ETICHETA ECOLOGICĂ – instrument pentru o dezvoltare durabilă
MOTTO:”Dezvoltarea durabilă este cea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”
ETICHETA ECOLOGICĂ ÎN EUROPA ISTORIC
O primă etichetă ecologică a fost creată în 1978 în Germania şi anume Blaue Engel, ajută consumatorii să economisească bani. Zece ani mai târziu, în 1988 este lansată în Canada eticheta ecologică Environmental Choice. În acelaşi an a fost creată în Japonia eticheta ecologică ECOMARK care viza ca participarea financiară să fie în funcţie de preţul unitar al produsului. În Norvegia, Suedia şi Finlanda, activitatea de etichetare ecologică este deja organizată. Eticheta ecologică are un nordic logo comun, o variantă a lebedei care simbolizează Consiliul Nordic. În 1991 este lansată în Franţa eticheta NF-Environnement , marca AFNOR.
ETICHETA ECOLOGICĂ ÎN EUROPA ISTORIC
La nivelul anului 1989, Europa de Vest producea cca 113,7 milioane tone de deşeuri menajere (39,5% hârtie şi carton, 28% sticlă, 20% materiale plastice, 8,4% oţel, 2,9% aluminiu, 2% lemn), aceasta în contextul în care deşi există o paletă largă de metode de eliminare a deşeurilor, cea mai răspândită practică continuă să fie depozitarea. Pe data de 12 decembrie miniştrii mediului din CEE au decis să introducă o reglementare pentru o etichetă ecologică europeană pentru produsele de consum. Eticheta ecologică europeană a fost creată oficial prin reglementarea CCE nr.880/92 publicată în J.O. din 11/4/1992. Eticheta este atribuită pentru 3 ani, reînnoibil. Ea priveşte atât produsul, cât şi ambalajul şi este multicriterială, deci ia în considerare toate stadiile ciclului de viaţă al produsului: materii prime, transformare, distribuţie şi transport, consum şi postconsum. În 1993 a intrat în funcţiune schema de acordare a Etichetei Ecologice, când sau stabilit primele grupe de produse. În România eco-eticheta a intrat în funcţiune în anul 2002 odată cu apariţia HG nr. 189/28.02.2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetei ecologice şi a HG nr. 827/2002 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse aparate frigorifice, urmând ca odată cu acceptarea României în U.E eticheta ecologică să fie aplicată. Floarea –simbolul etichetei ecologice europene - un ghid către produse şi servicii mai ecologice.
ALTE TIPURI DE ECOETICHETE
INDIA
ISRAEL
ZIMBABWE
Ce este eticheta ecologică?
Eticheta ecologică europeană este “paşaportul” care autorizează libera circulaţie a produselor pe teritoriul comunitar. Eticheta ecologică este un simbol grafic însoţit de un text scurt, descriptiv în care sunt prezentate avantajele utilizării etichetei ecologice. Simbolul etichetei ecologice este o floare cu petale sub formă de mici stele.
SISTEMUL DE ACORDARE A ETICHETEI ECOLOGICE ÎN ROMÂNIA Agenţi economici (fabricanţi, importatori, prestatori de servicii, comercianţi) SOLICITARE
Comisia Naţională Consultare Autoritate competentă pentru acordarea Ministerul Mediului şi etichetei ecologice Dezvoltării Durabile Consultare
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
evaluarea dosarului necesar agentului economic pentru obţinerea etichetei ecologice
Încercări produse (teste, măsurători) • institute specializate recomandate de MMDD • alte institute care deţin laboratoare acreditate
EVALUAREA PERFORMANŢELOR PRODUSULUI
ACORDARE ETICHETA
Cum recunoaştem un produs cu etichetă ecologică?
Simbolul este o floare pe fond alb cu 6 petale sub formă de cercuri, colorate alternative în roşu,galben şi albastru.
Ce produse pot fi ecoetichetate în România ? Ecoeticheta se aplică următoarelor produse şi servicii: -maşini de spălat rufe, de uz casnic -maşini de spălat vase, de uz casnic -aparate frigorifice -lămpi electrice -aspiratoare -televizoare -computere,laptop-uri -hârtie copiatoare şi hârtie grafică -hârtie absorbantă -detergenţi -textile -încălţăminte -saltele de pat -lacuri şi vopsele de interior -amelioratori pentru sol şi medii de cultură -pompe de căldură -servicii de cazare turistică -servicii de camping
Ce produse nu pot fi ecoetichetate în România ? Ecoeticheta nu se aplică următoarelor produse: -produse alimentare -băuturi -produse farmaceutice -produse medicale
UE vrea ecoetichete pe produsele alimentare
Uniunea Europeană intenţionează ca pe viitor să lipească etichete ecologice şi pe produsele alimentare. Etichetele vor conţine gradul de poluare pe care l-a provocat mediului precum şi modul de realizare a respectivului produs. Ideea aparţine ministrului Mediului din Marea Britanie, David Miliband. Astfel, consumatorii vor putea şti dacă prin achiziţionarea unui produs încurajează poluarea planetei sau nu.
Scopul ecoetichetării
-ţinteşte către o societate durabilă -promovează produsele cu impact minim asupra mediului şi sănătăţii umane pe parcursul întregului lor ciclu de viaţă -stimulează consumatorii şi producătorii -recompensează serviciile de cazare şi turiştii care respectă mediul (atunci când este folosită pentru servicii de cazare turistică)
Avantajele folosirii ecoetichetei
-are o dimensiune europeană-oferă produselor un avantaj
competitiv pe piaţă şi permite dezvoltarea pieţei de desfacere a acestor produse la nivel european; -are un caracter selectiv-criteriile de ecoetichetare garantează o selectivitate a produselor; -are un caracter voluntar-nu pune bariere în calea comerţului; -are un caracter dinamic şi evolutiv, atribuit pe o perioadă determinată; -îmbunătăţeşte imaginea producătorului şi a hotelierilor (hotelierii beneficiază de publicitate gratuită dacă au aplicată eticheta ecologic pe serviciile lor hoteliere); -reduce costurile (consumul de energie şi apă).
PRODUSE NON-ALIMENTARE ECOETICHETATE
6 motive bune pentru a alege un produs eco-etichetat
-uşor de identificat -certificat de către autoritatea competentă -prezintă o garanţie a calităţii -bazat pe studii ştiinţifice -potenţial ridicat de protecţie a mediului a sănătăţii umane
Eticheta ecologică este un instrument de marketing modern în comunicare – oferă produselor un avantaj competitiv pe piaţă şi permite dezvoltarea pieţei de desfacere a acestor produse la nivel european .