Ephemeris 08 Aug

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august 0754: Sfârşitul Sinodului convocat de Constantin al V-lea (la 10 februarie). A fost condamnat cultul icoanelor şi s-a hotărât distrugerea acestora (mişcarea iconoclastă)... Iconoclasmul este o doctrină oficială a statului şi a bisericii bizantine, între anii 726-843, care a impus distrugerea icoanelor şi disciplinarea celor ce li se închinau. Politica iconoclastă a reprezentat, de asemenea, reforme sociale, politice, administrative şi legislative. Pe tărâm dogmatic, controversele hristologice s-au încheiat în secolul VII d.C. Numai că, după ce Biserica a învins fiecare părere contrarie în parte, a fost declanşată o ofensivă împotriva unui aspect al învaţăturii ortodoxe: a început lupta împotriva „icoanei” , dat tot ca o continuare a disputelor hristologice.Astfel, şi-a făcut apariţia unul dintre cele mai mari curente care a clătinat fundamentul creştinismului: iconoclasmul secolelor VIII-IX. Acest curent îşi are începutul deja înainte de domnia împăratului Leon al III-lea (717-741), dar care în timpul acestui împărat a luat o mare amploare. Iconoclasmul însemna la acea vreme dorinţa de respectare şi a acelei porunci din Decalog. Etimologic, cuvântul vine de la cuvintele greceşti eikon = chip / înfăţişare / icoană şi klasma = a distruge. Expansiunea iconoclasmului a avut mai multe cauze.

Pagina 1 din 18

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august

1570: Sfârşitul celui de-al III-lea război civil din Franţa, prin Pacea de la Saint Germain. A fost acordată libertatea cultului protestant... În anul 1567 izbucneşte „al doilea război hughenot” printr-un atac asupra prinţului Henric I de BourbonConde. Caterina de Medici încearcă din nou să-l readucă pe Henric la curtea regală, voind să-l educe în spiritul religiei catolice. Prin refuzul mamei acestuia, urmează atacul asupra prinţului de Bourbon-Conde. Războiul hughenot sa sfîrşit în anul 1568, însă ostilităţile au continuat, ceea ce a dus la „al treilea război hughenot”. În septembrie 1568 au loc lupte La Rochelle unde Henric avînd vîrsta de 14 ani, întîlneşte pe unchiul său, Ludovic de Bourbon-Conde şi pe Gaspard de Coligny, aceştia fiind unii dintre conducătorii trupelor protestante. În august 1570 se încheie pacea de la Saint-Germain dintre hughenoţi şi catolici. Mama lui Henric moare (9 iunie 1572) după unele zvonuri otrăvită. În acelaşi an, la 18 august Henric se căsătoreşte cu Margareta de Valois, sora regelui Carol IX-lea, căsătorie care asigură pacea de la Saint-Germain. Cununia a fost celebrată în catedrala Notre-Dame din Paris fiind prezenţi mulţi protestanţi. Sărbătoarea a fost umbrită de atentatul neizbutit (22 august) asupra amiralului hughenot Gaspard II de Coligny, care începuse să-l influenţeze pe regele Carol IX-lea, lucru ce-a declanşat dezaprobarea catolicilor în frunte cu Caterina de Medici. O duşmănie care mocneşte între cele două tabere şi care din porunca regelui Carol sfătuit de mama lui, Caterina, duce la masacrul hughenoţilor invitaţi la Paris ( 3000 în Paris şi 30.000 în Franţa) în Noaptea Sfântului Bartolomeu (24 august) . Capii hughenoţi prizonieri, cu binecuvîntarea papei de la Roma Grigore al XIIIlea puteau alege, între închisoare la Bastilia, spînzurătoare sau trecerea la catolicism . Hughenoţii sunt înfrînţi şi trupele lor respinse în oraşele din sud-vestul Franţei La Rochelle, Nimes, Montauban. Pagina 2 din 18

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august Protestantismul este una dintre cele trei mari grupuri existente în prezent în creştinism. Termenul „protestant” reprezintă o gamă diversă de perspective, denominaţii, indivizi şi organizaţii înrudite. În timp ce nu se poate afirma că o credinţă sau practică anume ar defini această ramură a creştinătăţii (de fapt, una din definiţiile sale cel mai frecvent repetate e „toate denominaţiile creştine care nu sunt nici catolice, nici creştin-ortodoxe”), acele denominaţii considerate ca aflându-se fără nici un dubiu pe tărâmul protestantismului îşi au rădăcinile bine fixate în Reforma Protestantă din Europa secolului al XVI-lea. (vezi video)

1588: Înfrângerea Invincibilei Armada la Gravelines... Prevazut initial pentru anul 1587, planul de invazie numit „Afacerea Anglia” se dovedise din start unul extrem de costisitor. Doua treimi din intregul venit pe un an al Imperiului Spaniol, incluzand aici chiar si coloniile din Lumea Noua, fusesera cheltuite pentru mobilizarea celei mai mari flote de razboi vazute vreodata. 22 de galioane de lupta si alte 108 nave transformate in vase de razboi, un total de 130 de nave, carora li se adaugau 19.299 de razboinici, 8350 de marinari, 2080 de sclavi si detinuti condamnati la galere, alaturi de 1630 de ofiteri de rang inalt, formau, cu siguranta, o forta menita sa spulbere orice adversar. Ducele de Parma se afla deja in Olanda spaniola si isi mobilizase armatele in vederea loviturii care ar fi trebuit sa stearga de pe harta Regatul Angliei. Evident, exista problema portului in care flota spaniola si armata ducelui de Parma ar fi trebuit sa faca jonctiunea. Spania nu controla niciun port cu ape adanci in nordul si nord-vestul Europei. Acestui impediment i se alatura si pericolul navelor rebelilor olandezi si englezi care nu ar fi precupetit nimic din a-si apara teritoriile. La 28 mai, 1588, Invincibila Armada isi ridica panzele la Lisabona. A fost nevoie de doua zile pentru ca intreaga flota sa paraseasca portul si ca ultima nava de razboi sa isi stabileasca directia catre Anglia. Primul obiectiv – jonctiunea cu armata uriasa a Ducelui de Parma si transportarea acesteia si a trupelor spaniole, un total de circa 55.000 de oameni gata de lupta, in apropierea Londrei. De cealalta parte, Anglia incerca sa negocieze cu adversarii sai din Olanda spaniola, intr-o tentativa disperata de a incheia pacea. Refuzul Ducelui de Parma a fost insa categoric. Nu stia atunci ca, fara sa vrea, avea sa dea un ajutor nesperat inamicilor sai. Intre timp, navele Pagina 3 din 18

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august engleze se aruncau in lupte disperate de hartuire impotriva colosului spaniol. Daunele create erau insa minore. Era nevoie de o tactica noua, care se poata pune in dificultate multimea galioanelor Ducelui de Medina Sidonia. Lipsita de organizare, Invincibila Armada a fost surprinsa chiar in zorii zilei de 8 august, in apropierea portului Gravelines, de un atac major sustinut de navele engleze. Sub comanda unor navigatori incercati precum Francis Drake, John Hawkins si John Frobisher, mult mai usoarele vase ale Coroanei Angliei si-au supus adversarii unui tir salbatic. Si din nou, lipsa de experienta a amiralului spaniol isi spunea cuvantul. Jonctiunea cu armata Ducelui de Parma era imposibila. Calea fusese taiata iar in sud, vasele englezilor asteptau momentul prielnic pentru un nou atac. Cele mai multe nave spaniole, in special galioanele de razboi care fusesera in prima linie, era avariate grav. Cinci nave fusesera deja capturate de englezi, francezi sau olandezi, iar pierderile acestora din urma pareau minime. Ducele de Medina Sidonia lua atunci decizia de a se intoarce in Spania, probabil pentru a pregati un alt atac mult mai bine sincronizat. Dorind sa salveze cat mai mult din efectivele sale militare, el decidea ca ruta de intoarcere sa se faca prin nordul Scotiei, apoi prin vestul Irlandei. Luptele trebuiau evitate cu orice pret, cu atat mai mult cu cat cele mai multe dintre vase fusesera deja avariate. O decizie care avea sa coste enorm Spania.

1672: New-York este cucerit de către olandezi care-i schimbă denumirea în New-Orange Regiunea era locuită de cca. 5.000 nativi americani lenapi, în momentul descoperirii sale în 1524, de către Giovanni de Verrazzano, un exporator italian, în seviciul coroanei franceze, care a denumit-o „Nouvelle Angoulême“ (Noul Angoulême). Instalarea europeană a început odată cu fondarea unei aşezări olandeze în 1614 ce se ocupa cu comerţul de blănuri, denumită mai târziu „Nieuw Amsterdam“ (Noul Amsterdam), situată în sudul Manhattanului. Directorul-general colonial, olandezul Peter Minuit, a cumpărat insula Manhattan mai târziu în 1626, oferind în schimb 60 Pagina 4 din 18

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august guilderi (denumirea monedelor de aur olandeze). Legenda, acum recunoscuta ca fiind falsă, susţinea că Minuit ar fi cumpărat zona cu mărgele din sticlă valorând 24$. În 1664, oraşul a fost cucerit de către englezi şi redenumit New York, după Ducele englez de York şi Albany. La sfârşitul celui de-al Doilea Război Anglo-Olandez, Olanda a căpătat controlul asupra insulei Run (care la acea vreme avea o mai mare importanţă), în schimb Anglia obţinând New York-ul. Până în anul 1700, populaţia lenapilor a scăzut la 200. Importanţa New York-ului ca port comercial a crescut în timpul stăpânirii engleze. Universitatea de la Columbia a fost înfiinţată în 1754, pe timpul regelui George al II-lea. Oraşul a devenit locul de desfăşurare a mai multor lupte importante cunoscute sub numele de Campania de la New York, în timpul Războiului de Independenţă american. Congresul Continental s-a întâlnit mai târziu în New York, iar în 1789 a fost numit primul preşedinte al Statelor Unite, George Washington, la Federal Hall, Wall Street. (vezi video)

1770: Oştirile ruse cuceresc cetatea Izmail 1815: Napoleon Bonaparte a fost exilat pe insula Sf. Elena 1826: Mitropolitul Moldovei, Veniamin Costachi hotărăşte ridicarea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, unde, din anul 1889, se afla racla cu cinstitele moaşte ale Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei 1870: A avut loc, la Ploieşti, mişcarea „republicană” anti-monarhică, condusă de Alexandru Candiano Popescu cunoscută ca Republica de la Ploieşti, la care a participat şi I.L.Caragiale. Armata reprima, la Ploieşti, mişcarea condusă de Al. Candiano Popescu... Republica de la Ploieşti este denumirea unei mişcări antimonarhice din data de 8 august 1870 cunoscută în presa cotidiană sub numele de tulburările de la Ploieşti evenimente pe care I.L. Caragiale le tratează cu ironia lui caracteristică în nuvela Boborul şi în comedia D-ale carnavalului numindu-le intrigi boiereşti. Pagina 5 din 18

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august Formarea acestei mişcări conspirative este determinată de dezamăgirea unor oameni politici ai vremii care sperau ca prin supunerea faţă de o dinastie străină să fie realizată o relaxare, o linişte între partidele politice. În apropierea zilei de 8 august 1870 s-au întrunit două organizaţii conspirative având la conducere pe C.T. Grigorescu respectiv pe Radu Stănian. Din aceste organizaţii mai făceau parte Candiano Popescu, Stan Popescu, preotul Nicolae Ioachimescu, locotenentul Comiano, Mitică Călinescu, Titu Bălăceanu, Petre Apostolescu, Guţă Andronescu-Grădinaru. La această adunare conspirativă se împart sarcinile fiecărui membru al organizaţiei şi se face cunoscut că totul este organizat, domnitorul va fi detronat, conducerea va fi preluată de o regenţă, se va ocupa telegraful, armata şi unele oraşe mari vor solidariza cu mişcarea conspirativă. Se înlătură temerile unora de o intervenţie străină, se confecţionează steagul nou, stabilindu-se semnale ca tragerea clopotelor şi sunarea trâmbiţelor gărzii naţionale. Guvernul reuşeşte să aresteze membri ai mişcării conspirative ca Ion Brătianu, generalul Nicolae Golescu, Bogdan Petriceicu Haşdeu, colonelul Nicolae Creţulescu, şi vor urma de represalii deosebit de severe, cu umilire prin bătăi a unora ca preotul Ştefan Dinicescu, Mihăiţă Gogălniceanu, Drăghicescu. Procesul răzvrătiţilor s-a mutat de la Ploieşti la Târgovişte, sentinţa judecătorească fiind pronunţată la data de 17 octombrie 1870, participanţii civili fiind declaraţi nevinovaţi. Această mişcare conspirativă nu este ceea ce a fost prezentat de presa vremii, ca o acţiune subversivă a unui grup de cheflii, ci o mişcare organizată care a căutat înlăturarea monarhiei regelui Carol I al României. La această mişcare au participat aproximativ 3000 de oameni, printre care au fost şi demnitari din rândul prefecturii şi poliţiei oraşului. Evenimentul este o parte memorabilă din istoria Ploieştiului.

1871: Se încheie, la Bucureşti, Convenţia telegrafică romano-austro-ungara (abrogând-o pe cea din 1865)...

Pagina 6 din 18

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august

1876: Thomas Edison primeşte patentul pentru una dintre invenţiile sale, mimeograful, precursorul copiatoarelor din zilele noastre... Thomas Alva Edison inregistra patentul 180,857 pentru „Improvement in Autographic Printing“, semnand astfel actul de nastere prima masina de copiat in intelesul modern al cuvantului. Denumirea de „mimeograf“ a fost lansata de Albert Blake Dick a carui firma, AB Dick (brandul exista si azi, compania a fost cumparata de Presstek in noiembrie 2004) a produs si vandut masina sub numele de „Edison Mimeograph“ sau „Edison-Dick Mimeograph“.

Pagina 7 din 18

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august

1876: A apărut Legea pentru organizarea Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni... Originile Casei de Economii şi Consemnaţiuni se regăsesc în eforturile elitelor politice şi economice din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de a pune ordine în finanţele publice ale tânărului stat roman, rezultat în urma Unirii din 1859. CEC Bank este continuatoarea activităţilor iniţiate de prima instituţie de credit public din România – Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni – şi a celor desfăşurate, începând cu anul 1881, de cea mai importantă casa de economie care a activat în sistemul bancar românesc – Casa de Economie - transformată în anul 1932 în Casa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale. În domeniul caselor de economii, primul proiect aparţine lui Costache Bălcescu şi a fost publicat în 1845. Acesta cuprindea “statutele cassei de păstrare şi împrumutare”, care urma să se fondeze prin “slobodă subscripţie particulară în oraşul Bucureşti”, fiind însoţit şi de o expunere de motive. Trebuie menţionat faptul că proiectul a fost inspirat după statutele caselor de economie din Franţa şi a celei din Braşov, înfiinţată în 1835. În planul de organizare al creditului, publicat în 1864 ca anexă la bugetul statului, sunt menţionate instituţiile financiare, într-o ordine ce sugera urgenţă înfiinţării lor. Astfel, prima apare “Banca Fonciara”, urmată de “Banca de Scont şi Circulaţiune”, “Casa de Economie”, “Casa pentru înlesnirea micilor agricultori şi meseriaşi”, “Muntele de Pietate” şi “Casa de Depozite şi Consignaţii”. Ministrul ad-interim de Finanţe, Nicolae Rosetti-Balanescu, realizează un proiect de lege pentru constituirea unei Case de Depozite şi Consignaţii, pe care Domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl aprobă, la 24 noiembrie 1864 şi astfel ia naştere Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni (CDC).

1889: Prin Înalt Decret Regal 2073 s-a înfiinţat, pe lângă Marele Stat Major al Armatei Romane, o Şcoală Superioară de Resbel, prima instituţie de învăţământ superior din istoria Armatei române, devenită Academia de Înalte Studii Militare... După ani în care cadrele militare erau trimise la studii în străinătate, în 1889 s-a înfiinţat Scoala Superioară de Război în urma unui decret regal al regelui Carol I. Şcoala de resbel avea rolul de a forma ofiţeri de stat major. Pagina 8 din 18

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august Locaţia acesteia s-a schimbat foarte mult de-a lungul timpului, ajungând şi la Iaşi în 1918. Cursurile erau întrerupte sistematic din cauza luptelor desfăşurate în timpul Primului război mondial, iar promoţia din 1921 este prima care îşi definitivează cei doi ani de cursuri. În 1932 se înfiinţează secţia de marină, iar în 1938 se hotărăşte că şcoala să aibă trei secţii: Armată de uscat şi aeronautică; Intendenţă; Cursul de informaţii pentru medici (43 de zile lucrătoare, cu 2 serii pe an). Abia în 1937 se recunoaşte nevoia creării unor spaţii speciale pentru şcoală, iar pe 16 august 1937 se începe construcţia actualei Academii Militare din şoseaua Panduri-Cotroceni, arhitect: prof. Univ. Duiliu Marcu, constructor: antrepriza „Inginer Emil Prager”. În 1939 au loc festivităţile de deschidere a noii şcoli în prezenţa regelui Carol al II-lea şi a reprezentaţilor guvernului. În perioada 1941-1945 cursurile sunt întrerupte şi suspendate deoarece tinerii ofiţeri erau trimişi pe câmpul de luptă în campania pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord. Iar în anul 1944 se duc lupte chiar şi în spaţiul clădirii ocupate de către Misiunea Germana pentru armată de uscat din luna aprilie a aceluiaşi an. În memoria acelor zile pe clădire a fost montată o placă cu inscripţia: GLORIE ETERNĂ OSTAŞILOR ROMANI CARE AU LUPTAT ŞI S-AU JERTFIT PENTRU LIBERTATEA ŞI INDEPENDENTĂ PATRIEI În 1948 Scoala Superioară de Război este desfiinţată deoarece este considerată o instituţie învechită şi depăşită de mersul evenimentelor şi în locul acesteia se înfiinţează Academia Militară cu secţiile: Terestră, Aero, Marină. În 1949 printr-un decret se decide înfiinţarea a patru academii separate, Academia Militară de comandă şi stat major, Academia Militară Politică, Academia Tehnica Militară şi Academia Spatelui Armatei. Academia de Tehnică Militară este singura dintre cele trei care încă mai există, celelalte fiind asimilate Academiei Militare. În 1953 Academia primeşte Drapelul de luptă, decorat în cu Ordinul Apărarea Patriei, clasa I în 1969, cu Ordinul Tudor Vladimirescu clasa I în 1977 şi Ordinul Naţional Steaua României în grad de cavaler în 2000. Pagina 9 din 18

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august Evenimentele din decembrie 1989 schimbă modul în care Academia îşi desfăşura activitatea şi se fac importante schimbări în structura organizatorică pe parcursul anilor 19990-1992, atât privind natura cursurilor, duratei de studii şi criteriilor de înscriere. În 1991 se produce o schimbare de nume în Academia de Înalte Studii Militare. Iar în 1992 se înfiinţează Colegiul Naţional de Apărare, ca formă postuniversitara pentru pregătirea politico-militara în domeniul strategiilor de securitate şi apărare naţională a persoanelor militare şi civile. În 2003 Academia Militară devine Universitatea Naţională pentru Apărare Carol I. În ciuda unei istorii tumultoase Academia este în continuare un simbol pentru membrii Armatei Romane şi pentru cetăţeanul de rând.

1900: În oraşul Boston, are loc prima ediţie a „Cupei Davis”. Cel al cărui nume îl poartă trofeul, respectiv Dwight - Filley Davis, a fost tenismen, visul său fiind un meci internaţional, în locul unuia interamerican. „Cupa Davis” (poreclită „Salatieră de argint”), ca trofeu sportiv, a fost înscrisă legal la 21 februarie 1900; este asigurată la Banca West din New York, astăzi valoarea ei afectivă fiind inestimabila (una din preţioasele tradiţii ale cupei este aceea de a gravă, după fiecare finală, numele jucătorilor din echipă învingătoare şi din cea învinsă) (România debuteaxa, în 1922, în Cupa Devis; în anul 1969 a fost prima ţară din estul Europei care a obţinut calificarea în finală, performanţa repetată în anii 1971 şi 1972). Ion Tiriac şi Ilie Năstase se număra printre marii performeri ai „Cupei Davis”, cu peste 100 de meciuri susţinute...

1919: Ia fiinţă, la Iaşi „Garda Conştiinţei Naţionale”, organizaţie anticomunistă condusă de muncitorul Constantin Pancu

Pagina 10 din 18

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august

1929: Dirijabilul Graf Zeppelin a început o călătorie în jurul lumii, efectuată în 21 de zile... Dirijabilul Graf Zeppelin LZ 127 a plecat la 8 august din Lakehurst, Ney Jersey, Statele Unite, a traversat Atlanticul până la Friedrichshafen în Germania. De acolo a zburat în Siberia pentru a vizita Tokyo, în Japonia. Şi-a continuat călătoria peste Pacific, pentru a ajunge la San Francisco, apoi Chicago, şi a terminat călătoria pe 29 august ajungând la Lakehurst.

1936: Reuniţi la Geneva, 280 de delegaţi din 32 de ţări au participat la constituirea Congresului Mondial Evreiesc (World Jewish Congress/WJC), o federaţie voluntară a organismelor, organizaţiilor şi comunităţilor evreieşti din întreaga lume, cu scopul de „a asigura supravieţuirea şi creşterea unităţii poporului evreu”; fondatori Stephen Wise (primul preşedinte al WJC, între anii 1936 şi 1949) şi Nahum Goldman; WJC are sedii la New York (sediul central), Ierusalim, Paris, Buenos Aires şi Geneva... 1940: A apărut, la Sinaia, revista Adsumm, sub redacţia lui C. Noica... Pagina 11 din 18

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august

1940: A fost declanşată ofensiva aeriană germana asupra Angliei...

1940: Decretul-lege privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România introduce o serie de discriminări faţă de evrei (interzicerea de a achiziţiona proprietăţi rurale şi de a purta nume româneşti, concedierea, în decurs de trei-şase luni, a salariaţilor evrei din instituţiile publice); un alt decret-lege (8 august) interzice „căsătoriile între evrei şi românii de sânge... 1940: Semnarea unui acord economic romano-german... Pagina 12 din 18

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august

1941: Armata a 4-a Română începe, împreună cu Wehrmacht-ul, lupta pentru cucerirea Odessei (care va cădea în octombrie 1941)... 1941: Întâlnirea Roosevelt - Churchill din Insulele Newfoundland; A fost adoptată „Charta Atlanticului”; 1941: Stalin este numit în postul de Comandant Suprem... 1943: Mussolini este închis pe insula Maddalena în Sardinia; 1945: URSS a declarat război Japoniei. Armata Roşie a ocupat Manciuria, Coreea de Nord şi Sahalinul... Sovieticii declara război Japoniei şi invadează Manciuria. În această zi a anului 1945, Uniunea Sovietică a declarat în mod oficial război Japoniei, trimiţând peste 1 milion de soldaţi sovietici în Manciuria (ocupată de Japonia în momentul respectiv), o provincie din nord-estul Chinei, pentru a înfrunta puternică armata japoneză, formată din nu mai puţin de 700.000 de soldaţi. Bombardarea Hiroshimei de către americani nu a avut efectul scontat şi anume capitularea necondiţionată a Japoniei. Jumătate din cabinetul japonez, numit Consiliul suprem de dirijare a războiului, refuza să capituleze dacă Aliaţii nu vor da garanţii privind viitorul Japoniei, în special privind poziţia împăratului Hirohito. Singurii civili japonezi care aveau idee despre ce s-a întâmplat la Hiroshima fie erau morţi, fie se aflau într-o teribilă suferinţă. Japonia nu fusese prea îngrijorată de acţiunile Uniunii Sovietice, care era ocupată cu germanii pe frontul de est. Armata japoneză a ajuns chiar să creadă că nu va trebui să-i înfrunte pe sovietici decât în primăvara anului 1946. Însă sovieticii i-au surprins invadând Manciuria, fiind vorba de un atac atât de puternic (din cei 850 de soldaţi japonezi aflaţi la Pingyanchen, 650 au fost ucişi sau răniţi în primele două zile de luptă), încât împăratul Hirohito a trebuit să ceară Consiliului de război să revină asupra deciziei de a nu capitula. Pagina 13 din 18

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august

1945: La Londra se semnează un acord între marile puteri aliate privind urmărirea şi pedepsirea criminalilor de război nazişti în cadrul unui Tribunal militar international. La 2 noiembrie 1945, tribunalul şi-a început lucrările la Nurnberg... 1946: Guvernul Franţei adresează guvernului României invitaţia oficială de a participa la Conferinţa de Pace de la Paris. Delegaţia României a fost condusă de Gheorghe Tătărescu, ministrul Afacerilor Externe... 1947: Jurnalul Consiliului de Miniştri privind raţionalizarea consumului de pâine şi de mălai; ulterior, sistemul de raţii s-a extins şi asupra altor principale produse alimentare şi industriale, cantităţile fiind stabilite, în principal, în raport cu greutatea muncii fiecărei categorii de cetăţeni... 1953: URSS a efectuat prima experimentare a bombei cu hidrogen

1962: Jamaica, fosta colonie britanică, îşi câştigă independenţa... Pagina 14 din 18

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august

1963: A avut loc cel mai mare jaf din lume, într-un tren („The Great Train Robbery”). O bandă formată din 15 hoţi au furat 2,6 milioane de lire sterline în bancnote... 1963: Reprezentanţii guvernului român semnează concomitent, la Washington, Moscova şi Londra, Tratatul privind încetarea experienţelor nucleare în atmosferă, în spaţiul cosmic şi sub apă (încheiat la 5 august, la Moscova, de SUA, URSS şi Marea Britanie)... 1967: Crearea Asociaţiei Naţiunilor din Asia de Sud Est (ASEAN)... 1974: Preşedintele Richard Nixon şi-a înaintat demisia după ce Cameră Reprezentanţilor a SUA a decis punerea sa sub acuzare în cadrul afacerii Watergate la 27.07.1974... Într-un discurs televizat, preşedintele american Richard Nixon şi-a anunţat intenţia de a deveni primul preşedinte din istoria Americii care să demisioneze. Fiind începută împotriva lui procedura de ridicare a imunităţii, pentru implicarea în afacerea Watergate, Nixon a cedat în sfârşit presiunilor de a părăsi Casa Albă, făcute de public şi de Congres. În cadrul unui discurs solemn din Biroul Oval, Nixon a declarat „Prin acest act, sper că voi grăbi procesul de vindecare, de care America are nevoie cu disperare”. În următoarea zi, cu puţin înainte de prânz, Nixon şi-a terminat în mod oficial mandatul de preşedinte (fiind al 37-lea preşedinte al Statelor Unite). Înainte de a părăsi împreună cu familia sa Casa Albă într-un elicopter, a zâmbit de rămas-bun şi şi-a ridicat enigmatic braţele în semn de victorie. Apoi, uşa elicopterului s-a închis şi familia Nixon a început călătoria către casă, spre San Clemente, California. Câteva minute mai târziu, vice-preşedintele Gerald R. Ford a depus jurământul, devenind al 38-lea preşedinte al Statelor Unite. După depunerea jurământului, preşedintele Ford s-a adresat naţiunii într-un discurs televizat, spunând „Concetăţeni americani, lungul nostru coşmar naţional a luat sfârşit”. Ulterior, l-a graţiat pe Nixon pentru toate infracţiunile pe care acesta le-a comis în timpul mandatului său, explicând că prin acest gest vrea să pună capăt divergentelor pe plan naţional, cauzate de scandalul Watergate. Pagina 15 din 18

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august La 17 iunie 1972, cinci persoane au fost arestate pentru că au pătruns şi au pus microfoane în mod ilegal în sediul Comitetului Naţional al Partidului Democrat, din cadrul complexului Watergate, situat în Washington, D.C. Sa descoperit că unul dintre suspecţi, James W. McCord Jr., era coordonatorul serviciului de pază din cadrul comitetului electoral al preşedintelui Richard Nixon. Alţi doi bărbaţi care aveau legătură cu Casa Albă au fost ulterior implicaţi în această pătrundere prin efracţie: E. Howard Hunt, Jr., fost consilier la Casa Albă şi G. Gordon Liddy, consilier financiar în Comitetul electoral al Preşedintelui. Ulterior, reporterii Carl Bernstein şi Bob Woodward de la The Washington Post şi au descoperit o conspiraţie la nivel înalt în jurul incidentului, astfel izbucnind un scandal politic cu o magnitudine fără precedent. În mai 1973, comitetul special din cadrul Senatului a început lucrările televizate privind afacerea Watergate. În timpul audierilor din Senat, fostul consilier pe probleme juridice al Casei Albe John Dean a mărturisit că pătrunderea în complexul Watergate fusese aprobată de fostul Procuror General John Mitchell, cu consimţământul consilierilor-sefi de la Casa Albă John Ehrlichman şi H.R. Haldeman. Dean a mai afirmat că preşedintele Nixon avea şi el cunoştinţă despre conspiraţie. Între timp, procurorul în dosarul Watergate, împreună cu echipa sa, au început să scoată la lumina probe privind spionajul politic dus de comitetul electoral al lui Nixon, privind supravegherea ilegală de către administraţie a convorbirilor telefonice a mii de cetăţeni şi privind contribuţii financiare oferite Partidului Republican în schimbul unor favoruri politice. În iulie, a fost descoperită în timpul audierilor Senatului, existenţa aşa-numitelor casete Watergate înregistrări oficiale ale unor conversaţii cu privire la Casa Albă, dintre Nixon şi echipa sa -. Cox a solicitat aceste casete, iar după trei luni de întârzieri Preşedintele Nixon a fost de acord să trimită stenogramele acelor înregistrări. Cox a respins stenogramele, iar Nixon l-a concediat. Succesorul său în funcţia de procuror special, Leon Jaworski, a început urmărirea penală împotriva mai multor oficialităţi cu funcţii înalte, inclusiv Mitchell şi Dean, care ulterior au fost condamnaţi. Încrederea publică în preşedinte s-a diminuat rapid, iar până la sfârşitul lui iulie 1974, Comisia Juridică a Casei Albe a formulat trei capete de acuzare împotriva Preşedintelui Nixon: obstrucţionarea justiţiei, abuz de putere şi împiedicarea înfăptuirii justiţiei. La 30 iulie, forţat de Curtea Supremă de Justiţie, Nixon a prezentat în sfârşit Pagina 16 din 18

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august casetele Watergate. La 5 august, au fost făcute publice transcrierile înregistrărilor, inclusiv o parte în care Preşedintele Nixon putea fi auzit cum îi spunea lui Halderman să ceară FBI-ului să oprească cercetările în cazul Watergate. Trei zile mai târziu, Nixon şi-a anunţat demisia. (vezi video)

1978: Misiunea navei automate Progress - 3. Cuplaj cu staţia Saliut-6 după două zile de la lansare. (8-21 aug.)... 1981: Preşedintele american, Ronald Reagan, a ordonat producerea bombei cu neutroni... 1988: A fost anunţată încetarea focului în războiul între Iran şi Irak... 1996: A apărut primul număr al revistei „Dosarele istoriei”... 2003: Turcia şi Republica Turcă a Ciprului de Nord au încheiat un acord de formare a unei uniuni vamale.... 2007: Naveta spaţială americană Endeavour a fost plasată cu succes pe orbită având la bord şapte astronauţi, printre care şi prima învăţătoare care a mers în spaţiu... Congresul SUA a autorizat construcţia lui Endeavour în 1987 pentru a înlocui pe Challenger, pierdută în accidentul din 1986. Modele structurale din timpul construcţiilor lui Discovery şi Atlantis au fost folosite la asamblare. Decizia de a construi Naveta Spaţială Endeavour a fost preferată în locul reparării şi dotării pentru condiţii de zbor a lui Enterprise deoarece era mai ieftin. Endeavour a fost construită de Rockwell International, asamblarea terminânduse în mai 1991. Prima lansare a avut loc un an mai tarziu, în mai 1992. În timpul primei misiuni a capturat şi relansat satelitul de comunicaţii INTELSAT VI. În 1993 a făcut prima misiune de întreţinere a Telescopului Spaţial Hubble. Endeavour a fost scoasă din serviciu şapte luni în 1997 pentru reparaţii, incluzând instalarea unui nou airlock. În decembrie 1998 a furnizat Modulul Unity către Statia Spaţială Internaţională. Pagina 17 din 18

Ephemeris – jurnal-evenimente peste timpuri... 8 august Endeavour a fost numită în urma unei competiţii naţionale între studenţi şi elevi. Endeavour şi-a completat ultima perioadă de modificări majore ( din decembrie 2003 până în 6 octombrie 2005). În tot acest timp, i-au fost adăugate îmbunătăţiri esenţiale, încluzând un nou, multi-funcţional, sistem de afişare electronic (cockpit din sticlă), un receptor GPS avansat, dar şi recomandările de siguranţă ale Comisiei pentru Investigarea Accidentului Columbia (CAIB).

2007: Tensiune între Moscova şi Washington provocată de declaraţiile Georgiei care acuză Rusia ca a tras cu rachete... 2008: R.P.Chineză - Festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Beijing. (8-24)...

(vezi video) Pagina 18 din 18