Ecosistemele Urbane

Ecosistemele urbane

•

Cele mai vechi centre urbane sunt atestate ca fiind apărute cu aprox. 5000 de ani în urmă

•

Oraşele sunt formaţiuni spaţiale distincte caracterizate printr-o concentrare sporită de populaţie şi construcţii

Oraşele se caracterizează prin: •

structuri din rocă şi metal (clădiri şi căi de comunicaţie);

•

dezvoltarea pe verticală a oraşelor, datorită spaţiului redus;

•

reducerea spaţiilor verzi, care sunt reprezentate doar de mici parcuri;

•

dezvoltarea centrelor sanitare (cabinete medicale, spitale);

•

număr mare de grădiniţe, şcoli generale, licee, universităţi;

•

creşterea densităţii populaţiei;

• folosirea energiei produsă de centralele electrice, de termoficare, nucleare;

• •

•

dotare cu spaţii de depozitare a gunoaielor, de epurare a apelor uzate, aprovizionarea cu apă se face prin sisteme hidrografice special amenajate; aprovizionare cu produse alimentare provenite din industria alimentară sau din agroecosistemele limitrofe;

În raport cu funcţiile urbane se disting în cadrul oraşului mai multe spaţii teritoriale şi funcţionale numite zone urbane.

Zona administrativă

Zona rezidenţială

•

Zonele urbane

Zona de transport

Zona industrială

Zona comercială

Aceste zone sunt comune tuturor oraşelor şi cu cât oraşul este mai mare, cu atât complexitatea spaţiilor creşte.

Zonele rezidenţiale – ocupă spaţii întinse şi sunt structurate în cartiere, care se pot dezvolta pe orizontală (locuinţe) sau pe verticală (blocuri)

Zonele industriale – sunt localizate, de obicei, la marginea oraşelor şi cuprind spaţii de producţie, de depozitare, instalaţii şi construcţii anexe

Zonele comerciale – sunt prezente în centrul oraşelor precum şi în zonele rezidenţiale, iar în oraşele moderne sunt reprezentate de magazine mari, din sticlă şi oţel

Zonele de transporturi - sunt prezente la periferia oraşelor şi pot fi reprezentate de gări, autogări, porturi sau aeroporturi. În oraşele mari apar ca mijloce de transport modern – metroul, tramvaiul, troleibusul.

Zonele administrative – sunt bine reprezentate în oraşele mari, în special în capitale şi în oraşele – sedii ale unor organizaţii internaţionale

Clasificarea oraşelor – după numărul de locuitori:

• • • • •

oraşe mici (200 la 20.000 de locuitori); oraşe mijlocii (de la 20.000 la 100.000 de locuitori); oraşe mari (de la 100.000 la 500.000 de locuitori); oraşe plurimilionare sau metropole (de la 2-2,5 milioane la 10-12 milioane de locuitori) megalopolis (cateva zeci de milioane de locuitori)

Dintre caracteristicile negative ale oraşelor, se pot aminti:

• •

•

•

•

creşterea poluării aerului, solului, apelor; creşterea nivelului de zgomot (poluare fonică - Viitorul sună tare!!!!!); favorizarea stresului psihic, cu consecinţe negative asupra sănătăţii oamenilor; alimentaţia nesănătoasă şi poluarea determină creşterea numărului de boli; mortalitate superioară faţă de ecosistemele rurale.

Ecosistemele rurale •

sunt : cătunele, satele, comunele

Ecosistemele rurale se caracterizează prin: •

• • • • •

•

•

stilul de viaţă se caracterizează prin un contact larg cu factorii de mediu; ritm de viaţă mai lent; contact interuman mai rar; posibilităţi de transport reduse; munca fizică este caracteristică pentru majoritatea populaţiei; aprovizionarea cu apă şi alimente este dependentă de sursele imediate şi de producţia proprie; starea de sănătate este mai bună, datorită poluării reduse şi a alimentelor bogate în vitamine; mortalitatea este redusă faţă de cea din oraşe.

La noi în ţară există următoarele tipuri de sate: •

Sate dispersate (risipite) – regiunile montane, cu gospodarii izolate

•

•

Sate răsfirate – regiunile de deal şi podiş

Sate adunate (concentrate) – în regiunile de câmpie; gospodăriile sunt lipite una de alta

• Geniul omenesc nu va putea nicicând născoci invenţii mai desăvârşite ca acelea create de natură, în care nu lipseşte nimic şi nimic nu-i de prisos. (Leonardo da Vinci)

• Un peisaj se preţuieşte prin starea sufletească pe care o sugerează. (george Călinescu)