George Grigorita - Autocefalia In Biserica Ortodoxa (bucuresti 2010).pdf

AUTOCEFATIA LIBERTATESI DEMNITATE APARUTA DIN INITIATIVA 9I CU BINECIJVAruTAREE PREAFERICITULUIPANITIU

DANIEL pATRIARHULBISERIcIIoRToDoxr novrANn

EDITURABASILICA novANp A PATRIARHTH - 2010 BUCURE$TT

AurocEFALrA iN srsnnrcAoRTonoxA.sruDru cANoNIC Dr. GeorgicdGruconrlA Secretar Cnncelaria SfintuluiSinod

ce figureazd,lncd printre celeL0 subiectece f n BisericaOrtodoxd,conceptulde nutocefalie, Iar trebui analizatein cadrulviitorului ,,SfAntgi Mare SinodPanortodox"l(proiectastdzi seriosdezav',aa*), a constituituna dintre celemai discutatenofiuni de cdtreteologii3,istoriciiagi 1,,LeSaintet GrandSynodepanorthodoxed venir devras'occuperd'un nombrelimit6 de thdmeset plus pr6 cis6mentdesth€messuivants:1. Diasporaorthodoxe,2. Uautoc6phalieet la maniEredont elle doit 6treproclam6e, desEglises 3. r"autonomieet la manidredont elle doit Otreproclamle,4.Diptyques(c'est-d-direordre de pr6s6ance dansleur comm6morationliturgique),5.La questiondu calendriercomrnun,6. Emp€chements au mariage,7. R6adaptationdesprescriptionseccl6siastiques concernantle jetne, 8. RelationsdesEglisesorthodoxesavecle restedu mondechr6tiery9. Orthodoxieet mouvementecum6nique,10.ContributiondesEgliseslocalesA la r6alisationdes id6auxchr6tiensde pair; de libert4 de fraternit6et d'amout entrelespeupleset suppressiondesdiscriminationsraciales.",Synodica. Textespubli4spar le Secrdtariat pour Ia prdparation du Saintet GrandConcilede I'EgIiseorthodoxe, Chamb6sy-Geneva, t. lll, 1979,p. 118. 2 Sintagma ,,Sf6ntulpi Marele Sinod panortodox"indicd un proiect al BisericiiOrtodoxede a-gi reuni tofi episcopiisdi pentru a discutaproblemeleactualealeOrtodoxiei.Deciziaoficialdde a reuni un asffelde Sinoda fost luatdin cadrulConferinleipanortodoxereunitela Rodosintre 24 septembriegi 1 octombrie1951(penhu detalii,a se gi luudri pregdtitoare tematicd (edifieingrijitd 9i traducere vedeaD. ParaNonEou, SfdntuI9i MnreleSinodaI Ortodoxiei: din limba francezdde pr. N. DascAtu), Iagi,1998).Astizi, dupd numeroaselucrdrifdcutein comisiigi conferinlepregdtitoare(ultima intAlnire panortodoxi a avut loc in 2009la Chamb6sy,in Elvefia),acestproiect esteseriosdezavuat datoritd confiscdrii sale de cdtre Patriarhia Constantinopolului, care ar dori sd-l foloseascdpentru intereselesale absolut contrarii nevoilor gi exigenfelorOrtodoxiei (afirmareaunei primafii de onoarepentru Patriarhia Constantinopolului printre BisericileOrtodoxelocale;dreptulsduexclusivde a pdstoriintreagadiaspordortodoxd;privilegiul de a fi ultima instan!6de apelpentru tofi episcopiiortodocaietc.).Astdzi,teologiiortodocAinu mai sunt de acordcu aceastdinifativd, in specialdatoriti faptului cd,,leSaintet GrandSynodeorthodoxe- projet6par Constantinoplert'a en r6alit6pour but que de ratifier sespr6tentionsh6gdmoniques sur I'entiErediasporaorthodoxe",N. Dune,,,Ie Primatpitrinim. Le r6le de fEv6que de Romeselonla l6gislationcanoniquedes concilescecum6niques du premier mill6naire",ln: W. KespEn(ed.),I ministero in ilialogo,Roma,2004,p.190,nota73. petrino.Cattolicie ortodossi 3P.TnEunELes TmvnE.r.arl, rqatrioaoar iv tq avarriqu{er rou aurorcdSaAou" ,in @eo),oyia,28 [I. "AqyaL, (1957),pp. 5-22;,,Ot 69or r<arot naqayovteg nlq avcrrcrlQu(eag rov autorcdQaAou" , in: Ercrclqoia,1,0(1932),pp. 270,218-220,2U-250,26+266,27A28'L; C. GALERIU, ,,Autocefaliegi Ortodoxie.Aspecteecleziologice",ln:Centenarul I. MornoveN,,,Ehricitategi autonomie. BisericiiOrtodoxeRom6ne. 1885-1985, Bucuregti,7987,pp.202-233; autocefaliei Consideratiide ordin teologic-moral,cu ocaziaaniversdriiautocefalieiBisericiiOrtodoxeRomAne",in:.Centenarul autocefulieiBisericii G. Baslouns[f. MnerlouHzl, ,,Mia nrurcrq an6ro ofylgovo OrtodoxeRomine..,,pp.23L267; ercxi,qoroAoyrrc6 nqopArlpratop6:To aurorc6Qalor
AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

canonigtiisortodocAi din secolul trecut6.in acelagitimp, trebuie subliniat faptul cd ecleziologia ortodoxi definegteautocefaliaca unul dintre principiile canonice fundamentale de organizare qi funcfionare ale Bisericii OrtodoxeT. (1921),pp. 20o'arbva, Salonic,1988;G. CruHeNou,,,Autochefaliegi autonomiebisericeasci",in: ReoistaTeologicd,ll 33-50;V. PHEIDAS, ,,L"Egliselocale- autocdphaleou autonome- en comunionavecles autresEglises.Autocdphalie pp. 141,-150; V. PHtroas,,,Td et communion", in: Egliselocaleet Egliseuniaerselle,Chamblsy-Geneva,"1981,, (1979),pp.9-32;LDun.A,,,Les "aitorc€QaAov"rcalrd "air6.to1.tol" ev n;1'Oggo66{rp'Ercr
TITLU CAPITOL

in practicd,ln BisericaOrtodoxd, autocefaliareprezintdstatutul canonic al unei Biserici locald maximdegi care are dreptul sd-gi aleagdintdistitdtorul care beneficiazdde autonomiebisericeascd (nqrirtog)l0 de cdtre propriul sdu Sinod de episcopi fdrd nicio ingerinld extem5. Prin urmare, pentru a putea lntelege conceptul de riutocefalie este necesarsd prezentdm mai intAi notiunea de autonomiebisericeascd a$acum esteea prevdzutdde cdtre doctrina canonicdortodoxill. I. Autonomia bisericeasci (etimologia qi infelesul ei in Biserica Ortodoxi) in Biserica Ortodoxd, atunci cAnd se vorbegte despre autonomiese lnfelege, pe de o pafte, independenfa fiecdrei Biserici locale in raport cu autoritatea politici respectivdl2,iar pe de altd parte, independenla administrativd a unei Biserici locale ?nraport cu Bisericasa Mamd. in primul caz estevorba despre autonomiaexternd,deoareceaceastaprivegte relatiile externe ale Bisericiil3, iar in cel de-al doilea caz estevorba despre autonomieintemd, deoareceaceastaprivegte relafiile din interiorul aceleiagiBiserici localela.De obicei, in limbajul ortodox, expresia ,,autonomiebisericeascil'estefolositd pentru a indica autonomiainternil. Din punct de vedereetimologic,cuvAntulautonom(ar)rovoyo6- autonomos), ce secompune din doud vocabule grecegti atrde (el insugi)15gi voyog [ege)16,indicd o entitate (persoand sau pp.129-1a01; P.J. PlxavoraKos,,,Lesbasesdu droit eccldsiastique dansf EgliseOrthodoxe",in: kztista Espafinla de Derecho 19 (1964), pp. 619-626. -Can6nico, 8In localdgiBisericdrdsp1nditd tn unizters (a sevedeanota21)au teologiaortodoxd,termeniicanonicide Bisericd un intelesfoarteclar.Totugi,potrivit ecleziologieiortodoxe,Bisericahebuieinteleasdca fiind, in acelagitrmp,Iocald gi rdspinditdln unipers.[n plus, trebuie notat cd,in limbajul ortodox, expresiaBisericdlocald:r'rdicdfie o eparhie,fie mai multe eparhii reuniteintr-o structurdde tip sinodal (mitropoliesau patriarhie)prezidatdde un int6istdtdtorng6tog (arhiepiscop,mitropolit, papd,patriartl catolicos). ePotrivit ecleziologieiortodoxe,o Bisericd autonomd esteo Bisericd autocefald in formareasupracdreiaBisericaMamd exercitdincd o oarecaretuteld. 10Potrivit ecleziologieiortodoxe,intAistdtdtorulunei Bisericilocale(nq6rog) estefirtotdeaunaconsideratca un episcopprintre episcopiisinoduluiaceleiBiserici.Acestaesteprimul, insdprimulintre egali,cdci,in cazulslujirii unui intdistdtdtorestevorba despreo diaconiegi nu despreo putere.Cf. N. DunA,,,lntAistititorul in BisericaOrtodu pritos auniveaudela provinceeccl€siastique", doxd",ir: SfudiiTeologice,32 (1980), pp. 1F50;V. ItEIDAS,,,r."autorit6 in: Nicolaus,lS(1991),pp.37-50;L. Onsv,,,TheDevelopmentof the Conceptof Protosin the Ancient Church", in: Knnon,9 (1989),pp. 83-97. 11,,Ladoctrinecanonique,d savoirlesprincipescanoniques fondamentauxet lescommentaires descanonistes, a toujoursconstitu6une sourcedu droit canonique,tant en Orient qu'en Occident.Dailleurs, la sommede cesprincipes[...], qui forme la basede la docffinecanonique,resteindispensablepour toute Egliselocaled'aujourd'hui et de demain,car on ne peut jamaiss'en dispenser.Aucuneinterpr6tationdesnormescanoniquesne peut sefaire en dehorsde la doctrinecanoniqueexprim6epar cettesommedesprincipescanoniquesfondamentauxou de base",N. Dmiu LerigimedeIa synodalitd Bucuregti,7999,p. conciliaire, ecumdnique du l" mill2naire, selonla llgislationcanonique 723.Cf.gi f. H. Enrcxsox,,,TheOrthodoxCanonicalTradition",p.167. 12,,Autonomia esteprincipiul fundamentalcanonicin temeiulcdruiaBisericaOrtodoxd- privitd sub aspectul ei extem,ca societatecu ordine juridicd - esteindependentiide oricarealtd societate,inclusiv statul in cuprinsul cdruia s-a organizatgi igi desfdgoardactivitateacorespunzdtoare misiunii ei", I. IveN, ,,CAfivatermeni canonici. In,telesulgi explicarealor in dreptul bisericesc",in: StudiiTeologice, 47 (1989),p. 81.Pentruo prezentaredetaliatda modeluluiortodoxde relaliedintre Stat9i Bisericd"a sevedeaG. Gnlconr,rA, ,,Legeanr. 89 / 2006gi BisericaOrtodoxd RomAnd",in: Studii Teologice,3 (2007 2, pp. 17 8. nr. U17 ), 13L. SrRN,,,Autocefaliagi autonomiai:r BisericaOrtodoxd",p. 559.A sevedeagi A. Kunzrrr, ,,LeRoyaume de C6saret le Rdgnede Dieu", in: C.ontacts,39 (7987),pp.265-2789i 40 (1988),pp.1946. 1aS.TRoiTSKy, qepxornorZarroxe$anuvr",p.50; L. SraN,,,Despreautonomiabisericeasci",p. 378. ,,O 15Cf. P. CHaNtrurNE,Dictionnaire1tymologique Histoiredesmots,Paris,196& p. 143;V. de Ia languegrecque. A. BAILLy,Dictionnaire Paris,195Q MecrvmN- M. lacnox, Dictionnaire grec-frangais, grec-franEais,Paris,1969,p.269; pp.317-318; H.G.Lnorrr (ed.),AGreekEnglishLexicon, Oxford,1966,I,p.281,. 16,,N6pros- lex (constitut4statuta)- loi (constitution,statut)",E.Roussos Porrror], ,zte{ttroynv et
AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

institufie) ce se guverneazd potrivit propriilor sale legi, gi se traduce de obicei prlrnindependenfT sauliberls. in BisericaOrtodoxd,sintagmaautonomiebisericeasd dehnegtecapacitateaunei Bisericilocalede - leges)le, respectAndtotodatd prevederileunicului a se adminisha pofivit propriilor salelegi (voSrot cnrpuscanonum2\ tn uniaer*l, corpusce nu poate fi schimbat decAtde cdtreun al Ortodoxieirdsphndite Sinod ecumenic,autoritatea supremd in BisericaOrtodoxdz. ln prezent, unicitatea acestui corpuscanlnttm al Ortodoxiei semanifestd,ln special,prin faptul cd fiecareBisericdOrtodoxd localdsedefinegte in propriul Statut de organizareca o Bisericd ce menline unitatea canonicd, dogmaticd gi de cult cu Ortodoxiardspilnditdtn uniaersa.Din punct de vedere canonic, aceastdunitate inseamnd cd fiecare BisericdOrtodoxd local5 trebuie sd respecteprincipiile canonicefundamentale de organizaregi funclionare ale Bisericii Ortodoxe. Astfel, se poate afirma cd, potrivit ecleziologiei ortodoxe, Biserica lui Hristos este,fir esenfi, o comuniune de Biserici locale, fiecare autonomd in raport cu celelalte. p. 133.Cf.9iV. MecNmu- M. tacnox, Dictionnnire \rcn'nu rpiyAuooov.Aarwrcbv5rcabv, Atena,1949, grec-frangais,p. 12W A. Btnru, Dictionnairegrec-ftangais, p. 1332;P. CHeurnanvqDictionnnire|tymologique LIdeln langnegrecque,742; - Thesaurus Graecae Linguae,Paris,1843,t. V col. 15541555;H.G. SrrpH.al.to(ed.),@tloaupoerrlE EAtrryrciq,lA,rbooqe Lponrr (ed.),AGreekEnglishkxicon,II, 1938. p. 1180.A sevedeagi C. A. StuLnEn, k concEtbyzantin delaloi,Bucuregti, 17,,airwoy.ia - independentia- ind6pendance", E.Roussos, Ae{thbytw ercrcAqonorrcod 6rcaiourpiy),aooov. Bu(avr w6v 6trcaiov,p. 95. 18Cf. V. MecNnN- M. Lrcnox, Dictionnaire p.271,;L.Roccr, Vocabolario p.308;H. grec-franEais, Greco-Italiano, G. LDosr-L(ed.),A GreekEnglishLexicon,L p. 281. le ,,rriroloy(a - potestasvivendi suis legibus", H. Srrpnauo (ed.), @qoaupderr1gEAAqvrciql),ti;oo4EThesaurus Linguae,Paris,1831,I. l-2, co1.2543. Graecae 20Sintagmacorpuscanonumsa.usfinteleunoanedefinegtein BisericaOrtodoxdcolecfiaalcdtuitddin cele85 de canoaneapostolice,din canoanelesinoadelorecumenicegi localegi din canoanele Sfinfilor Pdrinp,adicdtoateacele canoanece au fost recunoscuteprin canonul2 al SinoduluiTrulan (597/691)gi au fost confirmateprin canonul1 al Sinodului al VII-lea EcumenicV8n. Cf. t N. MtmF, Drept bisericesc oriental,pp. 65-92;I.N. Froca, Dreptcanonic orthodoxe, Chamb6sy,7998,pp. 23-24.A se vedeagi f. ortodox,I, pp.75-76;V. Ilrols, Droit cnnon.Uneperspectiae ERICrsoN, . ,,TheOrthodoxCanonicalTradition", in: SaintVladimir'sTlrcological Quarterly,2T(7983),pp. 155-1,67 r Chiar dacdanumif, canoniStiincd mai folosescimpropriu expresiaBiserica unioersald pentru a identificaintreagaOrtodoxie,hebuiesubliniatfaptul cdaceasGl sintagmi nu seregdsegte in texful sfintelorcanoanealeBisericii Ortodoxe.Atunci cAndestevorba despreintreagaOrtodoxie,in texful sfintelorcanoaneestefolositdsintagma,,ri1v - BisericardspAnditdin univers" (cf.canonul57 al Sinodului din Cartaginadin tata d1v oircouprdrnlv'Ercr,l.qor,av anul 419 gi canonul56 al Sinodului Trulan din anul 697/592).Deci, din punct de vederecanonic,estecorectca BisericaOrtodoxdin ansamblulsdusdfie desemnatdprin expresiaBisericaOrtodoxd rdspdnditdtn unioers. 22,,Selonl'eccl6siologieorthodoxe,seulef Egliseest le royaumede Dieu sur la terre et l'organe de Dieu pour le salutdeshommes, et lesconcilesecum6niquessontsesorganesd'autoritdsupr€me",N.DuxA,krdgine delnsynodnlit1, p. 304.Cf. S.VEnrHovsroy,,,TheHighestAuthority in the Church",ln: St,Wadimir'sSeminary Quarttrly,4(1960),pp. 7G88;I P. L'Huumn, ,,LeconcileecumEniquecomrneautoritdsupr6medansI Eglise",ln: Kanon,2(1E74),pp.12& 742;A. Prcrsrenl ,,Liautorit6dans llEglise:une approcheorthodoxe",in: Ir1nikon,TS(2002),pp. 35-51.Trebuie subliniataici faptul cd,chiar dacdSinoadelede episcopiconstituieceamai inaltd autoritatepentru diferiteleBiserici Ortodoxelocale,iar Sinodulecumenicesteautoritateasupremdin BisericaOrtodoxd,un sinodnu sepoateniciodatd situapesteBisericilelocale(d. V. $Eseru, CemdulL1942, p. 1t10; D.G.BonoleNu,DrEtulbisericesc, Cursdedreptbisericesc, sinodale, Bucurepti,1909,pp.7[5). Craiov4 1903,pp. 102-107; C. Cunrcnscu,Priuireasupminstituliei 23Astilzi,fiecareBisericdOrtodoxdautocefalS arepropriul sduStatutde organizarein caresunt #irmate principiile canonicefundamentalede organizarealeBisericiiOrtodoxe.Acestestatutesunt consideratecagi etaloaneale canonicitipi unei Bisericilocale,deoareceprin analizaacestorase poate verifica in ce mdsurdo Bisericdlocald respectdprincipiile canonicefundamentalede organizare.fn prezent, doar Patriarhia Constantinopolului (Istanbul, juridic de cdtreStatulturc. Turcia)nu are un Statutpropriu de organizare,in specialdeoarecenu esterecunoscutd gi aceastadeoarecePatriarhia Constantinopolului nu a fost menfionati in Trataful de la Lausanne$9n), ci s-amenPatriarchatz of fionat doar oral cd aceastdPatriarhienu va fi expulzatddin Turcia (cf. T. AcHNIors,TIu Ecumenical New-York,1964).ln acestsens,fiecareBisericdOrtodoxdlocald Constantinople in tlu light of theTreatyof Lausanne, afirmd la inceputulpropriului Statutde organizarecd menlineunitateacanonicS" dogmaticdgi de cult cu Ortodoxia rdspdnditd tn uniaus.Astfel, acestlucru esteafirmatln cel de-al doileaarticol aI Statutuluide organizareal Bisericii OrtodoxeRom6ne(2007),inprimul articolal StatutuluiBisericiiOrtodoxeRuse(2000),furprimul articol al Bisericii OrtodoxeGeorgiene(1995)sauin prinul articolal BisericiiOrtodoxeGrecegti(1977). 68

TITLU CAPMOL

In practicd, autonomiabisericeascdinseamnd capacitateaunei unitdfi eclezialelocale (eparhie, arhiepiscopie, mitropolie, patriarhie sau catolicosat) de a-gi administra independent toate problemele sale,rdmdnAnd ln acelapitimp in comuniune canonicd,dogmaticd gi de cult cu Biserica inlelege ,,sistemul Ortodoxd rdspAnditdin univers. De fapt, prin expresia autonomiebisericeascdse canonic"24ce privegte raportul intre, pe de o parte, o eparhie sau o comuniune de eparhii, gi, pe de altd parte, Biserica lor Mamd2s.Este vorba despre un raport de comuniune ecleziald, $i, in acelagitimp, de independenfi administrativd. In cazul raportului eparhie - Biseric5-Mamdeste vorba despre autonomieeparhiald,iar in cazul raportului comuniune de eparhii - Bisericd-Mamd estevorba despre autonomiebisericeascd. II. Autonomia bisericeasci qi gradele sale de extensiune in Biserica Ortodoxi in interiorul Ortodoxiei, autonomiabiseiceascdprezintddiferiteniveluri, dintre care cel mai redus este celal autonomieieparhiale,iar celmai ridicat estecel al autocefaliei. intre acestedoui extreme, Bisericile locale pot beneficia de diferite grade de autonomiebisericeascd. IL1. Au tonomineparhiald Prin expresiaautonomieeparhiald,ecleziologia ortodoxd indicd dreptul fiecdrei eparhii26de a se administra potrivit propriilor legi (voyot -lege), pdstrAndintotdeauna unitatea eclezialdbazatd pe aceloinculumfidei,cultuset disciplinae communis. 2a,,PoLtrle profit de sesfiddles,f Egliseorthodoxeutilise avecune certainelibert6plusieursformesd'organiEn d'autrestermes,le systEmepr€suppose satioryplusieursstructuresorganiques,que l'on appelledes,,systdmes". une h6t6rog6n6it6et une uniformitd d la fois, et son applicationune ,,l6gislation"commune;il forme un tout et excluttout cequ'il ne contientpas.En tant que reaouble- $tpoint de vue eccl6sial-, il estbim distinctdel'institution qui demeureirr1z.tocable. l'Eglise- ayantla libert6de lesappliquer,de suspendre eccl6siaux), Commetels (systdmes - connaitentreautresle systEmesynodal,Ie systdmede ou d'annulerleur applicationlorsqu'ellel'estimen6cessaire l'autoc6phalie, le systdmede lapentarchie,etc.,sansqu'elleles6ldveau rangd instifution.Enfn,l'application/(r6)activation des systEmeseccl6siauxpar llEglisen'est pas idmtique d un syst6matismeinstitutionnel,profond6ment 6trangerd sonhypostase.Parailleurs,fEglise,dejddepuislestempsn6otestamentaires, utllisal'institutiondu synode Par la suiteet d partir de cetteinstitution eccl€siale, Iocalcommeexpressionexclusivede sonunit6 eccl6siale. elle a appliqu6 des systEmessynodaux notamment sous deux formes: soit sous la forme de grands ou de petits synodes/conciles locaux(€v6nementeccl6sialordinaire),soit sousla forme de sy'nodes/conciles gen6rauxou ecum€niques(6v6nementeccl6sialexfraordinaire)",G. PAPATHoMAS, ,,Ladialectiqueenfe nation 6tatiqueet autoc6phalie eccl6siastique", in: L'Annie Canonique,3 (2001),p.77, nota 6. Cf. 9i D. Kvnra,ros,,,DasSystemder autokephalen dethiologie,l0(1901),pp.99-115,273-286. selbstiindigenorthodoxenKirchen",in'.Reoueinternationale 25Esteabsolutnecesarde subliniataici cdteologiaortodoxda afirmat dintotdeaunacdautonominbisericeascdnu er,te o institulie (nu s-arputeajustificarnomentul9i autoritateacea creato asffelde institufe!), ci doarwr sistemcananicfiolosit in administrapabisericeascd. in special,deoarece ,,l'Eglisene connaitseulernentquedeuxinstifutions(eccl6siales) $i aceasta, fondeespar/dans le NouveauTestament- dds le d6but de l'apparition historique de I Eglise- et faisantpartie de sa structurepropre:f6veque/l'Egliselocal(e)et le synodelocal.D'une part, f6v6que/llEgliselocal(e)constitue(n$une institution constitutive,alorsque le slmoderLestqu'une institution fonctionnellede llEglise(l'Eglisepeut continuerd viwe En d'aufes termes, malgr6unesuspensionmomentan6edesconvocationsde s1'nodepour desraisonscirconstancielles). si l16v{ue doit 6treconsid6r6commell6l6mentconstitutifperrnanentdu corpsecclesialinter-local,le slmodereprdsente 1'6l6ment-moteur p6riodiquede la ,,liturgie" (Cest-d-diredu fonctionnemmt)de fEglise.Tous les aufres6l6mmb sont patriarcal),soit dessystdmesecclesiaux(et canoniques). soit desextensionsde cesinstihrtions(p. ex.la paroisse-ry'node r-"institution,ayant un caractdreirr6vocable,doit 6fe bien distingueedu systEme(p. ex. le systEmem6tropolitain"le systdmed'autocephalie, etc.)et du sacremmt/mystere(p.ex.le sacrementde I Eucharistie).Enfirl f Egliseapplique/(re)acEssaidebibliographie..., p.19,nota3. tive dessystdmes maisnefondepasdesinstitutions.",G. Pepersorraet 26Eparhia(enaqlh), din punct de vedereadministrativ,reprezintdunitateateritorialdbisericeascH ce se afld subautoritateaunui episcopgi careestecompusddin parohiilegi mAndstirilecesegdsescpe acelteritoriu.Termenul de ,,eparhie"a fost imprumutat din limbajul juridic roman. Impdratul Constantincel Mare (306437)- urmdnd - a impdrfit Impeiulin4prefecturi, cesesubdivideau exemplulpredecesoruluisdu,impdratul Dioclefian(285-305) ?ndioceze. Diocezeleerau alcituite din mai multe provincii, care,in limba greacS,erau identificate prin termenul de

AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

Autonomia episcopului unui loc Aiimplicit a eparhiei sale a fost prevdzutd in mod expresin sfintele canoane.In primul rdnd, autonomiaeparhialdeste garantatd de acele canoanece interzic oricdrui episcop,indiferent de titlul sdu adminisVativzT(arhiepiscop,mitropolit, exarh, pape, patriarh sau catolicos),si se amesteceln problemele unei alte eparhii28.Astfel, canonul 20 al Sinodului trulan a stabilit ca: ,,sd.nu fie ingiduit episcopului sd lnvele ln mod public in altd cetatece nu aparline de eparhia sa; iar de s-ar prinde cineva fdcAnd acestlucru, si inceteze de la episcopie; sd sdvArgeascd insd cele ale prezbitertlrti"2e. In acelagisens,sfintele canoaneinterzic oricdrui episcop s5vdrgireade acte sacramentalein afara eparhiei sale. Astfel, canonul 35 apostolic aprevdzut ca: ,,episcopul sd nu indrdzneascdsd sdvdrpeascdhirotonii in afara eparhiei sale, in sate sau orage ce nu depind de el; iar dacd se va dovedi cd a ficut aceastafdrd consimfdmAntul celor care au primit acestesate sau orage,sd se cateriseascdatAt el, cAt gi cei pe care i-a hirotonit"30. Aceastd interdiclie se regdsegtegi in textul canonului 2 al Sinodului al ll-lea ecumenic, in care se precizeazd.cd: ,,episcopii, nefiind chemali (invitafi), nu trebuie niciodatd sd intervind in afara eparhiei lor pentru hirotonii sau alte acte bisericegti"3l. De asemenea,in canonul22 al Sinodului de la Antiohia s-a prevdzut ca:,,episcopulsd nu intre in cetate strdind, care nu estesupusd lui, nici in tinutul care nu tine de el, pentru hirotonia cuiva, nici sd nu agezeprezbiteri sau diaconi in locurile supuse altui episcop, decAt numai cu voia episcopului propriu al linutului. Iar de ar indrdzni cineva una ca aceasta,hirotonia sd fie nuld, iar dAnsulsd primeasc6,epitimie(enrtipLa) de la Sinod"32. Conform canoanelor 35 apostolic ai 13 al Sinodului de la Antiohia, epitimia33ce trebuie aplicatd episcopului care hirotonegte clerici in afara eparhiei sale este depunerea(caterisiren)sa de eparhii (enaqliae). De aici, termenul de,,eparhie" a trecut ulterior in limbajul bisericesc,la inceput cu inlelesul de ,,provincie" (mitropolie), iar mai apoi cu cel actual de,,episcopie". 27Teologia ortodoxd - ir conformitate cu dispozitiile canoanelor 18 al Sinodului I ecumenic 7 al Sinodului ai Trulan - a afirmat dintotdeauna cd, pentru fiecare treaptd a ierarhiei de institupe divind (episcop, preot, diacon), Biserica a prevdzut diferite titluri administrative, ce pot fi acordate de cdtre autoritatea Bisericii. Toate acestetitluri nu schimbd nimic in ceea ce privegte ordinea ierarhiei de institufie divind, ci au valoare doar pentru administrafia bisericeascd.Pentru detalii, a se vedea t P. lvIENEVISocLorJ, ,,La signification canonique et eccl6siologique des titres 6piscopaux dans l'Eglise orthodoxe", ln: Knnon,T (1985),pp.74-90; C. Eurscu, ,,Despre titlurile de mitropolit arhiepiscop, exarh, patriarh gi papd", in: BisericaOrtadoxdRomind,20 (1896),pp. &4-651. 28Cf. canoanelor 11 12 ale Sinodului de la Sardica. 9i 2eG. A. Rent - M. Porrr [. A. Pr,.r..r.HM. llor,lH], Eitvraypa rriu 9eiav xai iepav Kdvovav (Sintagmadumnezeiegtilor9i sfntelor canoane- fur continuare SintagmaAteniand), Atena, 1852, t. ll, p. 344; P. Ioauruou, Discipline gLndraleantique (ir continuare - Disciplineantique),Grottaferrata-Roma, 1962,t.1,p.152. Trebuie notat aici ci,,aceasta este singura excepfie cAnd se permite ca un episcop sd fie coborAt la treapta de prezbiter, deoarece,in general, canoanele nu ingdduie aceasta,fiind cunoscut cd cel care nu este vrednic sd lucreze cele ale arhieriei, nu este vrednic nici sd fie pteot" , D. G. Bonom,Nu,Dreptul bisericesc.CanoaneleSfntei Biserici Ortodoxede Rdsdrit agezatepe problemegi peinterpretdri (edifie ingrijitd gi actualizati gtiinfific de I.-A. Tuoonm), Bucuregti, 2007,p.247. 30SintagmaAteniand, t. l\ p. U Discipline antique,t. l-2, pp. 2425. ; 31SintagmaAteniand, t. tr, pp. 769-770;Discipline antique, t. I-1, pp. 4G47. Pentru detalii, a se vedea I. IvAN, ,,Hotdrdrile canonice ale Sinodului al Il-lea ecumenic Ai aplicarea lor de-a lungul secolelor", irt: Biserica Ortodoxd Romind,99 (1981),pp. 836-838;N. Duniu ,,Legislafia canonicd a Sinodului II ecumenic pi importanta sa pentru organizarea gi disciplina Bisericii", in: Glasul Bisericii,40 (1981),pp.630-671.. 32SintagmaAteniand,t.ilL, pp.164-165; Disciplineantique,t.12, pp.121.-122. 33Termenul de epitimie (enLriprr,a)este specific limbajului teologic ortodox, indicd penitenla pe care trebuie 9i si o indeplineascd penitentul care a primit iertarea. Aceasta nu are caracterul unei pedepse, nici a unei ,,satisfacfii" pentru pdcatele fdcute, ci are ca scop sd vindece dh punct de vedere moral cdt mai bine posibil pe cel ce gregegtegi sdl readucd la o deplind pocdinfd pentru a putea regdsi comuniunea cu Flristos. Pentru detalii a se vedea D. PepatHANASSIoU Guntg Thdologieet pastoraledespinitences(epitimia)selonI'EgIiseorthadoxe,Strasbourg 1981;A.-A. MuNrneNu,,,Aplicarea epitimiilor ln lumina sfintelor canoane",in: StudiiTeologice,lS (1961),pp.445-465;G. PArnuLescu, ,,Epitimiile canonice gi asceticein general", in: Studii Teologice,32(1980),pp. 535/550. 3aPotrivit doctrinei canonice ortodoxe, dEunerea sau caterisirea(rn0aigeorq) reprezinti excluderea totali gi

TITLU CAPITOL

cdtreSinodul sdu. Canonul43 al Sinodului de la Cartaginaa interzis episcopilorgi sdvArgireade botezuri in alte eparhii. Astfel, canoaneleau conchis cd este absolut interzis episcopilor sd sdvArgeascd acte sacramentalegi alte acte administrative bisericegti in afara eparhiei lor, fdrd sd fie invitali de cdtre episcopul locului respectiv. Canoaneleprevdd, astfel,ca orice episcop care nu respectdaceastdregul5 sd fie depus (caterisit).In acestsens,sunt deosebitde evocatoarecuvintele canonului 13 al Sinodului din Antiohia: ,,Nici un episcop si nu indrizneascd sd se mute de la o eparhie la alta pi sd hirotoneascdpe oarecarein Bisericdpentru indeplinirea slujbei, nici si aducd cu sine pe alfii, decdtnumai dacd s-ar duce chemat fiind de acelaln al cdrui teritoriu s-ar duce. Iar dac5, nefiind chemat de cineva, s-ar duce fdrd rAnduiald pentru hirotonirea cuiva gi pentru orAnduirea #acerilor bisericegti care nu-l privesc pe dAnsul, sd fie nule cele fdcute de dAnsul, gi el incd sd-giia pedeapsacuvenitd neorAnduielii salegi intreprinderii ilegale,caterisit fiind imediat de acum inainte de SfAntul Sinod"3s. De asemenea,canoaneleinterzic episcopilor, de o manierd absolutd,sd primeascdin eparhia lor preoli sau diaconi din alte eparhii, sau sd hirotoneasci in eparhiile lor candidati ce provin din alte eparhii fdrd a avea consimldmAntul episcopilor acestora. Pentru a sublinia aceeagiautonomieeparhiald,Biserica Ortodoxd, in conformitate cu prescripliile sfintelor canoane, a afirmat dintotdeauna ci doar episcopul are intreaga competentd asupra bunurilor eparhiei sale, 9i cd el are obligalia de a le administra potrivit necesitdlilor Bisericii. Astfel, referitor la bunurile bisericegti,canonul 38 apostolic a stabilit cd: ,,Episcopul sd poarte grija tuturor bunurilor bisericegtigi sd le administreze ca gi cAnd Dumn ezeui-ar sta de veghe; dar si nu-i fie ingdduit lui sd-gilnsugeascdceva din acestea,sau sd ddruiascdrudelor proprii cele ale lui Dumnezeu; iar dacd ar fi siracg sd le facd parte ca sdracilor, dar sd nu vAndd din pricina acestora(sub pretextul ajutordrii acestora)cele ce sunt ale Bisericii"36. In plus, canoaneleprevdd c6,fdrd acordul episcopului sau a responsabilului numit de acesta, nu este permisd nicio acliune de administrare a bunurilor bisericepti3T. in plus, canonul 41 apostolic a prevdzut ca doar preojii gi diaconii sd poatd fi desemnali ca gi colaboratori ai episcopului pentru administrareaacestorbunuri. Mai precis,canonul26 al Sinodului IV ecumenicformuleazd exigenta ca: ,,fiecareBisericace are episcop sd aibd gi econom din clerul propriu (al Bisericii),care sd administrezecelebisericegtidupd socotinlaepiscopului sdu, ca nu cumva si fie fdri de martori gospoddrirea Bisericii gi ca din (lucrul) acestasd se risipeascdbunurile ei gi sd se infiereze (stigmatizeze)preofimea cu defdimarea;iar dacd el (episcopul) nu ar face lucrul acesta, sd fie supus dumnezeiegtilor canoane"38. Este clar, deci, cd fiecare episcop trebuie sd-giadministreze bunurile eparhiei sale printr-un econom.Pentru cazurileln careepiscopiinu ar respectaaceastdprescripfie,canonul 11 al Sinodului al VIIlea ecumenicconferdmitropolitului dreptul de a numi un econompentru respectivaeparhie. definitivd a unui cleric din rdndul clericilor. Astfel, clericul depus (caterisit) pierde irevocabil dreptul de a sdvdrgi orice act sacramental precum gi dreptul de invHp gi de a conduce ir:rBisericd (qf. can. 27 al Sinodului de la Cartagina, can. 8 al SfAntului Nicolae al Constantinopolului, can. 21 al Sinodului Trulan). In plus, canonul 28 apostolic stabilegte cd ,,dacd vreun episcop sau prezbiter sau diacon depus (caterisit) dupd dreptate, pentru vinovdfii invederate (evidente) ar indrdzni sd se atingd de slujba care i-a fost lui incredinfatd oarecdnd, acela sd fie exclus definitiv din Bisericd". Pentru detalii referitoare la depunere sau caterisire, a se vedea S. CANoEa,Pedeapsa depuneriidin cler,Sibiu, 1934;G. D. Karznposrorou [f.A. XerzHeno:rolor], H rca9aipeotE ruv rcLqptKtitv,Alena,1965; N. DunA, ,,Precizdri privind unele notiuni ale dreptului canonic (depunere, caterisire, excomunicare, afurisire gi anatema) in lumina invdfdturii ortodoxe. Studiu canonic",in'. Ortodoxia,S9 (1987),pp. 84135, 105-143;I.N. FLocA, ,,Caterisirea tn dreptul canonic ortodox", In: StudiiTeologice,39(1987),83-90[republicatinReoistaTeologicd,S6 (2004),pp. 123-133]. 35SintagmaAteniand, t.III, pp. 15G151 Disciplineantique,t. I2., pp. 114-115. ; 36Cf. canoanelor15 16 apostolice,15 al Sinodului I ecumenic,20 al Sinodului ecumenic,17gi 18 ale Sinodului 9i 9i Trulan, 3 al Sinodului de la Antiohia, 13 al Sinodului de la Sardica,5{ 80 9i 94 ale Sinodului de la Cartagina. 37Cf. canoanelor 7 gi 8 ale Sinodului de la Gangra. 38SintagmaAteniand, !.1I, pp.276-277; Disciplineantique,t.l-L, pp. 89-90.

AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

inbazaacestei prescriptii canonice,dochina canonicdortodoxd a dat acestdrept fiecdrui intAistdtdtor al unei Biserici locale (arhiepiscop,mitropolit, patriarh sau catolicos).in alte cuvinte, BisericaOrtodoxd recunoagteintAistdtdtorului fiecdrei Biserici locale dreptul de a interveni in cazul in care un episcop,din neglijenfd sau prinabtz, nu igi respectdobligafiile referitoare la administraliabunurilor. Acest drept, care aparline in mod exclusiv lntAistdtdtorului unei Biserici locale, a fost numit ,,dreptul de devolufiurre"3e,chiar daci acesttermen nu se regdsegtein textul sfintelor canoane4.ln plus, trebuie subliniat aici cd,ir Bisericaortodoxd,dreptul de devolufiune esteconsiderat ca necesargi auxiliar sinodalitdliial. in practicd, acestdrept de devoluliune constdin faptul cd, ln cazul unui episcop acuzatde fraudd financiard, intAistitdtorul aceleiBiserici 1l poate apela pe respectivul episcopin fafa Sinodului pentru a rdspunde acuzatiilor. Totodatd,lntAistdtdtorul trebuie sd numeascdun econompentru eparhia episcopului acuzata.Cu toate acestea,dreptul de a judeca episcopul acuzatapar,tineintotdeauna Sinodului Bisericii sale€. Referitor la judecata episcopilor, canonul 74 apostolic a prevdzut ca: ,,episcopul acuzat de orice vini de cdtre oameni vrednici de lncredere, acela sd fie chemat de cdtre ceilalti episcopi; gi dacdse va infdtiga gi va mdrturisi, ori ar fi dovedit, sd se hotirascd epitimia, iar dacdfiind chemat, nu ar rdspunde convocdrii, sd fie chemat gi a doua oard, trimitAndu-se dupi el doi episcopi. Iar dacdnici asdel nu ar rdspunde convocdrii, sd fie chemat gi a treia oard, trimifAndu-se din nou doi episcopi la el. Iar dacd nici atunci nu ar rdspunde convocdrii, Sinodul sd ia impotriva lui misuri convenabile,ca sd nu i se pard acdgtigafugind de judecatd"a. Este, deci, absolut clar cd potrivit sfintelor canoanedoar Sinoadele de episcopi au dreptul de a judeca un episcop. Din punct de vedere procedural, un episcop acuzat trebuie sd fie mai intAi citat (convocat) gi apoi ascultat de cdtre Sinodul din care face parte. Dacd acesta nu se prezintd ln fafa Sinodului, dupd prima citare, va trebui sd mai fie citat de incd doud ori. Iar dacd nu se prezintd nici dupd a treia citare, acestava fi judecat ln absenfdde cdtre respectivul Sinod. Dacd, pentru motive independente de voinla episcopilor, Sinodul nu se poate reuni pentru a judeca un episcop acuzat,in sfintele canoanes-a prevdzut ca respectivul episcop sd fie judecat de cdtre o comisie alcdtuitd din L2 episcopias. ,,Dacd.vreun episcop pArAtpentru oarecarevinovdtie, s-ar judeca de cdtre toli episcopii din eparhie (mitropolie) gi toli de acord ar aduce lmpotriva lui o hotdrAre, aceastasd nu se mai 3eCuvAnful ,,devolutiune" inseamni - din punct de vedere juridic - trecerea unui drept, a unui bun sau a unui ansamblu de bunuri ce compun un patrimoniu citre unul sau mai multe patrimonii. Asffel, in drept, se vorbegte despre ,,devolutiunea succesorald". In Biserica OrtodoxS, acest cuvAnt este inleles mai ales intr-un sqrs extensiv, cdci canonigtii ortodocgi nu il folosesc decAt pentru a indica rezultatul unui transfer de competenfe. De fapt, acegtiaafirmi cd,,drepful de devolufiune" este drepful de supraveghere gi de indrumare frdleascd exercitatex officio de cdhe intAistdtdtorul unei Biserici locale, atunci cAnd unul dintre episcopii acesteiBiserici, din neglijenfd sau prin abuz, nu ipi respectdobligafiile sale prevdzute de cdtre sfintele canoane.In plus, este precizat cd acestdrept nu poate fi aplicat decAt ln cazul problemelor administrative. m Canonigtii ortodocgi recunosc cd,,dreptul de devolufiune", chiar dacd a fost aplicat incd din vechime in Biseric5, nu este propriu Bisericii, ci a fost imprumutat din dreptul roman. Pentru detalii, a se vedea C. Ptnvu, ,,Dreptul de devolufiune" ,in: StudiiTeologice,6(795a),pp.385-398; V. $rseN, ,,Dreptul de devolufiune al Patriarhilor 9i Mitropolitilor (in baza canonului 11 al sinodului 7 ecumenic)", in Candela,4T(7%6), pp. 71-85. a1C. PIRVU, ,,Dreptul de devolufiune", p. 388. Pin sinodalitatu(ouvobrrc6rqg), cuvdnt derivat din grecescul o6vo6oq (compus din prepozipa odv - impreund pi { 6b6g - cale, drum), teologia ortodoxd inlelege orice modalitate de cArmuire ecleziasticdce urmeazd modelul sinodal, ,,forma autenticd de conducere bisericeascddoritd de Flristos gi pusd ir aplicare incd din epoca apostolicd" (N. Dunl,, Le rigime deLasynodalit/, p.266). 42G.I. Soenr,,,Sistemul mitropolitan", 1'1,4-715. a3Cf. canoanelor 74 apostolic 14 al Sinodului de la Antiohia. ai aaSintagmaAteniand, t.ll, pp.93-94; Disciplineantique,t.I-2, pp. 45-46. a5Canonul 12 al Sinodului de la Cartagina: ,,Dacd vreun episcop (ceeace sd nu se intAmple) ar cddea in vreo invinovdfire gi apar multe piedici inc6.tnu se pot aduna mai mulfi, atunci pentru ca cel invinovdlit sd nu rdmAnd sub acuzd, sd se audieze de 12 episcopi" . SintagmaAteniand, t.lll, p.322; Discipline antique,t.l-2,pp.2:25-226.

72

TITLU CAPITOL

judece de al;ii, ci sd rdmAnd intdritd sentinta datd cu unanimitate de cdtre episcopii din eparhie (mitropolie)."46 Astfel, canoaneleprecizeazl.deo manierdabsolut clardcd,in cazuljudecdrii unui episcop,sentinta pronuntatd de episcopr,in timpul unei reuniuni sinodale,rdmAneirevocabild.in cazul in care, ,,weun episcop s-arjudeca pentru oarecarelnvinuri, apoi s-ar lntAmpla sdnu fie de acord in privinla lui episcopii din eparhie (mitropolie), unii adicd declardndu-lnevinovat pe cel ce sejudecd,iar allii vinovaf spre a scdpade toatd lndoiala, Sf6ntul Sinod a hotdrAt ca episcopul mitropoliei (mitropolitul) si chemedin eparhii (mitropolii) lnvecinatepe alli cAlivaepiscopi,caresdhotdrascd9i sd dezlegefirdoiala spre a intdri impreund cu episcopii cei ai eparhiei pricina supusdsprejudecare"aT. Pentru depunerea(caterisirea)unui episcop,singurul canonal Sinodului de la Constantinopol (394)exige ca, dacd se poate, sd fie prezenli la sinodul carejudecd un astfel de caz tofi episcopii eparhioli -pentru ca votul unui aga mare numdr sd demonstreze corectitudinea condamndrii celui care, prezent fiind la aceajudecatd, a fost declarat demn de caterisire"4s.Este,deci, absolut clar cd, ln Biserica Ortodoxd, pentru judecarea unui episcop nu existd o instanld mai presus de sinodul de episcopi din care face parteae.Astfel, esteevident cd, in Ortodoxie, depunerea (caterisirea) unui episcop constituie intotdeauna un act eminamente sinodal, ce face sd funcfioneze slnodnlitateafie la nivelul Bisericii locale, cAt 9i la cel al Ortodoxiei rdspAnditein univers, Astfel, inbaza principiului autonomiei eparhiale, fiecare episcop are dreptul de a judeca clericii gi laicii din eparhia sa. in cazul in care ,,cineva a fost excomunicat de episcopul sdu, acela si nu se primeascd mai inainte de al1ii, dacd nu s-ar primi de insupi episcopul sdu, sau tindnduse sinod gi prezentAndu-sg s-ar apdragi, convingAnd sinodul, ar primi altd sentin1l"sO. De asemeneadoctrina canonicdortodoxd afirm5 cd alegereaepiscopiloresteresponsabilitatea exclusivi a sinoduluisl. Astfel, atunci cAnd o eparhie devine vacant5, mitropolitul locului are obligalia de a convoca,in cel mult trei luni52,toti episcopii din mitropolia sa pentru ca, reunifi ln sinod, sd aleagi un nou episcops3.tn general locul unde se intAlnescepiscopii este regedinfa mitropolitand, insd acestlucru nu esteobligatoriu, cdci - afirma Teodor Balsamonsa- ,,nu locul staa6Canonul 15 al Sinodului de la Antiohia. SintagmaAteniand, t. ilI, p. 330; Discipline antique,f.l-2,p.116. a7Canonul 14 al Sinodului de la Antiohia. SintagmaAteniand, t.lll, p.329; Discipline antique,t.1-2, pp. 115-116. a8SintagmaAteniand,t.IJl, p.143 Disciplineantique,l.12,pp.442-M3. ; aePentru cazurile de litigiu intre un episcop gi un cleric, instanta de judecati este sinodul mitropolitan, iar pentru cazurile de litigiu intre episcopi, instanfa de judecatd este sinodul patriarhal (d. canoanelor 9 9i 17 ale Sinodului IV ecumenic, 6 al Sinodului II ecumenic). 50Canonul 6 al Sinodului de la Antiohia . SintagmaAteniand, t. [I, p. 138; Discipline antique,t. I-2, p . 109. 51Cf. canoanelor 4 6 ale Sinodului lecumenic,3 al Sinodului Trulan, 19 pi 23 ale Sinodului de la Antiohia, 12 9i al Sinodului de la Laodiceea. Penffu detalii, a se vedea G. CnoN7, Alegereaierarhilor in BisericaOrtodoxd,Bucuregti, 1937. 52Cf. canonul 25 al Sinodului IV ecumenic. 53Cf. canoanelor 4 gi 6 ale Sinodului lecumenic, 19 al Sinodului de la Antiohia. saTeodor Balsamon (@e66r,-rqog BaAoaprriv), a ocupat pentru mult timp funcfia de nomofilax (voproQriAa{ al legilor") la Constantinopol; in anul 1193 a fost ales patriarh al Antiohiei, insd cum Antiohia era la acea ,p5izitor vreme sub ocupatie arabd, va rdmAne tot timpul la Constantinopol, unde va muri in 1195. Cea mai importantd scriere a lui Balsamon este ,,Scholia" sau ,,Comentariul la Nomocanonul tn 14 titluri al lui Fotie". Respectiva scriere a fost publicatd pentru prima dati ir:rlatind la Paris in 1557, iar apoi la Basel in1552; acelagi text, in variantd greacd gi latin6, va fi republicat in 1515la Paris, li in 1520 la Basel.De asemenea,comentariul lui Balsamon se regdsepteatAt in ,,Pandecta Canonum" al lui William Beveridgius, publicatd la Oxford \n 1672 (cf. W. BrvEnrocn, Synodikonsioe pandectae canonumSs.Apostolorumet conciliorumab Ecclesiagraecareceptorum:necnon unonicarum Ss.Patrumepistolarum, una cum scholiisantiquorumsinguliseorumannexis,et scriptisaliishuc spectantibus, quorumplurimn ebibliotfucaebodleianae .., nuncprimum edita, Oxoni,L672), cdt gi in volumele 137 9i 138 ale Patrologiei publicati de citre abatele Migne (cf. J. P. Mcr'lE, PatrologiaeCursus Contpletus.SeriesGreaco-Intine,Paris, 1857-1866,vol.137 gi138). Ins5" cea mai bund gi, totodatii, cea mai cunoscutd editie a comentariului lui Balsamon rdmdne cea publicatd in SintagmaAteniand, unde comentariile sale se altemeazd cu cele ale lui Zonara gi Aristen (cf. SintagmaAteniand, Aten4 6 vol., 1852-1859).

AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

bilegteepiscopul,ci votul gi alegereasinodului"ss.Episcopiiconvocaliau obligaliade a se prezenta,iar ln cazulin carenu sepot prezentadatoritddistanteipreamari/ a bolii saua alteibinecuvAntatecauze,au obligaliade a trimite scrisoriprin caresd-giexprimeopiniagi,bineinteles, prezentaa cel pulin trei episcopisT. votul56.Pentrucaalegereasi fie validd estenecesard Referitorla demisia(rcaqaitqo6) episcopilor,canoaneleafirmd foarteclar cd aceastaeste gi cd trebuieacceptatdde cdtresinodul din careface posibilddoar in cazurilede for!5 majordss parte. Dac6,in afara cazuluide forld majord,un episcopdemisioneazd, canoaneleprevdd ca acestasi fie depus(caterisit)se. in plus,trebuieprecizataicicdsfintelecanoanegaranteazd aceastd autonomiea episcopului eparhiot nu doar in raport cu ceilalli episcopi,indiferent de titlul lor administrativ60, ci gi in raport cu sinoadeleepiscopilor6l.Asffel, ln BisericaOrtodoxd,niciun episcop- indiferent de titlul sdu- nu poateimpuneunui alt episcopo decizieluatdarbitrar.De asemenea, niciun sinod - mitropolitansaupatriarhal- nu poateimpuneunui episcopo decizieluatd arbitrar.$i aceasta datoritdfaptului cdsfintelecanoaneimpun ca,in Bisericd,deciziilesdfie luateintotdeaunaslnodaliter,subliniindu-sein acelagitimp egalitateade fond dintre episcopi. IL2. Autonomia bisericnas cd6i autocefalia incd de la inceputtrebuieretinut faptul cd in sfintelecanoanenu existdprescriplii directe pentrua sereglemenlaautonomiabisericeascdsau autocefaliaurrrtdtilor superioareeparhiei.Pentru a sereglementaautonomla diferitelorunitdli bisericegtiau fost folosite,prin analogie,aceleagi canoanece asigurdautonomia Astfel,autonomiaeparhiilora fost transferatdunititilor bieparhiald. sericegtimai mari, adicdmitropoliilor, exarhatelorsaupatriarhiilor. Penhu detalii privitoare la viata gi activitateaacesfuicanonistbizantin a sevedea:G.P.SttvENS,DeTheodoro Balsamone analysisoperumac mentisiuridicae,Roma 1969;D. SwoN,,,Balsamonzum Gewolurheitsreicht", in: EXOAIA.Stuida adcriticaminterpretationemque iurisgraecuromani pertinentia D . Holwenta etadhistoriam uirodoctissimo texhtumgraecorum oblata,Groningen,1985,pp. 119-133;C. Genacsnn, ,,Theologyand Canon Law in the Writings of Theodore Balsamon",in:Thelurist\6(1996),pp.1,61,-181,; R. BnowurNc,,,TheodoreBalsamon'sCommentaryon the Canonsof the Councilin Trullo asa Sourceon EverydayLife in Twelfth-CenturyByzantium",tr: H Ka9qpepwqZurl Lro Bu(avrw, Atena,1989,pp.421,-427; il Grazianodel diritto canonicob:r,antino?",in:Lacultura C. G. FUnsr,,,Balsamory giuridico-canoniu pp. 233-248. medionale: perun dialogoecumenico,Ivll.lano,2003, premesse s5Sintagma Ateniand,t. Itr, p. 327. 56Cf. canoanelor4 al SinoduluiI ecumenicgi 19 al Sinodului de la Antiohia. s7Cf. canonului 4 al Sinodului I ecumenic. 5sin texful sfintelorcanoanenu sunt indicatecu exactitatecazurilede forfd majordin careun episcopar putea arhiepiscopal New York-ului, a incercatsd identifice demisiona.RenumitulcanonistPierreL Huillier (1926-2007), cAtevadintre acesteaa{irmdnd: ,,Thus,canon law appearscompletelyto excludethe possibility of a bishop's resigning.In reality, we needto be a bit more nuanced.What is formally condemnedis for a bishopto run away in the faceof difficulties.But therecanbe proper causesfor resignation:exhemeageor incurablesickness,which can makea bishopincapableof fulfilling the dutiesof his charge.Therecanalsobe objectivechurchlyreasonsfor resignation:if onepart of the episcopatelookson a bishopwith suspicionsothat his authority is compromised.This was the situation in which St. Gregorythe Theologianfound himself after his promotion to the seeof Constantinople was contestedby PopeDamasusand the bishopsof Egypt.Ir addition,if a bishop,or any cleric,commitsa gravesin constitutingan impedimentto the exerciseof the priesthood,evenif this fault remainshidden and has not given riseto scandalhe is boundby conscience to resign.",t P.L HULLm&TheChurchof theAncientCouncils: thedisciplinary utorkof thefrst four ecumeniulcouncils, Crestwood- New York, 1996,pp. 172-773. 5eCf. canoanelor17 al Sinodului de la Antiohia 3 al SfAntuluiChiril al Alexandriei. Pentru detalii, a sevedea 9i C.M. RarrEs[K.M. PE.n.,lHrl, rcarq,ro \ircatw rqq op0o6o{ouavarotrrctleercrclqoiaE, Ilepinapanrloeaq, enLorcono.tv Atena,1911;L IvrN,Detnisiadinpreofie. Sfudiudedreptcanonic,Brtcuregfl 1937;K. PffseKF,,,Dimissionne (naqairqo6) et detr}nement (ercntduLg)des6v€ques:une approchehistoriquede la doctrineet de la pratique de llEgliseorthodoxe", ln: Knnon,14 (1998),pp. 1-65. 60Cf. canoanelor34 apostolic 2 al Sinoduluial Illea ecumenic. ai 61Cf. canoanelor34 apostolic 9 al Sinoduluide Ia Antiohia. ai 74

TITLU CAPITOL

Autono mi n bi seri ceascd, TinAnd cont de principiile sale canonicefundamentale gi de experienla sa practic5, Biserica Ortodoxd a prevdzut diferite norme62pentru constituirea unei Biserici autonome. in primul rdnd, trebuie notat faptul cd esteabsolut interzis declarareaunilaterald a autonomiei unei unitdti bisericegti63.Aceasta trebuie declaratd intotdeauna de acord cu Sinodul Bisericii din care face parte respectiva unitate bisericeascd.Mai mult, aceastdunitate bisericeascdnu poate sd formuleze cerereasa de autonomie decAtdacd are minim doi sau trei episcopi; aceastdcerin!5 estenecesard pentru ca aceaunitate bisericeascdsd poatd organiza un sinod propriu6a,respectAndu-seastfel slnodalitatea,unul dintre principiile fundamentale de organizare ale Bisericii Ortodoxe. Biserica Ortodoxi, linAnd cont de doctrina canonicdgi de practica bisericeascd,a stabilit ci doar Sinodul Bisericii autocefale,din care unitatea bisericeascdface parte, are dreptul de a proclama autonomia acesteia.Astfel, autonomiabisericeascd trebuie acordatd printr-un act oficial numit tomos'sdeautonomie emis de cdtre Sinodul Bisericii autocefaledin careunitatea autonomd face parte. Dupd proclamareaautonomiei, nu estenecesarca celelalteBiserici locale sd recunoascd noua Bisericdautonomd, deoareceacestact nu reprezintd decAtun act de administratie internd a unei Biserici locale. Bineinfeles, aceastdautonomie va fi notificatd celorlalte Biserici locale, dar doar cu scopul de a le informa. De asemenea,in tomosuldeautonomlesunt precizate gi limitele acesteiautonornii biserice$ti, adici restricliile gi obligaliile prin care Biserica autonomd rdmdne legatd de Biserica autocefald in general,nu existi o listd exactda acestorlimitdri gi obligafii; sub autoritatea cdreiase gisegte66. fiecare Sinod patriarhal poate alege condiliile in care concede un grad de autonomie mai mult sau mai putin elevat noii unitdli bisericegti. De obicei, Biserica autocefald, ce oferd autonomia unei unitdti bisericegti, rezervdpentru Sinodul sdu urmdtoarele drepturi6T:L.de a sfinti Sfdntul Mir68pentru Bisericaautonomd, sau, ln cazuri exceplionale, de a recunoagteacestdrept Biserici autonome;2.de a alegesau de a hirotoni pe intAistdtdtorulBisericiiautonome,sau doar de a confirma canonic alegereaacestuia (acestdrept poate fi aplicat gi pentru ceilalli episcopi ai Bisericii autonome, precum gi pentru transferul episcopilor dintr-o eparhie in alta); 3. de a judeca pe ln62Cf. L. Sr.tN,,,Autocefalia gi autonomia ir:rOrtodoxie", pp. 371.-3125.TRoirsrv,,,O qepxornofi anroxe|anww",

pp.50-51.

63Cf. canonului12 al SinoduluiIV ecumenic. 6aCf. canonului1 apostolic. 65in limbajul bisericescortodox,cuv6ntul ,,tomos"(din termenul grec c6prog- ,,bucatXtdiad", derivat din verbul tdprverv- ,,a tdia,a decupa")indici un text oficial promulgat de citre Sinodul unei Bisericipatriarhale;de obicei,estevorba despredocumentulstatutarpentru proclamareaautonomiei sauautocefaliei vnei Bisericilocalede cdtreBisericasaMami. in fomossuntinclusem6dvele,precum9i condi$ile9i obligagiileBlericii cea fostrecunoscutd ca autonomd sauautocefald. 66Cf. V. pp. 24G2M. $Esau,,,Autocefalia-Autonomia", 67Cf.L. SreN,,,Despreautonomia",pp. 388-389; S.Tnoirsrv, ,,O4epronHotlanroreQa.:ntu",pp. 50-51. 6ESfAnfulMir (ayrov prigov)sauSftntaHrismd(dtn grecescul lgiopa - unguent,parfum)reprezintdun amestec de mai mult de 40 de uleiuri esenfiale9i ulei de misline, ce estesfintit in |oia Mare de cdtreepiscopiiunui Sinodal unei Bisericiautocefale. Dupd sfinfire,Sfintul Mir estetrimis tuturor eparhiiloraceleiBisericilocale,fiind folosit la Mirungere,la sfintireabisericilorgi altarelor,precumgi la sfintireaantimiselor(cf.f P. MEunvssocrou[lI. Mnanlror,tor], To,4ywaMupov ev rr1Op0o6o{uAvarotrrcqErcrcAr1oia: i6n rcara rag nqyhEKdL'Erynpa{w ron vedrepov IIarpnpNeiou, Thessalonique,7972,pp.29-40 Orcoupevrcod Xpbvav,EoD 51pp.188227;asevedeagi L. Pttrr, ,,Compositionet Cons6crationdu SaintChr€me",in: Echosd'Oient,3 (1899-1900), pp.729aa2).Trebuiesubliniataici c5" potrivit ecleziologieiortodoxe,dreptul de a sfinli SfhntulMir aparpneSinoadelorBisericilorautocefale,pi cd acest drept esteconsideratcasemnexterioral autocefalieiunei Bisericilocale.Cu toateaceste4fircepAnddin secolulal D(le4 Pahiarhiade Constantinopola inceputo putemicdpoliticride cenhalizarea Orientului creptinin jurul Constantinopolului,politici ceincludeagi atribuireadreptului exclusivde a sfinli 9i de a distribui Sfintul Mirin BisericaOrtodoxd (cf. V. Penr",tro,,,La politica di accentramento effettuatadal Patriarcatodi Costantinopolie conseguente lesionedell'autonomiadegli alfi pafriarcatiorientalinel X secolo",in Kanon,s(1981),pp.79-U). 75

AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

tAistdtdtorul Bisericii autonome, fie in primd instanfd, fie doar ln recurs; 4. de a stabili norrne pentru organizareagi funcfionarea Bisericii autonome/ sau de a elabora Statute pentru acesta, sau doar de a aproba documenteleelaboratede Bisericaautonomd;5. de a trimite scrisori pastorale gi circulare;6. de a convoca ierarhii Bisericii autonome pentru a participa la lucrdrile Sinodului Bisericii autocefale; 7. de a trimite observatori la sinoadele Bisericii autonome; 8. de a stabili eventuale contribufii din partea Bisericii autonome. Practica Bisericii Ortodoxe, in conformitate cu principiile fundamentale de organizare gi cu natura autonomiei biserice$ti,a desemnatgi consacratcu timpul diferite exigenle pentru procesul de acordarea autonomiei bisericegti.Astfel, unitatea bisericeascdcare solicitd autonomia trebuie6e: 1. sd demonstrezeun caracterstabil in ceeace privegte invdtitura de credinld gi sd pdstrezeprescripjiile traditionale liturgice 9i disciplinar-canoniceale Bisericii Ortodoxe; 2. sd demonstrezematuritatea sa ?nceeace privegte administrarea proprie, in alte cuvinte capacitateasa de a se autoguverna; 3. sd aibi minim doi sau trei episcopi, pentru a putea organiza un sinod propriu; 4. sd demonstreze motive bisericegti bine intemeiate pentru constituirea unei noi unitdji autonome (acestemotive pot fi, spre exemplu, de naturd etnicd, geograficd,politici sau de forli majord);5. sd adreseze,prin intermediul propriilor sdi reprezentanli ierarhici, o scrisoarede cerereSinodului Bisericii autocefale(patriarhale) sau, ln cazul unei unitdti formate spontan gi care nu depinde de nicio Bisericdautocefald,Bisericii autocefalede drept. ln nici trn caz,nu estepermis unei Bisericisd se declareunilateral autonomd;aprobareaBisericii autocefalecompetenteesteintotdeauna cerutd. La rdndul sdu, Biserica autocefald, cdreia i se cere sd ofere autonomia bisericeascd,are obligalia de a analiza cerereagi de a da un rdspuns. in cazul unui rdspuns pozitiv, SinodulT0Bisericii autocefale trebuie si proclame autonomia unitdlii bisericegti printr-un act oficial (tomosul deautonomie)in caresi fie indicate motivele fundamentale cejustificd aceastdautonomie, precum gi drepturile 9i obligaliile noii Biserici autonome ln raport cu Bisericaautocefald. RestricliileTlla care,de obicei,estesupusdo Bisericdautonomdsunt urmitoarele: 1. Biserica autonomd trebuie sd primeascdscrisorilepastoraledin partea intAistdtdtorului Bisericii autocefale; 2. deciziile gi invdldturile cu caracter dogmatic ale Sinodului Bisericii autocefalesunt obligatorii pentru Bisericaautonomd; 3. in cazurile de abateri de la inv5litura de credinld, Bisericaautonomd trebuie sd rdspundd ln fala Sinodului Bisericii autocefale;4. intAistdtdtorul Bisericii autonome trebuie sdfie hirotonit de cdtrecel pulin trei episcopiai Sinodului Bisericii autocefale,intAistdtdtorul acestuiSinod fiind intotdeaunainclus. De asemenea,Biserica autocefaldtrebuie sd inEtiinleze, printr-un act oficial, intreaga Ortodoxie de creareaunei noi Biserici autonome. Chiar dacd notificarea este obligatorie, aceastanu are ca scop recunoagtereanoii Biserici autonome, ci doar informarea celorlalte Biserici locale. Dupd ce a primit autonomia, unitatea bisericeascdare obligalia de a menliona in cadrul Sfintei Liturghii numele intAistdtdtorului Bisericii autocefaledin care ea face parte. in plus, Bisericaautonomd nu are dreptul de a stabili relajii externe la nivel interortodox sau ecumenic dec6t prin Sinodul Bisericiiautocefalesau cu acordul expresal acestuia. in concluzie,putem afirma cd autonomiabisericeascd nu priveptedecAtviala administrativda unei Biserici locale,care rdmAneincd legatd,mai mult sau mai pujin direct, de Bisericaautocefald din care face parte. Autonomiabiseiuascdsemnificd in realitate cd o Bisericdlocald lgi poate guverna viata sa internd potrivit deciziilor propriului sdu Sinod de episcopi. in plan praclic, au6eCf. L. SreN, ,,Despre autonomia", p. 392. 70Doar in cazurile de for!6 majord, tomosulde autonomiepoate fi acordat de cdtre intAistdtdtorul Bisericii autocefale, insd acest tomw nu are decAt un caracter provizoriu, gi, in consecin!5, acesta trebuie sd fie confirmat ulterior de cdtre Sinodul Bisericii autocefale. Nu este permis, in niciun caz, ca o unitate bisericeascd sd fie proclamatd autonomd de cdtre o altd Bisericd decAtaceea din care respectiva unitate face parte. 71Cf. L. Srau, ,,Despre autonomia bisericeascd", pp.390-392. 76

TITLU CAPITOL

tonomiabisericeascd se manifestd printr-o independenfi administrativd ce poate fi totald; in acest ultim caz, estevorba despre autocefaliabisericeascd. Aut ocefali a bi sericeascd. in mod tradilional, prin expresia ,,autocefaliebisericeascd"limbajul eclezial ortodox indicd gi care are statutul canonic al unei Biserici locale ce beneficiazd,de autonomiebiseiceascdmaximS, dreptul de a-gi alege propriul intAistitdtor de cdtre Sinodul sdu de episcopiT2. Din punct de vedere etimologic, termenul canonic ,,autocefalie"provine din grecescul ,,ainorctQaA,ta", careeste un cuvdnt compus din ,,autoq - el insugi" pi ,,rceQaAi1- cap"; acest cuvAnt lnseamnd, deci, ,,cu propriul sdu cap"73.Traducerea latini a acesfui cuvdnt grec a fost redatd prin expresia sui iurisTa,insd frecvent a fost tradus gi prin ,,independent"75.Pe de altd parte, trebuie subliniat faptul cd adjectivul ,,aurorctQaAoq - autocefal" nu se regdsegtenicdieri folosit in textul sfintelor canoane.Acesta a fost folosit, pentru prima oard in limbajul bisericesc, in secolul al Vl-lea de cdtre autorul bizantin Teodor Lectorul75,pentru a descrie situalia Bisericii din Cipru77.Astfel, istoricul bizantin afirma: ,,[...] Sub acestpretext, cipriolii obfinurd ca ei sd fie autocefali in mitropolia lor, gi ca ei sd nu mai depindi de Antiohia"78. igi are fundaCu toate acestea,tradilia canonicd ortodoxi afirmd cd,autoeefnliabisericeascd mentul in canonul 34 apostolic,unde termenii ,,a0tdq - el insupi" gi,,reQaA{ - cap" se regdsesc oriental,p. 251; I.N. Ftoct, Drept canonicortodox,l, p. 534;V. Tsvllru, " Cf. t N. Mtlag, Dreptul bisericesc Uepxo|uoeIIp a6o,pp. 203-203. 73,,a,brorelafuoq- autocephalus,se ipsum caput habens- autoc6phale,d6pendantde soi seuf qui est son propre chef",E. Roussos, 6rcaiourpiylaoow. Btoavrw1v \trcaiov,p.95. /e {ttr6ytovercrcAqonorrco{ 74Cf. G. GRIcoRry{II concetto sui iuris". Un'indagine storica,giuridicae canonict,Roma,2007,p. 43. di "Ecclesia Esteinteresantde remarcataici c6,in BisericaRomano-Catolicd, BisericileOrientaleunite cu Romaau fost recent (1990)identificateprin expresiaEcclesia suiiuris.Potrivit canonului2Tdn Codul de Canoaneal BisericilorOrientale (CodexCanonumEcclesi.arum suiiuris o gruparede credinciogicregtinilegati Orientalium-1990),,,senumegteEcclesia de ierarhieconformnormelorde drept,pe careautoritateasupremda Bisericiio recunoagte in mod expressautacit sui iuris". TrecAndpestetautologiaacesteidefinifii, trebuie remarcatfaptul cd aceastaindicd viziunea romanocatolicdreferitoarela autocefaliabisericeascd. Mai precis,potrivit acfualeiecleziologiicatolice,autoritateasupremd a BisericiiesteEpiscopulRomeicare,potrivit canonului331 din Codul de Drept Canonic(CodexIuris Canonici1983),,,estecapul ColegiuluiEpiscopilor,Vicarul lui Cristospi PdstorulBisericiiintregi pe acestpdmAn! de aceea, el, in virtuteafuncliei sale,sebucurdin Bisericdde putereaordinardsupremd,deplinS,nemijlocitdgi universald,pe carepoatesd o exerciteintotdeaunain mod liber". Astfel,doar EpiscopulRomeipoaterecunoagte, expressautacit, statutul de Ecclesin sui iuris in ecleziologia suiiuris. Prin urmare,esteevident ci prin introducereasintagmeide Ecclesin catolicds-aefectuato denaturarea concepfuluide autocefalie.Mai precis,sistemulde Bisericiautocefale,propriu BisericiiOrtodoxe,a fost adaptatsistemuluide primat papal pentru a justificaprezenlaBisericilorOrientaleUnite cu Roma.Pentruo prezentaredetaliatia intregii problematiciprecumgi a consecinlelor ecleziologice aleintroducerii Il concetto acesteisintagmein ecleziologiacatolicS"a sevedeaG. Gnlconr,rA, di "Ecclesin sui iuris". 75,,airortQaLra - independentiaecclesiastica - autocdphalie",E. Roussos,Ae{tloyLov ercrcAqonorrco{ p. 307;H.G. Lnorn (ed.), \rcaiou rpiyAaoow. Buoavrwov6rcaiov,p. 95.Cf. gi L. Roccl, Vocabolario Greco-Italiano, A GreekEnglishLexicon,p.280. 76TeodorLectorul(@e66oqog Avayv
AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

gi in canonul 8 al Sinodului III ecumenics0, impreund pentru prima oareTe, care declaraautocefalia Bisericii din Cipru. La acestease adauge toate acelesfinte canoanece fac referinjd la autonomia unei Biserici locale81,cdciautocefalianu reprezintd decAt gradul maxim al autonomieibisericeEtis2. in Biserica Ortodoxd, principiul autocefalieireprezintd un sistem de organizare ecleziasticd gi etniCabine definit, gi prin carese definegteo Bisericdlocald, organizatd.intr-uncadru geografic83 care este condusd de cdtre propriul sdu Sinod. Acesta din urmd este alcdtuit din toli episcopii ln functiune, intotdeaunacu intAistdtdtorullor, gi administreazdliber relatiile salecu autoritdlile statale gi cu alte Biserici.Altfel spus,,,lln BisericnOrtodoxdlprin autocefalieseinlelege in senscanonic,statutul de independentd administrativd, jurisdicfionald gi de conducere a unei Biserici ortodoxe ir:r raport cu alte comunitdli ecleziastice.Toate acestecomunitdli sunt egale ln drepturi insd sunt in acelagitimp interdependentedogmatic Aicanonic,gi constituie impreund Ortodoxia ecumenicd"8s. Mai mult, autorii afirmd cd autocefaliaconstituie una dintre notele caracteristiceale OrtodoAutocefalia este deci o catxiei86:,,lAceasfa]presupune contextul comuniunii(koinoniei)eclezinstice. egorie relalionald, de comuniune, pentru cd,pe de o parte, ealnglobeazdgi pune lmpreund (synode) mai multe Biserici locale (episcopies) carese gdsescinkoinoniaintre ele in sAnul Bisericii autocefale (unitategi comuniunesinodaldndintra),[...] gt,pe de altd parte,ea segdsegte, la rdndul s{u, ln kolnoniacu alte Biserici autocefale-patriarhale(unitate gi comuniune sinodald ad extra)"87. 7eCf. Daniel Clonotra, ,,Autocefaliabisericeascd. Unitate de credinld9i libertatereligioas6",in'. Centenarul f autocefalieiBisericii S.TnofisrY,,,Oqeproanouas'roxe$atrwl',p.34;L. Sreru,,,Autocefalia OrtodoxeRomine...,p.275; gi autonomiain Ortodoxie",p. 285;A. Lototsrl, Autokefulja. Zasadyautokefalji,Yar6ovia,7932" p.735. 80Canonul8 al SinoduluiIII ecumenicnu folosegtesintagma,,autocefalie", ci ofer{ doarSinoduluiepiscopilor Bisericiidin Cipru dreptul de a hirotoni proprii episcopi,inclusiv al intaistetdtoruluilor. De aici concluziacd,prin acestcanorLSinodulIII ecumenica acordatautocefaliaBisericiidin Cipru, careinainteera sub autoritateaBisericii din Antiohia. Pentrumai multe detalfl a sevedeaG. PanetHouas,L'EgIiseautocEhale deChypredansl'Europe Unie, Katdrini, 1998,pp. 46-96. 81Principalelecanoanecareau ca obiectautonomia bisericeascd sunt urmitoarele:14, 30,32,33,35,38, 74 apostolice;4, 5, 6 aleSinoduluiI ecumenic;2 Fi 5 aleSinoduluial Illea ecumenic;8, 9, 12,12 20 aleSinoduluial IVlea ecumenic;20,25,36,39aleSinoduluiTrulan; 1.1al Sinodului al VII-leaecumenic. 82Cf. L. SreN,,,Despreautonomie",p.378;L. SteN,,,Autocefaliagi autonomiain Ortodoxie", p.309. 83,,La reconnaissance de fautoc6phaliede l'Eglise d'une nation priv6e d'un espaceg6ographiquepropre, concretet clairementdefini,estimpensabledu point de vue canonique;c'estpour cetteraisonque l'Egliseorthodoxe n'a jamaisproclam6l'autoc6phaliedes Eglisesdespeuplesnomades,menantune vie enante (Abazge, Alaneset autres).";V. PHEIDAS, ,,L"Egliselocale- autoc6phaleou autonome- en communion avecles autresEglises.Autoc6phalieet communion",in Egliselocaleet Egliseunizserselle, Chambesy- GenEve,1981,p.146. 8aDoctrina canonicdortodoxd" prescripliile canonului 34 apostolic,#irmd intotdeaunacd efuia cont de lin6nd (t9voq= gens,natio,B.Fbornlcl,IrxlconGraeco-Iatinum etlntino-Graeclrm,Rome,18f,2,l,p.245) saunaliunea(gens=nation = E0voq,E. Roussos, \rcaiou rpiyAaoow. Buoavrwdv6ma'nt,,p. 106)constituieunul Ae{tAoytovercrctrqonorrcou dintre principiile fundamentalede organizarealeBisericii.Bineinfeles,pnncipiuletnicnuconstituieun principiu exclusiv sauabsolutpentru organizareaunei Bisericiautocefale,gi,in consecinfd,acestanu poatefi luat in consideraredecAtimpreuni cu celelalteprincipii canonicefundamentale.Cf. I. IvaN,,,Ehrosul-neamul, temeidivin gi principiu fundamental canonical autocefaliei OrtodoxeRomine...,pp.786-201,;T. bisericeS{',in:CentuaruIAutocefalieiBisericii Nxotaou,,,The Rmiat, 45 term E0vog(Nation) And Its Relevancefor the AutocephalousChurch", in: TheGreekOrthodoxTheological (2000),pp. 453478;I.V. t EB,,,De Nation im orthodoxenChristmtum", in: K. Nxoreropouros - A. Vrarsrs- V. IvANov (ed.),Orthadoxe Theologie nnishenOstundWest.Festchrift f)r Prof.TluodorNikolau,Frankfw! am Main, 2002,pp.277-291. 8s,,lDansl'Egliseorthodoxelparautoc6phalie,on entend,au senscanonique,l'6tat d'ind€pendanceadministrative, juridictionnelleou de directiond'une Egliseorthodoxevis-i-vis d'autrescommunaut6seccl6siales. Toutescescommunaut6ssont6galesen droit maissontcependantinterddpendantes dogmatiquementet canoniquement, et constituentensemble1'Orthodoxiececum6nique" I. N. Froca,,,L'autoc6phalie (traducereanoastrd), dansllEgliseorthodoxe roumaine",in: Kanon,5(1981), p. 104. 86Cf. f DanielCIonorrl, ,,Autocefaliabisericeascd", pp.268-271. 8?,,fEllelpr6supposele contextedelakoinoniaeccl6siale. L"autoc6phalie estdonc une cat6gorierelationnelle, plusieursEgliseslocal,e fEiscoples] qui s'y communionnelle,car,d'une part, elle englobeet met ensemblelsynodel ffouvent en koinoniaentre ellesau sein de l'Egliseautoc6phale(unit6 et communionconciliairesad intra), f. . .l et, 78

TITLU CAPITOL

lnsd, trebuie precizataici gi faptul cd nu existd niciun canon care sd defineascddirect gi clar conditiile gi factorii autocefaliei8s.Mai mult, nu existi nicio decizie a unei reuniuni panortodoxe care sd defineascdsau sd reglementezeacest sistem fundamental al Bisericii Ortodoxe8e.Existd doar interpretarea extensivd a sfintelor canoane gi practica bisericeascdce au creat principiile fundamentale de organizare gi funcfionare ale Bisericii Ortodoxe. Potrivit acestor principii, caracteristicile sistemului de autocefalie sunt: 1. fiecare Biserica autocefali este guvernatd de propriul siu Sinod prezidat de intAistdtdtorul (nqr,rtog) sdu; SfAntul Sinod este alcdtuit de toli episcopiiacesteiBisericilocalegi constituieunica sa autoritatecanonicd;2.aceastdBisericdlocald nu mai depinde de o Biseric5-Mamd (patriarhali) gi posedd,printre altele, dreptul de a-gi alege propriul intAistdtdtor.Electorii sunt episcopii SfAntului Sinod, iar alesul nu trebuie sdfie confirmat d'autre part, elle se trouve, i son tour, en koinonia avec d'autres Eglises autoc6phales-patriarcales (unit6 et communion conciliaires adextra)" (traducerea noastri), G. PnrerHorr,tes,,,La dialectique",p.79. 88Cu toate aceste4 teologii ortodocAi,fdcAnd o interpretare analogicd a sfintelor canoane gi linAnd cont gi de experienta practicd a Bisericii, au stabilit deja condiliile necesarela proclamarea pi la recunoagterea autocefaliei bisericegti (d. A. Bocornrov,,,Conditions of Autocephaly",in: St.Wadimir'sTheologicalQuarterly,S(1961),pp.11-37;M. CrucuR, ,,Dreptul de acordare al autocefaliei in Biserica Ortodoxd", inl- Studii Teologice,29(1977),pp.536-541,;P. r-"HunrrEn, ,,Accessionto Autocephaly",in: St. Vladimir TheologicalQuartzrly,3T (1993),pp.267-304; S. TRoirsKy,,,O qepronnora aatore$arnrrl' , pp. 45-5A;L. SraN, ,,Despre autocefalie", pp. 389-395;I. N. FLocA, DrEt canonicortodox,II, pp. 32L 325; A. Lororsrr [O. Iloroqtruri,r], A4moreQatLua,YarSovi41938,l, pp. 1t[5-155).Trebuie, de asemene4 notat aici cH anumiti autori (apa ,Ln6nd mai ales mediului ortodox elen), dorind sd ofere Patriarhiei de Constantinopol o importanld gi un ro1 particular in interiorul Bisericii Ortodoxe, au exagerat afirm6nd cd doar aceastdPatriarhie ar putea oferi autocefalia. Astfel, ln 8 septembrie1998, Patriarhia de Constantinopol publica un nou tomosprincare acorda autocefalia Bisericii Ortodoxe din Cehia gi Slovacia. (cf. ***, ,,Phanar:nouvel octroi d'autoc6phalie d l'Eglise tch{ue et slovaque " ,ln: Istina, s (2000),pp. 60-61),chiar dacd aceastao primise canonic, deja in 1951,din partea Bisericii sale Mam5, Patriarhia de Moscova. Aceastd acliune unilaterald subliniazd pozifia Patriarhiei de Constantinopol care considerd"in mod absolut eronat, cd acordarea autocefaliei nu poate fi fdcutd decAtde citre ea, fiind astfel in totali contradictie cu pozilia ortodoxd tradifionald care afirmd cd acordareaautocefaliei este de competenfa Bisericii-Mami. Anumip autori greci au mers gi mai departe afirmAnd cd doar sinodul ecumenic ar putea proclama autonomia sau autocefalia unei Biserici locale, gi cd, in consecin!5,autocefalia acordatil diferitelor Biserici locale dupi ultimul sinod ecumenic nu ar avea decdt un caracter provizoriu, 9i cd ar trebui confirmatd de un sinod ecumenic (cf. P. TRrrr,rnnes[L TPrurnr,,rer], ,,Aexou rqa.cr]oaoar ev .rq avarcr]qu{er eou aucorc€Qaiou", in: @eotroyia,28 (1957),pp.27-22). Aceste doud teorii tendentioase au fost, la timpul lor, criticate gi demontate de cdtre canoniqtii ortodocai: cf. L. SreN, ,,Ob6rgia autocefaliei gi aautonomiel",pp.80-113;5. TRoiTsry,,,O qepronnorl anroreQa;u,rm",pp.3542,5. TRoltsxY,,,UapnrpagcKarIpKBa rao Sarrop ayroreQanuje", in: Apxu6 za npalne u dpywmAene nayce47 (1937),n' 1, pp. 1-21;S. TnolrsKy, ,,fge lr B qeM rrraBH€uronacHocrb?", in: Xypuan Moctco4ctcou llampuapxuu (1947), n" 12, pp.3142. In plus, trebuie subliniat aici faptul cd atAt sfintele canoane, cAt gi istoria Bisericii, infirmi aceste doud teorii partizane gi tendenfioase. Spre exemplu, dacd se face incursiune in istoria Bisericii se poate demonstra cE"de-a lungul timpului, au existat situatii care infirmd clar acesteopinii. Astfel, autocefalia Bisericii din Cipru a fost acordatd prin canonul 8 al Sinodului III ecumenic, fdrd nicio obligatie de confirmare din partea Patriarhiei de Constantinopol (cf. H. Arvzaros [A. Aamzeror], ,,Die Kircheordnung der Autokephalen Kirche von Cypem", lrt @eoAoyia,35(196a),pp.529-541);autocefaliaBisericii Georgiei a fost acordatd fi:r secolul al Vllea de cdtre Patriarhia de Antiohia fdrd a 6 confirmati nici de Patriarhia de Constantinopol, nici de sinodul ecumenic (cf. M.-H. BnonnvANN, ,,1500Jahre Autokefalie der Orthodoxen Apostolischm Kirche von Georgpen",in Os*irchliche Studien33 (198a),pp. 31G331; M. Tencmvsvnt, ,,Die Entstehung und Entwicklung der Kirchlichen Autokephalie Georgiens", lnk Mus6on,73 (7%0), pp.707-126).In ciuda acesteirealitdti canonice gi istorice, astdzi inc5, autori ortodocgi, de obicei greci, continui sd promoveze aceste doui teorii tendentioase (d. G. PaPe,tHoMes,,,Diff6rentes modalit€s canoniques d'exercice de la juridiction du Patriarcat cecum6niquede Constantinople" , in: k MessagerOrthodoxe, 141 (2004), pp . 42-72). 8eIn toate acestereuniuni ortodoxe au fost fdcute diferite propuneri privitoare la maniera proclamdrii gi recunoagterii autonomiei gi autocefaliei (cf. Mrruorrus, M6tropolite de Axomis [Mrooaror, MqrqonoAtrqg 'A[r.rprqeJ, ,,ELorjyrloq tou MqtgonoArtou'A{oprqg Me0oblou aqXqyori rr.;g'AvtnQooanekxg tou flarquqleiou'AAe{av6qehq enL tou Oipratog "Tq6nog avarrlgri[eog Autorc€$aiou rcat Aut6voprou Err<"1.r;ohg",?n ErcrcAqorcrrcoq @apoq 79 (7979),pp.645-653). Alli autori au afirmat cd aceasti temd nu trebuia sd constituie obiectul unui Sinod panortodox, pentru cd in sfintele canoane gi in practica Bisericii se pot gdsi toate elementele necesareidentificdrii condilii1or pentru proclamarea gi recunoagterea autonomiei gi autocefaliei (cf. D. SrAr.inoar,,,Opinii in legdturd cu viitorul Sf6nt gi Mare Sinod",inl. Ortodoxia,25 (7973),pp. a30-431). 70

AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

de cdtre o autoritate bisericeascdextemd;3. o BisericdautocefalSare dreptul de a convocasinoade gi adundri bisericegti ce privesc comunitijile care sunt sub autoritatea sa; 4. aceastdBisericd localSse administreazdliber ln raporturile sale cu autoritdfile statale (autonomieextemd),precum gi ln raporturile cu alte Biserici locale ortodoxe (autonomieinternil). in ceeace privegte modalitatea de acordare a autocefaliei, trebuie subliniat cd acest drept aparline exclusiv Bisericii-Mamd(patriarhald),careacordd tomosuldeautocefalie respectiveiBiserici gi care, in acelagitimp, 1l trimite tuturor Bisericilor Ortodoxe locale. Pentru a putea acorda gi primi autocetalia, estenecesarca Biserica-Mamdgi Biserica-Fiicdsd respecteanumite condifii ce au fost stabilite de cdtre doctrina canonicd a Bisericii. De obicei, acestecondilii sunt impdrlite in trei categorii: condilii pentru Biserica-Fiicd,condilii pentru Biserica-Mamdgi conditii pentru BisericaOrtodoxd rdspdnditd in universe0. Conditiile pe care Biserica-Fiicdtrebuie sd le respectesunt urmdtoarele: L. aceastatrebuie sd demonstrezeun caracterstabil in ceeace privegteinvdldtura de credintd,gi sd pdstrezeprescripliile liturgice gi disciplinar-canonice tradilionale; 2. aceastatrebuie sd demonstrezematuritatea sa in ceeace privegte propria sa administrafie, adicd de a fi capabild sd administreze problemele sale curente;3. aceastatrebuie sd aibd cel putin 4 episcopi propriiel, pentru a putea forma un sinod conform prescripliilor canonice;4.aceastatrebuie sd demonstrezecd dorinla de a obflne autocefalia vine nu doar din partea ierarhiei, ci gi de la credinciogii acesteiBiserici; 5. Biserica-Fiicdtrebuie sd ceard autocefalia respectdnd forma canonicd: ea trebuie sd urmeze toate etapele obligatorii (cerereatrebuie fdcutd in numele clerului gi a credinciogilor, gi trebuie sdfie intotdeauna adresatd Bisericii MamS; cerereatrebuie sd conjini toate elementelecare o justificd). in nici nncaz, nu este permis a se acorda autocefalia unei Biserici locale fdrd acordul Bisericii sale Mame; 6. dup5 oblinerea autocefaliei, noua BisericXautocefald trebuie sd o notifice tuturor celorlalte Biserici ortodoxe autocefale,cerdndu-le, printr-o scrisoare/sd intre in comuniune cu acestea. Conditiile ca Biserica-Mamdsd poatd oferi autocefalia sunt urmdtoarele: 1. aceastatrebuie sd emitd un tomossinodal, prin careproclami autocefaliaBisericiisaleFiice;acestact trebuie si fie sinodal, excepliefdcAnd cazurile de forld major6 cind tomosulpoate fi gi un act personal al intAistdtitorului Bisericii-Mam5e2; 2.in tomosulde autocefalieBiserica-Mamdtrebuie sd indice soliditatea actului de promulgare gi sd enumere drepturile noii Biserici autocefale;3.aceastatrebuie sd anunle celelalte Biserici locale ortodoxe despre proclamarea noii Biserici autocefalq gi sd le roage ca sd accepteca noua Bisericdautocefaldsi intre in comuniune cu ele. Condiliile care sunt cerute intregii Bisericii Ortodoxe pentru a recunoagteo noud Bisericd autocefali sunt urmdtoarele: 1. noua Bisericd autocefaldtrebuie sd fie recunoscutdde cdtre toate Bisericile locale autocefale;2. recunoagtereanoii autocefalii trebuie sd fie exprimatd prin scrisori sau actede consimfire,redactateca rdspunsla scrisorileBisericii-Mamdgi ale Bisericii-Fiic5. In cazul ln careautocefaliaunei Bisericilocaleestelegitimd gi a fost canoniccerutd,iar BisericaMamd arefivatsdo acorde,BisericaOrtodoxd rdspAnditdln univers are dreptul gi obligalia de a interveni cu scopul de a acorda aceastdautocefalie.De asemenea,BisericaOrtodoxd rdspAnditdin e0Pentru o prezentaredetaliatda acestorconditii, a se vedea A. lototsrt, Autokefalja.Zasadyautokefalji, Vargovia,7932;A. fororsrr, A4moxeQatrua,I,pp. 145-155; A. Bocorspov,,,Conditionsof Autocephaly",pp.11,-37; M. Crucu&,,Dreptulde acordareal autocefaliei" to Autocephaly", pp. 267, pp.536-547;P. L'Hunrrun, ,,Accession 304;S.TnoiTsxv,,,Oqeprconuofuavrore$atrw,{', pp.45-50;L. Sterl, ,,Despreautocefalie",pp. 389-395; L. SraN,,,Autocefaliapi autonomiainOrtodoxie",pp. 575-576; I.N. Froce,Dreptcanonic ortodox,Il,pp.322-3?5; f A. PdnaAoned, T5(7993),pp. 91-98. ,,Autocefaliagi modul proclamdriiei", in: RevistaTeologicd, e1Estenecesarca o Bisericdautocefaldsd aibdcel pufin patru episcopiproprii pentru a puteaintotdeaunahirotoni un episcopfdrd ajutor exterior,chiargi atuncicAndun scaunepiscopalestevacant. e2In acestcaz,autocefalianu are decAtun caracterprovizoriu gi, in consecinfd,ea trebuie sd fie confirmatd ulterior de cdtreSinodulBisericii-Mamd. 80

TITLU CAPITOL

lume are dreptul de a interveni pentru a nu recunoagtesau pentru a retrage autocefalia unei Biserici ce nu mai respectdcondiliile cerute.Aceastdinterventie a Bisericii Ortodoxe rdspAnditdin lume se facefie prin voceaunui sinod ecumenic(atuncicAndexistdposibilitateade a sereuni)s, fie prin acel clnsensusEcclesiae (atuncicArrdnu existdposibilitateade a sereuni un sinod ecumenic)ea. dispersae Aceastdobligalie de eventuald intervenfe a Bisericii Ortodoxe rdspAnditein univers se explicd. De fapt, atunci cAnd o Bisericdlocald proclamd autocefalia unei alte Biserici locale, aceasta o face in numele intregii Ortodoxii: prin acest act, Biserica locald exercitd o putere pe care o deline in mod solidar cu Ortodoxia rdspAnditd in universes.in istoria ecleziasticdsunt multe cazui cAnd BisericaOrtodoxd rdspAnditdln univers a intervenit in probleme referitoare de autocefalie.Citdm, spre exemplu, cazulBisericii Ciprului (can.8, Sinodul III ecumenic;can. 39,Sinodul Trulan), a Mitropoliei CezareeiPalestinei (can.7, Sinodul I ecumenic), a Bisericii din Egipt, din Italia gi din Siria (can. 6, Sinodul I ecumenic, can 2, Sinodul II ecumenic), sau cazul litigiului dintre mitropoliile autocefaledin Nicomidia 9i din Niceea (can.12, Sinodul IV ecumenic). in ceeace privegte recunoagtereaautocefaliei,doctrina canonicdgi tradilia Bisericii Ortodoxe afirmd cd aceastaaparjine Bisericii Ortodoxe rdspAndite in lume. Este astfel necesarca o noud Bisericd autocefald sd fie recunoscutd ca atare de lntreaga Bisericd Ortodoxd: autocefalia unei Biserici nu estevalid recunoscutdin cazul in care o Biserici locald se abline sau nu o recunoagte. Aceastd recunoagterese concretizeazd.prin actul prin care fiecare Biserici Ortodoxd locald intrd in comuniune cu noua Bisericd autocefald. in realitate, nu se poate vorbi despre o adevdratd recunoa$tere- ln sensul cd, prin acestact, ar fi confirmatd sau creatd autocefalia - pentru cd autocefalia, acordatd canonic, este validd din momentul in care a fost proclamatd. Recunoagterea unei noi autocefalii de cdtre BisericaOrtodoxd rdspAnditdin intreg universul nu are decAtun caracter declarativ gi nu constitutive6.Mai mult, esteabsolut interzis recunoagtereaautocefaliei declarate unilateral, adici fdrd aprobarea Bisericii sale Mamd, cdci aceastdrecunoagteretrebuie sd fie "recunoagtereaunei libertdli ob}inute, nu printr-o rupturd, ci printr-un acord care nu rupe comuniunea duhovniceascd"eT. Dupd ce o BisericdlocalS a fost recunoscutdca autocefald,tradilia ortodoxd exige ca aceastasd fie lnscrisd in dipticees. in plus, trebuie precizat cd autocefalia nu este acordatd in mod irevocabil, ci, atunci cdnd conditiile necesarenu mai sunt respectate,aceastdautocefaliepoate sd fie retrasi de cdtre aceeagi e3A se vedea, spre exemplu, cazul Bisericii Ciprului, care a fost recunoscutd ca autocefald de cihe Sinodul al III-lea ecumenic de la Efes, in anul 431.,prin canonul 8. eaA se vedea, spre exemplu, ultimele autocefalii acordate in Ortodoxie, adicd cea a Bisericii din Polonia, a Bisericii din Cehia 6i Slovacia gi cea a Bisericii din Albania. Trebuie precizat 9i faptul cd existd in Ortodoxie un caz in care aceastd modalitate de intervenfie nu a reugit sd rezolve total aceastd problemd. Este vorba despre Biserica Ortodoxd a Americii, care, degi este canonic autocefald incd din anul 1970 (autocefalie acordatd de cdtre Biserica sa Mamd, Pahiarhia de Moscova), nu a fost incd recunoscutii ca atare de toate celelalte Biserici Ortodoxe locale. Cauza principald a acestei neinfelegeri o constituie faptul c5, incepAnd cu anul 1923, Patriarhia de Constantinopol a pretins, in mod nejustificat, ca ea sd fie unica autoritate competentd pentru acordarea autocefaliei in Ortodoxie. In definitiv, Biserica Ortodoxd a Americii este cu adevdrat autocefald gi se comportd ca atare, chiar dacd anumili canonigti constantinopolitani se strdduiesc sd suslind contrariul. esM. CIUCUn, ,,Dreptul de acordare al autocefaliei" , p.541. e6L. SreN, ,,Autocefalia gi autonomia in Ortodoxie" , pp.299-300. e7 D. Ctonorra, ,,L'Eglise, myst€re de communion et de la libert6",ln:Unitd chrdtienne80 (1985),p. 81. f e8in trecut, termenul de diptice (6irmXog) insemna un fel de tdblifd dubld ce se putea plia in doud - adesea decorati pe exterior gi cu inscripfii in interior -, pe care cregtinismul a folosit-o pentru a nota numele celor care aparlineau Bisericii, vii sau morti. Afunci cAnd un membru al Bisericii devenea eretic, acesta era imediat gters din aceastd listA. Astdzi, in diptice suntinscrise toate Bisericile locale ortodoxe in ordinea lor onorificd (rolr5). inscrierea unei Biserici locale in diptice demonstreazi ci aceasta este ir comuniune canonicd, dogmaticd gi cultuald cu Biserica Ortodoxd, 9i indicd locul ei exact in ordinea de precedenld (t"E S).Cf. N. DunA, ,,Dipticele - studiu istorico-canonic gi liturgic", in: StudiiTeologice,29$9m,pp.536-659. A se vedea gi R. Terr, The Diptychs, Roma, 1991.

81

AUTOCEFALIA: LIBERTATESI DEMNITATE

autoritate care a acordat-o sau de cdtre Sinodul ecumenic. Astfel, se pot lntAlni urmdtoarele situatii: 1. Bisericaautocefaldpoate renunfa ea insdgila autocefaliasa,devenind Bisericdautonomd sub autoritateaBisericii Mamd sau sub autoritateaunei alte Biserici autocefale,ce a fost desemnatd de cdtre Biserica Ortodoxd rdspAnditd in lume. 2. Biserica-Mamd poate determina alte Biserici locale ca si nu mai recunoascdsau si retragd autocefalia ce a fost acordatdee;3. Episcopatul intregii Ortodoxii sau Sinodul ecumenic pot retrage orice autocefalie atunci cAnd existd motive 4. Autocefalia poate dispdrea gi din carza dezorganizdrii reale (can. 28 Sinodul IV ecumenic)too. respectivei Biserici sau a dispariliei credinciogilor, sau ln anumite condilii de forld majord. Chiar dacd,de-a lungul secolelor,unele autocefalii au apdrut Ei au dispirut datoritd actelor imperialelOlsau statalel@,Bisericaa suslinut intotdeauna cd doar ea are dreptul de a acorda sau de a retrage o autocefalie,pi a respins acesteacte unilaterale, conformAndu-secanonului 12 al Sinodului IV ecumenic. Din tot ceeace am prezentat aici reieseln mod evident cd autonomiabisericeascd, cu gradul -, sdu maxim autocefalia constituie una dintre notele caracteristiceale Ortodoxiei, prin care este recunoscut statutul canonic al unei Biserici locale ce beneficiazdde independenld administrativL rdmAnAndln acelagitimp lntr-o relalie de interdependentd canonicS,dogmaticd gi culticd cu Biserica Ortodoxd rdspAnditd in intreaga lume. in plus, trebuie notat cd ecleziologia ortodoxd gi autocefalianu constituie principii exclusive sau absolute precizeazd,cd autonomiabisericesscd pentru organizarea administrativd a Bisericii, ci acesteaexistd doar ln coroborare cu celelalte principii canonicefundamentale de organizare Ei functionare ale Bisericii Ortodoxe.

eeDe obicei,in acestcaz, Biserica-Mamdhirnite scrisoriireniceBjsericilorautocefalepentru a le comunica acestoradificult{ple legatede autocefaliaBisericiisaleFiicdgi de a le informa despresolutiacanoniciceseimpune. 1mTrebuie precizat cd acestcanona fost deja analizatin numeroasesfudii, dintre carenoi nu mentiondm aici decdtpe celemai importante:f J. Mnnne, ,,Valabilitateaactualda canonului28 al Sinodului al lVlea ecumenicde Leoriginidelpatriarcato la Calcedon",in: Ortodoxia,3(1951),pp.173-1U;V. MoNIecHnJo, di Costantinopoli e il canone 28 di Calcedonia, Genev41998;R. SouenN,,,Le28'canonde Chalc6doine",in: Echasd'Orient7 (789n,pp.19-22Si55PeriodicalT 58;A. Wuvrs,,,Le28"canonde Chalc6doineet le fondementdu primat romain", ln: OrientaliaChristiana (1951),pp. 265-282; T. O. MenrN, ,,TheTwenty-EightCanonof Chalcedon.A BackgroundNote", ln: A. Gnnrt',tEnn - A. B.q.cHr (ed.),DasKonziloonClulcedon. undGegenwart, Geschichte Wrirzburg,1953,ll,pp. 433-458; J.H.Entcrsou, ,,Elcanon28 de Calcedonia:su permanentesignificadopara el debatesobreel primado en la Iglesia",ft:r:J.R.Vnr.tn (ed.), Iglesia,ministerioepiscopaly ministeriopetrino,Madrid, 2004,pp. 247-260.Pentru o analizd detaliatd a circumstantelorin carea fost redactatcanonul28 de la Calcedorya sevedeaf P. IJHunuEn,TheChurchof theAncient TheDisciplinaryWork Councils. Crestwood,1996,pp.267-290. Councils: of theFirstFourEcumenical 101 Spreexemplu,in 15 aprilie 535,impdratul Iustiniaruprinh-o noveld adresatdepiscopuluiCatelianusdin Tesalonic,anunla autocefalianoii arhiepiscopiilustinianaPrimaa cdreiregedintdera in oragulnatal al impdratului (d. B.Gneulc,,,DieGrtindung desautokephalenErzbistumsvon JustinianaPrimadurch KaiserJustinianI im Jahre 535n. Chr.", |n: Byzantinion, Un alt exempluestecel al Arhiepiscopieidin Ravenacare,ln 1 2 (1926),pp. 723-1,aQ. martie556,a fost declaratdautocefaldprin deciziaimpdratului ConstansII Pogonatul(cf.A. SMoNnl, Aafocefalia ed esarcato inltalia, Ravena,1969;T.5.BRowN,,,TheChurchof Ravennaand the ImperialAdministrationin the Seventh Century", ?n:TheEnglishHistoricalReaiaa,94 Q979),pp. 1-28).A se vedea9i R.A. Manxus,,,Carthage- Prima (1979),pp.277302. Justiniana- Ravenna:An Aspectof Justinian',,Kirdrenpolitik",tn: Byzantinion,49 102 A sevedeaaga-zisele,,BisericiOrtodoxeautocefale"din Macedonia(FYROND,din Muntenegru,din Ucraina gi din Bielorusia,careau fost createsub presiuneaautoritd,tilorpolitice din acelefdri. 82