Hepatita C.docx

Hepatita C: cauze, simptome si tratament

Ce trebuie sa stii despre diferitele tipuri de hepatita La modul general, hepatita este o afectiune inflamatorie a ficatului. Aceasta poate fi virala, autoimuna sau cauzata de concentratia mare de toxine din organism. In timp ce hepatita autoimuna apare din cauza dereglarilor sistemului imunitar si a anticorpilor generati care afecteaza celulele ficatului, formele virale se pot transmite, iar cele toxice pot fi produse de consumul de droguri, alcool sau alte substante daunatoare. Forme virale sunt hepatitele A, B, C, D si E. Recent au fost descoperite inca doua forme, F si G, insa raspandirea acestora este minima. Dintre acestea, hepatitele A si E sunt de regula acute, pe cand celelalte forme sunt cronice si se manifesta pe termen lung. Hepatitele virale se pot transmite prin folosirea instrumentarului medical infestat, dar si prin utilizarea echipamentelor nesterilizate din saloanele de tatuaj sau manichiura. Hepatitele B, C si D nu se transmit prin atingere sau prin saliva, ci doar prin sange. De aceea, acestea sunt comune si in randul consumatorilor de droguri injectabile care nu folosesc seringi sterile. Virusul hepatitei A se transmite si prin alimente sau bauturi contaminate, dar si pe cale sexuala. Hepatita B este, de asemenea, transmisibila prin schimbul de fluide corporale si are o incidenta mare de transfer prin raporturi sexuale cu persoane care au deja virusul in sange.

Ce simptome are si cum se transmite hepatita C Hepatita C poate genera simptome precum oboseala cronica, durerile articulare, inflamatii ale vaselor de sange, amortirea anumitor zone ale corpului (parestezie). Complicatii care pot aparea in cazul hepatitei C sunt deficienta de fier si anemiile, insuficienta renala, aparitia calculilor biliari si a diabetului zaharat, insa virusul poate afecta si functionarea creierului. Hepatita C se transmite prin sange, dar in cazul femeilor insarcinate poate fi si ereditara. Virusul HCV poate fi contactat prin folosirea seringilor sau a instrumentarului medical nesterilizat, prin raportul sexual cu o persoana purtatoare, dar si prin folosirea unor obiecte care apartin

persoanelor infestate si care pot intra in contact cu anumite leziuni (periuta de dinti, aparat de barbierit, trusa de unghii). Manifestarea simptomelor

Pe langa semnele mentionate anterior, pacientii pot experimenta simptome precum pierderea apetitului, cresterea temperaturii corpului sau durerile musculare. In anumite cazuri, sclerotica ochilor se poate ingalbeni, iar pielea devine mai palida si capata o nuanta galbuie. Modificari apar si in sistemul digestiv si se manifesta prin stari de greata, diaree, varsaturi, crampe abdominale si modificarea culorii scaunului intr-o nuanta mai deschisa. Culoarea urinei se poate transforma, de asemenea, devenind mai tulbure si mai inchisa. Hepatita C este insa o boala asimptomatica, iar aparitia simptomelor este mult mai tarzie decat infestarea. Perioada scursa de la contactarea virusului pana la aparitia semnelor bolii poate ajunge chiar si la 10 ani. Transmiterea hepatitei C

Hepatita C poate fi transmisa atunci cand sangele unei persoane care are virusul intra in contact cu cel al unei persoane sanatoase, inclusiv prin transfuzii de sange sau transplantul de organe, dar si de la mama la fat, in timpul sarcinii. Riscurile de a fi contactata pe cale sexuala sunt mai mari in randul persoanelor care au mai multi parteneri sexuali sau al celor cu o imunitate scazuta (inclusiv persoanele infestate cu HIV), dar incidenta este mai mare si in cazul contactelor sexuale anale. Perioada de incubatie a virusului variaza intre 45 si 160 de zile. Desi nu exista o categorie de varsta specifica in cazul acestei afectiuni, incidenta cea mai mare este in randul persoanelor de 30-40 de ani. Factori de risc

Pentru ca hepatita C se transmite prin fluxul sangvin, contextele care favorizeaza contactarea virusului sunt multiple:       

Tratamentele injectabile sau interventiile chirurgicale cu instrumentar nesterilizat; Consumul de droguri injectabile si folosirea aceluiasi ac cu alte persoane; Tatuarea sau gaurirea pielii (piercing) cu un ac infectat; Sarcina unei femei infectate, caz in care virusul poate fi transmis copilului; Expunerea accidentala la sangele infectat cu HCV a personalului medical; Folosirea periutei de dinti a unei persoane infectate (deoarece leziunile bucale sunt foarte comune); Folosirea acelorasi ustensile pentru manichiura sau pedichiura cu o persoana infectata;

  

Contactul sexual neprotejat, mai ales cel anal; Dializa si hemodializa; Tratamentele stomatologice cu instrumentar nesterilizat corespunzator.

Diagnosticarea hepatitei C Hepatita C poate fi depistata de medici hepatologi, gastroenterologi specializati si in afectiuni hepatice sau de specialistii in boli infectioase. Persoanele suspecte de hepatita C pot face o serie de analize pentru depistarea si confirmarea acesteia; analizele pot fi de screening (sange) si rolul lor este de a testa prezenta anticorpilor de hepatita, respectiv prezenta virusului in sange. Dupa realizarea primelor analize, este necesar si un test de sange de confirmare, care verifica ARN-ul (acidul ribonucleic) viral al hepatitei C si cantitatea acestuia din sangele persoanei infectate. Analizele specifice sunt Anti-HCV, HCV RNA si genotipul HCV. In ianuarie 2017, a mai fost aprobat un test pentru hepatita C. Acesta este un test rapid de sange, obtinut de regula prin inteparea unui deget. Testul se numeste OraQuick HCV Rapid Antibody si testeaza doar anticorpii, nu si prezenta virusului in sange. Testul a fost creat de catre o companie medicala canadiana, Health Canada, iar rezultatele lui sunt obtinute in 20-40 de minute. Pe langa acesta, mai exista si un test rapid de saliva care poate depista acesti anticorpi.

Preventia si tratamentul hepatitei C Desi pentru hepatitele A, B si E exista vaccinuri, pentru formele C si D nu exista metode de preventie, cu exceptia evitarii factorilor de risc. Hepatita C poate fi de doua tipuri: acuta si cronica. In vreme ce forma virala acuta poate fi tratata intr-un timp scurt, cea cronica dureaza minimum o jumatate de an, dar poate fi activa pe durata intregii vieti. Tratarea hepatitei C

In cele mai multe cazuri, hepatita C poate fi tratata medicamentos in doar cateva saptamani, mai ales daca virusul este depistat in stadiul incipient al afectiunii. Terapia pentru hepatita C s-a schimbat in ultimii ani. Daca in trecut aceasta era tratata medicamentos cu interferon pegilat si ribavirin, primul fiind un stimulent pentru sistemul imunitar si al doilea un inhibitor pentru reproducerea virusului, tratamentele din zilele noastre sunt adesea combinate in functie de pacient. Medicamentele noi includ: simeprevir, daclatasvir, sofosbuvir, ledipasvir, ombitasvir, paritaprevir, ritonavir si velpatasvir. Tratamentele sunt de regula o combinate intre doua sau mai

multe dintre acestea si se pot intinde pe o perioada cuprinsa intre cateva saptamani si un an. Acestea pot avea efecte secundare precum sunt starile de greata, voma sau diareea, ametelile, anemia, caderea parului, insomniile, pruritul si iritatiile cutanate, frisoanele, febra, durerile articulare si musculare, tusea sau durerile de cap. Dupa terminarea tratamentului, se va realiza un test de incarcatura virala (SVR), pentru determinarea eficientei acestuia, respectiv a disparitiei virusului din organism. Este posibil ca terapia sa fie continuata ulterior cu un tratament pentru imbunatatirea starii ficatului. Consulta un medic specialist pentru a lua cele mai bune decizii privind terapia antivirala, preventia transmiterii virusului catre alte persoane si imbunatatirea sanatatii ficatului, respectiv preventia aparitiei unor complicatii. Complicatii

Daca nu este tratata la timp sau corespunzator, hepatita C poate inrautati fibroza si degenera in ciroza, cancer de ficat sau sangerari ale vaselor de sange de la nivelul esofagului. Pacientii care sufera de hepatita cronica pot experimenta, de asemenea, icter, insuficienta hepatica, marirea splinei, acumularea de lichide la nivelul abdomenului, dar si modificari ale functiilor cerebrale. In anumite cazuri, boala poate degenera si duce la aparitia cancerului de ficat.

Regim alimentar pentru hepatita C Daca suferi de hepatita C, trebuie sa fii, de asemenea, pregatit sa faci schimbari ale stilului de viata si ale alimentatiei, astfel incat sa nu suprasoliciti ficatul si sa previi aparitia unor complicatii cum este diabetul. Pe langa adoptarea unui regim alimentar specific, pacientii trebuie sa evite consumarea bauturilor alcoolice, care pot dauna ficatului. Legumele proaspete, netratate cu substante chimice si nesupuse tratamentului termic sunt primele pe lista alimentelor recomandate pentru persoanele care sufera de hepatita C. Specialistii in hepatologie, dar si cei in nutritie impun si consumul proteinelor slabe de origine animala si vegetala. Nucile sunt, de asemenea, recomandate in acest regim alimentar, insa fructele vor fi consumate in cantitati moderate, pentru ca fructoza poate suprasolicita ficatul. Grasimile sanatoase si fibrele vor eficientiza procesul de detoxifiere a organismului, cu conditia ca si hidratarea cu apa si ceaiuri sa fie suficienta si corespunzatoare (cel putin 1,5 l de lichide pe zi). Daca suferi de hepatita C, este foarte important sa eviti alcoolul, excesul de sare, grasimile vegetale hidrogenate, zaharul, indulcitorii si conservantii artificiali.