest fapt insa 0 teo ri e m orala care pun€- accentu( pe viltut i poate da seama foarte u,or d e acest fapt. .Unele virtu\i s unt partinitoare, altele ­ impartiale. Dragostea ~i prietenia impli ca partinire fata de cei iubi\ i ~i prieteni; amabilitatea fat a de oart' eni In genere este de ase111e nea 0 virtute, dar 0 virtute de un tip difetit. ir. ace;l.sta concep~ie, ceea ce ne trebuie nu este 0 cerinta generalt de impar\iaiitate, ci 0 Inteiegere a naturii acestor virtuti diferite ~i a mocu ~ ui :n care se leaga ele. 3, E.tica vi/tutii $i feminisml.lJ. in final.. putem observa 0 legatura intre etica virtutii ~ i anumite p ~obleme exprimate de feministe, feministeie au argumentat ca fil oso fia mOBla moderna inc.orporeaza o favorizare subtilil a barba\i ior. I lu es te vorba dom despre fap tul co cei mai renumi ti fil osofi au fost teti barba~i.. sau ca rnul~i dintre ei s-au facut vinovati de prejudecati sex ste prin ·::eea ce au afirmat despre femei. Fa vo riz area es te mull rn 3.i sistel"TW:\ tica, mai ada nca ~i mai

interesanta dedlt atilt. Pentru a Intelege aceasta favarizare, trEbuie m ai inta i S8 obselvarn ca viata sociala a fost in m o d treld i~i ona l jiviza ta in sfera publica !}i

I G8

169

James Rachels

INTRODucrnr. IN E.TlCA

ce:a privata . barbatii oCuPZlndu-se de treburile pubfice, iar femeile avand ca respons(\bilitate dimensiunile mai personale -,?i private ale \ · ie~ii . Barbatii au dominat viata economica ~i politica. in timp Ce femeBar Ii s-a dat in grija cam inul. in tr·un all context, flU ar fi lipsit de interes sa discutam de ce s-a facut aceasta diviziun e. Poale datorita unei diferen~e ineren te d i ntre barbati ~i femei. direren~a Care ii face potriviti pentru sarcini diferite. Sa u poate es te dear 0 chestiune de obiceiu ri sociale. Dar. pentru scopurile noastre . cauza acestei slari flU trebuie sa ne prt3ocupe. Este de ajuns doar sa o bs ervam eel aceasta stare a existat un timp indelungat. Cele doua sfere, pub lica ~i privata.. au riecare preocupari proprii. in politica ~i afaceri. re latiiJe cu alti oamen i sunt frecve nt impersonale ~i de natura contractu ala . Adesea. relatiile su nt adversariale - ceilalti au interese care intra in conrtict cu ale noastre. ~L astfeL negociem : fa cem targuri ~i invoieli. Mai mull. in viata publica deci ziile noastre pot afecta un numar mare de oamen i pe care nici mac ar nu Ii cunoa ~te m. Astfel. incercam sa calculam. intr·o maniera impersonala. c are decizii vor avea rezultatele generale eele mai bune pentru cei mai mul~i oarne nL in lurnea cilininului inse1. lucrurile stau diferiL Caniinul este un univers la scara mica. in cadrul lui. avem de·a face in principal cu familia ~j prietenii . Cu care reJatiile n oastre sunt mai personale ~i mai intime. Negocierea .$1 calculuJ joaca tin rol mai putin important. Aic i, supreme sunt relatiile de dragoste ~ i grija. Acum, avand aceste lucruri in minte. sa ne gandim din nou la teoriile "aqiunii corecte" care au dominat filosofia morala modern a _ teorii concepute de barbatL a carer sensibilitate este modeJata de ti pu I;le lor distincte de experienta. Innuenta acestei experiente esle evidenta. Teoriile lor pun accent pe datoria impersonala, contrac te, armoni zarea intereselor connictuale ~i calClllul eosturilor .
moral ; ~i , in al doi le a rand , in favoarea id eii ca filosofia morala modern a nu a reu~it sa faca acest lucru. Nu numai ca a neglijal aceas ta te ma, ci, mai mull. Glceasta neglijare a faeut-o sa sust ina doctrine care distorsioneaz8 natura caracterului moral. Sa p re.s upunem ca aeceptam acesle concluzii. Ce facem in con tinuare? o modalitate de a cont inua ar n aceea de a dezvolta 0 teorie care sa combine cele mai bune lrasatul'i ale abordarii centrate pe ac\ iunea co recta eu cateva lucru ri bin e surprinse de abordarea ce ntra l a pe virtu~i - pulem incerca sa imbum'ltatim utilitarismu l, l{a ntianis n1111 -? i alte teoriL adaugandu-Ie 0 mai buna descriere a caracterului mo ral. Aceasta. teorie complelata ar incluc e deci 0 descriere a virtu~i l or. dar aceasta descriere va fi oferita doar ca 0 co mpletare a unei teorii a actiu nii corecte. Acest proiec t pare in\elept ~i. daca el ar putea fi realizal cu succes, ar exista . evident, mul tfS argumente in favoarea lui. insa unii teoreUcieni ai virtutii au sugerat ca trebuie sa procedam al tfe!. Ei au argumentat cit etica virtutii trebu ie consideratil 0 aJternativa la alte tipuri de teorii .- 0 teorie ind ependenta care este in si ne completa. Putem numi aceasta po;:i~ie "etica radical" a virLu\ii ". t:.ste aceasta 0 teori e viabi la?

12.5. Caracterul incomplet al eticii virtul;; Argumente l e precedente pledeaza co nvingator in favoarea u rm atoare lor doua ide i: mai intai. in fav o area ideii ca 0 teorie fil osofica etica adecvata trebu ie sa o ferp.; 0 intelegere a caracterului

Virtute ~i conduita . Dupa cum am valuL teorlile care pun accentul pe aqiunea corecta par inco mplete, deoarece ele neglijeaza problema caracterului. Teoria virtutii in dreapta ace astil gre~eala, facand din prob lema ca racterului 0 chestiul1e centrala. Dar. ca rezultat. teoria vi rtut U prezinta riscul de a n incompleta in sens opus. Probl e m ele morale sunt adesea probleme referitoare la ce trebuie sa facem. In teoria vi rtuti i, nu este c lar cum putem trece Ja a decide ce sa facern. Ce po ate spLIne aceasta abordare despre evalu area nu a caracterului . ci a acti uni i? Raspunsul va depinde de spiritul in care este o ferit a teoria virlutii. Daca 0 teorie a vi rtu tii es te oferita doar ca 0 comp letare la 0 teorie a aqiunii eorecte. cimd se p une problema evaluarii actiunii vor fi puse in fun ctiune resu rsele intregii teori i, ~i sunt recomandabile aiei ve rs iuni ale utilitarismului sa u lc;antian isrnu lui (de exemplu). Dar, daca teo ria virtutii est e o ferita ca 0 teorie independ enla ce se dore~ te a n in sine completa, trebuie luate masuri mai drastice. Teoria va lrebui fie sa renunte den nitiv Ja no tiunea de " aqiune corecta" , fie sa-i ofere vreo explica~ie baza ta p e co ncep\ia des pre caracterul virtuoso De ~i pare 0 idee ne buneasca, unii fil oson cl1iar au argumentat ca trebuie pur ~i simplu sa renuntam la concepte pre cum cel de "act~une co recta din p un ct de vedere moral" . Anscombe sp une ca " s-ar reali za un important progres" daca nu am mai folosi deloc astfel de noti uni.

170

James Rachels

Putem totu~ i evaluC) conduita ca riind mai buna sau mai rea, spune ea, dar in a1ti termeni. in loc sa spunem ca 0 aqiu ne a fcst " incorecta din punct de vede re moral", putem spune pur ~i simplu ca a fost " nesincera" sau .. ned reapt a" - termeni lu ati din voca bul arul teoriilor virtutii. in concePtia ei. nu trebuie sa spunem mai mult pentru a ex plica de ce trebuie respinsa acea actiune. Dar nu este neaparat necesar ca teoreticienii radicali ai virtutii sa renunte definitiv la n o~iuni precum ..(crect din punct de vedere mora' '', Ast fel de nO\iuni pot fi men\inute, dar interpretate intr-o maniera noua in cadrul leoriilor virtutii. Acest lucru se poate face dupa CUm urmeala: in primul rand , s·ar putea spune ca ac~iuniJe trebllie evaluate ca mnd co recte sau nu in modul cu noscut, prin ref?rire Ja temeiurile care pot n adus e in favoarea sau impotriva lor. insa temeiurile fa care se apeleazJ trebuie sa fie toate legate de virtuti - temeiurile in favoarea unei aqiuni vor fi acelea eel acea aqiune este sincera sau generoasa sau c ins tita ~.a.m.d.; in timp ce temeiurile impot ri va un ei actiuni vor n ca este n esi ncera, meschinasau n ecinstita ~,a.m.d. Am putea rezuma aceas ta analiza spu nand ca datoria noastra este de a action a virtuos - eu alte cuvi nte... Iucrul co rect ce trebui e facut" este ceea Ce ar fa ce o persoana virtu oa sel.

Problema inco mpletitud in ii. Am schitat pima acum modul in ca re intelege un teoretician radical al virtu~ii problema: ..Ce trebuie sa facem?". Este aceasta in(elegere su fici enta? Principala problema a teoriei este incompletitud;nea.

Sa luarn , rna; intai , in eonsiderare ce presupune aceasta teorie in Cazul unei virtuti tipi ce - virtutea sinceritatii. Sa presupunem Cel 0 pcrsoana este tentata sa minta, probabil pentru ea minciuna j.ar aduce n j~ te avantaje intr·o sit uatie particulara. Potr ivit abordarii radical e a eticii virtutii. temeiu l pentru care nu ar trebui sa facem astfel este doar acela ca am face ce va nesincer. Acest lucru pare suficient de rezonabiJ. Dar ce inseamna a n sincer? Nu este persoana sincera pur ~ i simplu cea care res pecta reguli precum "Nu minti! "? Este greu de inteJes in ce ar consta sinceritatea , daca nu in dispozitia de a respecta astfel de reguli. Nu p utem evita intrebarea "de ce sunt importante astfel de reguli? ". De ce nu ar trebui 0 persoana sa minta, rna; ales cand are ceva de ca!?tigat din asta? in mod clar, avem nevoie de un raspuns care sa treaca mai departe de simpla observaiie ca 0 astfel de aqiu ne ar fi ineompatibila cu posedarea unei anume trasaturi de ca racter; avem nevoie sa se explice de ce este mai bine sa avem aceasta trasatura decat opus ul ei. Raspunsu ri posibile ar putea fi ca 0 strategie de a

INT~O!)lV.3 J'l'(~ 1'1 F..Tl·:A

17 1

spune etdevaru l esle, per ansam.toll.!, in ;J\Ztntnjul nostru propriu; S(llt ea ea promoveaza bun astarea gell~:-a l il; S;;i'J ca ea esl<; nc;::eSi1r.:.1 penl ru oamenii care trebuie sa traiasca irnpreuna. bazilnuu·st:: Ullu l pc; (1!t1l1. Prima explicCltie seami1l1a suspicios de m .lIt cu cgoislllu l etie:
Exi sUt vreo virtute care sa core~ punda t uturo r terneiur i lor bune din punct de ve dere m oral pentru a face ceva? Prob lel118 incompletitudin ii indica 0 dificH lt ate teor e ticit mai g e ne ral .) intampinata de abordarea radic!ll a a etici virtutii. Oupa cum am vc'lzul, potrivit acestei abordari, lemeiurile ;>er,tTtl sau impotriva unei aqilll1 i trebuie sa fie intotdeCluna legate de una sau mai multc vi rtllti. AsHe\, etica radical a a virtut ii este angajata in credinta ca, pentru oric e temci bun cafe poate fi dat in [avoare3 ur e ; ac fiuni, existtr 0 virtu te co respunzMoare, care consta in capacit.f1tea de a accepta ~i (J clctiOIJCl pe baza ace lui temej, Dar acest lucu nu prea pare adevarat. Sa presupunem, de exel11plu, ':::21 e}ti un legislator ~ i trcbuic sa decizi Cum sa aloei fondu rile ~.entru cetceta rea medicC1.la - nll cxis tf\ suricientl bani ~i trebuie sa dec izi caca in veste~ti rcsurs ele in cercetarea legata de SIDA sa u in ~It ?roicct va Joros. ~ i sit p res upll nrlll ca decizi ca, in acc::ste c ircumstClntc, cel mai bine e sa faci ce~a cr. ar rolosi celo r m al multi oame:li. E:(istt 0 virtute care coresput1(1e capacitatii de a face acest lucru ? Daca exis ta, probabiJ en at' trebui numita "virtlltea de a actiona : a un utiIH.Clrist". Sau, !ntorcfl.l1du-nC' 1<1 exemplu! conflirtu Jui moral, exista 0 vi rtute tcgaLa de fi ecarc principiu

172

James Rachels

care poate fi invocat pentru a solutiona conflictele intre celelalte virtu ti? Daca exista, atunei aceasta es te. poate. "vi rtut ea" intelepciunii - adica abililatea de a·ti da seama ca re este. per ansamblu. cea mai bum:" aqiune de facut . Dar aceasta inseamna a abandona partid a. Daca arirmam astfel de "virtuW' doar pentru a face ca toate deciziile morale sa corespunda. cadrului co nceptua l preferat", vom salva teoria radica la a virtutii. dar cu pletul abandona rii ideii ei centrale.

Concluzie. Din aceste motive. pare potrivit sa privim teoria viltutii ca parte a unei teaTH etice generale, mai degraba decat $-0 pri v im ca pe 0 teorie completa in sine. Teoria completa ar include 0 descriere a tuturor considera~iilor caTe apar in procesu! practic de luare a decizii lor .$i a remeiurilor rationale ce stau la baza aces to r decizii. Problema, atuncL va fi daca 0 asemenea conceptie comp leta poate armoniza 0 concep\ie corespunzatoare a aqiun ii corecte CU 0 conceptie in rud itit despre caracteru l virtu os. intr-o maniera care sa Ie faca dreptate amitndurora. Nu vad nici lin mot iv pentru care aCest lucru nu ar fi posibi l. Teoria noas tra generala poat e ince p e dec la rand bllmistare a umana­ sau chiar bunasta(ea tuturor nintelor sensibi le - ca nind extre m de im porta nta. Putem spune Ca. dintr-un punct de vedere moral. tre bu ie sa dorim 0 societate in Care toti sa d uca vieti fericite.'?i sa tisfacatoare. Apoi putem continua analizand atat intrebarea "ce tipuri de actiuni ~i politic; socia le ar contribui Ja r ea li za r ea acestui scop?", ca t $i intrebarea " ce trasaturi de caracter sunt necesare pentru a crea .$i sustine vie~ile individuale?". 0 cercetare as upra naturii virtutii poate fi calauzita cu folos din interiorul perspectivei pe care 0 asemenea conceptie mai Jarga ar oferi-o. Fiecare parte a teoriei 0 poate clarifica p e cealalta; .$i, daca fie care pa rte a teoriei generale trebuie corectata cate putin pe alocu ri pentru a se armoniza cu cea lalta, cu atat mai bine pentru adevar.

Capitotul

13

Cum ar arata

0

teorie morala satisfacatoare?

Uni; C(ed ca nu poate e,xista prog res in eticci, deoarece s-a spus deja to(u{. ,,' Eu cred exact contrariul . ... in corn para tie cu celelalte ~tiin,e, etica laica este cea rna; tamira ~I cea ma; Ptltill dezvoltatci ~tiinfci.

Derel{ Parfit, Reasons and Persons { 198 l q

13 .1. Moralitate fiira hyb ris" Filasafia mcYrala are a istorie bogata ~i fascinanta. Faarte multi gand itori au a bordat subiectul dinlr·o varieta te de perspective ~i au elaborat teorii care au trezit in cititoruJ preocupat atilt interesul, ca t!? i respingerea. Aproape toate teo riil e clasice contin elemente plauzib ile, ceea ce nu es te un Jucru surprinzator tin an d cant de faptul ca e\e au fast cancepute de filosafi de un geniu incantestabil. Insa diversele teorii nu sunt consistente in tre ele ~i majoritatea lor sunt vulnerabUe in fat a unar abiec tii devastataare. Dupa trecerea lor in revista, te inlrebi ce an ume sa m ai crezL Care ar n adevarul la 0 a naliza finaltl? Bineint eles , fil asofi diferi\i va r avea 1a aceasta intreb are raspunsuri diferite. Unii ar puteCl chiar sa refu ze dea vreu n raspuns , pe temelul ca noi nu cunoa~tem inca suficien te lu cruri pentru a fi aj uns la "anali za

sa

II Concept important i n gandirea moraltl a vechilor grecL hybrls (~I.(;) inse:mna, intr-un senS mal restrims, "violen~a sau insulta gratu ita, nejustifieata ~i umilitoare" sau (in dreptul alen ian) ..atae provoeand va tamarl corpora Ie"; iarintr-u n sens mai larg, orice incfJIca(e de Gltre un individ, datorita unui orgo llu nem(')suraL arogantei. pasiunii etc. , a lirnite/orjLlsle, atilt in relatiile cu ceilal~l oamenL cat ~i. mai grav, i n relatiile cu zeil. De unde a aj uns sa insemne insu~1 acel orgoliu insolent ~i nechibzu it car e il putea impinge pe om la asemenea incalcarl (an toni me: cu m piltare, sillltul drepta~lI). se ns in care a rost r>relu al ~ j de un(!le limbi moderne, precum engleza (hubris) sau germana (Hybris) (n. trad.) .