Grila.docx

1. O societate înregistrata in scopuri de TVA in România primeşte o factura de consultanta de la o societate neinregistrata in scopuri de TVA in România, ci doar in Germania. a) Societatea romaneasca înregistrează TVA atat ca taxa colectata cat si deductibila; b) Pe data de 15 luna următoare se emite autofactura la cursul zilei BNR; c) Pe data de 15 luna următoare se emite autofactura la cursul din data achiziţiei; d) Operaţiunea nu suporta TVA deoarece prestatotul nu e inregistrat in scopuri de TVA in România. 2. O societate imobiliara înregistrata in scopuri de TVA in România intermediază nişte tranzacţii imobiliare cu proprietăţi din România pentru un client spaniol. a) Factura se emite fara TVA daca este un client - societate spaniola, respespectiv cu TVA daca e persoana fizica; b) Dat fiind faptul ca spaniolul nu este inregistrat in scopuri de TVA in România, se emite o factura fara TVA c) Locul prestării serviciului este considerat in România, si se emite factura cu TVA d) Daca beneficiarul furnizează un cod valid de TVA dintr-un stat membru, factura se emite fara TVA 3. Care dintre următoarele sume sunt incluse in baza de impozitare a TVA ? a) rabaturile, remizele, ristumele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de furnizori direct clienţilor la data exigibilităţii taxei; b) cheltuielile accesorii; c) dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere; d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare. 4. Care dintre persoanele următoare nu datorează plata impozitului pe venit ? a) persoanele fizice rezidente; b) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul unui sediu permanent în România; c) persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România; d) persoanele juridice nerezidente care desfăşoară activităţi în România; 5. Alegeţi afirmaţia falsa. Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli: a) o cheltuială deductibilă egală cu 40% din venitul brut şi contribuţiile sociale obligatorii plătite; b) în cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de artă monumentală - o cheltuială deductibilă egală cu 50% din venitul brut şi contribuţiile sociale obligatorii plătite;

c) în cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală - o cheltuială deductibilă egală cu 40% sau 50%, dupa caz, dm venitul brut şi contribuţiile sociale obligatei ii plătite^— d) în cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli. 6. Care dintre următoarele venituri nu sunt asimilate salariilor din punct de vedere al impozitului pe venit: a) sumele acordate de organizaţii nonprofit şi de alte entităţi neplătitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice; b) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajării şi implicit la momentul acordării; c) indemnizaţia administratorilor, precum şi suma din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generală a acţionarilor; d) alte sume sau avantaje de natură salarială. 7. Care dintre următoarele sume sunt impozabile în înţelesul impozitului pe venit ? a) tichetele de creşă acordate potrivit legii; b) tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare; c) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, Ia nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii; d) sumele primite de angajaţi de la persoanele juridice fără scop patrimonial peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice, pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare. 8. care dintre următoarele persoane nu poate fi considerata in întreţinere ? a) bunica cu o pensie de.200 Iei; b) copilul de 19 ani, elev; c) mama care deţine 25.000 mp în zonele montane; d) soţul şomer. 9. Care dintre următoarele venituri sunt impozabile ? a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere/conturile curente; b) venituri din dobânzi aferente creditelor acordate entităţii de către acţionari; c) venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat şi obligaţiunilor municipale; d) venituri sub forma dobânzilor bonificate la depozitele clienţilor constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ;

10. Un cetăţean norocos câştigă într-o zi un premiu de 2,000 şi la jocuri de noroc câştiga 3,000 lei. Care este câştigul net de care se va bucura ? a) 4,200 lei; b) 4,296 lei; c) 4,000 lei; d) 4,080 lei. 11. Care dintre următoarele entităţi pot opta pentru regimul fiscal al microintreprinderilor? a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar; b) sunt sedii permanente ale unor nerezidenti; c) desfăşoară activităţi în domeniul auditului si consultantei; d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi. 12. Care dintre următoarele situaţii nu generează exigibilitatea accizelor ? Mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal, către: a) un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru; b) un operator înregistrat în alt stat membru; c) un operator neînregistrat în alt stat membru; d) o ţară din teritoriului comunitar. 13. In intelesul codului fiscal, vinurile pot fi: a) liniştite si spumoase; b) albe si negre: c) alcoolice si non-alcoolice; d) cu o concentraţie mai mare sau mai mica de alcool. 14. Care dintre următoarele obligaţii nu ii revin operatorului neînregistrat, conform codului fiscal ? a) să dea o declaraţie la autoritatea fiscală competentă, înainte de expedierea produselor de către antrepozitarul autorizat, şi să garanteze plata accizelor, în condiţiile prevăzute în norme; b) să plătească acciza în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au fost recepţionate produsele; c) să accepte orice control ce permite autorităţii fiscale competente să se asigure de primirea produselor şi de plata accizelor aferente. d) sa nu practice concurenta neloiala si ilegala.

15. Conform Legii 571/2003 privind Codul Fiscal următoarele cheltuieli sunt deductibile la calculul impozitului pe profit: l)cheltuieli de reclamă şi publicitate în scopul popularizării firmei, pe bază de contract; 2)perisabilităţile legale; 3)amenzile şi confiscările datorate autorităţilor române; 4)cheltuielile aferente TVA-ului pentru bunurile acordate salariaţilor sub forma de bunuri în natură; 5)cheltuielile cu protocol pana în limita a 2 %; 6)cheltuielile proprii cu impozitul pe profit. a)

1+2+5

b)

3+5+6

c)

2+3+4

d)

1+4+6

16. In conformitate cu Legea 571/2003, Titlul II Impozitul pe profit, nu sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili: a) trezoreria statului; b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România; c) persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV; d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat 17. Anul fiscal 2008 pentru o entitate noua înfiinţata in 05.04.2008 care calculează si plătesc impozit pe profit in conformitate cu Legea 571/2003, este: a) un an calendaristic, incepand cu data de înfiinţare b) perioada de la infiintare si pana la data de 31.12.2008 c) perioada cuprinsa de la infiintare si pana la 31.03.2009 d) perioada cuprinsa de la infiintare si pana la 15.04.2009 18. In conformitate cu Legii 571/2003, Titlul II Impozitul pe profit, următoarele cheltuieli sunt deductibile la calculul profitului impozabil: a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat b) dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale. c) cheltuielile pentru protejarea mediului şi conservarea resurselor d) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii. 19. In conformitate cu Legii 571/2003, Titlul II Impozitul pe profit, următoarele cheltuieli nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil:

a) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris. b) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate. c) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii; d) cheltuielile pentru formarea şi perfecţionarea profesională a personalului angajat; 20. In conformitate cu Legii 571/2003, Titlul II Impozitul pe profit, care este nivelul maxim de deductibilitate aferent cheltuielilor cu dobânzile pentru împrumuturile in valuta de la alte entităţi decât cele bancare si similare, interne si externe, incepand cu anul 2007? a) 6% pe an b) 7% pe an

■_______________________________________

c) 8% pe an d) 9% pe an. 21. In conformitate cu Legii 571/2003, Titlul II Impozitul pe profit, la calculul amortizării fiscale următoarele active sunt amortizabile: a) terenurile, inclusiv cele împădurite; b) tablourile şi operele de artă; c) aeronave de pasageri d) lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii; 22. In conformitate cu Legii 571/2003, Titlul II Impozitul pe profit, in cazul contractelor de leasing financiar, banul se amortizează la: a)locator b) utilizator c) finanţator d) niciun răspuns corect 23. Deducerea personală pentru impozitul pe veniturile din salarii se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de până la: a) 4.000 lei inclusiv; b) 3.000 lei inclusiv; c) 3.200 lei inclusiv;

d) 3.500 lei inclusiv. 24. In conformitate cu Codul fiscal, Titlul III Impozit pe venit nu sunt venituri impozitate (dobânzi) cu o cota de 16% din suma acestora: a) veniturile din dobânzi aferente titlurilor de stat si obligaţiunilor municipale; b) veniturile din dobânzi la depozitele la termen constituite; c) veniturile din dobânzi obţinute din instrumentele de eonomisire dobândite; d) veniturile din dobânzi pentru contractele civile incheiate; 25.UrmatoareIe venituri sunt asimilate veniturilor din salarii, In conformitate cu Codul fiscal, Titlul III Impozit pe venit: a) sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciilor; b) veniturile din salarii ca urmare a activităţii de creare de programe de calculator; c) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ; d) sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului; 26. Conform impozitului pe veniturile persoane fizice, care din următoarele elemente se impozitează corespunzător fiecărei surse: 1) activităţi independente; 2) ajutoarele, indemnizaţiile si alte forme de sprijin cu destinaţie speciala, 3) cedarea folosinţei bunurilor; 4) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice; 5) pensii; 6) activităţi agricole; 7) salarii; 8) despăgubiri in bani sau in natura primate ca urmare a unor calamităţi naturale, 9) investiţii. a) 1+5+7+8 b) 2+3+5+6; c) 1+4+8+9 d) 1+3+7+9; 27. In conformitate cu Codul fiscal, Titlul III Impozit pe venit, pentru veniturile din activităţi independente, nu sunt considerate venituri brute conform legii: a) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii; b) sumele primite ca despăgubiri; c) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană; d) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă.

28. In conformitate cu Codul fiscal, Titlul III Impozit pe venit, pentru veniturile din activităţi independente, sunt considerate cheltuieli nedeductimie: a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform legii. b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform alin.; c) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual; d) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare; 29. In conformitate cu Codul fiscal, Titlul III Impozit pe venit, pentru veniturile din salarii nu sunt considerate avantaje in natura: a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors de la domiciliu la locul de muncă; b) cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei; c) împrumuturi nerambursabile; d) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie, în comitetul de direcţie şi în comisia de cenzori; 30. In conformitate cu Codul fiscal, Titlul III Impozit pe venit, pentru un salariat se cunosc: Salariu brut = 1.750 Iei, venit net =1.430 Iei, deducere 200, care sunt impozitul si salariul net: a)

Impozit= 280 lei,

Salariul net: 1.470 lei

b)

Impozit= 229 lei,

Salariul net: 1.001 lei

c)

Impozit= 229 lei,

Salariul net: 1.401 lei

d)

Impozit= 280 lei,

Salariul net: 1.270 lei

31. In conformitate cu Codul fiscal, Titlul III Impozit pe venit, pentru stabilirea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor, pentru impozitul pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, se deduce din venitul brut cheltuieli in cota de: a) 20% asupra venitului brut b) 25% asupra venitului brut c) 35% asupra venitului brut d) 40% asupra venitului brut 32. In conformitate cu Codul fiscal, Titlul III Impozit pe venit, veniturile din premii si din jocuri de noroc, valoarea minima a sumelor neimpozabile pentru fiecare premiu este de: a) 1000 lei

b) 900 lei c) 600 lei d) 1100 lei 33. Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor valabilă pentru anul 2008 este de: a) 2%; b) 2,5%; c) 1,5%; d) 3%. 34. Pot opta pentru impozit pe veniturile microintreprinderilor, persoanele juridice române care: a) persoanele juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital; b) persoane juridice nou infiintate care îndeplinesc condiţiile legale. c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, pădurilor sportive, cazinourilor; au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi; d) desfăşoară activităţi în domeniul bancar 35. Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, o afirmaţie este incorecta: a) este societate din domeniul comerţului; b) este societatea din domeniul serviciilor c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor; d) este societate din domeniul comerţului si prestărilor de servicii. Mt I n rniifm-mitatt» ni T .pgfn 571/30»^ titlul IV im).!witni p<> vpnitnrilp mirrnintrpprinHprilnr,

care dintre următoarele venituri sunt incluse in baza de impozitare: a) veniturile din consultanta; b) veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale; c) veniturile din vânzarea activelor si alte operaţiuni de capital; d) veniturile din activităţi diverse. 37. In conformitate cu Legea 571/2003 titlul IV impozitul pe veniturile microintreprinderilor, calculul si plata impozitului pe venit microintreprinderilor se efectuează:

a) lunar, pana pe 25 a lunii următoare lunii de raportare. b) semestrial pana pe 25 a lunii următoare semestrului de raportare. c) trimestrial pana pe 25 a lunii următoare trimestrului de raportare d) anual, pana pe data de 25 ianuarie a anului următor. 38. In conformitate cu Legea 571/2003 titlul IV impozitul pe veniturile microintreprinderilor, pentru trimestrul II 2008, prezintă următoarele cheltuieli si venituri: cheltuieli totale - 20.000 Iei, din care cheltuieli cu impozitul microintreprinderilor aferente trimestrului I, 1.500 Iei; venituri totale - 80.000 lei, din care venituri din variaţia stocurilor, 10.000 Iei. Impozitul pe venitul microintreprindelor la trimestrul II, este: a) 1.750 lei; b) 2.000 lei; c) 500 lei; d) 9.840 lei; 39. Cu ocazia regularizării TVA, la o firma plătitoare de TVA lunar se cunosc: SIC TVA de plata 4423= 52.000 Iei, RD TVA deductibil 4426=120.000 Iei, RC TVA colectat 4427= 50.000 lei. Ştiind că pro rata este de 75 %, firma plăteşte la termen obligaţiile fiscale, care este TVA-uI cu drept de deducere, si care este TVA de recuperat/de plătit Ia aprilie 2008; a) TVA cu drept de deducere 90.000 lei TVA negativ (de recuperat) 40.000 lei b) TVA cu drept de deducere 120.000 lei TVA negativ (de recuperat) 40.000 lei c) TVA cu drept de deducere 90.000 lei TVA de plata 12.000 lei d) TVA cu drept de deducere 120.000 lei TVA de plata 12.000 lei

40. In conformitate cu Legea 571/2003 titlul VI privind TVA, operaţiunile scutite din interiorul tarii nu includ: a) spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea. b) schimbul de bunuri c) prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical, conform prevederilor legale aplicabile în materie d) livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţă umană; 41. In conformitate cu Legea 571/2003 titlul VI privind TVA, baza de impozitare TVA nu cuprinde: a) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare. b) impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată;

c) cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. d) valoarea bunurilor sau serviciilor din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmaeaza a fi obţinută. 42. In conformitate cu Legea 571/2003 titlul VI privind TVA, depunerea decontului de TVA pentru perioada fiscala se depune pana la data de: a) 20 inclusiv a lunii următoare celei in care se incheie perioada fiscala respective. b) 25 inclusiv a lunii următoare celei in care se incheie perioada fiscala respective. c) 15 inclusiv a lunii următoare celei in care se incheie perioada fiscala respective d) 30 respective.

a

lunii

următoare

celei

m

caic

se

încheie

perioada

"

43. In conformitate cu Legea 571/2003 titlul VII accize si alte taxe speciale, pentru energia electrica acciza devine exigibila la momentul: a) la momentul livrării acestui produs de către furnizorii autorizaţi direct către consumatorii finali. b) la momentul facturării energiei electrice furnizate către consumatorii finali. c) la momentul plaţii de către consummator d) la 25 a lunii următoare datei de facturare. 44. în cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare de: a) 0,1 % la valoarea impozabilă a clădirii; b) 0,15% la valoarea impozabilă a clădirii; c) 0,1% la valoarea de inventar a clădirii; d) 1.5% la valoarea de cumpărare a clădirii 45. Pentru persoanele juridice, în cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizării, valoarea impozabilă se reduce cu: a) 10%; b) 15%; c) 1,5%; d) 2,5%. 46. Nu se sancţionează cu nulitatea relativă a contractului de societate: a) îndeplinirea defectuoasă a formalităţilor de constituire; b) eroarea cu privire la persoana cocontractantă;

fiscala

c) subscrierea de acţiuni pe baza unui bilanţ fals; d) falsa reprezentare cu privire la identitatea obiectului contractului; 47. Aportul la capital în numerar este obligatoriu: a) numai la constituirea societăţilor comerciale pe acţiuni; b) numai la constituirea societăţilor cu răspundere limitată; c) la constituirea oricărei forme de societate; d) numai la constituirea asociaţiilor nonprofiti; 48. Nu se pot constitui societăţi comerciale: a) pe acţiuni; b) în comandită pe acţiuni; c) în comandită simplă pe acţiuni; d) în nume colectiv; 49. Dovada disponibilităţii şi rezervării Ia Registrul comerţului a firmei şi a emblemei este valabilă: a) 3 luni de la înregistrarea cererii; b) 3 ani de la eliberarea ei; c) 30 de zile de la eliberare; d) o perioadă nelimitată de timp; 50. Sunt scutiţi de plata taxelor şi tarifelor pentru operaţiunile de înmatriculare a societăţii Ia Registrul comerţului: a) asociaţii, persoane juridice de drept public; b) studenţii, o singură dată, pentru constituirea unei singure firme; c) persoanele cu dizabilităţi; d) incapabilii; 51. Pentru părţi, termenul de recurs împotriva încheierii pronunţate de Judecătorul delegat privitoare Ia înmatricularea unei societăţi este de: a) 5 zile de la pronunţare; b) 30 de zile de la comuncare; c) 15 zile de la pronunţare;

d) 3 ani de la comunicarea hotărârii; 52. Creditorii cu creanţe anterioare publicării hotărârii, pot face opoziţie în situaţia în care prin aceasta s-a decis: a) majorarea capitalului social; b) reducerea capitalului social; c) desfiinţarea unui punct de lucru; d) schimbarea sediului societăţii. 53. Acţionarii care nu au votat în favoarea unei hotărâri a adunării generale au dreptul de a se retrage din societate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor de către societate, dacă s-a hotărât: a) stabilirea sistemului de conducere şi administrare a societăţii; b) fuziunea societăţii; c) mutarea sediului societăţii în altă localitate din ţară; d) înfiinţarea unor noi sucursale. 54. Pot fi titulari de acţiuni preferenţiale cu dividend prioritar: a) membrii consiliului de supraveghere; b) administratorii societăţii; c) cenzorii societăţii; d) acţionarii care nu sunt membrii ai directoratului. 55. Exerciţiul dreptului de vot este suspendat pentru asociaţii care nu sunt la curent cu vărsămintele ajunse la scadenţă, pentru: a) asociaţii societăţilor cu răspundere limitată; b) asociaţii societăţilor în nume colectiv; c) acţionarii societăţilor pe acţiuni; d) asociaţii comanditaţi din societăţile în comandită simplă; 56. Membrii Consiliului de administraţie vor exercita mandatul lor: a) cu intermitenţe; b) la solicitarea acţionarului semnificativ ; c) cu loialitate, prudenţa şi diligenta unui bun administrator; d) numai cu prudenţa unui bun administrator; 57. Adunarea generală extraordinară se convoacă de: a) administratori, la cererea acţionarilor care individual sau împreună deţin 10% din capitalul social;

b) consiliul de administraţie, la cererea acţionarilor reprezentând individual sau împreună 5% din capitalul social; c) consiliul de supraveghere, la cererea acţionarilor care deţin 10% din capitalul social; d) directoratul, la cererea acţionarilor care deţin 10% din capitalul social; 58. Dizolvarea societăţii înainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect faţă de terţi: a) după trecerea unui termen de 30 zile de la publicarea hotărârii asociaţilor în Monitorul oficial; b) după trecerea unui termen de 2 luni de la publicarea hotărârii asociaţilor în Monitorul oficial; c) la împlinirea termenului de 90 de zile de la luarea hotărârii de dizolvare în vederea lichidări; d) în termen de 15 zile de la data adoptării hotărârii; 59. Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor are loc la data: a) menţionării hotărârii de dizolvare şi lichidare; b) eliberări de către O.R.C. a certificatului constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite; c) înscrierii bunurilor imobile în cartea funciară; d) radierii societăţii din registrul comerţului. 60. în situaţia în care societatea aflată în lichidare este în stare de insolvenţă, obligaţia de a cere deschiderea procedurii revine: a) lichidatorilor; b) creditorilor; c) asociaţilor; d) oficiului registrului comerţului. 61. Nedepunere declaraţiei de creanţe în termenul stabilit de instanţă decade din dreptul de a-şi valorifica creanţa pe calea procedurii insolvenţei: a) creditorii chirografari b) creditorii personali ai asociaţilor societăţii;___________________________________________________ c) creditorii salariaţi ai debitorului; d) creditorii recunoscuţi a căror creanţe sunt posterioare datei de încetare a plăţilor; 62. Administratorul special este desemnat: a) de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor societăţii debitoare;

b) de Judecătorul sindic ; c) de autoritatea publică locală; d) de administratorul judiciar; 63.Debitorul persoană fizică, după închiderea procedurii, nu este descărcat de obligaţiile avute anterior deschiderii ei: a) faţă de creditorii cu garanţii reale; b) faţă de bugetul de stat; c) dacă se face vinovat de bancrută frauduloasă sau de plăţi ori transferuri frauduloase; d) faţă de creditorii chirografari; 64. Se înmatriculează Ia Registrul comerţului: a) prepusul comitentului; b) procuristul; c) agentul comercial permanent; d)comis-voiajorul; 65. Firma comerciantului persoană fizică autorizată constă în: a) numele său civil; b) o denumire oarecare aleasă de comerciant; c) o denumire aleasă de comerciant care să arate obiectul comerţului; d) o denumire care să arate forma activităţii. 66. Poate fi autorizată să desfăşoare activităţi economice pe teritoriul României: a) numai persoana fizică de cetăţenie română; b) numai persoana fizică cetăţean străin provenind din statele membre U.E.; c) persoana fizică, de cetăţenie română sau străină provenind din statele membre UE sau aparţinând Spaţiului EE, în condiţiile legii; d) numai persoana fizică deţinătoare a unui certificat de producător; 67. Pot face obiectul de activitate al unui comerciant persoană fizică: a) comerţul cu amănuntul al îmbrăcămintei; b) comerţul cu amănuntul de narcotice, în alt scop decât de medicament; c) comerţul cu amănuntul, în pieţe, târguri şi oboare de droguri; d) serviciul de imprimare a hărţilor cu caracter militar;

68. Exercitarea activităţilor economice fără autorizaţie emisă în condiţiile legii: a) este faptă de concurenţa onestă; b) în condiţiile legii, constituie contravenţie; c) este o abatere de la regulile de încasare a veniturilor; d) constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale; 69. Termenul de păstrarea al registrelor de contabilitate, a actelor şi documentelor care au stat la baza înregistrărilor este de: a) 5 ani; b) 10 ani; c) 25 ani; d) 30 ani. 70. In categoria elementelor necorporale ale fondului de comerţ sunt cuprinse drepturile care privesc: a) firma; b) bunurile mobile; c) emblema; d) bunurile imobile. 71. Firma comerciantului persoană fizică constă în: a) o denumire oarecare aleasă de comerciant; b) pseudonimul său;

____ _________________________________________________________________

c) numele şi prenumele său civil;

—

d) o denumire aleasă de comerciant care să arate obiectul comerţului. 72. Emblema deosebeşte: a) un comerţ de alt comerţ; b) un produs de alt produs aparţinând aceluiaşi comerciant; c) un comerciant de altul care desfăşoară activitate de acelaşi gen; d) un fond de comerţ de alt fond de comerţ 73. Licenţierea brevetelor de invenţie este o forma de: a) transfer al dreptului de proprietate asupra invenţiei

b) transfer al dreptului de folosinţa a invenţiei c) arendare a invenţiei d) aport la o societate mixta. 74. Emblema se înstrăinează: a) numai odată cu fondul de comerţ la care este întrebuinţată; b) nu numai în cadrul fondului de comerţ dar şi separat, cu obligaţia menţionării acestui act la Registrul comerţului; c) împreună cu datoriile şi creanţele titularului fondului; d) numai împreună cu patrimonial social; 75. Contractul de garanţia reală mobiliară având ca obiect un fond de comerţ este opozabil terţilor numai dacă: a) s-a încheiat în formă autentică; b) s-a încheiat prin înscris sub semnătură privată; c) s-au respectat dispoziţiile legale referitoare la formă şi condiţiile privind publicitatea; d) a fost înregistrat la grefa tribunalului; 76. Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie când se constituie: a) o societate pe acţiuni prin subscrierea simultană a aportului la capital, în numerar; b) o societate în comandită pe acţiuni; c) o societate cu răspundere limitată; d) o societate în nume colectiv cu aport Ia capital în numerar; 77. Aporturile în natură se evaluează din punct de vedere economic: a) numai la constituirea societăţii cu răspundere limitată cu minim 3 asociaţi; b) numai la constituirea societăţii în comandită simplă; c) numai la constituirea societăţii cu răspundere limitată cu unic asociat; d) la constituirea tuturor societăţilor comerciale; 78. Nu sunt titluri de valoare negociabile: a) acţiunile la purtător; b) părţile sociale;

c) acţiunile cu dividend prioritar; d) obligaţiunile; 79.Contractul de societate este un contract: a ) cu titlu gratuit; b) translativ de proprietate; c) numai cu cu tilu oneros; d) comutativ, oneros şi formal. 80. Au drept de retragere acceptanţii care contată că evaluarea aporturilor în natură stabilită de experţi este inferioară decât cea prezentată în prospectul de emisiune cu: a) 1/2; b) 1/4; c) 1/5; d) 1/10; 81. Este necesar avizul prealabil al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare la înmatricularea: a) societăţii cu răspundere limitată; b) societăţii pe acţiuni deţinută public; c) societăţii în comandită pe acţiuni; d) societăţii agricole; 82. In ce termen so vor achita drepturile ce li se cuvin moştenitoi ilor asociatului decedat care nu sunt agreaţi de asociaţii rămaşi în societatea în nume colectiv: a) 3 luni de la notificarea decesului; b) 6 luni de la deces; c) un an; d) la încheierea exerciţiului financiar; 83. Publicarea la Monitorul oficial a unui extras al încheierii judecătorului delegat prin care s-a autorizat înmatricularea societăţii are efect: a) constitutiv de drepturi pentru acele fapte şi acte pentru care s-a făcut publicitatea; b) de opozabilitate fată de terţi a actelor şi faptelor pentru care s-a cerut publicarea; c) exctinctiv al tuturor obligaţiilor fondatorilor faţă de actele şi faptele întreprinse;

d) declarativ de drepturi şi obligaţii; 84. Nu pot fi emitenţi de obligaţiuni: a) statul; b) societăţile în nume colectiv; c) organele autorităţii locale; d) organele administraţiei de stat; 85. Dreptul la acţiunea de restituire către societate a dividendelor încasate necuvenit se prescrie în termen de: a) 1 an de la data distribuirii lor; b) 5 ani de la data distribuirii lor; c) 3 ani de la data distribuirii lor; d) 6 luni de la data distribuirii lor; 86. Reprezentanţii societăţii, dacă au fost aleşi în timpul funcţionării acesteia, sunt obligaţi să depună semnăturile lor la registrul comerţului, în termen de: a) 15 zile de la alegere; b) 30 de zile de la data ţinerii adunării generale; c) 45 zile de la data comunicării hotărârii; d) 2 luni de la investire. 87. Dacă nu s-a prevăzut altfel în actul constitutiv, acţiunile sunt: a) fără drept de vot; b) preferenţiale, cu dividend prioritar; c) nominative; d) la purtător; 88. Administratorii nu răspund faţă de societate pentru: a) prejudiciile cauzate prin actele îndeplinite de directori; b) prejudicii produse datorită nesupravegherii impuse de îndatoririle funcţiei; c) prejudiciile cauzate de personalul încadrat fără a avea cunoştinţă despre acestea; d) prejudiciile cauzate de predecesorii lor imediaţi, dacă au avut cunoştinţă de neregulile săvârşite de aceştia;

89. In cadrul sistemului unitar de conducere, Consiliul de administraţie poate delega o parte din prerogativele sale: a) unuia sau mai multor directori; b) numai directorului general; c) unui comitet de direcţie; d) consiliului de supraveghere 90. Pentru validitatea deliberărilor adunării generale ordinare Ia prima convocare, este necesară prezenţa acţionarilor care reprezintă: a) V2 din capitalul social; b) Va din numărul total de drepturi de vot; c) 2/3 din capitalul social; d) 2/4 din numărul total de drepturi de vot.

91. Poate fi exclus asociatul care, pus în întârziere nu a adus aportul Ia capital Ia care s-a obligat, în cazul: a) societăţii pe acţiuni; b) societăţii în comandită pe acţiuni; c) numai la societatea în nume colectiv; d) la societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată; 92. Exercitarea atribuţiilor de către lichidator începe: a) de la data luării hotărârii de dizolvare şi lichidare; b) de la data rămânerii irevocabile a sentinţei tribunalului de numire a lichidatorului; c) de la data publicării în Monitorul oficial a hotărârii de dizolvare şi lichidare; d) după data depunerii semnăturii lui Ia Registrul comerţului; 93. Răspunderea asociatului unic pentru obligaţiile sociale este limitată Ia nivelul aportului la capital în cazul în care: a) a dispus de bunurile societăţii ca şi cum ar fi bunurile proprii; b) a diminuat activul societăţii în beneficiul personal; c) a dispus de bunurile societăţii în beneficiul unor terţi; d) nu a abuzat de caracterul limitat şi de personalitatea distinctă a societăţii;

94. Care este termenul în care asociatul nemulţumit de situaţia financiară şi de proiectului de repartizare a activului între asociaţi poate formula opoziţie: a) 30 de zile de la data publicării situaţiei financiare în Monitorul oficial; b) 15 zile de la notificarea situaţiei financiare de lichidare şi a proiectului de repartizare; c) 20 de zile de la data comunicării lor; d) în termen de 10 zile de la publicarea pe pagina de internet a oficiului registrului comerţului. 95. Recursul declarat împotriva hotărârilor date de Judecătorul sindic, în baza art.8 din Legea nr. 85/2006, se judecă de către: a) Tribunalul comercial; b) Judecătoria în jurisdicţia căreia se află sediul debitorului; c) Curtea de apel; d) înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 96. Dreptul debitorului de a dispune de bunurile proprii încetează întotdeauna: a) în situaţia deschiderii procedurii insolvenţei; b) în situaţia în care şi-a manifestat intenţia de reorganizare; c) în caz de faliment; d) dacă se constată pierderi în averea debitorului; 97. După deschiderea procedurii falimentului, actele juridice încheiate de administrator privind înstrăinarea acţiunilor societăţii debitoare sunt: a) suspendate; b) caduce; c) anulate; d) valabile; 98. Pentru datoriile comerciale, comerciantul persoană fizică răspunde: a) până la concurenţa capitalului subscris; b) numai cu fondul de comerţ; c) cu întreaga avere; d) capitalul social; 99. Printr-un contract civil:

a) părţile nu urmăresc realizarea unui acord de voinţă; b) părţile urmăresc numai să constituie sau să stingă un raport juridic; c) părţile urmăresc numai realizarea unui acord de voinţă în sensul de a modifica raporturi juridice deja existente; d) părţile urmăresc realizarea unui acord de voinţă, în sensul de a da naştere sau de a modifica ori de a stinge între acestea, un raport juridic. 100. Ne aflăm în prezenţa unui contract bilateral (sinalagmatic): a) când fiecare dintre părţi urmăreşte să-şi procure un avantaj patrimonial; b) când fiecare dintre părţi urmăreşte să procure celeilalte un avantaj patrimonial, fără a obţine un echivalent; c) atunci cflnd părţile; se obliga reciproc una către alta;---------------------------------------------------------------------------d) atunci când una sau mai multe persoane se obligă către una sau mai multe persoane, fără ca acestea din urmă să se oblige. 101. La încheierea contractului: a) consimţământul părţilor trebuie sa fie exprimat în mod liber, autonomia de voinţă a părţilor fiind limitată de dispoziţiile imperative ale legii, de ordinea publică şi de bunele moravuri; b) consimţământul părţilor trebuie sa fie exprimat în mod liber, voinţa părţilor fiind limitată numai de ordinea publică; c) consimţământul părţilor trebuie sa fie exprimat în mod liber, voinţa părţilor fiind limitată numai de perceptele moralei; d) consimţământul părţilor trebuie sa fie exprimat numai în formă autentică ad validitatem. 102. Cunoscută fiind clasificarea contractelor după modul de formare, în contracte consensuale, contracte solemne şi contracte reale: a) înţelegerea părţior, anterioară predării bunului, dacă îmbracă forma scrisă sau forma autentică. în cazul contractelor reale, se confundă cu însuşi contractul; b) când înţelegerea părţior, anterioară predării bunului, chiar dacă îmbracă forma scrisă sau forma autentică, în cazul contractelor reale, poate avea numai valoarea unei promisiuni de a contracta şi nu se confundă cu însuşi contractul; c) înţelegerea părţior, anterioară predării bunului, încheiată în forma autentică, în cazul contractelor reale reprezintă însuşi contractul real încheiat în mod valabil; d) înţelegerea părţior, anterioară predării bunului, în cazul contractelor reale, se consideră însuşi contractul real încheiat în mod valabil, numai în cadrul contractului de depozit. 103. Cunoscut fiind că sunt contracte solemne acelea pentru a căror încheiere consimţământul părţilor trebuie exprimat în forma prevăzută de lege ad validitatem (ad solemnitatem), nerespectarea acestei forme: a) se sancţionează cu inopozabilitatea faţă de terţi a contractului încheiat;

b) se sancţionează cu nulitatea relativă a contractului încheiat; c) se sancţionează cu nulitatea absolută a contractului încheiat; d) se sancţionează cu caducitatea contractului. 104. Contractul îsi produce efecte între părţi chiar şi atunci când a fost încheiat cu nerespectarea condiţiilor de formă, dacă acestea sunt cerute de lege: a) ad probationem; b) ad validitatem; c) ad solemnitatem; d) pentru validitatea contractului. 105. Cunoscut fiind că în cazul contractelor solemne, pe lângă realizarea acordului de voinţă al părţilor se cere îndeplinirea unei condiţii suplimentare pentru încheierea valabilă a contractului, condiţie constând în respectarea unei anumite forme speciale, formă solemnă, aceasta poate fi cerută: a) fie printr-o dispoziţie expresă a legii, fie printr-o conversaţie prealabilă a părţilor; b) numai printr-o dispoziţie expresă a legii; c) numai printr-o conversaţie prealabilă; d) numai urmare pronunţării unei hotărâri judecătoreşti definitive si irevocabile. 106. Este cunoscut că forţa obligatorie a contractului constituie o consecinţă a principiului autonomiei de voinţă a părţilor şi a poziţiei de egalitate a acestora şi: a) se exprimă numai prin regula în conformitate cu care oricare dintre părţi este în drept să solicite celeilalte părţi executarea întocmai a prestaţiei la care s-a obligat printr-un contract valabil încheiat; b) se exprimă numai prin regula în conformitate cu care obligaţiile trebuie executate cu bună-credinţă, ceea ce presupune loialitatea şi cooperarea părţilor in relaţiile dintre ele; c) se exprimă numai prin regula în conformitate cu oricare dintre părţi este in drept să solicite celeilalte părţi executarea întocmai a prestaţiei la care s-a obligat printr-un contract valabil încheiat şi prin regula în conformitate cu care obligaţiile trebuie executate cu bună-credinţă, ceea ce presupune loialitatea si cooperarea părţilor în relaţiile dintre ele; d) se exprima numai prin regula conform cu care se pot aduce modificări voinţei părţilor în ipoteza prorogării legale a contractelor sau în cazul prelungirii efectelor contractelor cu executare succesivă, ca urmare a suspendării acestora pe perioada cât durează cauză de suspendare. 107. Este cunoscut că contractele sinalagmatice (bilaterale) se caracterizează prin aceea că obligaţiile părţilor sunt reciproce şi interdependente, în sensul că obligaţia fiecărei părţi reprezintă cauza juridică a obligaţiei celeilalte părţi, fiecare cocontractant având, deopotrivă, calitatea de creditor şi calitatea de debitor şi efectele specifice ale acestei categorii de contracte sunt: a) numai rezoluţiunea sau, după caz, rezilierea contractului; b) numai excepţia de neexecutare a contractului şi riscul contractului;

c) numai rezoluţiunea contractului si excepţia de neexecutare a contractului; d) excepţia de neexecutare a contractului, rezoluţiunea sau, după caz, rezilierea contractului şi riscul contractului. 108. In conformitate cu principiul relativităţii efectelor contractului, din contract se nasc drepturi şi obligaţii numai pentru părţi, iar terţii: a) nu sunt ţinuţi să respecte efectele contractului; b) sunt ţinuţi să respecte efectele contractului, deoarece prin voinţa părţilor a luat naştere o situaţie juridică opozabilă părţilor, dar şi o realitate juridică pe care terţii nu o pot ignora; c) sunt ţinuţi să respecte efectele contractului între părţile contractante numai cu privire la contractele translative de drepturi; d) sunt ţinuţi să respecte efectele contractului numai cu privire la actele juridice declarative de drepturi. 109. Codul Muncii: a) nu reglementează şi jurisdicţia muncii; b) reglementează şi jurisdicţia muncii, numai în măsura în care o prevede şi Codul de Procedură Civilă; c) reglermenteză şi jurisdicţia muncii; d) reglementează şi jurisdicţia muncii, numai cu privire la modul în care se efectuează controlul aplicării reglementărilor din domeniul raporturilor de muncă. 110. Dispoziţiile Codului Muncii se aplică: a) numai cetăţenilor români încadraţi cu contract individual de muncă, care prestează muncă în România, angajatorilor persoane fizice şi juridice, organizaţiilor sindicale sau patronale; b) cetăţenilor români încadraţi cu contract individual de muncă, care prestează muncă în România, cetăţenilor români încadraţi cu contract individual de muncă şi care prestează activitate în străinătate, în baza unor contracte încheiate cu un angajator român, cu excepţia cazului în care legislaţia statului pe al cărui teritoriu se execută contractul individual de muncă este mai favorabilă, cetăţenilor străini sau apatrizi încadraţi cu contract individual de muncă, care prestează muncă pentru un angajator român, pe teritoriul României, persoanelor care au dobândit statutul de refugiaţi şi se încadrează cu contract individual de muncă pe teritoriul României, în condiţiile legii, ucenicilor care prestează muncă în baza unui contract de ucenicie la locul de muncă, angajatorilor persoane fizice şi juridice şi organizaţiilor sindicale şi patronale; c) numai cetăţenilor români încadraţi cu contract individual de muncă, care prestează muncă în România, cetăţenilor străini sau apatrizi încadraţi cu contract individual de muncă, care prestează muncă pentru un angajator român, pe teritoriul României, în condiţiile legii, angajatorilor persoane fizice şi juridice şi organizaţiilor sindicale şi patronale; d) numai cetăţenilor români încadraţi cu contract individual de muncă, care prestează muncă în România, cetăţenilor români încadraţi cu contract individual de muncă şi care prestează activitate în străinătate, în baza unor contracte încheiate cu un angajator român, cu excepţia cazului în care legislaţia statului pe al cărui teritoriu se execută contractul individual de muncă este mai favorabilă, ucenicilor care prestează muncă în baza unui contract de ucenicie la locul de muncă, angajatorilor persoane fizice şi juridice, organizaţiilor sindicale şi patronale. 111. Salariaţii şi angajatorii se pot asocia liber:

a) numai pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor profesionale; b) numai pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor economice; c) numai pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor sociale; d) pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale. 112. Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze o muncă. în schimbul unei remuneraţii denumite salariu: ____ a) pentru o persoană juridică; b) pentru o persoană fizică; c) pentru o persoană fizică sau juridică; d) pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică. 113. Persoana fizică: a) dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacităţii depline de exerciţiu; b) dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii capacităţii restrânse de exerciţiu; c) dobândeşte capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă, în calitate de angajator, din momentul dobândirii discernământului; d) nu are capacitatea de a încheia contracte individuale de muncă în calitate de angajator. 114. Este interzisă: a) numai încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani; b) numai încadrarea în muncă a persoanelor puse sub interdicţie judecătorească; c) încadrarea în muncă a persoanelor sub vârsta de 15 ani, încadrarea în muncă a persoanelor puse sub interdicţie judecătorească şi încadrarea în muncă în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase înaintea împlinirii vârstei de 18 ani; d) numai încadrarea în muncă în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase înaintea împlinirii vârstei de 18 ani. 115. La încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca, după încetarea contractului, să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată Ia angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare, pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată durata de neconcurenţă şi, aceasta nu este de natură salarială şi: a) poate produce efecte pentru o perioadă de maximum 2 ani de la data încetării contractului individual de muncă; b) poate produce efecte pentru o perioadă nelimitată de la data încetării contractului individual de muncă;

c) poate produce efecte pentru o perioadă de maximum 10 ani de la data încetării contractului individual de muncă; d) poate produce efecte pentru o perioadă de maximum 5 ani de la data încetării contractului individual de muncă; 116. Persoana care a prestat munca în baza unui contract individual nul: a) nu are dreptul la remunerarea acesteia; b) are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzător modului de îndeplinire a atribuţiilor de serviciu; c) are dreptul la remunerarea acesteia numai în baza unei hotărâri judecătoreşti irevocabile; d) are dreptul la remunerarea acesteia numai urmare a unei înţelegeri cu angajatorul şi dacă se obligă să presteze în continuare o muncă pentru acelaşi angajator. 117. Cunoscut fiind că jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire Ia încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de Codul Muncii şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, cererile în vederea soluţionării unui conflict de muncă pot fi formulate: a) în termen de 30 de zile de la data naşterii dreptului la acţiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia; b) în termen de 3 ani de la data naşterii dreptului la acţiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia; c) în termen de 60 de zile de la data naşterii dreptului la acţiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia; d) în termen de 6 luni de la data naşterii dreptului la acţiune, în cazul neexecutării contractului colectiv de muncă ori a unor clauze ale acestuia; 118. Cunoscut fiind că jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire Ia încheierea, executarea, modificarea, suspendarea si încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de Codul Muncii şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali: a) sarcina probei revine angajatorului, care este obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare, iar administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenţă, instanţa fiind în drept să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia; b) sarcina probei revine reclamantului, care este obligat să depună dovezile în sprijinul pretenţiilor sale până la prima zi de înfăţişare, iar administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenţă, instanţa fiind în drept să decadă din beneficiul probei admise partea care întârzie în mod nejustificat administrarea acesteia; c) sarcina probei revine angajatorului, care este obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfăţişare, iar administrarea probelor nu se face în regim de urgenţă; d) sarcina probei revine reclamantului, care este obligat să depună dovezile în sprijinul pretenţiilor sale, până la prima zi de înfăţişare, iar administrarea probelor nu se face în regim de urgenţă. 119. Sistemul informatic financiar-contabil Ia nivelul fiecărei unităţi trebuie să asigure:

a) prelucrarea datelor primare înregistrate la clienţii unităţii; b) prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu normele contabile aplicabile, controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice; c) prelucrarea datelor în concordantă cu procedurile definite de departamentul IT; d) prelucrarea datelor primare făra validarea acestora. 120. La elaborarea şi adaptarea sistemelor informatice financiar-contabile se are în vedere: a) cuprinderea în procedurile de prelucrare a reglementărilor în vigoare şi a posibilităţilor de actualizare a acestor proceduri, în funcţie de modificările intervenite în legislaţie; b) soluţionarea parţială a eventualelor erori care pot să apară în funcţionarea sistemului informatic; c) cuprinderea în procedurile de prelucrare a recomandărilor făcute de auditorul financiar; d) soluţionarea în totalitate a eventualelor erori care pot să apară în sistemul de operare sau hardware-ul calculatorului.