Guillaume Apollinaire.pdf

ZONA

2

În cele din urma de-aceasta lume veche obosit esti

Pastorito o turnule Eiffel turma de poduri behaie-n zorii acesti

De-antichitatile

greaca si romana iata-te satul pîna peste urechi

Aici pîna si-automobilele au aerul de-a fi vechi Singura religia a ramas noua-nouta ea în orice caz Ca hangarele din Port- Aviation de simpla-a ramas

Doar tie în Europa crestinismule Dumneata

titlul de-nvechit nu ti-l decern Papa Pius al X-lea esti europeanul cel mai modern

Iar pe tine pîndit de ferestre rusinea te-mpiedica 25

Sa intri sa te spovedesti în dimineata asta-ntr-o biserica Citesti prospectele cataloagele afisele care lalaie-n gura mare Iata poezia acestei diminete iar pentru proza ex~sta ziare Exista fascicolele de 25 de bani pline de-ale aventurilor politiste averse Portrete de oameni mari si mii de titluri diverse

Am vazut azi dimineata

o strada atragatoare al carei nume l-am uitat Era ca trîmbita soarelui de noua si gatita curat Directorii muncitorii si frumoasele steno-dactilografe De luni dimineata pîna sîmbata seara de patru ori zilnic o treapada Aici dimineata sirenele de cîte trei ori ofteaza Latra un clopot furios catre-amiaza Inscriptiile de pe firme si ziduri Placile avizele tipa ca papagalii-osanale Draga mi-i gratia strazii acesteia industriale Dintre rue Aumont-Thieville si l'avenue des Ternes , la Par~

E fiul palid stacojiu al prea înduratei mame Arborele vesnic ticsit de-ale rugilor game De doua ori vigoarea eternitatii si cinstei E steaua cu sase , sulite' de ra~a ' Dumnezeul ce moare vinerea si dumineca-nviaza E Christul spre cer înaltîndu-se' cum dintre-aviatori El detine recordul lumii la înaltime

nime

Pupila Christul ochiului A douazecea pupila a secolelor care stie spune ce are .de spus acest veac se-natta precum Si preschimbat în pasare Isus Demonii ridica din abisuri capul sa-i vada scînteia Spun ca-I imita pe Simon Magul 5 din ludeea Tipa ca daca stie fura sa-i zica fur Îngerii-i zboara frumosul zburator împrejur Icar Enoh Ilie Apolloniu din Tiana 6 În jurul primului avion fîlfîindu-si pulpana Sa treaca-ngaduie cînd si cînd purtatorilor Sfintei Cuminecaturi

lat-o straduta si tu nu esti decît un prichindel Pe care îl îmbraca în alb si albastru 3 maica-sa Pios foarte si ca si lui Rene Dalize 4 cel mai vechi prieten , , al tau gîndesc Nimic nu va place mai mult ca fastul bisericesc E ora noua s-au aprins felinarele din dormitor pe-ascuns va strecurati Toata noaptea-n capela colegiului va rugati Pe cînd etern fermecatoare profunzime de-ametist Se-nvîrte de-a pururi gloria. stralucitoare-a lui Christ E frumosul crin pe care cu totii-l sadim E torta cu plete rosii pe care n-o stinge vîntul si stim

Preotii care vesnic suie suind pîinea sfintita la guri A.vio~ul se la;a-n sfîrsit fara a-si închide-aripile grele Sc umple cerul de milioane de rîndunele Corbii soimii bufnitele vin batînd din aripi acu Sosesc din Africa ibisii flamingo marabu Pasarea Roc de povestitori si de poeti mult cîntata Pluteste în gheare cu teasta lui Adam primul cap iata Vulturul din orizont se-avînta c-un tipat salbatic si I)in America liliputana colibri' , I'ihii 7 ce-au venit din China mladii si lungi si ca sa zboare \ Il o aripa doar si care perechi-perechi strabat prin soare Iata apoi hulubul spirit al neprihanelor Pn care pasarea-lira si paunul cu rotocoale-l însotesc deasupra oceanelor

26

27

Si phoenix rugul ce renaste din sine Cu arzatoarea-i cenusa înegurînd o clipa orice pe orIcme Sirenele parasind primej dioasele strîmtori grele Cîntînd frumos sosesc tustrele 8 Si vulturul phoenixul pihiul chinezesc Toate cu masina zburatoare se-nfratesc

Acuma cutreieri Parisul singur cuc prin multime Turme de autobuze trec mugind pe lînga tine Nelinistea dragostei te strînge de beregata Ca si cînd n-ar mai trebui sa fii iubit niciodata Daca ai trai-n vechime te-ai înfunda-n vreo manastire flamînd Va e rusine cînd va surprindeti o rugaciune spunînd Te iei în derîdere ti-i ca focul iadului rîsul poate Scînteiele lui auresc întelesul vietii tale toate Un tablou într-un sumbru muze~ agatat cu sfori Si la care te duci sa privesti de-aproape uneori

Te plimbi cu prietenii-n Unu-i din Menton altul Ne zgîim la caracatitele Pcstii-noata printre alge

barca si din Nisa doi din Turbie adîncurilor de spaima rapusi chipuri de Isusi

lata-te pe-aproape din Praga-n gradina unui han Fericit foarte un trandafir e pe masa ci-n van I?ovestea în proza te-asteapta s-o scrii 9 urmaresti buimac In inima trandafirului cum doarme-un gîndac

Te vezi în agatele din Saint- Vit cu groaza desenat 10 I<:raitrist de. moarte~n ziua în care te-ai surprins acolo deodat' Semeni cu Lazar de lumina zilei înnebunit Acele orologiului din cartierul ovreiesc de-a-ndaratele-au pornit scara Si tot de-a-ndaratele pasii tai urmînd vietii IJrca-ncet la Hradcany ~scultînd seara ' care te Cum prin taverne se cînta cehesti cîntece în pIerzI

Umbli acum prin Paris femeile-s parca de sînge mînjite Era si-as vrea sa uit spre-amurgul frumusetii pasamite Iata -te la Marsilia-n mijlocul pepenilor verZI Încinsa de flacari la Chartres m-a privit Notre-Dame Sîngele tau Isuse m-a scaldat în Montmartre Bolnav ascultarea prea fericitelor cuvinte ma lasa Dragostea de care sufar e-o meteahna rusinoasa Si imaginea ce te obsedeaza peste tepii insomniei si nelinistii tale-ti da viata Mereu lînga tine trecatoarea imagin~-n ceata '

hta-te

la Hotelul Uriasului în Koblenz

Iata-te la Roma sub un mosmon la ta-te la Amsterdam

Acum bati Mediteranei limanul Pe sub Iamîii ce-nfloresc tot anul 28

Li

:;;i

11

japonez

c-o tinerica pe care-o creZI frumoasa da-i sluta

trebuie sa se marite c-un student din Leyda de ceruta care-i 29

Acolo se-nchiriaza Mi-amintesc

camere-n latineste Cubicula locanda , model de toate astea e locul unde trei zile-am petrecut iar la Gouda la fel

Si-n fata judecatorului de instructie te aflu la Paris Ca pe-un criminal sub stare de arest trimis 12 Vesele si triste calatorii ai facut Pîna si-ti dai seama de-al. vîrstei si minciunii tribut La doua~eci si la treizeci de ani ~i fost de dragoste bolnav Am trait ca un nebun si mi-am pierdut vremea prin praf Nu-ndraznesti a-ti mai privi mîinile si mereu îmi vine " în ho'hote sa izbucnesc Pentru tot ce te-a speriat pentru tine cea pe care o iubesc

Noaptea esti într-un restaurant

mare

Nu ca n-ar avea suflet femeile astea totusi pline-s de griji fiecare

Si toate si cea mai urîta a presarat pe ranile amantului sare

Ea-i fiica unui sergent de strada din Jersey aud

Aspre si crapate i-s mîinile pe care nu i le-am vazut La acesti emigranti te uiti cu ochii de lacrimi vii Oamenii cred se roaga femeile alapteaza copii Umplu dar cu damfu-amar sala garii Saint- Lazare Cred secret în steaua lor ca magii-pastori Spera sa dea peste lumina averii-n Argentina Si sa se-ntoarca-n tara lor dupa ce s-or îmbogati 6 familie-si cara-o plapoma rosie asa cum voi va' carati inima ci 13 Ireale-s si plapoma asta si visele .noastre Unii pe rue des Rosiers ori des Ecouffes Ramîn pe-aici si se-astruca -n cocioabe Deseori i-am vazut seara rasar ca sa ia aer Si se misca de colo-colo arar ca niste piese de sah Sînt m~i ales evrei femeile lor poarta peru~i Prin fundul dughenelor zac palide ca niste naluci Tu în picioare lîng-o tejghea de bar desfrînat Sorbi o cafea de doua parale printre nenorocitii care se zbat 30

Mi-i o coplesitoare mila de cicatricele de pe pîntecul el

Acum pentru-o

biata fata gura c-un rîs îngrozitor mi-o umilesc

I':sti singur va veni dimineata I ':~lptarii si-or zdrangani bid~anele pe strazi Ca O frumoasa Metiva se pierde noaptea-n departare 1': I'atarnica Ferdine sau Lea cea curtenitoare.

bei din alcoolul asta ce ca însasi viata ta frige de viu Viata-ti bauta cum se bea un rachiu

:>,

31

Te îndrepti catre-Auteuil tii ca s-ajungi acasa de aceea Si sa dormi printre fetisele tale din Oceania si Guineea Care-s ca niste Christi de-o alta credinta de alt chip RudimeIitari Christi sperante cu-obscure aripi Adio Adio

Soare gît retezat14 [ION

PODUL MIRABEAU15

CARAION]

Subt

podul Mirabeau curge-n tacere Sena si dragostea mea Sa-mi amintesc ca tu placere Veneai mereu veneai dupa durere E zi e noapte bate-un ceas Trec zilele eu am ramas Cu mîini în mîini stateam noi fata-n fata Trecea ca subt un pod ' , Valul satul la noi subt brata De-atîtia , vesnici , ochi ce-l tot rasfata, E zi e noapte bate-un ceas Trec zilele eu am ramas Iubirea curge încet si nu în torente Si trece-asa mereu Vai viata trece~n unde lente Iar în Sper~nta-s coarde violente 33

E zi e noapte bate-un ceas Trec zilele eu am ramas

Trec zilele trec saptamîni într-una Iar timpul vechi s-a dus Si dragostea pe totdeauna Tu Sena curgi subt pod te-alinta luna E zi e noapte bate-un ceas Trec zilele eu am ramas [MIHAI BENIUC]

TOAMNA BOLNAVA

Bolnava si-adorata toamna Vei muri cînd vijelia s-o abate prin gradinile-ti de trandafiri (:Îlld

Va fi nins prin livezi Mori biata Toamna în bogatia si albul {.iipezii si roadelor coapte I'(~ bolta cerului Plutesc soimi I'mite piiice si nestiutoare nimfe cu par verde (:are niciodata n-au iubit

A(~olounde padurea se pierde (:m·hii au boncaluit

~i ce dragi anotimpule

I"ructele cazînd neculese

ce dragi mi-s freamatele

123

tale

Vintul si padurea ce-agale îsi pling frunza cu frunza toamna lacrimilor dese Frunzele Nauce Un tren Ce fuge Viata Se duce [ION CARAION]

CORN DE- VîNATOARE

Povestea noastra-i nobila si-amara Ca masca ce tiranu-si pune Nu-s rani urzeli 'Cu sumbra lor povara Sa poata dragostea rapune Din aspru-i cer nimic n-o mai pogoara Si Thomas de Quincey sorbise Opiul cel dulce - otrava-nselatoare Sarmana-i Ana s-o revada-n vise Sa trecem dar caci toate-s trecatoare Voi reveni caci totul vis e Doar amintire a-i corn de vinatoare Ce suna dulce tinguios si moare [VASILE

125

NICOLESCUj

Bonus – de comparat cu Baudelaire, Călătorie în Cythera

Am avut curajul de a privi îndarat 1,:1

stîrvurile zilelor mele

ilIli presara drumul si eu le jelui (Iude putrezesc în bisericile italiene

~~all prin crînguri de lamîi e., dau flori sirodesc 11(~()datasi-Ii' oriceaIiotimp /\ Itele-au plîns înainte de-a-si da duhul prin taverne Prin care se-nvîrteau buchete aprinse Sub ochii unei mulatre ce nascocea poezia ~i-n gradina amintirii mele Tot mai îmbobocesc trandafirii electrici

Guillaume Apollinaire ~r

CRAVATA

CEASUL

8

C' RA " A

'1' A

UU nE IWASA

PE CAnE 0 I'OWfl SI CAItE TE '1l\IPODOBE $TE 0 CIVILI ZATULE SCOA vnEI TE~O SAllES cl">BINE lVE

DAC!

PlRI BlNE

1)JS'l'RA1\l c\'\

Bl NE

fru

l)

mu

RELE

~i vcr

suI dantese 1uc10S ~I . cadaveric frumosul necunoscut

Jllima mea

Be

tea vie ochll

E

"

in

~i

in

totul

Btir

muzele la 1l0r~ile trupulul tau

111

Be

~It

va sfir ~I

ce de du rea mu rl re eopllul Agla9 a

inflnltul indreptat de un nebun de filozof

milla

sii.ptiimina Tircls

[GELLU

NAUM]

•

,,

n In ••CI m PI \1 •In\1"u c8" 8n In c0• "PI\ub~ t•Iu iL

"II i rrar n I•d

\1 0Pc II

iL iL

t0

PLouAIO

tIII

e

INIMA R

CST· L

0 I

COROANA

E ItREGII IRE A P A EI R AN RIND PEM01'1 A Rind A URNA iU

.p E A

-I

~I OGLINDA

u iL

•

T

RENASC

IN INliUlLE

CPOErlLOR

u

g I a

• r

u

I \

d e

• m

P

I •

•

i\

e a

<

1

h

d

z

u

m

RI

CEAS

GE

a r t

'1'A

FRIN

o GUN

RAs NU

•

DA

$1

SINT

guiUaume apollinaire

RII GE

IN CHIS

IN

EU

PUE

.CEL

CHI

VIU

IN

r

1

g

•i ••

I

•

\

,

•

•

• •

\

\

• * •

m

,

r

r

.•

• II •

P

o

t

"•

i•

•

ia

~

"

\\

v

\

\

t •

u

Io

\

•

a u r

PI

\

"

Ic

g

u

o

\

..

m

•

\

r

ADE

CUlU

\

t II

$1

II>I

•

•

in

n

r

t

d

,

••

g

v

i

a

•

•

u n

In t Ir

o

t

u n

.. p'

m

"t

•

•

I • I

\

•

•

u

•

t t

•

•

u r

I

•

'"

p

t

\ II

"r

8·

iL

1

LE

..

u

r

• o

"

vA

•i

RA'I'

."

•

(VIRGIL TEODORESCUJ

[VIRGIL TEODORESCUJ

• Il•

Guillaume Apollinaire

\ \ \

,

o tigadi

Un.cigare

"Q

~

.0\

o'\," "

24

~

'~'O.

? r \. n s

(1 C '0.'"

traduceri de A. E. Baconsky

Guillaume Apollinaire

Aproape toti marii poeti ai- Frantei au fost cel pUtin condamnati, exilati sau închisi. Charles D'Orleans a trait în captivitate, Frans:ots Villon a scapat ca prin minune de spînzuratoarea ce-l urmarise de;-il lungul vietii, fiind în mai multe rînduri condamnat si închis, Clement Marot între exil si puscarie, Andre Chenier deoapitat, N erval închis, Hugo exilat, Baudelaire condamnat penal, Verlaine puscarias. "Relas! La France n'estpas poetei" exclamase autorul Florilor raului. În plin secol ,al XX-lea, GuiHaume Apollinaire, poate ultimul mare poet francez, a. trebuit sa poposeasca si el în temnita fie si pentru putina vreme, ca si cînd soarta lui ar fi fost silita sa plateasca tributul acestei funeste traditii. Implicat pe nedrept în furtul unor statuete de la Luvru, tocmai în perioada cînd prima rapire a Giocondei avea sa alerteze autoritatile, poetul care pe atunci nu era înca francez, desi îmbogatise poezia Frantei cu piese capitale, a parasit puscaria numai dupa energicele interventii ale confratilor sai. Dornici, ca de obicei, de elemente bio· grafice foarte shoking, unii au si scris ca fusese arestat chiar lînga marele muzeu, în timp ce iesea cu o statueta în brate. Poetul, pe numele lui Wilhelm Kostrowitzky, era orice afara de francez. Se nascuse la Roma ca fiu al unei aventuriere poloneze si ,aI unui tata incert caruia stradanii recente n-au ezitat sa-i atribuie o ascendenta napoleoniana. Mama, nascuta în Finlanda din parinti rusi sau polonezi, se muta la scurta vreme dupa nasterea lui Apollinaire si a fratelui sau mai mic, în Franta, traind la Monaco, Lyon, Aix-Ies-Bains si în cele din urma la Paris. Strîmta-rata baneste, nu neglijeaza totusi edUicatia copiilor si asufel viitorul poet francez studiaza prin excelente colegii, relevîndu-se pretutindenea ca elev stralucit, dar ramîne cu studiile medii si în

Apollinaire (dreapta) împreuna cu sotii Picabia

1900, dnd implineste 20 de ani, face cursurile Uniunii stenografilor, intrînd ca functionar. Tot acum isi incepe si activitatea literara, din pacate ca "negru" al unui obscur autor de romanefoileton, caruia ii scrie luni la rind capitolele aparute in "Le Matin". Anii sint grei pentru el. E silit 'sa scrie romane erotice licentioase ca sa dstige citiva bani, da lectii de franceza fiicei unei contese germane pe care o urmeaza in Renanta, sursa de inspiratie a celebrelor poeme de mai tirziu. In micile vacante acordate frecvent de contesa, calatoreste la Berlin, Dresda, Praga, Viena, unde cam· pune primele poeme si cîteva nuvele ce vor fi semnate cu noul sau

Madeleine Pages, care i-a inspirat lui Apollinaire ciclul Poemesa Madeleine

Poetul si muza lui pictura de Henri Rousseau, reprezentîndu-l pe Apollinaire împreuna cu Marie Laurencin

nume, Guillaume Apallinaire. Începe si lunga lui cariera de Mal Aime, suita de iubiri nefericite pentru a tinara evreica, Linda, sora unui prieten, pentru a guvernanta engleza pe care dragostea lui exasperata si agresiva a va alunga tacmai in America, pentru o anume Yvonne, vecina ocazianala, pentru pictarita Marie Laurencin - impreuna cu ea devine eraul cunascutului partret al lu~ Dauanier Rausseau La muse inspirant le Poete - pentru Louise de Coligny-Chihillan (Lou - din ciclul de poeme cansacrat), pentru Madeleine Pages, in sfîrsit pentru Jacqueline Kalb ce va deveni satia lui cu numai sapte luni inainte de maartea pravocata de gripa infectioasa ce l-a secerat la 38 de ani, in naiembrie 1918. Acest fiu de vintura-lume a fast un fervent patriat fmncez, in 1914 s-a angajat volunta.r straduindu-se sa devina afiter, parasind artileria unde fusese repartizat si optind pentru infanterie, fara a evita nimic din cortegiul mizeriilor frontului; ~ grav ranit la cap

GuiUaUme Apollinaire

62

si trebuie sa suporte o trepanatie. Atit de rivnita nationalitate franceza nu i-a fost acordata decit cu trei ani inainte de moarte, celui ce avea saramtna in constiinta cititorilor drept marele poet national al epocii moderne. Parisul primelor doua decenii ale alcestuisecol a avut insa in persoana ·lui Guillaume Apollinaire si un mentOr inestimaba al tutUirOr adierilor noi: paralel 'cu ,activitatea lui literara prodigioasa, poetul .a fost demonul irezistibil al picturii de factura noua, care, parasind canoanele osificate ale impresionismului imbatrinit, punea bazele glorioasei scoli pariziene. El a semnalat geniul lui Picasso cind pictorul abia implinise 25 de ani, a salutat pictura de un p'rimitivism insolit a lui· Douanier Rousseau, a promovat inceputurile famrismului, afirmind numele unor Matisse, Dufy, Vlaminck, Derain,"ilprefat
o caligrama ··alui Apollinaire

ce-si converteSc viata în legenda si evadeaza înroitologie, lasînd istoriei literare o cripta goala si enigmatica. Poezia franceza contemporana' a ajuns la istovirea traditiei marilor poeti ai Frantei secolului trecut, îndeosebi a tinor Baudelaire, Rimbaud, Mallarme si astazi, închistata la orice influenta straina conform nefastului La Fram;e se suffit delle-meme, devine tot mai evident prizoniera propriei sale obstinatii de a sonda zacaminte epuizate. Pîna si în traducerea unor poeti straini se simte ca verbul francez sufera de exactitate, de' simetrie, de abstractiune conceptuala si de toate tarele unui limbaj poetic îmbatrînit, mumificat, lipsit de doza de vitalitate si de ambiguitate i1).dispensabila expresiei artistice. Guillaume Apollinaire a simtit-o si de aceea s-a întors adesea în evul mediu ca sa caute surse noi si generoase,' în acele veacuri cînd poezia franceza îsi atinge poate maximul ei grad de autenticitate. S-a întors spre traditiile ei originare. Exemplul sau nu poate fi indiferent poetului deazi~

Guillaume Apollinaire 4

PODUL

MIRABEAU

Pe sub podul Mirabeau curge Sena cuminte Si iubirile noastre Se oode poate sa-mi aduc aminte Dupa restristi totdeauna venea bUk:uriafierbinte. Noaptea vine, suna ceasul batrln, Zilele trec, eu ramin. Fata-n fata sa stam, mina-n mina în timp ce pe sub podul Bratelor noastre curge ~ se-ng$na Unda privirilor de-atîta timp streina. Noaptea vine, suna ceasul batrin, Zilele trec, eu ramin. Se duc iubirile ca apa curgatoare, Se duc iubirile Cit de inceata-i viata dnd doare Si dt de apriga speranta arzatoare. Noaptea vine, suna ceasul batrin, Zilele trec, eu ramin. Zilele trec, saptaminile trec inainte, Nici timpurile duse Nu revin, nici iubirea fierbinttl Pe sub podul Mirabeau curge Sena cuminte. Noaptea vine, suna ceasul batdn Zilele trec, eUl ramin.

65

Guillaume Apollinaire AVUI

CURAJUL ...

4

Avui curajul de-a privi in urma cadavrele zilelor mele imi marcheaza drumul si eu le pling unele putrezesc in bisericile italiene sau poate prin mici cdnguri de Iamîi care-nfloresc si dau roade deodata si în orice anotimp alte zile au plins inainte de-a muri pnn taverne, unde-arzatoare buchete se roteau in ochii unei mulatre ce inventa poezia si trandafirii electricitatii se mai deschid in gradina memoriei mele.

CIN1UL

DE DRAGOSTE

Iata din ce e facut dntul simfonic al dragostei in el e dntul dragostei de-odinioara, murmurul nebunelor sarutari ale amantilor ilustri, tipatul de dragoste al muritoarelor violate de zei, barbatiile eroilor inaltate asemenea tunurilor antiaeriene, urletul nabadaios al lui Iason, sHsietorul dntec al lebedei, si imnul triumfator ce primele raze-ale soarelui pe Memnon nemiscatul il facura sa-I dnte, e si tipatul Sabinelor in clipa rapirii e si urletul de dragoste al felinelor junglei, murmurul surd al sevelor urdnd in plante tropicale, tunetul artileriilor desavîrsind teribila dragoste-a gintilor, valurile marii iTiicare se naste frumusetea si viata în toate acestea e-ntregul cint de dragoste al lumii.

CORN

DE VÎNATOARE

4

Povestea noastra-i mindra, întunecata, Si trista c,a o masca de tiran Nici întîmplari, nici drame nu se-arata.

66

Guillaume Apollinaire

Nid un detaliu cit de van, Iubi1"eanu ne-o. fac inflacarata. Si Thomas de Quincey, so~bind, Opiu, otrava dulce, alinatoare, La biata-i Ana se ducea visind. Sa trecem deci ca·ci toate-s trecatoare, Ma voi intoarce-a.deseoriin gind. O, amintirea-i corn de vinatoare Al carui sunet moare-n vint.

0, TINERETE PARASITA

4

O, tinerete parasita Ca o ghirlanda ofiLitaIata ca vine vremea indoielii, Dispretului si banuielii. Privelistea-i cu valuri grde Si sbgele e f11uviu-nselatorSubt pomul inflorit de stele E-un clovn, unic tr,ecator.

o raza rece invaluie si-alina Decorurile, fata ta streina Un tipat scurt, un foc de revolver, Sudde-n umbra un portret stingher. E sparta sticla ramei de argint Nedeslusita-n vint, o. melodi,e Ezita intre somn si g1nd, între ce-a fost si ce-ar mai fi sa fie. O, tinerete parasita Ca o ghirlanda ofilitaIata ca vine vremea serii, Regretelor si-ngirrdurarii.

Guillaume Apollinaire INTR-UN TIRZIU

Într-un tirziu nu-mi mai e teama de minciuni, E luna care fierbe precum un ou ~n tava, SaJlhade stropi de apa va-mpodobi inecata, Iata buchetul meu de flo'ri ale Patsiunii, Ca,re ofera tandr,e doua cununi de spini, Strazile sint udate de plo3Jiade-altadata, Acasa ~ngerivrednki lucreaza pentru mine, Si hma si tristetea vor disparea de tot, De-a lungul sfintei zile, De-a lungul sfintei zile am mers cîntind, a doamna aplecata la geam privea-n~lung Cum ma indepartam dndnd.

TOAMNA

Prin ceata un taran mergind se-ntoarce-acasa Cu boul lui alaturi, prin ceata toamnei grea Ge-ascunde-n zari catune sarace si sfioase Si mm se duc, taratnul începe-a fredona lJn cîntec de iubire tradata care spune Despre-un inel si despre o inima amara ah, toamna, toamna, toamna a mai ucis o vara Prin ceata doua umbre ta,cute se strecoarra.

67

Zone

/\ LI

rin tu es las de ce monde ancien

Ikl)',i'rc â tour Eiffel le troupeau des ponts MIe ce matin CIl as assez de vivre dans l'antiquite re1I11aine

1'11

grecque

et

III 1I1cmeles automobiles ont l'air d'etre anciennes I rdigion seule est restee toute neuve la religion 1''",1 rcstee simple comme les hangars de Port-Aviation ,OI

Sni! <:nEurope tu n'es pas antique â Christianisme I ,'1 ':u ropeen le plus moderne c' est vous Pape Pie X 1':1 toi que les fenetres observent la honte te retient I)'entrer dans une eglise et de t'y confesser ce matin '1'11 lis les prospectus les catalogues les affiches qui chantent tout haut V(lila la poesie ce matin et pour la prose il y a les journaux II y a les livraisons a 25 centimes pleines d' aventures pc llicieres I'ortraits des grands hommes et miIle titres divers

7

l'ai vu ce matin une jolie rue dont j'ai oublie le nom Neuve et propre du soleil elle etait le clairon Les directeurs les ouvriers et les belles steno-dactylographes Du lundi matin au samedi soir quatre fois par jour y passent Le matin par trois fois la sirene y gemit Une cloche rageuse y abQie vers midi Les inscriptions des enseignes et des murailles Les plaques les avis a la fa<;on des perroquets criaillent l'aime la grâce de cette rue industrielle Situee a Paris entre la rue Aumont-Thieville et l'avenue des Ternes

Voila la jeune rue et tu n'es encore qu'un petit enfant Ta mere ne t'habille que de bleu et de blanc Tu es tres pieux et avec le plus ancien de tes camarades Rene Oalize Vous n'aimez rien tant que les pompes de l'Eglise Il est neuf heures le gaz est baisse tout bleu vous sortez du dortoir en cachette Vous priez toute la nuit dans la chapelle du college Tandis qu'eternelle et adorable profondeur amethyste Tourne a jamais la flamboyante gloire du Christ C'est le beau lys que tous nous cultivons C'est la torche aux cheveux roux que n'eteint pas le vent C'est le fils pâle et vermeil de la douloureuse mere C'est l'arbre toujours touffu de toutes les prieres C'est la double potence de l'honneur et de l'eternite C'est l'etoile a six branches C'est Oieu qui meurt le vendredi et ressuscite le dimanche 8

I , I Ic'Christ qui monte au de! mieux que les aviateurs II ,1,111'111 le record du monde pour la hauteur 1"'1'111,'Christ de l'reil '",'.IIC'IIICpupille des siecles il sait y faire I 1 ,ll.IlIgc en oiseau ce siecle comme Jesus monte 0I.111~; rair I , " ,1LII,Ies dans les abîmes levent la tete pour le regarder 1/ ,I";c'lIl qu'il imite Simon Mage en Judee II., , 11('111 s'il sait voler qu'on l'appelle voleur I " .III,I';("S voltigent autour du joli voltigeur 1"1" I',lIoch Elie Apollonius de Thyane I 1.•111'111 :I.utour du premier aeroplane 1/, :,'c'T:trtent parfois pour laisser passer ceux que 1I,IIIsporte la Sainte-Eucharistie res qui montent eternellement elevant l'hostie I 'i 1,1(\1 I '1\' III sc pose enfin sans refermer ·les ailes I , , II'I ~"cmplit alors de millions d'hirondelles i\ 1111't!'aile viennent les corbeaux les faucons les 1

1<

II d,ou

li.

li',\ld'l"c arrivent les ibis les flamants les marabouts I '"",('/11' Roc celebre par les conteurs et les poetes 1'1.1111' (enant dans les serres le crâne d'Adam la premiere 1I'Ie

'!Ilf,.I,·fond de l'horizon en poussant un grand eri I I d '/\ 1I1l'rique vient le petit colibri II, I 'IIilie soat venus les pihis longs et souples ( III 1 II'"nI qu'une seule aile et qui volent par couples I'''III voiei la colombe esprit immacule 11,,"I,corlent l'oiseau-Iyre et le paon ocelle II' I,IJ('lIix ce bucher qui soi-meme s'engendre II" 11I:;lal1tvoile tout de son ardente cendre 9

Les sirenes lais sant les perilleux detroits Arrivent en chantant bellement toutes trolS Et tous aigle phenix et pihis de la Chine Fraternisent avec la volante machine Maintenant tu marches dans Paris tout seul parmi la foule Des troupeaux d'autobus mugissants pres de toi roulent L'angoisse de l'amour te serre le gosier Comme si tu ne devais jamais plus etre aime Si tu vivais dans l'ancien temps tu entrerais dans un monastere Vous avez honte quand vous vous surprenez a dire une priere Tu te moques de toi et comme le feu de l'Enfer ton dre petille Les etincelles de ton dre dorent le fond de ta vie C'est un tableau pendu dans un sombre musee Et quelquefois tu vas le regarder de pres Aujourd'hui tu marches dans Paris les femmes sont ensanglantees , C'etait et je voudrais ne pas m'en souvenir c'etait au declin de la beaute Entouree de flammes ferventes Notre-Dame m'a regard6 a Chartres Le sang de votre Sacre-Ccem m'a inonde a Montmartre Je suis malade d'oulr les paroles bienheureuses L'amour dont je souffre est une maladie honteuse 10

I '"IIILlgequi te possede te fait survivre dans l'insomnie ,1 ./.IIISl'angoisse • ·•.•1 IOlljours pres de toi cette image qui passe i\IIIIII"II;II]t tu es au bord de la Mediterranee "·11', I,·s citronniers qui sont en fleur toute l'annee \ 'T' I('s :lIl1istu te promenes en barque I ""I ":;1 Nissard il y a un Mentonasque et deux TurI "I'","CS 11,,"', I",l'.ardons avec effroi les poulpes des profondeurs I I I'I IIIIi les alguesnagent les poissons images du l' I \'('11 r 1

1'11

",

dal1s le jardin d'une auberge aux environs

de

1'1,',1',11(:

I,' :;('I1Slout heureux une ro se est sur la table au lieu d'ecrire ton conte en prose 1, """IIC qui dort dans le cceur de la rose 1'11

Iii III ,.I":crves

1" " "1" ,1111 {, IU te vois dessine dans les agates de Saint- Vit III I I.II:iIriste a moudr le jour ou tu t'y vis rll lI'I•.'i"I"hles au Lazare affole par le jour 1,,, il1,1'.11 illcs de l'horloge du quartier juifvont a rebours 1r I III Il','1iieS aussi dans ta vie lentement 1 1111111111:1111 au Hradchinet lesoir en ecoutant 11'''11' !.-iI lavernes chanterdeschansons tcheques 1, """ i ;\ Marseille au milieu des pasteques 1"

\'0111 il

Coblence

a

l'hâtel du Geant

II

Te voiei

it

Rome assis sous un neflier du Japon

Te voiei it Amsterdam avec une jeune fille que tu trouves belle et qui est laide Elle doit se marier avec un etudiant de Leyde On y loue des chambres en latin Cubicula locanda Je m'en souviens j'y ai pas se trois jours et autant it Gouda Tu es it Paris chez le juge d'instruction Comme un eri minei on te met en etat d'arrestation

ill rcdon et nas reves sant aussi irreels 1 ,h,,'I'I"C~-lIns de ces emigrants restent ici et se logent It, 1\' d("~ Rosiers ou rue des Ecouffes dans des bouges ,. 1,:. ,Ii VlISsouvent le soir ils prennent l'air dans la rue I I 'd d<'placent rarement comme les pieces aux echecs II \ ,1 ""rtout des Juifs leurs femmes portent perruque I II., l\'slcl1t assises exsangues au fond des boutiques f,I

1" 1', de!Jout devant le zinc d'un bar crapuleux 1" 1""I\lls un cafe it deux sous parmi les malheureux III n la IInit dans un grand restaurant

Tu as fait de douloureux et de joyeux voyages Avant de 1'apercevoir du mep-songe et de l'âge Tu as souffert de l'amour it vingt et it trente ans J'ai vecu comme un fou et j'ai perdu mon temps Tu n'oses plus regarder tes mains et a tous moments je voudrais sangloter Sur toi sur celle que j'aime sur tout ce qui 1'a epouvante Tu regardes les yeux pleins de larmes ces pauvres emigrants Ils croient en Dieu ils prient les femmes allaitent des enfants Ils emplissent de leur odeur le hall de la gare SaintLazare Ils ont foi dans leur etoile comme les rois-mages lIs esperent gagner de l' argent dans l' Argentine Et revenir dans leur pays apres avoir fait fortune Une famille transporte un edredon rouge comme vous transportez votre cceur 12

, 1" 1"111111($ ne sont pas mechantes elles ont des soueis '1I"'11<1:l1It 1""Il'!i llIemc la plus laide a fait souffrir son amant I II.

,',1

la lillc d'un sergent de viIle de Jersey

,"" 111.1111 II <J ue j e n'a vais pas vues sont dures et gercees "," "II" I'itie: immense pour les coutures de son ventre 1'Ili1i1iilicmaintenant 111>1

it

une pauvre fille au rire horrible

hOllche

Tu ,.,. ,.nll le matin va venir l.l,q lililicrs font tinter leurs bidons dans les rues

1;

La nuit s'eloigne ainsi qu'une belle Mttive C'est Ferdine la fausse ou Lea l'attentive '

Le Pont Mirabeau

Et tu bois cet alcool brulant comme ta vie Ta vie que tu bois COmme une eau-de-vie Tu marches vers Auteuil tu veux aller chez toi a pied Dormir parmi tes fetiches d'Oceanie et de Gninee Ils sont des Christ d'une autre forme et d'une autre croyance Ce sont les Christ inferieurs des obscnres esperances Adieu Adien Soleil cou conpe

Sous le pont Mirabean coule la Seine Et nos amours Fant-il qu'il m'en souvienne La joie venait toujoursapres la peine Vienne la nnit sonne l'heure Les jours s'en vont je demeure Les mains dans les mains restons face a face Tandis que sous Le pont de 110sbras passe Des eternels regards l' onde si lasse Vienne la nuit sonne l'henre Les jours s'en vont je demeure L'amour s'en va comme cette eau courante L'amour s'en va Comme la vie est lente Et comme l'Esperance est violente Vienne la nnit sonne l'heure Les jours s'en vont je demeure

.14

15

Passent les jours et passent les semaines Ni temps passe Ni les amours reviennent Sous le pont Mirabeau coule la Seine Vienne la nuit sonne l'heure Les jours s'en vont je demeure

Automne ma/ade

Automne malade et adore Tu mourras quand l'ouragan soufBera dans les roseraies Quand il aura neige Dans les vergers Pau vre automne Meurs en blancheur et en richesse De neige et de fruits murs Au fond du ciel Des eperviers planent Sur les nixes nicettes aux cheveux verts et naines Qui n'ont jamais aime Aux lisieres lointaines Les cerfs ont brame Et que j'aime 6 saison que j'aime tes rumeurs Les fruits tombant sans qu'on les cueille Le vent et la foret qui pleurent Toutes leurs larmes en automne feuille il feuille Les feuilles Qu'on foule Un train Qui roule La vie S'ecoule

, !llilllfilii

Cors de chasse

Notre histoire est noble et tragique Comme le masqued'un tyran Nul drame hasardeux ou magique Aucun detail indifferent Ne rend natre amour pathetique Et Thomas de Quincey buvant L' opium poison doux et chaste A sa pauvre Anne allait revant Passons passons puisque tout passe Je me retournerai souvent Les souvenirs sont cors de chasse Dant meurt le bruit parmi le vent

--·--mm'''~Hmlln~

_

IRit.

Bonus – de comparat cu Baudelaire, Un voyage à Cythère

rai eu le courage de regareler en arriere Les caelavres de mes jours Marquent ma route et je les pIcure Les uns pourrissent dans les eglises italiennes Ou bien elans ele petits bois de citronniers Qui Heurissent et fructifient En meme temps et en toute saison D'autres jours ont pleure avant de mourir dans des tavernes Ou d'arelents bouquets rouaient Aux yeux d'une mulâtresse qui inventait la poesie Et les roses de l'electricite s'ouvrent encore Dans le jardin de ma memoire