Girlshare.ro Psih Experimental A

  • Uploaded by: Razvan Stefan
  • 0
  • 0
  • April 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Girlshare.ro Psih Experimental A as PDF for free.

More details

  • Words: 2,204
  • Pages: 11
PSIHOLOGIA EXPERIMENTALA 1 1. Variabila independenta este unul dintre tipurile de variabile implicate in experiment.A,19 1 2. Grupul de control este grupul utilizat in experiment la care se aplica o conditie de stimulare.F,26 1 3. Grupul experimental este acel grup in care variabila independenta ia o anumita valoareA,26-27 valid F anul trecut 1 4. Experimentul pune accent pe geneza unui anumit fenomen si nu pe evaluarea lui la un moment dat.A,31 3 5. Timpul de reactie se numeste simplu atunci cand exista mai multe modalitati de raspuns la stimulii administrati.F,59 valid A anul trecut 5 6. Substantele chimice insolubile in apa genereaza senzatii gustative F,80 1 7. In experiment, cercetatorul (experimentatorul) are rol constatativ F,18?????? 1 8. Stimulul se mai numeste si variabila dependenta F,19 valid A anul trecut 1 9. Trasaturile de personalitate ale subiectului fac parte din categoria variabilelor perturbatoare.F,21 1 10. Raspunsul subiectului la actiunea experimentatorului este reprezentat de variabila numita dependenta.A,20 1 11. Variabila perturbatoare este reprezentatà de personalitatea subiectului.F,21 1 12. In experimentul de tip factorial experimentatorul alege doua valori ale variabilei independente, urmarind efectul lor asupra variabilei dependenteA,28 1 13. Experimentul de tip natural este acela care se desfasoara in naturaF,28 1 14. Expresia “Ce se intampla daca?” caracterizeaza experimentul de tip pilotF,29 1 15. Spre deosebire de experiment, testul se intereseaza de geneza fenomenului pe care-l studiaza.F,31 1 16. Experimentul isi propune sa dezvaluie cauzalitatea fenomenului studiatA,31 1 17. Termenul de “test” ii apartine lui A. Binet.F,30

2 18. Undele teta pot fi intalnite la om in stärile patologice.A,36 2 19. Undele alfa caracterizeaza creierul uman in stare de veghe, in conditii de activitate intensa.F,37 2 20. Pneumograful este aparatul cu care se masoara variatiile de volum ale vaselor de sange.F,40 2 21. Pletismograful masoara ritmurile bioelectrice ale activitätii cardiaceF,42 2 22. Electrocardiograma este aparatul cu care se inregistreaza activitatea inimii F,42 3 23. Timpul de reactie complex este mai lung decat timpul de reactie simplu.A,61 3 24. Pragul absolut este valoarea cea mai mica a unui stimul (excitant) care determina o reactie specifica.A,66 6 25. Pragul diferential este reprezentat de valoarea cea mai mare a unui stimul (excitant) care determina o reactie specifica.F,66 4 26. Senzatiile de foame apartin senzatiilor interne.A,73 2 27. Electrogeneza musculara poate fi pusa in evidenta cu ajutorul electromiografului.A,44 2 28. Ritmurile teta si delta caracterizeaza creierul uman in stare de vegheF,36 1 29. Personalitatea reprezinta intr-un experiment variabila perturbatoareF,21, 24 1 30. W.Wundt este fondatorul primului laborator de psihologie experimentalaA,11 1 31. Experimentatorul are rol constatator in cadrul experimentului pe care-l realizeazä.F,18-19 1 32. In grupul numit de control variabila independenta ia valoarea zeroA,26 1 33. Experimentul psihopedagogic este o varianta a experimentului de laborator.F,28 1 34. In experimentul de tip factorial experimentatorul alege doua valori ale variabilei independente, urmarind efectul lor asupra variabilei dependente.A,28 2 35. Undele delta au un ritm mai alert decat undele alfa.F,36 2 36. Undele beta caracterizeazä creierul uman in stare de somnF,37 2 37. Undele caracteristice creierului uman sunt: alfa, beta, gama si delta.F,36-37

2 38. Inregistrarea miscarilor electroencefalografului.F,36

respiratorii

ale

omului

se

face

cu

ajutorul

3 39. Aparatul clasic de masurare a timpului de reactie al unui subiect se numeste cronoscop.A,55 3 40. Timpul de reactie simplu presupune existenta mai multor modalitati de raspuns la un singur stimulF,59 1 41. Grupul de control este intr-un experiment grupul in care valoarea variabilei independente este zero.A,26 valid F anul trecut 1 1. Experimentul este o organizare metodicä (rationala si practica) de tip special in care cercetatorul: provoaca faptele p14,curs p 8 1 2. Fondatorul primului laborator de psihologie experimentala a fost: W. Wundt,15 1 3. Variabila dependenta este reprezentata de: raspunsul subiectului,20curs 8 1 4. Variabila independenta este reprezentata de: stimul,19curs 8 1 5. Personalitatea subiectului intermediara,21curs 9

reprezinta

intr-un

experiment:

variabila

1 6. Stimulul se mai numeste si variabila: independenta,19curs 8 1 7. Reactia subiectului este intr-un experiment variabila: dependenta.9curs 1 8. Relatia dintre variabila independentá si cea dependentä este una: de tip cauzaefect,20 curs 8 1 9. Grupul experimental este acel grup in care variabila independenta: ia o anumita valoare,26 1 10. Experimentul natural presupune: cercetarea subiecţilor in mediul lor de viaţă şi de activitate28 1 11. In experimentul invocat, variabila independenta este: data natural,28 1 12. Experimentul de tip functional urmareste relatia functionala independenta si cea dependenta,28

dintre: variabila

1 13. Experimentul de tip explorator urmareste: identificarea prin pre-testare a posibilelor efecte ale unei variabile,29

1 14. Experimentul de tip psihopedagogic este o variantä a experimentului: natural,28 1 15. Spre deosebire de experiment, testul: masoara si apreciaza statistic fenomenul studiat in scopuri psihodiagnostice precise,31 2 16. Undele beta caracterizeazä creierul uman in stare de: activitate ,37 2 17. Pneumografia presupune inregistrarea: miscarilor respiratorii,40 3 18. Timpul de reactie simplu presupune: o singura modalitate de raspuns la un stimul.59 3 19. Timpul de reactie este mai scurt: dimineata,62 3 20. Pragul absolut este: valoarea cea mai mica a unui stimul (excitant) care determina o reactie specifica,66 3 21. Pragul diferential este reprezentat de: cea mai mica diferenta intre doi excitanti sesizata de subiect,66 4 22. Senzatiile de durere apar cand excitantul: depaseste valoarea pragului superior,67 Alegere Multiplă 1 23. Experimentul provoaca fenomenul in unele conditii: determinate de cercetãtor,14 3 24. Timpul de reactie semnifica: timpul scurs între stimul si reactie,54 2 25. Electromiografia (EMG) exprimä: activitatea bioelectricã a muschilor,44 1 26. Grupul de subiecti la care se administreaza conditia de stimulare se numeste :grup experimental,26 6 27. Esteziometrul este aparatul cu care se masoara: pragul spatial tactil,70 1 28. Metoda are o determinare: obiectiv-ontologica,14 1 29. Conceptul de psihometrie a fost initiat de: Cr. Wolf,15 1 30. Primul laborator de psihologie din lume a fost infiintat in anul: 1879,p17

1 31. Primul laborator de psihologie experimentala din Romania a fost infiintat la Universitatea din: BUCURESTI,17curs 8 anul trecut validat Iasi 1 32. Intre metoda observatiei si cea experimentala din psihologie exista raporturi de: complementaritate,31 1 33. Neutralizarea efectelor variabilelor perturbatoare se face prin: Pastrarea constanta a factorilor straini,23 1 34. Datele obtinute cu tehnicile poligraf inregistreaza: componente neurovegetative ( puls, eeg, reactie electrodermala etc),47 1 35. Laboratorul de psihologie experimentala de la Universitatea din Bucuresti a fost initiat de: C. Radulescu Motru,17 1 36. Ipoteza reprezintä: o prezumtie,29 1 37. Ipoteza de cercetare presupune: existenþa unei diferente semnificative,29 1 38. Ipoteza nula atestä: inexistenta vreunei diferente între date,29 1 39. Ipoteza este verificabila daca: este plauzibila,29 1 40. Testul statisitic ,,t” (Student) se utilizeazä pentru stabilirea gradului de semnificatie intre: date exprimate prin mediii,29 1 41. Generalizarea datelor recoltate experimental se face in functie de: indicele de reprezentativitate al subiectilor în raport de populatia din care au fost selectati,30 1 42. Relatia dintre test si experiment este de: reversibilitate,30,31 anul trecut validat independenta metodologica absoluta 2 43. Ritmurile eeg cu oarecare relevanta pentru psihologie sunt: alfa si beta (β,α),36-37 2 44. Ritmul eeg cu efect relaxant, folosit in modelarea experimentala a recuperarii neuropsihice este: alfa,37 1 45. Pasul statistic reprezinta o procedura utilizata pentru: Alcatuirea grupurilor de cercetare,27 5 46. Pragul absolut al senzatiei olfactive este dat de: nivelul de tarie cel mai mic,92 6 47. Pragul spatial tactil se exprima in: milimetri,97

6 48. Sensibilitatea termica se masoara cu: termoesteziometrul,101 3 49. Psihofizica subiectiva a fost initiata de: S.S.Stevens,65 corect ar fi Thurstone 3 50. Psihofizica obiectiva a fost dezvoltata de: G.Th. Fechner,65 3 51. Psihofizica obiectiva vizeaza studierea: raportul energetic dintre intensitatea stimulului şi a reacţiei.64-65 3 52. Psihofizica subiectiva studiaza: aprecierile calitative ale subiecţilor,65 2 53. Sistemul morfofunctional cel mai afectosensibil este: sistemul cardio-vascular,41 2 54. Reactia electrodermala se refera la: variaţiile rezistenţei electrice a pielii,44 2 55. Reactia electrodermala se determina cu: galvanometrul,45 2 56. Reactiile vasculare pletismograful,102

de

vasoconstrictie

si

vasodilatatie

se

determina

cu:

2 57. Actele ideo-motorii pot fi determinate cu: electromiograful,44 5 58. Sensibilitatea gustativa se determinä prin: aplicarea de soluţii apoase pe limbă,80 1 59. Modelarea experimentala reprezinta: comportamentul determinat de variabila independentă,18 7 60. Tabelele pseudoizocromatice se utilizeazä la: diagnosticarea unor tulburi de cromosensibilitate,130 7 61. Cecitate cromatica reprezinta: neputinţa de a vedea anumite culori,128 7 62. Tabelele pseudoizocromatice (Stilling, Ishihara) se utilizeaza pentru: identificarea unor disfuncţii de cromosensibilitate,130 7 63. Campul vizual reprezinta: intinderea vederii fără modificarea fixării privirii,131 7 64. Seria cromatica cuprinde: cele 7 culori spectrale,122 validat anul trecut culorile alb si negru

7 65. Culorile acromatice se deosebesc intre ele prin: luminozitate,120 7 66. Ochiul omenesc percepe undele electromagnetice din registrul: 780 mμ – 380mμ,121 7 67. Amestecand 2 culori apropiate in registrul spectral se obtine o culoare:intermediara,126 7 68. Peste 780 mμ. avem spectrul: infraroşu,122 7 69. Maximul vizual de sensibilitate se afla la: zona foveii centrale (pata galbenă),122 7 70. Deplasarea maximului de cromosensibilitate spre zona albastra a spectrului, in conditiile trecerii de la vederea diurna la cea crepusculara, a fost descrisa prima data, de Purkinje,122 7 71. Sub 380 mμ avem spectrul ultraviolet,122 7 72. Registrul spectral pentru rosu este de: 780mμ – 610mμ,122 7 73. Registrul spectral pentru oranj (portocaliu) este de: 650mμ – 590mμ,122 7 74. Registrul spectral pentru galben este de: 590mμ – 575mμ,122 7 75. Registrul spectral pentru verde este de: 560mμ – 510mμ122 7 76. Registrul spectral pentru albastru este de: 470mμ – 450mμ,122 7 77. Registrul spectral pentru indigo este de: 450mμ – 424mμ,122 7 78. Registrul spectral pentru violet este de: 424mμ – 380mμ.122 7 79. Imaginea consecutiva este: perseverarea imaginii – stimul şi după incetarea acţiunii stimulului,134 7 80. Substanta fotosensibila (rodopsina) se gaseste in: bastonaşe,106-110 validat anul trecut conuri 7 81. Rodopsina se mai numeste purpur vizual,106-110 7 82. Rodopsina se reface in prezenta vitaminei A, pg110 7 83. Hemeralopia (orbul gainilor) semnifica: cecitatea nocturna şi crepusculară,111 7 84. Conurile sunt mai fine si mai multe in: zona foveei centrale,122

7 85. In functie de zonele de pe retina conurile sunt mai dense in: zona foveei centrale,122 7 86. Pentru diagnosticarea tulburarilor de cromosensibilitate se utilizeaza: testele pseudoizocromatice (Stelling. Ishihara),130 7 87. Iluminatia obiectelor este data de: cantitatea de energie radiară reflectată,121 7 88. Vederea stereoscopica sta la baza: obiectivelor,133

percepţiei

adancimii

şi

mărimii

7 89. Imaginea consecutiv-negativa se caracterizeaza prin: imaginea postacţională apare după o pauză de la incetarea acţiunii stimulului,134-135 anul trecut validat este complementara imaginii cromatice initiale 2 90. Principalele metode fiziologice de interes pentru psiholog sunt: a) EEG (electroencefalografia) 34-35 b) EKG (electrocardiografia) c) Pneumografia d) T.R. (timpul de reactie) e) Tahistoscopia 3 91. Principalele metode ale psihofizicii sunt: a) masurarii duratelor b) limitelor 67-70 c) erorii medii d) constantei

1 92. Criteriile de evaluare predictiva a unui test sunt: a) sugestibilitatea b) validitatea 31 c) fidelitatea d) sensibilitatea 5 93. Adaptarea olfactiva se realizeaza prin: a) puterea odoranta a substantelor 93 b) repaus olfactiv c) durata de actiune a mirosului (substantei)

1 94. Neutralizarea variabilelor perturbante se poate face prin: a) ipoteza plauzibila b) izolarea subiectului 23 c) stabilirea grupurilor perechi d) mentinerea constanta a variabilelor straine 1 95. Factorii de invalidare a ipotezei de cercetare sunt: a) datele nu sunt exprimate aritmetic b) diferenta dintre datele recoltate nu este semnificativa 25-26 c) directia rezultata este inversa celei prezumate 7 96. Contrastul cromatic poate fi: a) neutru b) simultan 135 c) consecutiv 7 97. O hartie cenusie asezata pe un anumit fond cromatic ia nuanta complementului fondului, astfel: a) pe fond albastru, devine galbuie 135-136 b) pe fond rosu, devine verzuie c) pe fond verde, devine rozalie anul trecut a fost si varianta d) pe fond galben devine albastruie validat abcd 7 98. Preferintele cromatice sunt structurate functie de: a) sex 136-137 b) vointa c) varsta d) personalitate e) factori socio-culturali (traditii, educatie) 7 99. Imaginile consecutive pot fi: a) neutre b) negative 134 c) pozitive 7 100. Din perspectiva termica culorile sunt percepute ca avand un efect de: a) cald 138 b) rece c) neutru

7 101. Din perspectiva distantei culorile sunt percepute ca exercitand un efect de: a) infinitate b) departare 139 c) apropiere 7 102. Culoarea rosie exercita un efect de: a) apropiere 139 b) neutralitate c) caldura d) stimulare 7 103. Culoarea albastru are efect de: a) indiferenta b) departare 139 c) relaxare d) rece 7 104. Culoarea verde are efect de: a) superioritate 139 b) departare c) raceala d) impulsivitate 7 105. Culoarea galbenä are efect de: a) indiferenta b) apropiere 139 c) forte cald d) relaxare 7 106. Culorile cu efect stimulator-mobilizator sunt: a) albastru b) rosu 137 c) verde d) galben 7 107. Culorile cu efect deconectant-relaxant sunt: a) ros-portocaliul b) verde 137 c) alb d) negru

7 108. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea rosie sunt: a) eroismul 138 b) fidelitatea c) lasitatea anul trecut validat abde d) provocarea e) vigoarea 7 109. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea albastra sunt: a) egoismul b) statornicia 138 c) speranta d) asteptarea 7 110. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea galbena sunt: a) bogatia 138 b) nobletea c) expansivitatea d) 1asitatea 7 111. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea verde sunt: a) acceptanta b) linistea c) intoleranta d) regretul e) multumirea 138 7 112. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea alba sunt: a) regretul b) pacea 138 c) inocenta d) sinceritatea e) intelegerea 7 113. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea neagra sunt: a) bucuria b) durerea 138 c) ostilitatea d) moartea e) gravitatea

Related Documents

Experimental
November 2019 42
Prezentare Psih Exp.docx
December 2019 5
Economia Experimental
April 2020 10
Economia Experimental
June 2020 5
Experimental Research
May 2020 17

More Documents from "ahmeddawod"