Fundamentarea Reorganizarii Unitatilor Penitenciare 07102009

FUNDAMENTAREA REORGANIZĂRII UNITĂŢILOR SUBORDONATE ADMINISTRAŢIEI NAŢIONALE A PENITENCIARELOR CUPRINS I. SUMAR................................................................................................................ 3 II. DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE.................................................................. 4 III. ANALIZA SISTEMULUI ORGANIZATORIC LA NIVELUL ADMINISTRAŢIEI PENITENCIARE.........................................................10 IV. IMPACTUL FINANCIAR..................................................................................... 14 V. CONCLUZII.......................................................................................................... 15 ANEXE Anexa nr. 1 Organigramele structurilor din sistemul administraţiei penitenciare Anexa nr. 2 Organigrame propuse – unităţi penitenciare Anexa nr. 3 Unităţile din sistemul penitenciar I. SUMAR Strategia sistemului administraţiei penitenciare 2009 – 2013 prevede reorganizarea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate în vederea creşterii eficienţei activităţii în sistemul penitenciar. Această măsură se înscrie şi în contextul economic actual, de raţionalizare a cheltuielilor în sectorul bugetar. Documentele utilizate în elaborarea prezentei analize a modului de organizare a unităţilor penitenciare sunt: actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului administraţiei penitenciare, regulamentul de organizare şi funcţionare al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, organigrama Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, organigramele unităţilor penitenciare, statele de funcţii, fişele posturilor, situaţiile statistice privind efectivele de deţinuţi, alte date primite din unităţi. Baza legală avută în vedere cuprinde: art. 6, lit. p, din H.G. nr. 1849/28.10.2004 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor; art. 59 din

1

Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, modificată şi republicată; art. 2, lit. l, din Ord. M.J. nr. 2790/C/08.10.2004 privind Competenţele de gestiune a resurselor umane ale ministrului justiţiei, directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi directorilor unităţilor subordonate; O.U.G. nr. 229/30.12.2008 privind măsuri pentru reducerea unor cheltuieli la nivelul administraţiei publice. Criteriile care au stat la baza evaluării structurilor existente, în vederea elaborării unor propuneri realiste, adaptate la nevoile actuale ale sistemului penitenciar sunt: − capacitatea legală de cazare a unităţilor penitenciar; − profilarea penitenciarelor în funcţie de regimul de executare a pedepsei privative de libertate; − tipul penitenciarului (judeţean sau interjudeţean), respectiv dacă acesta deserveşte instanţe de judecată şi organe de urmărire penală din unitatea administrativ teritorială din care face parte sau şi din alte zone; − necesitatea uniformizării raportului dintre numărul de personal şi persoanele private de libertate aflate în custodia unităţii penitenciar/capacitate de deţinere, astfel încât să se elimine discrepanţele existente între penitenciarele din întregul sistem; − numărul de persoane private de libertate încarcerate; − criterii referitoare la vârsta şi structura populaţiei penitenciare (pentru unităţi cu specific distinct); − stabilirea unor structuri de dimensiuni şi niveluri apropiate pe fiecare tip de unitate penitenciară; − numărul minim de funcţii pe niveluri şi structuri ierarhice, conform prevederilor legale. Proiectele de organigrame şi state de funcţii au fost elaborate după discuţiile purtate în cadrul consiliului de conducere, direcţiile de specialitate prezentând de altfel concepte pentru organizarea structurilor pe care le coordonează. La cele mai multe dintre aceste discuţii au fost prezenţi şi reprezentanţi ai sindicatelor. Proiectele au fost trimise unităţilor de penitenciare pentru analiză şi puncte de vedere, ocazie cu care au fost consultate şi organizaţiile sindicale de la nivelul unităţilor. Au fost de asemenea luate în calcul propunerile şi punctele de vedere înaintate de reprezentanţii organizaţiilor sindicale constituite în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

2

II. DESCRIEREA SITUAŢIEI ACTUALE A. Schema grafică a sistemului administraţiei penitenciare Din punct de vedere organizaţional, sistemul administraţiei penitenciare cuprinde structura administraţiei centrale şi, respectiv, structuri ale sistemului penitenciar la nivel teritorial. La nivel central, structura care îndeplineşte atribuţiile de conducere a sistemului penitenciar este Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti coordonează direct strucutura centrală a sistemului administraţiei penitenciare. Redăm mai jos schema organizaţională a sistemului penitenciar. Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti

BAGR, Unităţi de pregătire şi formare

Administraţia Naţională a Penitenciarelor

Penitenciar

Centru de reeducare

…

Penitenciar spital

46 unităţi penitenciare

49 structuri în sistemul penitenciar Sistemul administraţiei penitenciare B. Administraţia Naţională a Penitenciarelor Organizarea procesuală Procesele necesare realizării misiunii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se delimitează în procese de bază şi procese suport care, la rândul lor, se regăsesc sub forma funcţiilor, activităţilor, atribuţiilor şi sarcinilor. Distingem, astfel, următoarele funcţiuni de bază şi funcţiuni suport. Funcţiile de bază identificate sunt: - funcţia de reintegrare socială; - funcţia de siguranţă, pază şi escortare; - funcţia de asistenţă medicală. Funcţiile suport identificate sunt: - funcţia de resurse umane; - funcţia economico-administrativă; - funcţia de comunicare; - funcţia de prevenire a criminalităţii şi corupţiei în mediul penitenciar; - funcţia de control. Organizarea structurală Organizarea structurală este exprimată prin structura organizatorică concepută pentru a asigura exercitarea funcţiunilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi cuprinde organele manageriale şi structura de execuţie.

3

Organele şi organismele manageriale ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sunt: Ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti – coordonează direct Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Ministrul are calitatea de ordonator principal de credite. Directorul General al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor – conduce Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi are în subordine nemijlocită directorii unităţilor penitenciare din sistemul administraţiei naţionale. Directorul General al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor răspunde de buna funcţionare a sistemului administraţiei penitenciare în faţa ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti. Directorul General este ordonator secundar de credite. Directorii Generali Adjuncţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor – conduc subdivizuni organizatorice din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor în baza deciziilor Directorului General al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Directorii de direcţii, şefii de servicii şi birouri din Administraţia Naţională a Penitenciarelor – conduc direcţii, servicii, birouri din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi coordonează funcţional activitatea structurilor similare din teritoriu. Directorii unităţilor penitenciare din cadrul sistemului administraţiei penitenciare – conduc unităţile penitenciare şi sunt ordonatori terţiari de credite. Consiliul de conducere al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor - organ consultativ în stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii, având ca membri titulari directorul general, directorii generali adjuncţi, directorii de direcţii şi şefii de servicii independente. Consiliul de conducere se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea oricărui membru, pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a unităţilor subordonate. Grupurile regionale de management – structuri informale de management de coordonare unitară a sistemului administraţiei penitenciare. Sunt în număr de 8 şi se grupează în jurul unui lider zonal, regiunile fiind constituite pe cele 8 regiuni de dezvoltare.

-

Structuri permanente La nivelul Administraţie Naţionale a Penitenciarelor există următoarele structuri permanente: Comitetul de securitate şi sănătate în muncă; Comisia de disciplină; Comisia pentru atribuirea locuinţelor de serviciu; Unitatea de implementare a programelor PHARE. Structura operaţională Cuprinde toate subdiviziunile organizatorice ale Administraţieni Naţionale a Penitenciarelor care pun în execuţie instrucţiunile, deciziile, hotărările organelor şi/sau organismelor de management. La nivel central distingem următoarele direcţii, servicii, birouri şi compartimente: Direcţia Reintegrare Socială Serviciul Educaţie Serviciul Asistenţă psihosocială Compartiment Persoane vulnerabile Direcţia Siguranţa Deţinerii şi Regim Penitenciar Serviciul Regim Penitenciar

4

Serviciul Siguranţa Deţinerii Serviciul Evidenţă şi Transfer Birou Organizarea muncii Direcţia Medicală Serviciul Sănătate Publică şi Programe Serviciul Asistenţă Medicală Compartiment Asistenţă Curativă, Profilactică şi Epidemiologică Direcţia Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii Compartiment Mentenanţă, Hardware şi Comunicaţii Serviciul Gestiune Software, Analiză şi Programare Compartiment Dezvoltare şi Întreţinere Aplicaţii Compartiment Multimedia şi Administrare site-uri Serviciul Administrare şi Securitate tehnică de calcul Compartiment Administrare şi Securitate tehnică de calcul Compartiment Administrare şi Securitate comunicaţii Direcţia Economico-Administrativă Birou cazarmare, construcţii, investiţii Compartiment Plan Compartiment Urmărire lucrări Compartiment Cazarmare Serviciul Logistică Compartiment Asigurare tehnico-materială Compartiment Achiziţii Compartiment Producţie şi GAZ Serviciul Financiar-contabilitate Compartiment Financiar Compartiment Contabilitate Compartiment Casierie Serviciul Planificare şi Execuţie bugetară, Salarizare Compartiment Planificare şi Execuţie bugetară Compartiment Salarizare Direcţia Management Resurse Umane Serviciul Resurse umane Serviciul Evidenţă personal Serviciul Formare profesională Direcţia Contencios şi Elaborare Acte Normative Serviciul Contencios şi Contracte Serviciul Metodologie şi Elaborare acte normative Compartiment Metodologie Compartiment Elaborare acte normative Direcţia Inspecţie Penitenciară Serviciul Control Serviciul Sesizări şi Sinteză Serviciul Cooperare şi Programe Compartiment Cooperare cu Instituţii Externe Biroul Accesare şi Implementare Programe Compartiment Accesare programe Compartiment Implementare programe

5

Serviciul Cabinet şi Registratură Generală Compartiment Cereri şi Registratură Compartiment Arhivă Compartiment Cabinet Serviciul Informaţii clasificate Serviciul Psihologia personalului Biroul Relaţii Publice şi Massmedia Compartiment Management Situaţii de Urgenţă Compartiment Organizare-Mobilizare Compartiment Protecţia Muncii C. Unităţile penitenciare Sistemul administraţiei penitenciare este alcătuit din 32 de unităţi penitenciare, 2 penitenciare de minori şi tineri, 1 penitenciar de femei, 6 penitenciare spital, 3 centre de reeducare, 4 unităţi de pregătire şi formare a personalului, 1 bază de aprovizionare, gospodărire şi reparaţii. În anexa nr. 1 sunt prezentate organigramele actuale ale unităţilor penitenciare care formează sistemul administraţiei penitenciare. În ceea ce priveşte capacitatea de cazare, există 4 penitenciare sub 500 de locuri de cazare, 13 penitenciare cu o capacitate de cazare între 500 şi 1000 de locuri şi respectiv, 14 penitenciare cu o capacitate de cazare de peste 1000 de locuri. Situaţia capacităţii de cazare este prezentată în anexa nr. 3. Potrivit Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, există patru tipuri de regimuri de executare a pedepselor privative de libertate: 1. Regimul de maximă siguranţă Se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă şi persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 15 ani. În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate. Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim de maximă siguranţă sunt supuse unor măsuri stricte de pază, supraveghere şi escortare, sunt cazate, de regulă, individual, prestează muncă şi desfăşoară activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială în grupuri mici, în spaţii anume stabilite în interiorul penitenciarului, sub supraveghere continuă.

2. Regimul închis Regimul închis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depăşeste 15 ani. În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate. Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis sunt cazate, de regulă, în comun, prestează muncă şi desfăşoară activităţi educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială în grupuri, în interiorul penitenciarului, sub pază şi supraveghere. Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim închis pot presta

6

munca şi în afara penitenciarului, sub pază şi supraveghere continuă, cu aprobarea directorului penitenciarului. 3. Regimul semideschis Regimul semideschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani. În mod excepţional, natura şi modul de săvârşire a infracţiunii, precum şi persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate în regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate. Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoţite în interiorul penitenciarului, prestează muncă şi desfăşoară activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială sub supraveghere, în grupuri, în spaţii din interiorul penitenciarului care rămân deschise în timpul zilei. Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim semideschis pot presta munca şi în afara penitenciarului, sub supraveghere. 4. Regimul deschis Regimul deschis se aplică iniţial persoanelor condamnate la pedeapsa închisorii de cel mult un an. Persoanele condamnate care execută pedeapsa în regim deschis sunt cazate în comun, se pot deplasa neînsoţite în interiorul penitenciarului, pot presta muncă şi pot desfăşura activităţile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială în afara penitenciarului, fără supraveghere. Din punct de vedere al regimului de executare al pedepselor privative de libertate există 9 penitenciare profilate pentru executarea pedepselor în regim de maximă siguranţă, 8 penitenciare profilate pentru executarea pedepselor în regim închis, 11 penitenciare profilate pentru executarea pedepselor în regim semideschis, 1 penitenciar profilat pentru executarea pedepselor în regim deschis, 3 penitenciare profilate pentru executarea pedepselor privative de libertate de către persoane private de libertate pentru categoria minori/tineri şi 2 penitenciare neprofilate, conform Anexei nr. 3. Tabelul nr. 1 prezintă situaţia posturilor, pe principalele funcţii de bază ale sistemului penitenciar raportate la numărul de deţinuţi. Tabelul nu a luat în considerare penitenciarele spital, centrele de reeducare, Baza de Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii şi Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare aceste unităţi fiind analizate separat. Indicatorii de capabilitate exprimă capacitatea sistemului penitenciar de a îndeplini funcţiile de bază cu personalul existent. În funcţie de tipul penitenciarului şi regimul de executare a pedepselor privative de libertate aceşti indicatori pot avea valori optime diferite. Astfel, la nivel general, următoarele valori sunt considerate optime pentru exercitarea în condiţii de performanţă a funcţiilor de bază a sistemului penitenciar: - 3 persoane private de libertate per lucrător de penitenciar corespunzător funcţiei de siguranţă şi regim; - 40 de persoane private de libertate aflate în atenţia unui lucrător de penitenciar corespunzător funcţiei de reintegrare socială şi respectiv, maxim 20 persoane private de libertate în cazul penitenciarelor pentru minori şi tineri; - 40 de persoane private de libertate aflate în atenţia unui cadru medical.

7

Unităţi penitenciare

Nr. ppl*

Sub 500

Capacitate între 500 şi 1000

Capacitate de cazare pese 1000

-1

Tabel nr. 1 Situaţia posturilor, pe principalele sectoare de activitate Total Siguranţa Reintegrare Asistenţă EconomicoIT deţinerii socială Medicală administrativ personal P(2)

E(3)

P(4)

E(5)

1. P. Aiud 925 420 326 281 243 2. P. Arad 1032 538 501 264 254 3. P. Botoşani 1023 410 265 266 181 4. P. Buc. – Rahova 1502 656 539 412 366 5. P. Jilava 1187 706 516 450 328 6. P. Colibaşi 861 385 307 261 211 7. P. Craiova 1024 509 415 319 271 8. P. Gherla 1026 510 452 371 337 9. P. Giurgiu 1354 496 345 320 245 10. P. Iaşi 1288 509 322 346 225 11. P. Mărgineni 1121 411 345 269 241 12. P. Poarta Albă 1238 641 565 430 387 13. P. Timişoara 1024 389 291 261 215 14. P. Tulcea 660 375 311 194 172 15. P. Bacău 1071 341 255 214 169 16. P. Brăila 585 276 209 173 125 17. P. Bistriţa 555 254 206 172 146 18. P. Codlea 623 327 204 193 134 19. P. Bârcea Mare 761 320 221 197 151 20. P. Focşani 690 297 203 189 128 21. P. Galaţi 738 320 249 209 170 22. P. Oradea 479 295 203 195 169 23. P. Ploieşti 604 246 203 138 114 24. P. Slobozia 453 308 239 180 141 25. P. Târgşor 591 250 207 148 132 26. P. Dr. Tr. Severin 400 300 244 194 161 27. P. Vaslui 516 260 201 162 129 28. P. Baia Mare 359 251 198 164 133 29. P. M. Ciuc 360 211 154 140 107 30. P. Satu Mare 459 240 172 145 112 31. P. Târgu Jiu 363 302 254 182 150 Sursa: Organigramele unităţilor penitenciare, anexa nr. 2)

P(6)

E(7)

P(8)

E(9)

P(10)

E(11)

30 17 19 12 71 48 36 27 23 19 98 89 33 9 21 10 71 52 50 32 42 22 129 100 50 23 35 23 144 117 28 12 20 14 56 52 36 22 22 15 87 71 32 21 19 17 66 60 30 14 22 10 104 61 29 18 21 12 86 48 32 13 20 10 70 64 30 23 26 20 133 89 30 16 19 12 60 35 28 12 17 10 74 67 27 8 17 11 58 39 20 12 12 10 44 38 18 9 13 9 39 32 24 7 13 8 60 37 25 7 15 7 65 44 22 11 14 9 55 39 18 12 15 10 53 38 21 12 14 8 49 44 18 10 11 8 46 43 20 7 14 9 53 48 18 11 16 12 50 42 22 11 14 9 55 49 19 13 12 8 53 40 16 11 12 10 43 32 14 6 10 6 33 28 20 12 11 8 44 28 23 15 14 10 52 46 *ppl = persoane private de libertate

Directori adjuncţi

Indicatori de capabilitate

P(12)

E(13)

P(14)

E(15)

2 5 4 5 3 2 4 4 3 2 3 4 4 2 3 2 2 2 2 3 3 2 3 2 4 2 2 2 2 2 3

2 5 3 5 3 2 4 3 2 2 3 3 4 1 3 2 2 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 1 1 1 3

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

1 3 3 2 0 3 1 2 2 1 1 1 2 2 2 1 0 1 1 2 1 1 1 2 2 0 2 1 3 2 1

1/3 4 4 6 4 4 4 4 3 6 6 5 3 5 4 6 5 4 5 5 5 4 3 5 3 4 2 4 3 3 4 2

1/7 54 38 114 47 52 72 47 49 97 72 86 54 64 55 134 49 62 89 109 63 62 40 60 65 54 36 40 33 60 38 24

1/9 77 54 102 68 52 62 68 60 135 107 112 62 85 66 97 59 62 78 109 77 74 60 76 50 49 44 65 36 60 57 36

1/4 3 4 4 4 3 3 3 3 4 4 4 3 4 3 5 3 3 3 4 4 4 2 4 3 4 2 3 2 3 3 2

1/6 31 29 31 30 24 31 28 32 45 44 35 41 34 24 40 29 31 26 30 31 41 23 34 23 33 18 27 22 26 23 16

8

1/8 49 45 49 36 34 43 47 54 62 61 56 48 54 39 63 49 43 48 51 49 49 34 55 32 37 29 43 30 36 42 26

III. ANALIZA SISTEMULUI ORGANIZATORIC Reanalizarea şi modificarea organigramelor şi a statelor de organizare pentru unităţile subordonate apare ca o consecinţă directă a contextului social şi economic actual, dar şi ca urmare a analizelor efectuate care au relevat diferenţe între structuri omoloage din unităţi de dimensiuni şi profil apropiate, sau structuri supradimensionate în unităţi de mică anvergură (de exemplu diferenţe între structurile centrelor de reeducare). Unităţile penitenciare Structura statelor de organizare nu este una unitară, existând situaţii în care unităţi de acelaşi tip sunt tratate în mod diferit. Astfel, apar unele dificultăţi în elaborarea unui regulament de organizare şi funcţionare unitar pentru toate unităţile identice ale sistemului penitenciar, sau în stabilirea unor fişe ale postului tip, comune structurilor identice din unităţile sistemului. De asemenea, unele structuri nu respectă principiul numărului minim de posturi aşa cum este prevăzut în OU 229/30.12.2008, astfel acestea trebuie armonizate (structuri de nivelul birourilor cu 2 sau 3 funcţii de execuţie). A. Analiza structurii organizatorice a unităţilor penitenciare în funcţie de tipul unităţii: 1. Penitenciare Din analiza organigramelor unităţilor penitenciare aflate în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se constată următoarele: - ponderea ierarhică variază între 2 şi 13 persoane coordonate direct, minimul înregistrându-se în cazul directorului adjunct care coordonează funcţia de reintegrare socială, iar maximul în cazul directorului de penitenciar; - nivelul ierarhic se situează în jurul valorii de 3, nivelul al 4-lea fiind specific numai funcţiunii de regim penitenciar; - raportul persoane private de libertate/personal cu funcţie de supraveghere se situează în intervalul 3-6 persoane de libertate aflate în supravegherea unui lucrător în penitenciar. Acest raport evidenţiază o capabilitate suficientă a sistemului penitenciar de a asigura supravegherea persoanelor private de libertate, fiind necesară în primul rând o uniformizare între unităţi de acelaşi tip. - raportul persoane private de libertate/personal cu funcţie de reintegrare socială se situează în intervalul 24 -134 persoane de libertate aflate în atenţia unui lucrător în domeniul reintegrării sociale, cu o medie de 62 persoane private de libertate aflate în atenţia unui lucrător de penitenciar din domeniul reintegrării sociale, la nivel de unităţi penitenciare. Este de remarcat variaţia foarte mare a capabilităţilor sistemului penitenciar de a exercita competenţele de reintegrare a persoanelor private de libertate. - raportul persoane private de libertate/personal medical se situează în intervalul 36 – 135 persoane private de libertate aflate în atenţia unui cadru medical, cu o medie de 71 de persoane private de libertate aflate în atenţia unui cadru medical, la nivel de unităţi penitenciare. Acest nivel demonstrează o capabilitate a sistemului penitenciar, care poate fi îmbunătăţită, în vederea asigurării de servicii medicale persoanelor private de libertate în condiţii optime. 2. Penitenciare de minori şi tineri Din analiza organigramelor unităţilor penitenciare de minori şi tineri se constată următoarele: - ponderea ierarhică variază între 2 şi 11 persoane coordonate direct, minimul înregistrându-se în cazul directorului adjunct care coordonează funcţia de reintegrare socială, iar maximul în cazul directorului de penitenciar; - nivelul ierarhic se situează în jurul valorii de 3, nivelul al 4-lea fiind specific numai funcţiunii de regim penitenciar;

9

- raportul personal prevăzut/existent corespunzător funcţiei de reintegrare socială este de 42/36, iar raportul personal privat de libertate/personal existent corespunzător funcţiei de reintegrare este de 10 persoane private de libertate aflate în atenţia unui lucrător de penitenciar din domeniul reintegrării sociale. Ţinând cont de importanţa funcţiei de reintegrare socială în cazul minorilor şi tinerilor, acest raport poate fi considerat peste medie. Se recomandă suprimarea unui post de director adjunct, postul de director adjunct rămas să transformarea postului de director adjunct economico-administrativ în şef serviciu economico-administrativ şi, respectiv suprimarea postului de locţiitor şef tură. Se recomandă: - menţinerea unei singure funcţii de director adjunct penitenciar, care va coordona activitatea pe siguranţa deţinerii, regim penitenciar şi asigurarea legalităţii deţinerii, reintegrare socială şi economico-administrativ; - serviciul reintegrare socială va fi compus din două compartimente, respectiv asistenţă psihosocială şi educaţie; - la serviciul siguranţa deţinerii, regim penitenciar şi asigurarea legalităţii deţinerii, vor funcţiona trei birouri: siguranţa deţinerii, regim penitenciar, respectiv evidenţă şi organizarea muncii persoanelor private de libertate, precum şi un compartiment cu şefii de tură; - biroul producţie şi venituri se radiază, compartimentul de producţie trece la biroul logistică, iar cel de organizarea muncii la biroul evidenţă persoane private de libertate; - se radiază funcţiile de Locţiitor şef tură; - serviciul economico-administrativ va fi compus din două birouri, respectiv biroul logistică şi biroul financiar-contabil; - Biroul prevenirea criminalităţii în mediul penitenciar se transformă în compartiment, coordonat de un ofiţer principal I – aici există şi opţiunea de a crea structuri de tip serviciu la nivel regional, unde să fie cuprinse toate funcţiile de execuţie din regiunea respectivă; - Biroul resurse umane şi formare profesională se transformă în compartiment, coordonat de un ofiţer principal I; - cabinetul medical va fi coordonat de un medic şef III; - compartimentele m.s.u şi p.m. se unifică. 3. Penitenciare spital Pentru penitenciarele spital care funcţionează în aceeaşi incintă cu unităţile penitenciare se propun următoarele particularităţi: - biroul prevenirea criminalităţii în mediul penitenciar se transformă în compartiment – aici există şi opţiunea de a crea structuri de tip serviciu la nivel regional, unde să fie cuprinse toate funcţiile de execuţie din regiunea respectivă; - biroul resurse umane şi formare profesională se transformă în compartiment; - funcţiunea de asistenţă psihosocială va fi preluată de unitatea penitenciară în incinta căreia funcţionează spitalul penitenciar. - funcţiunea de siguranţa deţinerii, regim penitenciar şi asigurarea legalităţii deţinerii, va fi asigurată de penitenciar, la nivelul unităţii spital va exista un compartiment de evidenţă persoane private de libertate. Pentru penitenciarele spital independente, se recomandă următoarele modificări: - biroul intervenţie psihosocială se transformă în compartimentul reintegrare psihosocială; - biroul prevenirea criminalităţii în mediul penitenciar se transformă în compartiment – aici există şi opţiunea de a crea structuri de tip serviciu la nivel regional, unde să fie cuprinse toate funcţiile de execuţie din regiunea respectivă; - biroul resurse umane şi formare profesională se transformă în compartiment, coordonat de un ofiţer principal I. 4. Centre de reeducare

10

În ceea ce priveşte structura organizatorică a centrelor de reeducare, se recomandă următoarele modificări: - structura de evidenţă se transformă în compartiment; - biroul producţie şi venituri se transformă în compartiment şi se trece în structura biroului logistică; - biroul prevenirea criminalităţii în mediul penitenciar se transformă în compartiment, cu un singur agent – aici există şi opţiunea de a crea structuri de tip serviciu la nivel regional, unde să fie cuprinse toate funcţiile de execuţie din regiunea respectivă; - biroul resurse umane şi formare profesională se transformă în compartiment, coordonat de un ofiţer principal I. - compartimentele m.s.u şi p.m. se unifică, va fi o singură funcţie. 5. Baza de Aprovozionare Gospodărire şi Reparaţii În ceea ce priveşte organigrama şi statul de organizare al Bazei de Aprovizionare, Gospodărire şi Reparaţii Bucureşti, se au în vedere următoarele propuneri: - Biroul producţie şi Biroul proiectare, studii şi fezabilitate fuzionează şi se transformă în Biroul proiectare şi producţie; - Biroul prevenirea criminalităţii în mediul penitenciar se transformă în compartiment; - Biroul resurse umane şi formare profesională se transformă în compartiment. 6. Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Şcoala Naţională de Pregătire a Agenţilor de Penitenciare Târgu-Ocna, din punct de vedere structural, se recomandă a avea următoarea structură: - structura de conducere, subordonată directorului şcolii, va fi compusă dintr-un director adjunct pentru învăţământ, un şef serviciu economico-administrativ, care va avea în subordine două birouri, respectiv logistică şi financiar contabil, şi un şef birou II, siguranţă, acces şi pază bunuri, care coordonează activitatea de siguranţă; - Biroul prevenirea criminalităţii în mediul penitenciar se transformă în compartiment – aici există şi opţiunea de a crea structuri de tip serviciu la nivel regional, unde să fie cuprinse toate funcţiile de execuţie din regiunea respectivă; - Biroul resurse umane şi formare profesională se transformă în compartiment – se mai analizează situaţia; - biroul producţie şi venituri se transformă în compartiment, în subordinea biroului logistică. 7. Penitenciarul Pelendava La Penitenciarul Pelendava se au în vedere următoarele modificări, în ceea ce priveşte organigrama şi statul de organizare: - la nivelul conducerii penitenciarului, din totalul de trei funcţii de director adjunct penitenciar, se vor radia doua funcţii, rămânând doar una. Astfel, directorul adjunct va coordona serviciul tehnic, serviciul logistică şi serviciul financiar-contabil. - activitatea de siguranţa deţinerii, regim penitenciar şi asigurarea legalităţii deţinerii va fi coordonată de un şef serviciu, care va avea în subordine un birou siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, respectiv compartiment evidenţă; - funcţiile de şef tură se radiază; - funcţiunea de reintegrare psihosocială se va regăsi la nivel de compartiment; - biroul prevenirea criminalităţii în mediul penitenciar se transformă în compartiment; - biroul resurse umane şi formare profesională se transformă în compartiment. B. Analiza structurii organizatorice a unităţilor penitenciare în funcţie de capacitatea de cazare: Unul dintre elementele comune care se evidenţiază este numărul de directori adjuncţi. Atât la unităţile mari cât şi la cele de mici dimensiuni, statul de organizare are prevăzute 3 (trei) funcţii de director adjunct, deşi volumul activităţilor, dar şi complexitatea acestora sunt net

11

inferioare în unităţile mici faţă de cele de mari dimensiuni. Este necesară o realocare a numărului de funcţii de director adjunct în funcţie de dimensiunea unităţii. 1. Penitenciare cu o capacitate de cazare de mai puţin de 500 de persoane private de libertate În cazul penitenciarelor cu o capacitate de cazare sub 500 de locuri, recomandăm efectuarea următoarelor modificări: - rămâne o singură funcţie de director adjunct penitenciar, care va coordona activitatea pe siguranţa deţinerii, regim penitenciar şi asigurarea legalităţii deţinerii, biroul reintegrare socială, respectiv economico-administrativ; - serviciul reintegrare socială (şef serviciu II), va fi compus din două compartimente, respectiv asistenţă psihosocială şi educaţie; - în cadrul serviciului siguranţa deţinerii, regim penitenciar şi asigurarea legalităţii deţinerii, vor funcţiona trei birouri: siguranţa deţinerii, regim penitenciar şi evidenţă şi organizarea muncii persoanelor private de libertate, precum şi un compartiment cu şefii de tură (şefii de tură la nivel minim); - se radiază funcţiile de Locţiitor şef tură; - serviciul economico-administrativ va fi compus din două birouri, respectiv biroul logistică şi biroul financiar-contabil; - Biroul prevenirea criminalităţii în mediul penitenciar se transformă în compartiment, coordonat de un ofiţer principal I – aici există şi opţiunea de a crea structuri de tip serviciu la nivel regional, unde să fie cuprinse toate funcţiile de execuţie din regiunea respectivă; - Biroul resurse umane şi formare profesională se transformă în compartiment, coordonat de un ofiţer principal I; - cabinetul medical va fi coordonat de un medic şef III; - compartimentele m.s.u şi p.m. se unifică.

2. Penitenciare cu o capacitate de cazare între 500 – 1000 de persoane private de libertate În cazul penitenciarelor cu o capacitate de cazare între 500 şi 1000 de locuri, se recomandă următoarele modificări: - rămân două funcţii de director adjunct, funcţia de director adjunct pentru intervenţie psihosocială se transformă în Şef serviciu I, iar cele două funcţii de şef serviciu I din subordinea acestuia se transformă în şef birou I; - serviciul producţie şi venituri se desfiinţează, compartimentul producţie trece la Serviciul logistică şi va fi coordonat de un ofiţer specialist principal I, iar compartimentul organizarea muncii trece în componenţa Biroului evidenţă şi organizarea muncii persoanelor private de libertate. - Biroul prevenirea criminalităţii în mediul penitenciar se transformă în compartiment, coordonat de un ofiţer principal I – aici există şi opţiunea de a crea structuri de tip serviciu la nivel regional, unde să fie cuprinse toate funcţiile de execuţie din regiunea respectivă; - Compartimentul tehnologia informaţiei se transformă în Birou – se mai analizează propunerea; - Compartiment – grupă de intervenţie se transformă în Birou – numai cele zonale; - se radiază compartimentul Locţiitor şef tură; - cabinetul medical va fi coordonat de un medic şef II. 3. Penitenciare cu o capacitate de cazare de peste 1000 persoane private de libertate Astfel, în cazul penitenciarelor cu o capacitate de cazare mai mare de 1000 de locuri, se recomandă următoarele modificări:

12

- serviciul producţie şi venituri se desfiinţează, compartimentul producţie trece la Serviciul logistică şi va fi coordonat de un ofiţer specialist principal I, iar compartimentul organizarea muncii trece în subordinea Serviciului evidenţă şi organizarea muncii persoanelor private de libertate. În unităţile unde există Biroul evidenţă persoane private de libertate, acesta va deveni Serviciului evidenţă şi organizarea muncii persoanelor private de libertate; - Biroul prevenirea criminalităţii în mediul penitenciar se transformă în compartiment, coordonat de un ofiţer principal I – aici există şi opţiunea de a crea structuri de tip serviciu la nivel regional, unde să fie cuprinse toate funcţiile de execuţie din regiunea respectivă; - Compartimentul tehnologia informaţiei se transformă în Birou; - Compartiment – grupă de intervenţie se transformă în Birou – numai în unităţile zonale. Se recomandă transferarea unor compartimente din subordinea directă a directorului de penitenciar în cea a directorilor adjuncţi cu suprimarea unui post de director adjunct, în cazul penitenciarelor cu o capacitate de cazare între 500 şi 1000 de deţinuţi şi, respectiv, a două posturi de director adjunct într-unul singur în cazul penitenciarelor cu o capacitate de cazare sub 500 de deţinuţi. C. Analiza structurii organizatorice a unităţilor penitenciare în funcţie de regimul de executare a pedepselor privative de libertate: Reprofilarea unităţilor de penitenciare a condus la modificări în structura categoriilor de persoane aflate în custodie, a secţiilor de deţinere, a necesarul de personal pentru activităţile din programul zilnic, astfel că este necesară redimensionarea funcţiilor de la nivelul secţiilor de deţinere, atât în privinţa nivelului acestora, cât şi ca număr. În prezent sunt prevăzute în statele de organizare grupe de intervenţie la penitenciarele spital şi la unităţi mici, cu profil semideschis şi deschis, unităţi unde nu se justifică existenţa lor. Din analiza organigramelor unităţilor penitenciare profilate pe regimuri de executare a pedepselor nu rezultă o arhiectură organizaţională centrată pe exercitarea funcţiilor de bază în concordanţă cu specificul fiecărui regim de executare a pedepselor privative de libertate. Astfel, dacă în cazul penitenciarelor de maximă siguranţă funcţia de supraveghere este bine reprezentată la nivelul personlului cu atribuţii în acest sens, în ceea ce priveşte penitenciarele cu regim deschis şi semideschis, funcţia de reintegrare socială este deficitară în ceea ce priveşte personalul cu atribuţii în domeniu. Se recomandă o redefinire a numărului de posturi în domeniul reintegrării sociale prin care să se asigure exercitarea funcţiei respective în condiţii de performanţă, în concordanţă cu profilul fiecărui penitenciar. IV. IMPACT FINANCIAR La nivelul unităţilor sistemului penitenciar: - În ce priveşte titularii pe funcţii: o ocupanţii a 4 funcţii de director adjunct vor trece pe funcţii de execuţie; o ocupanţii a 22 funcţii de şef serviciu vor trece pe funcţii de execuţie; o ocupanţii a 71 funcţii şef birou vor trece pe funcţii de execuţie. Influenţa financiară anuală estimată la nivelul unităţilor sistemului penitenciar este de 1.001.676 RON. - În ce priveşte împuterniciţii pe funcţii: o ocupanţii a 11 funcţii de director adjunct vor trece pe funcţii de şef serviciu; o ocupanţii a 1 funcţie de director adjunct va trece pe funcţie de execuţie; o ocupanţii a 14 funcţii de şef serviciu vor trece pe funcţii de şef birou; o ocupanţii a 2 funcţii de şef serviciu vor trece pe funcţii execuţie;

13

o ocupanţii a 6 funcţii şef birou vor trece pe funcţii de execuţie. Influenţa financiară anuală estimată la nivelul unităţilor sistemului penitenciar este de 312.624 RON. V. CONCLUZII Unităţi penitenciare Principalele direcţii de reorganizare la nivelul unităţilor penitenciare sunt. - suprimarea a două posturi de director adjunct de penitenciar în cazul unităţilor cu capacitate de cazare sub 500 de persoane private de libertate; - suprimarea unui post de diector adjunct de penitenciar în cazul unităţilor cu capactitate de cazare între 500 şi 1000 de persoane private de libertate; - suprimarea postului de locţiitor şef de tură în vederea eliminării dublei subordonări; − reducerea numărului de funcţii de conducere pentru aplatizarea piramidei organizaţionale. În situaţiile în care se va constata că organigrama unei unităţi este supradimensionată sau nivelul atribuţiilor specifice postului nu justifică nivelul funcţiei de conducere, se recomandă că aceasta să fie radiată sau transformată, astfel încât să se asigure celeritate şi transparenţă actului decizional; − asigurarea atractivităţii funcţiilor de conducere, prin stabilirea unor niveluri diferite în funcţie de dimensiunea structurii şi complexitatea atribuţiilor − prin implementarea regionalizării şi a profilării penitenciarelor, pentru coordonarea activităţii la nivel regional, calitatea de unitate coordonatoare se va reliefa şi în modul de constituire a organigramei şi statului de organizare, unele structuri fiind regăsite numai la nivelul centrelor regionale (accesare programe, ofiţer de relaţii publice separat de secretariat), iar unele componente vor fi mai ample pentru a putea prelua şi atribuţiile suplimentare repartizate; − structurile de mobilizare vor rămâne în aceleaşi unităţi şi cu aceeaşi structură ca şi până în prezent, funcţiunea fiind în coordonarea MAI; − grupele de intervenţie de la nivelul penitenciarelor regionale organizate pe structura de birou, iar cele care vor rămâne la unele unităţi, sub forma de compartiment; − structurile din sectoarele administrative sa fie uniformizate între unităţile de profile şi dimensiuni apropiate; − personalul încadrat în g.a.z.-urile care s-au desfiinţat va fi redistribuit spre alte sectoare, pe funcţii compatibile ca şi pregătire; − vor fi supuse relocării între unităţi în primul rând funcţiile care sunt vacante, iar acolo unde sunt posibilităţi cele ocupate vor fi mutate împreună cu personalul la unităţi din aceeaşi zonă; − vor fi asigurate funcţii pentru întreg personalul existent şi se va urmări ca reorganizarea să se facă fără pierderi de resurse umane. Anexa nr. 2 prezintă propuneri privind reorganizarea unităţilor subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

14