Evaluarea Creativitatii

Management organizational si al resurselor umane Evaluarea si stimularea creativitatii organizationale

TRUE/FALSE 1. ApreciaŃi enunŃul : „Întrucât un produs poate fi original, dar fară valoare, cei doi termeni ai definiŃiei creativităŃii pot fi şi separaŃi.”

2. Care este valoarea de adevăr a afirmaŃiei : „Stimularea, educarea şi antrenarea creativităŃii sunt posibile datorită existenŃei unui fond ereditar la fiecare individ.

3. IndentificaŃi corectitudinea enunŃului:”Volumul şi rapiditatea debitului asociativ reprezintă flexibilitatea”

4. Având în vedere atributul utilităŃii sociale a produsului creativ, motivaŃia extrinsecă este importantă în sarcini pe termen lung.

5. Agentul energizant al aptitudinilor şi trăsăturilor de caracter îl reprezintă motivaŃia, recompensa, caracterul, încrederea, în sine. Dintre formele de motivaŃie, pe termen lung are rol important şi cea exrtrinsecă.

6. Talentul Într-un anumit domeniu poate fi analizat structural şi funcŃional. ApreciaŃi enunŃul: „Srtuctura este stabilită de ereditate, iar funcŃia de catre mediu”

7. Care este valoarea de adevăr a enunŃului: „ Ereditatea garantează nivelul superior pe care-l poate atinge dezvoltarea potenŃialului creativ.

8. .”Supraevaluarea efortului în raport cu inspiraŃia”este o atitudine favorabilă realizarii performanŃelor înalte”

9. .”Dacă flexibilitatea şi comunicarea trebuie încurajate, asumarea riscului de catre copii trebuie monitorizată şi temperată”

1

10. „ Libertatea se educă prin bunăvoinŃă în critică şi moderaŃie în afecŃiune

11. „EducaŃia precoce şi intensă înseamnă şi un riguros regim de recompensare şi sancŃiuni”

12. .” Cele două forme generale în marea diversitate a creativităŃii umane –individuale şi de grup, sunt total distincte:

13. „Genul membrilor grupului şi relaŃiile amiabile” sunt atribute demne de luat în seamă în formarea grupului creativ.

14. Antrenarea grupului creativ dispune pînă acum de mai multe tehnici: ApreciaŃi valoarea de adevăr a enunŃului” Brainstorming-ul” sau asaltul de idei, iniŃiat de W.J.J.Gordon, sinectica elaborată de Al Osborn, lista de atribute, de C. Moscovici”

15. „Fixitatea funcŃională” şi „critica prematură” reprezintă blocaje de tip relaŃiona”

MULTIPLE CHOICE 1. Termenul de „creativitate” a fost introdus de : 1.

A. Binet, 1904;

2.

J.P. Guillford, 1950;

3.

E.P.Torrance, 1962

4.

W. Wundt, 1987;

5.

G.Allport, 1937.

2

2. Într-o primă accepŃiune, creativitatea era definită ca: a.atitudinea inteligentă, trăsături temperamentale; b.calităŃile produsului activităŃii; c.procesul rezolvării de probleme în alternative; d.un potenŃial ce poate fi actualizat şi dezvoltat; 1. 2. 3. 4.

a b c+d a+d

3. Sub titlul general de „factori nonintelectuali” se înŃelege: a) Context social ; b) MotivaŃie, aspiraŃii; c) Afectvitate; d) Atitudine şi morală 1. 2. 3. 4. 5.

a b c c+d b+d

4. Dintre caracteristicile produsului unei activităŃi creative, psihologul român Al. Roşca, fost director al Institutului de Psihologie şi academician, în cartea „Creativitatea generală şi specifică” remarcă în primul rând: a) Noutatea pentru Subiect şi societate ; b) Originalitatea c) Valoarea d) Aplicabilitatea vastă e) EmergenŃa 1. 2. 3. 4. 5.

a b c b+c d+e

3

5. O descriere vagă din ani 20 prezintă patru faze ale procesului creativ : pregătirea, incubaŃia, iluminarea, şi verificarea. Cine este autorul carŃii „Arta gândirii” în care se dau aceste faze? a) Al. Osborn; b) G. Wallas; c) E.D.Hutchinson; d) R.Thomson; 1. 2. 3. 4.

a b c d

6. Care este corelatul (alternativa )gândirii creative; 1. 2. 3. 4. 5.

Gândirea divergentă; Gândirea critică; Capacitatea de analiză şi sinteză; Gândirea convergentă; Rezolvarea în alternative;

7. Aura de mister ce a învăluit dintotdeauna actul creaŃiei se păstrează şi în definiŃii fuzzy de tipul „dispoziŃie generală spre nou” „dimensiune personologică”,”autovalorizare într-un spaŃiu axiologic”. Un psiholog zice chiar „o anumită organizare stilistică a proceselor psihice” Acest autor este: 1. 2. 3. 4. 5.

Al. Roşca P. Popescu Neveanu; M. Minulescu M. Bejat I. Moraru.

8. 10. SelectaŃi cele trei criterii esenŃiale ce definesc creativitatea autentică de abordările de rutină (în acepŃiunea lui A. Koestler) a) RaŃionalitatea demersului rezolutiv b) Nivelul de conştientizare c) Instrumentarea novatoare a activităŃii; d) Specificul situaŃiei problematice. 1. 2. 3.

a+b+c b+c+d a+c+d

4

9. Creativitatea se manifestă la mai multe niveluri. Autorul care a stabilit cinci asemenea trepte a fost : 1. 2. 3. 4.

A. Osborn J.S.Parnes C.W.Taylor J.P.Guilford

10. PuneŃi în ordinea importanŃei cele cinci niveluri de creativitate. a. emergenŃa b.productivă c.expresivă . d.inventivă e.inovativă 1. 2. 3. 4.

a, b, c, d, e. c, b, d, e, a. b, d, e, a, c. d, e, a, b, c

11. CompletaŃi spaŃiul punctat cu conceptul potrivit : „O trăsătură remarcabilă a persoanei creative este preferinŃa pentru..............................................................................................................” 1. 2. 3. 4.

Gândire divergentă IntuiŃie Complexitate CompetiŃie şi inovaŃie

12. Ca formă, fluiditatea poate fi : verbală, ideaŃională, expresională şi ....... 1. 2. 3. 4.

raŃională; relaŃională inovativă asociativă

13. Remarcabil cercetător în probleme de creativitate, Al.Roşca argumentează prioritatea unuia dintre factorii gândirii divergente: 1. 2. 3. 4.

originalitate ; flexibilitate; elaborare; fluiditate;

5

14. Originalitatea, considerată empiric drept nota distinctivă a personalităŃii creative, se defineşte prin : a) valoare socială b) noutate psihopersonologică c) varietate d) relevanŃă 1. 2. 3. 4.

a b+c c+d a+c+d

15. Gradul de elaborare este o caracteristică a produsului creativ ce se poate determina prin : 1. 2. 3. 4.

Numărul detaliilor ValenŃele novatoare Raportul optim divergent-convergent Numărul operaŃiilor prin care s-a rezolvat

16. În derularea procesului creativ, gândirea convergentă are un rol: 1. 2. 3. 4.

frenator facilitator productiv mijloc de asimilare şi ordonare a cunoştiinŃelor

17. Stilul perceptiv (aprehensiunea) ca dimensiune a intelectului vizează comportamentul în : a) probleme de tip convergent b) probleme de tip divergent c) sarcini de producŃie de alternative d) sarcini de tip sintetico-analitică 1. 2. 3. 4. 5.

a+b a+c b+c+d c+d a+b+c+d

18. Din lista factorilor nonintelectuali relevanŃi pentru creativitate, motivaŃia, caracterul, temperamentul, rezonanŃa intimă, a fost omisă: 1. 2. 3. 4.

sensibilitatea faŃă de probleme viaŃa de relaŃie preferinŃa pentru complexitate afectivitatea

6

19. „Tenacitatea în muncă”este o calitate a persoanei, ce Ńine de : 1. 2. 3. 4.

aptitudini caracter emergent conştiinciozitate

20. Care dintre factorii nonintelectuali definesc doar stilul de activităŃii şi nu gradul de creativitate? a) MotivaŃia b) Caracterul c) Aptitudinile d) Temperamentul e) RezonanŃa intimă 1. 2. 3. 4.

c+d+e a+b+c+d d+e a+b

21. Aptitudinile speciale asigură atingerea nivelurilor superioare ale creativităŃii. Pe ce căi: a) control b) operaŃionalitate c) susŃinerea potenŃialului general d) direcŃionare şi specializare 1. 2. 3. 4.

a+b a+c b+c c+d

22. În care categorii de aptitudini empatia reprezintă un factor necesar: a) organizaŃional b) matematice c) pedagogice d) muzicale e) literare 1. 2. 3. 4.

c+e a+b+c+d a+b+c+d+e b+d+e

7

23. Care este titlul complet al carŃii „Creativitate şi inteligenŃă.......” de M. Roco. 2001 1. 2. 3. 4.

organizaŃională emoŃională tehnică existenŃială

24. Decalajele sau „căderile” în evoluŃia potenŃialului creativ sunt explicate de E.P. Torrance prin : 1. 2. 3. 4.

vârstă dezvoltare intelectuală cicluri şcolare stilul pedagogic

25. Nonconcormismul comportamental întânit la marii creatorii a fost discutat mai mult ca Ńinând de : 1. 2. 3. 4.

ereditate sănătate mentală vârstă gen

26. CreaŃiile din diferite domenii au fost interpretate şi din perspectiva efectelor terapeutice asupra autorului. Definirea sintetică a acestor efecte ca „viziune pozitivă asupra lumii”,„ restructurare” , „reorientare”şi „deschidere către alte perspective” a fost dată de : 1. 2. 3. 4.

Aristotel Adler A, Athanasiu L. Blaga

27. Dintre termenii ce denumesc factorii sociali ai creativităŃii 1. 2. 3. 4.

”situaŃie creativă” ”climat creativ” „spiritul timpului”(Zeitgeist) ” sediu de interacŃiuni colective”, care este cel mai frecvent în toate tratatele de Creatologie

8

28. În lista condiŃiilor favorizante pentru creativitate, care sunt enunŃurile corecte: 1. 2. 3. 4.

nivel socioeconomic înalt relaŃii sociale de tip multinivelar libertate şi securitate psihologică viitor problematic incert

29. Temerile (de a greşi, de a pune întrebări, a fi diferit de ceilalŃi, de a aborda probleme ce Ńin de genul opus) 1. 2. 3. 4.

favorizează creativitatea inhibă creativitatea sunt estompate de tehnicile euristice nu definesc angajarea în procesul creativ

30. În privinŃa raportului educaŃie creativitate, familia poate facilita un număr de contingenŃe favorabile: 1. 2. 3. 4.

interesul părinŃilor pentru performanŃe înalte în activitatea copiilor atmosferă familială tensionată de preocupări şi elitism Ńinerea sub control a iniŃiativei şi libertăŃii favorizarea accesului la mass –media

31. Orientarea şcolii spre creativitate înseamnă a da prioritate : 1. 2. 3. 4.

activităŃilor ludice şi artistice gândirii divergente sistemelor de recompense volumului de cunoştiinŃe

32. OrdonaŃi elementele unui demers creativ în unităŃile productiv-creative: a) culegerea ideilor ce vin de la întregul personal b) selecŃia personalului creativ c) asigurarea securităŃii muncii d) atmosfera de muncă favorabilă 1.

a,b,c,d

2.

b,a,d,c

3.

c,d,b,a

9

33. AbilităŃile unui conducător facilitator al unui climat crativ: promovarea unui sistem de recompense corect, a autorealizării fiecăruia prin abordarea divergentă a complexităŃii şi asumarea riscului. Aceste realităŃii: 1. 2. 3. 4.

funcŃionează prin operaŃii, tehnici şi strategii bine definite activitatea efectivă impune combinaŃii dinamice şi compensatorii structura abilităŃilor este aceaşi pentru diferite domenii de competenŃă sunt independente de motivaŃii şi caracter

34. Îndoiala, imaginaŃia şi fantezia ca inconveniente sociale Ńin de categoria blocajelor 1.

metodologice

2.

perceptive

3.

culturale

4.

relaŃionale

35. A te destinde şi a lăsa incubaŃia să lucreze se dovedeşte a fi chiar o capacitate favorizantă succesului 1. 2.

Aceasta Ńine de de modelul factorilor culturali Este un antidot pentru blocajele emoŃionale

36. Dificultatea de a distinge faptic şi problematic, dintre cauze şi efecte în defalcarea problemei în elemente componente, - Ńin de natura blocajelor: 1. 2. 3. 4.

perceptive metodologice relaŃionale culturale

37. Categoria blocajelor ce Ńin de relaŃia individ-grup conŃine: Care dintre aceste blocaje are o mai puternică acŃiune şi mai amplă: 1. izolarea din teama de a greşi 2. respingerea de către ceilalŃi colegi 3. dependenŃa excesivă de grup, ca efect al unor recompense şi sancŃionări excesive 4. defecŃiuni în comunicare

10

38. Cele două paliere ale creativitaŃii, definită de Anca Munteanu, aptitudinal-atitudinal şi motivaŃional-cognitiv-voliŃional,-privesc: a) creativitatea individuală b) creativitatea de grup c) planul interacŃional d) planul organizaŃional 1. 2. 3. 4.

a+b+c+d c+d a+b+d a+d+c

39. Deşi în procesul creativ formularea problemei constituie un al treilea moment ( după confruntarea cu confuzii şi studiul factologic, natura şi tipul sarcinii o problemă abordată devine „sarcină” ) determină în mod hotărâtor comportamentul, performanŃa şi interacŃiunile, extrapolările etc. Care sunt atributele cele mai importante ale formulării problemei: a) delimitarea părŃilor contradictorii b) definirea unor criterii de evaluare a performanŃelor individuale şi de grup. c) precizia d) corectitudinea 1. 2. 3. 4.

a+c a+b+d a+b c+d

40. Ca factor de progres în activitatea grupului creativ se recunoaşte: 1. 2. 3. 4.

eterogenitatea aptitudinală eterogenitatea personologică (atitudini , stiluri, experienŃa) omogenitate aptitudinală omogenitate dinamic-caracterială

41. Care dintre caracteristicile grupului facilitează creativitatea : a) sintalitatea b) toleranŃa c) orientarea spre probleme de atmosferă în grup d) motive şi atitudini creative 1. 2. 3. 4.

a+d b+c a+b+c+d b+c+d

11

42. Sunt apreciate calităŃile liderului promotor al creativităŃii în grup: a) stilul democratic de conducere şi consultare b) practică un sistem de apreciere obiectiv c) repartizează sarcinile în funcŃie de specializare şi interesele participanŃilor d) aplică un sistem riguros de sancŃiuni şi recompense 1. 2. 3. 4.

a+b+c+d a+b+c a+b a

43. Alcătuirea unui grup de creativitate presupune o selecŃie prealabilă. MarcaŃi criteriile cele mai complete şi în practica selecŃiei. 1.

caracteristicile individuale evidente: energie, pasiune, iniŃiativă, atracŃie, forŃa de grup, capacitate de asumare a riscului.

2.

originalitate manifestată anterior

3.

flexibilitate verbală şi asociativă

4.

intuiŃie în comunicare şi problem solving

5.

preferinŃa pentru complexitate

44. Dintre metodele de evaluare, bateriile de teste Guilford şi Torrance vizează 1. 2. 3. 4.

performanŃele creative potenŃialul creativ evoluŃia potenŃialului creativ trasăturile personalităŃii creative

45. Creativitatea la nivel organizaŃional se evaluează prin chestionare vizând atitudini, stiluri, aptitudini, motivaŃii, climat. Care din termenii de mai jos nu figurează printre cele 15 categorii de atitudini: a) concentrare pe interese punctuale b) valori practice c) independenŃă d) spirit critic accentuat e) încredere în forŃele proprii 1. 2. 3. 4. 5.

a+b c+d+w a+b+d+e a+b+e a+d

12

46. În enumerarea principalelor stiluri cognitiv-creative, M. Roco dă prioritate celui: 1. 2. 3. 4.

imaginativ entuziast practic logic

47. Momentul central în metoda experimentată de Mihaela Roco este reprezentat de: 1. 2. 3. 4.

noŃiuni fundamentale de creatologie; testarea iniŃială; seminarii; exersarea tehnicilor creative.

13