Psihologia Creativitatii

TEME PSIHOLOGIA CREATIVITĂłII

1. NoŃiuni introductive: 1.1. Delimitări conceptuale; 1.2. DefiniŃii ale creativităŃii; 1.3. Dimensiunile creativităŃii; 1.4. Nivele ale creativităŃii Pag. 5 - 11 2. Teorii asupra creativităŃii: 2.1.Teoria psihanalitică; 2.2. Teoria asociaŃionistă; 2.3. Teoria gestaltistă; 2.4. Teoria behavioristă; 2.5. Teoria umanistă; 2.6. Teoria culturală sau interpersonală; 2.7.Teoria factorială; 2.8. Teoria cognitivă. Pag. 14 - 20 3. Factorii creativităŃii: 3.1. Factori psihologici; 3.2. Factori biologici; 3.3. Factori sociali; 3.4. Blocajele creativităŃii. Pag. 28 - 46 4. Fazele procesului creator: 4.1. Prepararea; 4.2. IncubaŃia; 4.3. Iluminarea; 4.4. Verificarea; 4.5. Proces creator şi produs creat. Pag. 49 - 65 5. Formele creativităŃii: 5.1. Cativitatea individuală şi de grup; 5.2. Creativitatea ştiinŃifică şi tehnică şi creativitatea artistică. Pag. 69 - 84 6. Psihodiagnoza creativităŃii: 6.1. Metode de psihodiagnoza creativităŃii la copil; 6.2. Psihodiagnoza creativităŃii la adult. Pag. 87 - 93 7. Stimularea creativităŃii: 7.2.1. Metode destinate personalităŃii creatoare; 7.2.2. Metode destinate produsului creativ. Pag. 109 - 118 8. Personalitatea creatoare: 8.1. InteligenŃă şi creativitate; 8.2. Aptitudinile speciale; 8.3. Stilul cognitiv; 8.4. MotivaŃie creatoare; 8.5. Atitudinile creatoare. Pag. 123 - 130 9. Supradotarea şi creativitatea: 9.1. Definirea supradotării; 9.2. Detectarea şi stimularea copiilor superior înzestraŃi; 9.3. Creativitate şi supradotare. Pag. 136 - 140

Bibliografie: Psihologia creativităŃii, Gabriela Popescu, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004, 2007

Exemplificări

Cap. 1 Termenul de creativitate a fost introdus în psihologie de către: Caracteristicile esenŃiale ale produsului creator sunt originalitatea şi utilitatea socială. Printre criteriile prin care putem diferenŃia activitatea creatoare de cea reproductivă există şi următoarele:

Cap. 2

S. Freud explica procesul creativ prin anularea complexului de inferioritate şi prin autorealizarea individului.

Behavioriştii apreciază că potenŃialul creator al unui individ este influenŃat preponderent de modul în care au fost recompensate iniŃiativele sale creative.

Factorii interni ai gândirii creatoare amintiŃi de C. Rogers sunt:

În psihologia românească există un model factorial al creativităŃii, model ce-i aparŃine lui:

Cap. 3

Flexibilitatea gândirii reprezintă volumul şi rapiditatea debitului asociativ sau numărul răspunsurilor obŃinute.

Trăsăturile caracteriale importante pentru stimularea creativităŃii sunt:

Afectivitatea este importantă pentru demersul creator pentru că asigură energizarea şi valorificarea dimensiunilor caracteriale, a celor cognitive, a aptitudinilor speciale.

Factorul stilistic al personalităŃii ce redă modul în care experienŃele trăite se reflectă la nivel individual este:

Factorul de natură biologică ce indică nivelul superior până la care se pot dezvolta potenŃele creative, fără a garanta în mod obligatoriu atingerea acestora este:

Cap. 4

În modelul Mihaelei Roco procesul creator este descris ca un proces de dezvoltare care implică 3 etape cu ponderi diferite în creaŃie.

În actul de creaŃie se impun tipurile de pregătire:

Principalele surse pe care le poate folosi creatorul în literatură, în derularea etapei de pregătire sunt:

Iluminarea este o etapă de răscruce, în care are loc atât fructificarea eforturilor din celelalte etape, cât şi demararea activităŃii de execuŃie a produsului creator.

Mijloacele de exprimare ale creatorului în etapa de execuŃie, căreia îi este specific un proces de gândire imaginativă, pot fi următoarele:

Cap. 5.

Este funcŃionalitatea grupului influenŃaŃă de performanŃele sau eşecurile în rezolvarea sarcinilor de către fiecare membru?

Eterogenitatea este stimulativă pentru creativitatea de grup când este prezentă la nivel aptitudinal şi motivaŃional şi omogenitatea la nivelul stilurilor cognitive, al atitudinilor, pregătirii şi experienŃei profesionale.

Printre condiŃiile pe care trebuie să le îndeplinească o sarcină pentru a fi abordată în grup menŃionăm:

Tipul de personalitate, reprezentat de cercetători şi inventatori realizează reflectarea realităŃii prin imagini abstracte, create prin limbaj este cel:

În tehnică reacŃiile publicului faŃă de produsele create sunt exprimate în termeni:

Cap. 6

Analiza produselor activităŃii, ca metodă de estimare a creativităŃii la copii presupune aprecierea:

Chestionarul Minnesota, ca metodă de evaluare a creativităŃii la copii presupune estimarea activităŃilor:

Scalele lui J. L. Holland pentru evaluarea creativităŃii prezintă două variante: una pentru investigarea creativităŃii artistice şi una pentru evaluarea creativităŃii ştiinŃifice.

Prin metoda interaprecierii se pot identifica unele comportamente şi performanŃe creative, dar putem, de asemenea, să validăm prin metoda criteriului extern, rezultatele obŃinute prin testele de creativitate.

Una din tehnicile metodei interaprecierii prin care evaluatorii, raportându-se la un anumit criteriu stabilesc, în număr echitabil, care sunt primii şi ultimii indivizi dintr-un colectiv este:

Cap. 7

M. Stein considera că metodele psihoterapeutice influneŃează creativitatea în următoarele direcŃii:

Specificul brainstorming-ului constă în separarea între etapa de elaborare a ideilor şi cea de evaluare a lor.

În etapa luminii roşii, se realizează evaluarea ideilor emise, considerându-se că şedinŃa a avut succes atunci când au fost selectate un procent de:

Braisntorming-ul poate fi aplicat în domeniile:

Sinectica, una din metodele de stimulare a creativităŃii a fost elaborată de:

Cap. 8

Pentru E. P. Torrance potenŃialul creativ se conturează la nivel optim atunci când există un anumit prag minim al inteligenŃei de aproximativ:

InteligenŃa simbolică permite operarea cu noŃiunile verbale, cu informaŃii sub forma înŃelesurilor ataşate cuvintelor.

Stilul cognitiv redă modul specific în care se exprimă inteligenŃa sau creativitatea şi este influenŃat de experienŃa personală şi educaŃie.

În Sociodinamica culturii, A. Moles, formulează teoria.....................în care vorbeşte de straturile culturale dintr-o populaŃie, prin care se reflectă ponderea creatorilor în raport de instrucŃia şi nivelul cultural al diferitelor segmente sociale.

Cap. 9

Definirea supradotării a fost realizată în psihologie prin mai multe modalităŃi:

Între copii superior înzestraŃi şi ceilalŃi au fost înregistrate diferenŃe la următoarele nivele:

În 1977 este elaborat un model al supradotării intelectuale, model ce-i aparŃine lui............şi care prezintă dimensiunile esenŃiale ale supradotării: aptitudinile intelectuale; latura afectiv-motivaŃională; creativitatea.